Suspendarea contractului: evidență, salariu și reluare
Suspendarea contractului oprește temporar munca și plata salariului aferent, iar alte drepturi depind de cauza suspendării. Expirarea autorizării profesionale, controlul judiciar și forța majoră au condiții diferite. Înainte de revenire, verifică temeiul, documentele, salariul aplicabil și datele din Registrul general de evidență a salariaților (REGES). [2] [3] [8] [9] [7] [18] [42]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Schimbări în timpul contractului
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce se oprește și ce continuă în timpul suspendării
- 03Autorizația profesională: expirare, suspendare sau retragere
- 04Controlul judiciar și arestul la domiciliu nu duc automat la suspendare
- 05Forța majoră: trebuie să existe un impediment real de executare
- 06Act adițional semnat în suspendare, cu efecte la revenire
- 07Salariul minim crește în timpul concediului medical: legea, plata și REGES
- 08Suspendări vechi întemeiate pe texte declarate neconstituționale
- 09Evidența în REGES și reluarea efectivă
- 10Documente și contestarea măsurii
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați și angajatori care aplică regulile generale ale contractului individual de muncă.
Persoane pentru care o autorizare profesională, o măsură judiciară ori incapacitatea temporară de muncă afectează executarea contractului.
Regimurile speciale complete ale fiecărei profesii autorizate.
Calculul indemnizațiilor medicale și al indemnizației de creștere a copilului.
Soluționarea unui dosar istoric individual ori garantarea unei despăgubiri.
Ce se oprește și ce continuă în timpul suspendării
Suspendarea poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin decizia unilaterală permisă de lege. Efectul de bază este oprirea temporară a muncii și a plății salariului aferent acesteia. Alte drepturi ori obligații pot continua dacă sunt prevăzute de o lege specială, de contractul colectiv, de contractul individual sau de regulamentul intern. De aceea, denumirea „suspendare” nu stabilește singură ce indemnizație primești. [1] [2] [3]
Contractul continuă să existe, dar o cauză de încetare de drept apărută între timp prevalează. De exemplu, suspendarea nu prelungește automat termenul unui contract pe durată determinată. Termenele legate de încheierea, modificarea, executarea ori încetarea contractului sunt suspendate în condițiile art. 49 alin. (6), cu excepția încetării de drept. Această regulă nu înlocuiește obligațiile distincte de evidență în REGES. [4] [12] [5] [42]
La verificarea actelor, separă cauza juridică, perioada în care ea există și documentul care o dovedește. În dosarul personal trebuie păstrate actele privind suspendarea și documentele care susțin corectitudinea înregistrărilor. [46]
Autorizația profesională: expirare, suspendare sau retragere
Dacă expiră avizul, autorizația ori atestarea necesară exercitării profesiei, contractul se suspendă de drept chiar de la data expirării. Salariatul are un termen de 6 luni pentru reînnoire; dacă nu reînnoiește documentul în acest interval, contractul încetează de drept. Regula privește documentul necesar profesiei, nu orice permis ori înscris al persoanei. [8]
Termenul este exprimat în luni: punctul de pornire este data expirării, iar reperul este ziua corespunzătoare din a șasea lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, se folosește ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Păstrează dovada datei reînnoirii, nu doar dovada depunerii unei cereri. Această aplicare a regulii la documentele concrete trebuie corelată cu regimul profesiei, dacă o lege specială stabilește efectele unui aviz provizoriu. [8] [37] [38] [39] [35]
| Situația documentului profesional | Efectul prevăzut de Codul muncii |
|---|---|
| A expirat perioada de valabilitate | Suspendare de drept; nereînnoirea în 6 luni duce la încetare de drept. [8] |
| Autoritatea competentă a suspendat documentul | Angajatorul poate suspenda contractul pe durata suspendării autorizației. [10] |
| Autoritatea competentă a retras documentul | Contractul încetează de drept de la retragere. [11] |
Salariatul transmite angajatorului documentul reînnoit și data de la care este valabil. Angajatorul verifică înlăturarea cauzei, existența vreunei alte suspendări sau încetări de drept și înregistrează încetarea suspendării în termenul aplicabil. Reînnoirea în termen nu permite prestarea muncii înainte ca autorizarea necesară să fie valabilă. [8] [4] [42]
Pentru situațiile șoferilor, vezi Salariul și suspendarea activității șoferului.
Controlul judiciar și arestul la domiciliu nu duc automat la suspendare
Angajatorul poate suspenda contractul dacă salariatul este sub control judiciar ori control judiciar pe cauțiune și obligațiile stabilite împiedică executarea contractului. Aceeași condiție a împiedicării executării se aplică arestului la domiciliu. Simpla existență a măsurii, fără analiza obligațiilor concrete și a muncii convenite, nu este suficientă în acest temei. [9]
Compară actul organului judiciar cu locul muncii, programul și atribuțiile: ce activitate este interzisă, ce deplasări sunt permise și de când produce efecte fiecare obligație. Acestea sunt repere pentru documentarea condiției legale, nu motive autonome de suspendare. Păstrează actul judiciar și documentele care explică incompatibilitatea cu executarea muncii în dosarul personal. [9] [46]
Când măsura este revocată, expiră ori obligațiile sunt schimbate, verifică dacă impedimentul de muncă a dispărut efectiv. Încetarea suspendării se raportează separat în REGES; faptul că a existat cândva un control judiciar nu justifică menținerea nelimitată a suspendării. [9] [41] [42]
Forța majoră: trebuie să existe un impediment real de executare
Forța majoră înseamnă un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Codul muncii o prevede ca situație de suspendare de drept. Pentru aplicarea la un anumit contract, evenimentul trebuie legat de imposibilitatea concretă de a presta munca; eticheta folosită într-o decizie nu înlocuiește condițiile legale. [36] [7] [35]
O reducere de comenzi sau o dificultate economică nu devine, numai prin această denumire, forță majoră. Întreruperea temporară din motive economice, tehnologice, structurale ori similare are un temei separat. Indemnizația de minimum 75% prevăzută pentru acel mecanism nu rezultă automat dintr-o suspendare pentru forță majoră; drepturile aferente trebuie stabilite după cauza juridică aplicabilă. [36] [22] [23] [2] [3]
Documentează evenimentul, activitățile afectate, începutul și sfârșitul impedimentului și salariații ale căror contracte nu se pot executa. Codul muncii permite și modificarea temporară a locului și felului muncii în situații de forță majoră, în condițiile sale; modificarea temporară și suspendarea sunt operațiuni diferite. Pentru suspendarea din forță majoră, raportarea în REGES se face în 3 zile lucrătoare de la data suspendării. [46] [7] [21] [42]
Pentru întreruperea din motive economice, citește Reducerea temporară a activității și șomajul tehnic.
Act adițional semnat în suspendare, cu efecte la revenire
Părțile pot conveni voluntar și semna un act adițional cu efecte stabilite expres după reluarea activității. Aceasta este concluzia rezultată din coroborarea regulii acordului părților și a actului adițional anterior modificării cu efectele suspendării: se suspendă munca, plata și anumite termene, nu este prevăzută o interdicție generală de exprimare a consimțământului. Concluzia privește acordul cu efect viitor; nu justifică prestarea muncii în concediu ori impunerea unilaterală a unor condiții noi. [13] [14] [2] [19] [25]
În act, separă data reală a semnării de data producerii efectelor, descrie exact clauza modificată și leagă efectul de reluarea efectivă dacă aceasta nu are încă o dată sigură. Nu antedata documentul și nu consemna o reluare fictivă doar pentru semnare. Acestea sunt măsuri de redactare pentru a păstra acordul și cronologia cerute de regulile contractului și ale evidenței. [13] [14] [19] [46] [41]
Pentru funcție, durată, loc de muncă sau timp de muncă, HG nr. 295/2025 cere transmiterea modificării cel târziu în ziua anterioară producerii ei; când modificarea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească, termenul este de 10 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a conținutului. Pentru salariu se aplică termenul distinct de 20 de zile lucrătoare de la producerea modificării, respectiv aceeași excepție de 10 zile pentru hotărârea judecătorească. Data semnării nu este automat data modificării. [43] [44]
Detaliile schimbării funcției și atribuțiilor sunt în Schimbarea funcției și a atribuțiilor: acord și act adițional.
Salariul minim crește în timpul concediului medical: legea, plata și REGES
Noul minim se aplică de la data stabilită de actul normativ; plata salariului pentru muncă reîncepe la reluarea activității. Nu există în textele citate o regulă universală potrivit căreia orice majorare legală și orice operațiune de evidență se amână „doar la revenire”. Concediul pentru incapacitate temporară de muncă suspendă de drept contractul, iar pentru zilele suspendate nu se datorează salariu pentru muncă neprestată. [6] [2] [16] [20]
De exemplu, HG nr. 146/2026 stabilește minimul general la 4.325 lei lunar, fără sporuri și alte adaosuri, cu aplicarea cuantumului de la 1 iulie 2026 pentru programul normal indicat de hotărâre. Aceasta este data efectului normativ, chiar dacă un salariat se află atunci în concediu medical. La revenire, remunerația pentru munca prestată trebuie să respecte minimul aplicabil situației lui; salariul de bază nu poate fi păstrat sub pragul obligatoriu. Exemplul privește minimul general, nu stabilește un prag pentru fiecare regim sectorial. [56] [16] [17] [18]
Pentru angajator, ordinea corectă este: identifică actul aplicabil și data sa de efect, stabilește dacă și de când salariul contractual trebuie actualizat, documentează această dată și transmite modificarea salarială în termenul din HG nr. 295/2025. Majorarea prevăzută expres de lege este exceptată de la obligația unui act adițional; un document intern poate consemna aplicarea ei. Termenul de 20 de zile lucrătoare curge de la producerea modificării; art. 49 alin. (6) nu transformă, prin el însuși, orice astfel de dată în data revenirii. Această delimitare rezultă din coroborarea normelor, nu dintr-o dispoziție expresă dedicată concediului medical prelungit. [14] [20] [44]
Indemnizațiile care pot exista în timpul suspendării au temeiuri distincte de salariul pentru muncă. Nu trata noul salariu minim ca pe o regulă automată de recalculare a unei indemnizații deja stabilite; dreptul respectiv trebuie raportat la propriul temei legal. [2] [3] [16]
Suspendări vechi întemeiate pe texte declarate neconstituționale
Verifică temeiul exact și momentul relevant, nu doar numărul art. 52. Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 279/2015 privește prima teză a art. 52 alin. (1) lit. b), care permitea suspendarea pentru simpla plângere penală formulată de angajator. Norma a fost suspendată de drept de la publicarea deciziei, la 17 iunie 2015, iar efectele sale juridice au încetat la 2 august 2015. Soluția nu trebuie extinsă la teza a doua, privind trimiterea în judecată pentru fapte incompatibile cu funcția, a cărei excepție a fost respinsă ca inadmisibilă în acea cauză. [54] [27] [28]
Decizia CCR nr. 261/2016 privește suspendarea pe durata cercetării disciplinare prealabile, prevăzută de vechea literă a). De la publicarea din 7 iulie 2016 textul a fost suspendat de drept, iar de la 22 august 2016 și-a încetat efectele. O cercetare disciplinară nu poate fundamenta astăzi suspendarea pe acea dispoziție. [55] [26]
Pentru prima ipoteză, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit prin hotărârea prealabilă obligatorie nr. 19/2016 că, în cauzele nesoluționate definitiv la data publicării Deciziei CCR nr. 279/2015, despăgubirea echivalentă remunerației privește întreaga perioadă a suspendării. Nu este o anulare automată a tuturor soluțiilor vechi și nici o plată garantată în orice dosar: ÎCCJ separă reactivarea raportului de confirmarea judiciară a creanței și arată limita raporturilor încheiate definitiv anterior. [53] [51] [52]
Dacă suspendarea continuă, strânge decizia inițială, dovada comunicării, actele penale relevante, eventualele hotărâri și dovezile privind starea procesului la data publicării deciziei CCR. Solicită angajatorului în scris temeiul menținerii suspendării și regularizarea evidenței; separă acest demers de cererea de despăgubiri. Această ordine practică rezultă din necesitatea verificării temeiului și a situației procesuale, fără a presupune că o solicitare nouă redeschide termene expirate. [46] [45] [52] [51] [29] [30]
Evidența în REGES și reluarea efectivă
Angajatorul înregistrează perioada, cauza și data încetării suspendării și păstrează documentele justificative în dosarul personal. Regula de transmitere este cel târziu în ziua anterioară suspendării sau încetării ei. Excepțiile din art. 5 alin. (1) lit. e) din HG nr. 295/2025 au declanșatoare diferite. [41] [42] [46]
| Situație | Reperul de transmitere |
|---|---|
| Suspendare și încetarea suspendării, regula generală | Cel târziu în ziua anterioară datei respective. [42] |
| Suspendare pe baza certificatului medical | În 3 zile lucrătoare de la înregistrarea certificatului la angajator. [42] |
| Absențe nemotivate sau forță majoră | În 3 zile lucrătoare de la data suspendării. [42] |
Termenele exprimate în zile lucrătoare nu se transformă în zile calendaristice. În cazul certificatului medical, înregistrează și dovada datei primirii lui; pentru situațiile excepționale, păstrează proba evenimentului care declanșează termenul. Erorile se corectează la data la care angajatorul a luat cunoștință de ele, cu păstrarea documentelor justificative. Netransmiterea unei suspendări în termen este sancționată cu 3.000–5.000 lei pentru fiecare situație de suspendare neînregistrată. [42] [45] [46] [48]
La revenire, verifică încetarea cauzei, data efectivă a reluării și condițiile contractuale aplicabile. Nu primi salariatul la muncă în perioada în care contractul său este suspendat: Codul muncii include această situație în munca nedeclarată. După o întrerupere de minimum 90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru alte motive, examenul medical la reluare se efectuează în termen de 7 zile de la reluare, în condițiile HG nr. 355/2007; medicul de medicina muncii îl poate efectua și ori de câte ori îl consideră necesar, în funcție de natura bolii sau a accidentului care a determinat absența. [25] [49] [50]
Reluarea din șomajul tehnic nu transformă o propunere de salariu mai mic într-o modificare acceptată. Regula acordului părților pentru salariu și obligația disponibilității pentru reluare trebuie analizate separat, în Reducerea temporară a activității și șomajul tehnic. [13] [15] [24]
Pentru corectarea istoricului, vezi Suspendări și corecții în istoricul REGES.
Documente și contestarea măsurii
Salariatul poate cere în scris copii din dosarul personal; angajatorul trebuie să le elibereze în 15 zile lucrătoare de la solicitare. Pentru analiza suspendării sunt utile decizia sau actul constatator, dovada comunicării, actul care susține cauza, înscrisurile despre încetarea ei și situația din REGES. [47] [46] [41]
Pentru contestarea unei măsuri de suspendare, regula actuală din Codul muncii este de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință a măsurii. Pretențiile privind salarii neacordate sau despăgubiri au regula distinctă de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune. Termenul mai lung al pretențiilor nu se substituie automat celui pentru contestarea măsurii. Într-un dosar istoric, termenul și legea aplicabilă se raportează la situația lui, nu se recalculează de la simpla descoperire a unei decizii CCR. [29] [30] [51]
La calculul termenului exprimat în zile nu se iau în calcul prima și ultima zi; dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Regulile civile completează Codul muncii în măsura compatibilității cu specificul raportului de muncă. Păstrează dovada comunicării și a depunerii și tratează termenul ca urgent, fără a presupune că o cerere adresată angajatorului îl repornește. [40] [39] [35] [29]
Conflictele de muncă se judecă în primă instanță la tribunal, cu competența teritorială stabilită prin art. 269; sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Sarcina probei revine angajatorului, ceea ce nu înlătură utilitatea păstrării de către salariat a propriilor documente și comunicări. [31] [32] [33] [34]
Termene și repere procedurale
Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [39]
- Interval
Cel târziu în ziua anterioară, ca regulă. [42]
- De când începe
Data suspendării sau încetării suspendării. [42]
- Cum se aplică
Pentru regula generală: ziua calendaristică anterioară evenimentului; excepțiile au termen în zile lucrătoare și declanșator propriu. [42]
- Consecințe
Netransmiterea unei suspendări în termen: amendă de 3.000–5.000 lei pentru fiecare situație neînregistrată. [48]
Modificare prin hotărâre judecătorească: 10 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a conținutului. [44]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Ce se întâmplă dacă a expirat autorizația necesară profesiei?
Controlul judiciar permite suspendarea oricărui contract?
Nu. În temeiul art. 52 alin. (1) lit. c¹), obligațiile stabilite prin măsură trebuie să împiedice executarea contractului. Angajatorul trebuie să raporteze aceste obligații la munca efectiv convenită. [9]
Primesc automat 75% din salariu dacă intervine forța majoră?
Pot semna actul adițional înainte de întoarcerea din concediul pentru creșterea copilului?
Aplic noul salariu minim numai când se termină concediul medical prelungit?
Salariul pentru muncă se datorează de la reluare, cu respectarea minimului aplicabil atunci. Dar data efectului normativ al majorării și data modificării ce trebuie raportată în REGES nu se mută automat la revenire: sunt determinate de actul aplicabil și de producerea modificării. Art. 49 alin. (6) nu conține o amânare generală a majorărilor legale. [6] [2] [16] [18] [20] [44]
Declararea neconstituțională a vechiului temei îmi aduce automat toate salariile?
Nu. Trebuie stabilite norma, perioada și starea litigiului. Pentru prima teză a art. 52 alin. (1) lit. b), Decizia ÎCCJ nr. 19/2016 privește cauzele nesoluționate definitiv la publicarea Deciziei CCR nr. 279/2015; recunoaște despăgubirea pentru perioada suspendării, cu confirmarea judiciară a creanței și limita situațiilor încheiate definitiv anterior. [53] [51] [52]
De reținut
Arată cele 12 idei principale ale ghidului
Expirarea autorizării necesare profesiei suspendă de drept contractul; nereînnoirea în 6 luni îl încetează de drept. [8]
Controlul judiciar ori arestul la domiciliu permit suspendarea numai dacă obligațiile sau conținutul măsurii împiedică executarea muncii. [9]
Transmiterea suspendării are regula zilei anterioare și excepții de 3 zile lucrătoare cu declanșatoare diferite. [42]
Suspendările și corecțiile din istoricul REGES
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (1)(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (3)(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (5)(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (6)(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 50 / lit. b)b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
- Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 50 / lit. h)h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu și-a reînnoit avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. c^1)c^1) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică executarea contractului de muncă, precum și în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conținutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. e)e) pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. g)g) de la data retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. i)i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 17 / alin. (5)(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
- Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (3)(3) Salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, conform prevederilor art. 162 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (6)(6) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază brute, prin contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, sub valoarea salariului de bază minim brut orar, prevăzut la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (12)(12) Angajatorul este obligat să garanteze în plată salariaților un salariu de bază brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut prevăzut la art. 160 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (6)(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (6)(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 48Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. c)c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (1)(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (2)(2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 15^1 / lit. c)c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. a) / notă 1Notă Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 261 din 5 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 7 iulie 2016, s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-se că acestea sunt neconstituționale. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 7 iulie 2016-21 august 2016, prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice, în data de 22 august 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. b) / notă 1Notă Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 17 iunie 2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-se că acestea sunt neconstituționale. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin urmare, începând cu data de 2 august 2015, prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii își încetează efectele juridice, legiuitorul neintervenind pentru modificarea prevederilor atacate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. b)b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești*);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 2-a / art. 1.351 / alin. (2)(2) Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 / alin. (2) / lit. p)p) perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (1) / lit. e)e) datele prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. p) se transmit cel târziu în ziua anterioară datei suspendării/datei încetării suspendării, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale, când transmiterea în Registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării la angajator a certificatului de concediu medical, a absențelor nemotivate, precum și a situațiilor de suspendare în caz de forță majoră, când transmiterea în Registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data suspendării;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (3)(3) Orice modificare a datelor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. e)-i) se transmite în Registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepție fac situațiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătorești, când transmiterea în Registru se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a luat cunoștință de conținutul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (4)(4) Orice modificare a datelor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. j) se transmite în Registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării. Excepție fac situațiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătorești, când transmiterea în Registru se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a luat cunoștință de conținutul acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (8)(8) Orice corecție a erorilor survenite în completarea Registrului se face la data la care angajatorul a luat cunoștință de acestea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (3)(3) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puțin următoarele documente: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, acte de studii/certificate de calificare, precum și orice alte documente care certifică legalitatea și corectitudinea completării în Registru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (4)(4) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia copii ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (2) / lit. e)e) netransmiterea datelor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. p), în termenele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e), cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare situație de suspendare neînregistrată în Registru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 23Examenul medical la reluarea activității se efectuează după o întrerupere a activității de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activității, cu respectarea dispozițiilor art. 22.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 25Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical la reluarea activității ori de câte ori îl consideră necesar, în funcție de natura bolii sau a accidentului pentru care lucrătorul a absentat din producție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 13 iunie 2016 — efectele Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra despăgubirilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 53–54Concluzia ce se impune, în raport cu toate aspectele analizate, este aceea că în cauzele pendinte, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, dreptul la despăgubire se acordă salariatului pe toată durata suspendării contractului de muncă. 54. În situaţia unor raporturi juridice încheiate definitiv, înainte de apariţia deciziei Curţii Constituţionale, nu se mai poate pune problema aplicării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 13 iunie 2016 — efectele Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra despăgubirilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 50Trebuie subliniat că lipsirea de efecte juridice a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, ca urmare a deciziei pronunţate de Curtea Constituţională, este distinctă de problema acordării despăgubirii băneşti salariatului pe perioada suspendării contractului de muncă. Consecinţa directă a lipsirii de efecte a textului în discuţie duce la ineficienţa actului juridic emis în temeiul normei de drept declarate neconstituţionale şi la reactivarea raporturilor de muncă, pentru procesele pendinte. Aşadar, ca efect al reactivării raporturilor de muncă ia naştere un drept de creanţă, pentru salariat, a cărui existenţă trebuie, însă, confirmată pe cale judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 13 iunie 2016 — efectele Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra despăgubirilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivCa urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispoziţiile art. 52 alin. (1) pct. b) teza întâi din Codul muncii nu îşi mai produc efectul şi dau naştere unui drept de creanţă constând într-o despăgubire echivalentă cu remuneraţia cuvenită salariaţilor, pe durata suspendării, în cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial al României, Partea I. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: CCR, Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 37–38Aşa fiind, Curtea constată că, în urma efectuării testului de proporţionalitate vizând măsura restrângerii exerciţiului dreptului la muncă, suspendarea contractului individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins, astfel că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituţionale. 38. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, neîndeplinind condiţia prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: CCR, Decizia nr. 261 din 5 mai 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 36Aşa fiind, Curtea constată că, în urma efectuării testului de proporţionalitate vizând restrângerea exerciţiului dreptului la muncă, suspendarea contractului individual de muncă în cazul începerii cercetării disciplinare prealabile împotriva salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins, astfel că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituţionale în raport cu prevederile constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, sub aspectul drepturilor fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie referitoare la dreptul la muncă, respectiv accesul liber la justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Hotărârea Guvernului nr. 146 din 12 martie 2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
Textul în documentul-sursă ↗