⌕Meniu

Salariul și suspendarea activității șoferului

Perioada dintre curse nu permite automat suspendarea contractului fără plată: contează cauza legală, iar concediul fără plată pentru interese personale presupune acordul părților. Întreruperea temporară a activității are propriul regim de indemnizare. [30] [2] [4] Clauza privind cursele de zi și de noapte păstrează dreptul la compensarea legală a muncii de noapte, dacă sunt îndeplinite condițiile. [31] [12] [13]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Situații profesionale specifice
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Poate firma să îmi suspende contractul cât sunt acasă între curse?
  3. 03Ce se plătește pentru intervalul dintre curse
  4. 04Contractul cu curse de zi și de noapte păstrează dreptul la compensare
  5. 05Regula de siguranță pentru munca de noapte a șoferului
  6. 06Cum verific suma și strâng dovezile
  7. 07Ce demersuri pot face
  8. 08Termenele pentru suspendare și salariile restante
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Șoferi angajați prin contract individual de muncă, în regimul general al dreptului muncii român.

  • Pentru organizarea muncii mobile: persoanele care intră în domeniul HG nr. 38/2008.

✕ NU ACOPERĂ

  • Raporturi comerciale ale conducătorilor auto independenți.

  • Calculul remunerației obligatorii în alte state, detașarea transnațională și tratamentul fiscal al indemnizațiilor.

  • Regimuri speciale de salarizare a personalului bugetar.

Poate firma să îmi suspende contractul cât sunt acasă între curse?

Nu automat. Faptul că ești acasă între două curse nu este, singur, o cauză distinctă de suspendare a contractului. Firma trebuie să identifice situația juridică reală: repaus, concediu de odihnă, concediu fără plată acceptat sau întrerupere temporară a activității în condițiile legii. Această distincție rezultă din modurile de suspendare și din condițiile fiecăruia. [30] [2] [3]

Lipsa semnăturii tale nu face nelegală orice suspendare. Codul muncii permite suspendarea de drept, prin acord și prin act unilateral, în cazurile legale. Dacă este invocat concediul fără plată pentru interese personale ori studii, art. 54 cere acordul părților; nu poate fi dedus un concediu fără plată doar din faptul că nu ai fost trimis în cursă. Dacă firma invocă o reducere reală a activității pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, suspendarea poate fi decisă din inițiativa angajatorului, fără acordul individual cerut pentru concediul fără plată. [1] [2] [3]

Cere documentul care arată temeiul, perioada și împrejurările suspendării și confruntă-l cu extrasul din registrul salariaților. Dosarul personal trebuie să cuprindă actele privind suspendarea, iar registrul trebuie să arate perioada și cauza acesteia. Înregistrarea unei perioade în registru nu înlocuiește condițiile legale ale măsurii. [34] [37] [1]

Dacă firma califică intervalul drept absențe nemotivate, verifică programul, instrucțiunile de prezentare și condițiile din contract și regulamentul intern. Codul muncii permite suspendarea pentru absențe nemotivate în condițiile acestor acte; afirmația „nu aveam cursă” trebuie confruntată cu obligațiile concrete din acele zile. Păstrează mesajele dispeceratului și dovada că ai fost disponibil pentru reluarea activității, dacă aceasta era situația reală. [7] [22]

Ce se plătește pentru intervalul dintre curse

Situația reală Consecința relevantă
Repaus planificat în cadrul unui contract activ Nu devine automat suspendare sau concediu fără plată. Drepturile se stabilesc potrivit contractului și regulilor aplicabile perioadei. [30]
Concediu de odihnă Este datorată indemnizația de concediu, potrivit art. 150; nu este concediu fără plată. [29]
Concediu fără plată pentru interese personale sau studii Suspendarea presupune acordul părților; regula generală este suspendarea muncii și a plății drepturilor salariale. [2] [6]
Întrerupere sau reducere temporară a activității, în condițiile art. 52 alin. (1) lit. c) Salariatul implicat, care nu mai desfășoară activitate, primește o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază al postului, cu excepția regimului de reducere a săptămânii de lucru prevăzut la art. 52 alin. (3). [3] [4]

În ultima situație, indemnizația este plătită din fondul de salarii al angajatorului, iar salariatul rămâne la dispoziția acestuia pentru reluarea activității. Procentul de 75% se raportează la salariul de bază, nu automat la toate sumele primite în cursă. Salariul de bază este componenta fixă a remunerației brute, distinctă de sporuri, indemnizații și alte adaosuri. [4] [5] [28]

Reducerea de la cinci la patru zile pe săptămână este o situație separată: art. 52 alin. (3) o permite pentru reducerea temporară a activității din motivele legale, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, după consultarea sindicatului reprezentativ sau a reprezentanților salariaților. Salariul se reduce corespunzător, până la remedierea situației. Această excepție nu justifică, prin ea însăși, transformarea oricărui repaus dintre curse într-o perioadă fără plată. [8] [30]

Dacă suspendarea a fost nelegală, poți solicita anularea măsurii și drepturile sau despăgubirile corespunzătoare situației dovedite. Suma nu este automat aceeași în toate cazurile: contează temeiul înlăturat, perioada, drepturile aplicabile și prejudiciul. [17] [26]

Pentru organizarea repausului, consultă Repausul și întoarcerea șoferului: organizare și cheltuieli. Regimul general al întreruperii activității este explicat în Reducerea temporară a activității și șomajul tehnic.

Contractul cu curse de zi și de noapte păstrează dreptul la compensare

Da, poți cere compensarea muncii de noapte dacă îndeplinești condițiile legale și aceasta nu a fost acordată. O clauză care prevede curse de zi și de noapte nu dovedește, singură, plata sporului și nu echivalează cu renunțarea la un drept legal. Salariații nu pot renunța valabil la drepturile recunoscute de lege. [31]

Pentru regimul salarial general al Codului muncii, munca de noapte este cea prestată între 22:00 și 06:00. Este salariat de noapte, după caz, cel care lucrează cel puțin trei ore de noapte din timpul zilnic de lucru sau cel care realizează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul lunar de lucru. Aceste criterii de încadrare trebuie distinse de condițiile concrete ale beneficiului. [9] [10] [11]

Art. 126 prevede două alternative:

  • program redus cu o oră față de durata normală a zilei, pentru zilele cu cel puțin trei ore de muncă de noapte, fără reducerea salariului de bază; [12]
  • spor pentru munca de noapte de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. [13]

Verifică dacă angajatorul a acordat efectiv programul redus sau sporul și ce condiții mai favorabile rezultă din contract. Cele două beneficii sunt alternative în textul art. 126; nu presupune că legea impune cumulul lor și nici că orice oră lucrată izolat noaptea generează automat sporul legal de 25%. Criteriul lunar de 30% nu înlătură condiția proprie a beneficiului solicitat. [12] [13] [11]

Regula de siguranță pentru munca de noapte a șoferului

HG nr. 38/2008 are un regim special pentru organizarea activităților mobile de transport rutier. În sensul acesteia, timpul de noapte este o perioadă de cel puțin patru ore cuprinsă între 00:00 și 07:00. Dacă este efectuată muncă de noapte în acest sens, timpul zilnic de muncă nu poate depăși 10 ore într-un interval de 24 de ore. Este o limită a muncii totale, care trebuie deosebită de orele de conducere și de calculul sporului salarial. [47] [49] Cele patru ore descriu întinderea intervalului de noapte, nu un minimum de patru ore lucrate pentru activarea limitei. În sensul hotărârii, orice muncă efectuată în intervalul de noapte astfel definit este muncă de noapte. [48]

Aceeași hotărâre trimite compensarea muncii de noapte la legislația în vigoare sau la condițiile negociate de partenerii sociali, fără periclitarea siguranței rutiere. De aceea, intervalul special folosit la organizarea activității nu trebuie utilizat pentru a șterge, din calculul salarial, orele de noapte eligibile potrivit Codului muncii. Plata unui spor nu înlocuiește respectarea limitei de siguranță. [49] [9] [13]

Timpul de muncă mobilă cuprinde activitatea profesională efectivă, la dispoziția angajatorului; nu se reduce la conducere. Pauzele, repausul și disponibilitatea, în sensul HG nr. 38/2008, nu intră în timpul de lucru definit de aceasta. Calificarea corectă a intervalelor este, prin urmare, necesară înainte de însumarea orelor eligibile. Pentru evidența detaliată, vezi Tahograful și evidența activității șoferului. [50] [51]

Cum verific suma și strâng dovezile

Construiește un tabel pe zile și luni: începutul și sfârșitul activității, orele care intră în intervalul 22:00–06:00, activitatea concretă, condiția de cel puțin trei ore și forma de compensare acordată. Pentru lucrătorii mobili, evidența zilnică se ține de angajator în condițiile convenite în scris cu salariații, potrivit specificului activității. [14] [9] [12] [13]

Confruntă pontajul cu înregistrările tahografice proprii, foile de parcurs, documentele de încărcare, ordinele și mesajele de serviciu, apoi cu documentele de plată. Datele tahografice ajută la stabilirea activității, dar nu decid singure ce componentă salarială a fost achitată. Angajatorul trebuie să țină și să păstreze evidențele muncii mobile cel puțin doi ani și să îți elibereze copii la cerere. Păstrează propriile probe din timp: perioada minimă de păstrare a acestor evidențe este mai scurtă decât termenul general pentru pretențiile salariale. [52] [53] [15] [22]

Pentru varianta sporului, un calcul de control pornește de la salariul de bază brut orar × orele de noapte eligibile × 25%, dacă aceasta este modalitatea de salarizare aplicabilă. Exemplu strict orientativ: la o bază de 30 lei/oră și 40 de ore eligibile, componenta de 25% este 300 lei brut. Este un calcul aritmetic ilustrativ; nu presupune că salariul orar, numărul de ore ori alternativa sporului sunt aceleași pentru fiecare șofer. Aplică procentul contractual dacă este mai favorabil și verifică sumele deja plătite pentru același drept. [32] [28] [33]

Salariul include componente distincte, iar plata se face cel puțin lunar, la data prevăzută în contract, contractul colectiv sau regulamentul intern. Simplul fapt că ai primit o sumă totală nu arată ce parte reprezintă sporul de noapte. Nici acceptarea unei plăți parțiale, nici semnarea documentelor aferente acelei plăți nu înseamnă renunțarea la diferențele datorate. [27] [24] [25]

Ce demersuri pot face

  1. Cere în scris actele suspendării și datele de salarizare. Precizează perioadele contestate și solicită documentul de suspendare, temeiul invocat, eventualul acord de concediu fără plată, pontajele și explicația calculului muncii de noapte. Ai acces online la datele proprii din registrul salariaților. Copiile actelor din dosarul personal trebuie eliberate, la cererea scrisă, în 15 zile lucrătoare de la solicitare, certificate pentru conformitate cu originalul. [34] [23] [35] [36] [53]
  2. Arată concret diferențele. Separă suspendarea contestată de orele de noapte și de plățile deja primite. Cere corectarea perioadelor și plata drepturilor pe care le poți identifica; păstrează dovada solicitării și răspunsul. Sarcina probei în conflictul de muncă revine angajatorului, însă propriile documente fac posibilă identificarea perioadelor și a neconcordanțelor. [22] [15] [17]
  3. Folosește controlul competent. Respectarea normelor HG nr. 38/2008 este controlată la sediul transportatorului de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier și/sau de Inspecția Muncii. Soluționarea litigiului individual privind măsura și drepturile solicitate aparține tribunalului. [54] [19]
  4. Respectă termenul propriu fiecărui capăt de cerere. Pentru măsura de suspendare se aplică, în principiu, termenul de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință; pentru salariile restante, termenul de trei ani de la scadența drepturilor. Nu amâna analiza termenului de contestare până la terminarea discuțiilor cu firma. [17] [15]

Cererea privind conflictul individual de muncă se adresează tribunalului în circumscripția căruia ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. Cauzele de jurisdicție a muncii sunt scutite de taxa judiciară de timbru. În instanță, cere documentele relevante și, dacă este necesar pentru stabilirea sumelor, explică de ce este utilă verificarea calculelor pe baza evidențelor originale. [20] [21] [22]

Termenele pentru suspendare și salariile restante

Contestarea măsurii de suspendare: 45 de zile calendaristice de la data la care ai luat cunoștință de măsură. Notează și păstrează dovada acelei date; nu o înlocui automat cu data ultimei curse, data revenirii acasă sau data unui răspuns ulterior al angajatorului. Dacă documentul este o decizie de sancționare disciplinară, termenul special este de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Identificarea naturii actului precedă calculul termenului. [17] [18]

La calculul termenelor pe zile, regula generală nu include prima și ultima zi; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Zilele calendaristice nu sunt zile lucrătoare. Pentru un caz concret, calculul trebuie corelat cu natura cererii și orice dispoziție specială aplicabilă. Depășirea termenului expune cererea respingerii ca tardiv formulată ori prescrisă, potrivit calificării juridice a termenului. [38] [39] [17]

Salariile și sporurile neplătite: trei ani de la data la care fiecare drept era datorat, calculați distinct pentru fiecare scadență. Nu începe un singur termen pentru toate salariile la plecarea din firmă. Termenul în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă luna nu are acea zi, în ultima zi a lunii, cu regula privind ultima zi nelucrătoare. [15] [42] [40] [41] [39]

Recunoașterea datoriei salariale de către angajator întrerupe prescripția. Alte împrejurări trebuie încadrate în condițiile lor legale: negocierile amiabile suspendă prescripția numai dacă sunt purtate în ultimele șase luni înainte de expirare, iar punerea în întârziere o întrerupe numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni. Pentru o procedură prealabilă permisă ori cerută de lege sau contract, suspendarea operează cât timp solicitantul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască rezultatul, dar cel mult trei luni de la declanșare, dacă legea ori contractul nu stabilește alt termen. Simpla trimitere a unei solicitări nu justifică presupunerea că orice termen a fost oprit. [16] [44] [46] [45]

Pentru salariile prescrise, angajatorul poate opune prescripția în condițiile legii, ceea ce poate împiedica obținerea lor prin acțiune. Separă această problemă de existența documentelor: faptul că lipsesc pontaje vechi nu modifică singur termenul legal al dreptului salarial. [43] [15] [22]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestarea măsurii de suspendare
Interval

45 de zile calendaristice. [17]

De când începe

Data la care salariatul a luat cunoștință de măsură. [17]

Cum se aplică

Termen pe zile: nu se includ prima și ultima zi; ultima zi nelucrătoare se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [38] [39]

Consecințe

Depășirea termenului poate duce la respingerea acțiunii; termenul pretențiilor salariale nu înlocuiește termenul pentru măsura contestată. [17] [15]

[17][38][39][18][45][15]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru o decizie de sancționare disciplinară, termenul special este de 30 de zile calendaristice de la comunicare. [18]

  • Natura actului și eventualele cauze legale de suspendare/întrerupere trebuie identificate; nu se presupune oprirea termenului prin simpla cerere de explicații. [17] [45]

REGULĂDrepturi salariale și sporuri restante
Interval

3 ani. [15]

De când începe

Data la care fiecare drept salarial era datorat. [15] [42]

Cum se aplică

Calcul distinct pentru fiecare scadență, până în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă aceasta lipsește, ultima zi a lunii, cu prorogarea ultimei zile nelucrătoare. [40] [41] [39]

Consecințe

Angajatorul poate opune prescripția în condițiile legii; o cerere trimisă firmei nu justifică amânarea automată a acțiunii. [43] [15]

[15][42][40][41][39][16][44][45][46][43]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Recunoașterea datoriei de către angajator întrerupe prescripția. [16]

  • Negocierile din ultimele șase luni și procedurile prealabile au condiții legale proprii. Pentru procedura prealabilă permisă ori impusă de lege/contract, suspendarea durează până la cunoașterea sau momentul când trebuia cunoscut rezultatul, cel mult trei luni de la declanșare, dacă legea/contractul nu prevede alt termen. Punerea în întârziere trebuie urmată de chemare în judecată în șase luni pentru efectul întreruptiv. [44] [45] [46]

REGULĂCopii din dosarul personal
Interval

15 zile lucrătoare. [35]

De când începe

Solicitarea scrisă a salariatului sau a fostului salariat. [35]

Cum se aplică

Se numără zilele lucrătoare de la solicitare; termenul privește copiile documentelor existente în dosarul personal. [35]

Consecințe

Solicitantul poate invoca neîndeplinirea obligației de eliberare și poate cere documentele în cadrul controlului ori al litigiului. [35] [22]

[35][53][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererile de copii ale evidențelor muncii mobile au și temeiul distinct al HG nr. 38/2008, care nu stabilește aici același termen de 15 zile. [53]

Lista ta de pași

  • Identifică temeiul și perioada fiecărei suspendări și compară actele cu registrul salariaților. [34] [37]

  • Pentru concediul fără plată, identifică acordul concret; pentru întreruperea activității, cauza legală și indemnizația. [2] [3] [4]

  • Separă orele de noapte 22:00–06:00, condițiile de eligibilitate și alternativa compensării. [9] [12] [13]

  • Cere copii ale evidențelor muncii mobile și păstrează probele activității reale. [53] [22]

  • Calculează separat termenul pentru măsura de suspendare și termenele fiecărei scadențe salariale. [17] [15] [42]

Întrebări frecvente

Pot cere diferențele de spor dacă am semnat statul de plată?

Da. Semnarea actelor pentru o plată parțială nu echivalează cu renunțarea la restul drepturilor salariale datorate. Trebuie însă identificate orele eligibile, compensarea efectiv acordată și eventualele sume deja plătite. [25] [13]

Dacă nu am semnat nimic, trebuie să primesc salariul integral pentru toate zilele dintre curse?

Lipsa semnăturii nu stabilește singură suma datorată. Unele suspendări sunt unilaterale sau de drept; concediul fără plată pentru interese personale cere acord. Pentru întreruperea temporară în condițiile legii, indemnizația este de cel puțin 75% din salariul de bază, cu excepția reducerii săptămânii de lucru prevăzute de art. 52 alin. (3). [1] [2] [4] [8]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului

  • Repausul dintre curse nu este un temei autonom pentru suspendarea fără plată; concediul fără plată pentru interese personale presupune acord. [30] [2]

  • Întreruperea temporară a activității din motivele legale poate fundamenta o suspendare din inițiativa angajatorului. [3]

  • Salariatul care nu mai lucrează din cauza întreruperii/reducerii activității primește cel puțin 75% din salariul de bază, cu excepția art. 52 alin. (3). [4]

  • Clauza privind munca de zi/noapte nu echivalează cu renunțarea la compensarea legală a nopții. [31]

  • Art. 126 prevede reducerea cu o oră a programului ori sporul de 25%, fiecare cu condițiile sale de acordare. [12] [13]

  • Munca de noapte a lucrătorului mobil, în sensul HG nr. 38/2008, limitează munca zilnică la 10 ore într-un interval de 24 de ore. [47] [49]

  • Măsura de suspendare se contestă, în principiu, în 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință. [17]

  • Drepturile salariale se cer în termenul de trei ani calculat pentru fiecare scadență; recunoașterea datoriei poate întrerupe prescripția. [15] [42] [16]

  • Angajatorului îi revine sarcina probei în conflictul de muncă. [22]

Verific sporurile și cumulul plăților pentru timpul lucrat

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (1)
    (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 54 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 54
    Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. c)
    c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (1)
    (1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (2)
    (2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (2)
    (2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate ale salariatului, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum și prin regulamentul intern.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (3)
    (3) În cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (1)
    (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (2) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (2) / lit. a)
    a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (2) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 125 / alin. (2) / lit. b)
    b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. a)
    a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. b)
    b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (2)
    (2) Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
    (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)
    a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)
    b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5^1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5^1)
    (5^1) Registrul general de evidență a salariaților este accesibil online pentru salariați/foști salariați, în privința datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea și tipărirea acestor date, precum și la generarea online și descărcarea unui extras din registru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 170 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 170
    Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)
    (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (1)
    (1) Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2)
    (2) Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (1)
    (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (1)
    (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 38 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 38
    Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 126 / lit. b)
    b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. c)
    c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINENormă · art. 8 / alin. (3) · forma din 19 septembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 / alin. (3)
    (3) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puțin următoarele documente: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, acte de studii/certificate de calificare, precum și orice alte documente care certifică legalitatea și corectitudinea completării în Registru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINENormă · art. 8 / alin. (4) · forma din 19 septembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 / alin. (4)
    (4) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia copii ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINENormă · art. 8 / alin. (5) · forma din 19 septembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 / alin. (5)
    (5) Documentele sunt eliberate în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINENormă · art. 4 / alin. (2) / lit. p) · forma din 19 septembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 / alin. (2) / lit. p)
    p) perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.526 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.526
    Dreptul la acțiunea în executarea prestațiilor succesive Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6.
    6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 7. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 7.
    7. în cazul în care cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclamația administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declanșarea procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen;
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 3 alin. (1) lit. i) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. i)
    timp de noapte - o perioadă de cel puţin 4 ore, cuprinsă între orele 00,00 şi 07,00;
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 3 alin. (1) lit. j) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. j)
    muncă de noapte - orice muncă efectuată pe timp de noapte, aşa cum este acesta definit la lit. i).
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 7 · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 7
    Timpul de muncă zilnic nu va depăşi 10 ore într-un interval de 24 de ore dacă lucrătorul mobil/conducătorul auto independent efectuează muncă de noapte. Munca de noapte se va compensa în conformitate cu prevederile legale în vigoare sau cu condiţiile generale negociate de partenerii sociali, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranţa rutieră.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 3 alin. (1) lit. a) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. a)
    timp de muncă al lucrătorului mobil - perioada de la începutul până la sfârşitul timpului de lucru, în cursul căreia lucrătorul mobil se află la postul său de lucru, la dispoziţia angajatorului şi în exerciţiul funcţiilor sau activităţilor sale, adică:
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 3 alin. (2) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (2)
    Pauzele la care se face referire la art. 5 şi perioadele de odihnă la care se face referire la art. 6, precum şi perioadele de disponibilitate definite la alin. (1) lit. c) nu fac parte din timpul de lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 8 lit. c) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 lit. c)
    să ţină evidenţa timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier şi să păstreze aceste evidenţe pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la desfăşurarea activităţilor supuse prezentei hotărâri;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 8 lit. d) · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 lit. d)
    să elibereze lucrătorilor mobili, la cerere, copii ale evidenţelor cu privire la timpul de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutierNormă · art. 11 · forma din 12 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11
    Controlul respectării prevederilor prezentei hotărâri se efectuează la sediile întreprinderilor şi operatorilor de transport rutier de către inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier şi/sau de către personalul cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei Muncii, din subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Tahograful și evidența activității șoferuluiC19 · 13 MIN · GHIDRepausul și întoarcerea șoferului: organizare și cheltuieliC19 · 12 MIN · GHIDSporurile și cumulul plăților pentru timpul lucratC04 · 13 MIN · GHIDReducerea temporară a activității și șomajul tehnicC08 · 11 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C19-004 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/salariul-si-suspendarea-activitatii-soferului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision