⌕Meniu

Nulitatea contractului de muncă și a clauzelor: identificarea situației

Munca prestată în baza unui contract nul trebuie remunerată. O clauză contrară drepturilor minime poate fi înlocuită de drept cu regula aplicabilă; dacă părțile nu se înțeleg asupra nulității, decide instanța. Cererea de nulitate se poate formula pe durata existenței contractului, iar salariile neplătite au un termen distinct. [7] [6] [9] [23] [17]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Recrutare și angajare
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Ce anume poate fi nul
  3. 032. Pot renunța prin contract la drepturile salariale minime?
  4. 043. Nulitate absolută sau relativă?
  5. 054. Munca prestată trebuie plătită
  6. 065. Efecte pentru viitor, remediere și înlocuirea clauzei
  7. 076. Cum procedez dacă angajatorul nu acceptă nulitatea?
  8. 087. Documentele și probele utile
  9. 098. Termenele depind de ceea ce se cere
  10. 109. Un exemplu de nulitate a unei clauze salariale
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați și angajatori care analizează valabilitatea contractului individual ori a unei clauze salariale.

✕ NU ACOPERĂ

  • Salarizarea specială a funcționarilor publici, litigiile transfrontaliere și calculul pragurilor salariale pentru fiecare sector.

  • Nulitatea hotărârilor judecătorești și procedurile de contestare a sancțiunilor disciplinare.

1. Ce anume poate fi nul

Nulitatea privește nerespectarea unei condiții legale necesare încheierii valabile a contractului. Primul pas este să identifici condiția încălcată și dacă problema afectează întregul contract sau numai o clauză. Pentru clauzele care contravin normelor imperative ori contractului colectiv aplicabil, Codul muncii prevede înlocuirea de drept cu regula legală sau convențională corespunzătoare. [3] [6]

Separă trei situații:

Situația Ce urmărești
O condiție de valabilitate nu a fost respectată la încheiere Analiza cauzei de nulitate și a posibilității de remediere. [3] [5]
O clauză acordă drepturi sub minimul obligatoriu Înlăturarea clauzei nelegale, înlocuirea ei și, după caz, despăgubiri. [1] [6]
Salariul datorat nu a fost plătit Plata restanțelor și, dacă există prejudiciu din întârzierea nejustificată, daune-interese; neplata are propriul remediu. [14] [22]

Faptul că o parte spune „contractul este nul” nu stabilește singur efectele nulității. Legea permite acordul părților; în lipsa lui, se pronunță instanța. [8] [9]

2. Pot renunța prin contract la drepturile salariale minime?

Nu. Contractul individual nu poate acorda drepturi sub nivelul minim stabilit prin lege ori prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Salariatul nu poate renunța la drepturile recunoscute de lege, iar tranzacția care urmărește renunțarea sau limitarea lor este nulă. Regula privește și o clauză semnată cu acordul salariatului. [1] [2]

În materie salarială, angajatorul nu poate negocia și stabili un salariu de bază brut sub salariul de bază minim brut orar prevăzut de lege. Dacă există un contract colectiv aplicabil care stabilește un nivel superior, contractul individual trebuie să respecte și acel nivel. Identifică norma și perioada la care se raportează suma: acest ghid explică protecția minimului, fără a stabili un cuantum universal pentru toate posturile și perioadele. [12] [82]

Semnarea statului de plată ori acceptarea fără rezerve a unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la restul drepturilor salariale datorate potrivit legii sau contractului. Păstrează diferența dintre suma recunoscută, suma efectiv achitată și suma integral datorată. [16]

3. Nulitate absolută sau relativă?

Pentru o clauză prin care salariatul renunță la minimul salarial obligatoriu, calificarea rezultată din coroborarea normelor este nulitatea absolută: interdicția de coborâre sub pragul legal sau colectiv protejează un nivel obligatoriu al raporturilor de muncă, iar Codul civil leagă nulitatea absolută de ocrotirea interesului general. Aceasta este o calificare juridică prin coroborare; art. 38 din Codul muncii spune „nulitate”, fără să adauge expres „absolută”. [33] [1] [2] [39]

Calificarea nu se extinde automat la orice nemulțumire privind contractul. Codul civil distinge normele care protejează interesul general de cele care protejează un interes particular; pentru acestea din urmă sancțiunea este anulabilitatea, adică nulitatea relativă. Vicierea consimțământului este, de exemplu, o cauză de nulitate relativă în dreptul comun. Când natura nulității nu rezultă neîndoielnic, legea instituie prezumția de nulitate relativă. Aceste reguli completează Codul muncii numai în măsura compatibilității cu specificul raportului de muncă. [32] [35] [40] [41] [31]

În cazul nulității relative, invocarea aparține persoanei al cărei interes este protejat, iar instanța nu o poate invoca din oficiu. Pentru clauza salarială discutată aici, nu este suficient să se pretindă că salariatul a „confirmat” renunțarea prin semnătură: nulitatea absolută nu se confirmă decât în cazurile prevăzute de lege, iar interdicția renunțării rămâne aplicabilă. [36] [37] [34] [2]

Caracterul absolut nu transformă cererea de nulitate a contractului de muncă într-o cerere disponibilă fără limită temporală. Codul civil însuși admite excepțiile stabilite prin lege; Codul muncii permite cererea pe durata existenței contractului. Termenele pentru salarii sunt distincte. [38] [23] [17]

4. Munca prestată trebuie plătită

Da. Persoana care a lucrat în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerare, corespunzător modului în care și-a îndeplinit atribuțiile. Constatarea ulterioară a nulității nu transformă munca deja prestată în muncă gratuită; nulitatea contractului produce efecte pentru viitor. [7] [4]

Pentru cererea de plată, arată perioada efectiv lucrată, atribuțiile îndeplinite, remunerația cerută și plățile deja primite. Dacă problema este o clauză salarială sub minim, identifică dispoziția legală sau colectivă care o înlocuiește și calculează diferențele pentru fiecare perioadă. Nu există o sumă fixă de despăgubire acordată tuturor numai pentru că o clauză este nulă: cererea bănească trebuie individualizată și calculată. [6] [7] [67]

Salariul se plătește cel puțin lunar, la data stabilită prin contractul individual, contractul colectiv aplicabil ori regulamentul intern. Pentru restanțele salariale, termenul de trei ani pornește de la data la care fiecare drept era datorat; nu aștepta constatarea nulității pentru a urmări scadențele. [13] [17] [42]

Pentru alte prejudicii materiale sau morale, arată prejudiciul și legătura lui cu culpa angajatorului în timpul ori în legătură cu serviciul. Nulitatea nu stabilește automat întinderea acestor prejudicii. [19] [67] [69]

Nici remunerația pentru munca prestată nu devine nedatorată numai din cauza nulității. O sumă realmente nedatorată are însă un regim distinct de restituire; protecția muncii prestate nu justifică păstrarea oricărei plăți, indiferent de temeiul ei. [7] [20]

5. Efecte pentru viitor, remediere și înlocuirea clauzei

Contractul întreg: dacă se constată nulitatea absolută, încetarea de drept are loc la data constatării prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă. O afirmație unilaterală a angajatorului nu echivalează cu acordul ori cu hotărârea definitivă prevăzute de acest text. [10] [9]

Angajatorul are obligația să constate în scris încetarea de drept prin decizie în cinci zile lucrătoare de la intervenirea acestui caz și să comunice decizia în cinci zile lucrătoare. Acestea sunt obligațiile angajatorului de formalizare și comunicare a încetării, distincte de termenul în care salariatul cere nulitatea. [11] [23]

Remedierea: Codul muncii permite acoperirea nulității prin îndeplinirea ulterioară a condiției impuse de lege. Este necesară îndeplinirea condiției, nu doar declarația părților că acceptă încălcarea ei. Posibilitatea concretă de remediere depinde de condiția încălcată; o clauză de renunțare la un drept minim nu devine valabilă prin repetarea acordului asupra renunțării. [5] [2]

O clauză: dacă drepturile sau obligațiile stabilite contravin normelor imperative ori contractului colectiv aplicabil, clauza este înlocuită de drept cu dispoziția aplicabilă, salariatul având dreptul la despăgubiri. Acest mecanism permite înlăturarea clauzei nelegale fără a trata automat întregul contract ca desființat. [6]

Efectul pentru viitor al nulității contractului întreg se citește împreună cu dreptul la plata muncii prestate și cu înlocuirea clauzei nelegale. El nu autorizează refuzul de a plăti diferențele salariale deja datorate în temeiul normei care trebuia respectată. [4] [6] [7] [17]

6. Cum procedez dacă angajatorul nu acceptă nulitatea?

Poți propune în scris constatarea nulității și stabilirea efectelor ei: identifici contractul sau clauza, norma încălcată și soluția cerută. Păstrează răspunsul ori dovada propunerii. Acordul este posibil numai în limitele legii; dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de instanță. Propunerea scrisă ajută la documentarea dezacordului; art. 57 nu stabilește un termen de răspuns al angajatorului. [8] [9]

Cererea se adresează tribunalului, în primă instanță. Pentru salariatul reclamant, competența teritorială poate fi întemeiată pe domiciliu, reședință sau locul de muncă; pentru un angajator persoană juridică reclamant, textul indică, după caz, sediul. Cererea de nulitate întemeiată pe art. 57 nu este condiționată de obținerea unei constatări a inspectoratului teritorial de muncă. [24] [25] [64]

În cererea de chemare în judecată include:

  1. Instanța și identificarea părților, cu datele cerute de lege și cunoscute; dacă folosești reprezentant, identificarea și dovada calității sale. [51] [65] [66]
  2. Capetele de cerere: nulitatea întregului contract sau a clauzei precis indicate; pentru clauza nelegală, dispoziția care trebuie să o înlocuiască; separat, drepturile bănești solicitate, perioada și calculul lor. [6] [67]
  3. Faptele și temeiurile de drept: ce condiție nu a fost respectată ori cum este încălcat minimul obligatoriu. [68]
  4. Probele pentru fiecare capăt de cerere, inclusiv identificarea martorilor dacă îi propui, și semnătura. [69] [70]

Anexează copiile înscrisurilor folosite, certificate pentru conformitate cu originalul, în exemplarele necesare comunicării și cu un exemplar pentru instanță. Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin poștă, curier, fax, scanată prin e-mail ori ca înscris electronic, în condițiile legii. Păstrează dovada depunerii și a primirii. [52] [53] [54] [71] [60]

Persoana cu exercițiul drepturilor procedurale poate acționa în nume propriu sau prin reprezentant. Membrul de sindicat poate cere în scris organizației să formuleze acțiunea în numele său, în condițiile legii. Litigiul de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru; pot exista alte cheltuieli de judecată, iar partea care pierde poate fi obligată să le plătească la cererea celeilalte părți. [50] [83] [26] [79] [80]

Dacă tribunalul comunică lipsuri de regularizat, respectă termenul indicat, de cel mult zece zile de la primirea comunicării; neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege poate atrage anularea cererii. Nu ți se pot cere date pe care nu le deții personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței. [72] [73] [74]

7. Documentele și probele utile

Organizează documentele după ceea ce trebuie demonstrat:

Ce trebuie lămurit Exemple de documente sau probe
Contractul și clauza contestată Contractul, actele adiționale și textul exact al normei ori al contractului colectiv invocat. [68] [69]
Munca efectiv prestată Pontaje, sarcini de serviciu, corespondență profesională și, dacă sunt admisibili și utili, martori ori interogatoriu. [7] [75] [77]
Sumele și plata Calcul pe perioade, state de plată, extrase de cont și alte documente justificative. [67] [15]
Data unui act și a comunicării Decizia, plicul, mesajul și dovada primirii, relevante pentru termenul aferent demersului. [21] [28]

În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului, care trebuie să depună dovezile în apărare până la prima zi de înfățișare. Aceasta nu înlătură obligația reclamantului de a descrie faptele, cererile și probele pe care le propune. Depune probele disponibile prin cerere; legea prevede decăderea pentru propunerea tardivă, sub rezerva excepțiilor sale. [30] [68] [69] [76]

Dacă un înscris relevant se află la angajator, identifică-l și cere instanței să dispună prezentarea lui. Instanța poate ordona înfățișarea înscrisului deținut de partea adversă; explică instanței de ce nu ai acces personal la document. [78] [74]

8. Termenele depind de ceea ce se cere

Demers Termen și moment de pornire
Constatarea nulității contractului ori a unei clauze Pe toată durata existenței contractului. [23]
Plata salariilor neacordate și daunele legate de neplată Trei ani de la data la care drepturile erau datorate; fiecare prestație succesivă are propria prescripție. [17] [42]
Contestarea unei măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului, în ipoteza art. 268 alin. (1) lit. a) Patruzeci și cinci de zile calendaristice de la luarea la cunoștință a măsurii. Calificarea cererii trebuie să corespundă măsurii și remediului urmărit. [21]
Apelul împotriva hotărârii tribunalului în litigiul de muncă Zece zile de la comunicarea hotărârii; hotărârea de fond este supusă numai apelului. [28] [29]

Pentru termenul salarial de trei ani, împlinirea se raportează la ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă aceasta lipsește, la ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Recunoașterea datoriei de către angajator întrerupe prescripția. O punere în întârziere produce acest efect numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni. [46] [47] [49] [18] [45]

Nu asimila termenul pentru nulitate termenului de încasare a salariilor: după încetarea contractului, cererea de plată a restanțelor trebuie analizată distinct, potrivit propriului termen. Prescripția salarială nu este aplicată din oficiu; debitorul trebuie să o opună în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. [23] [17] [43] [44]

Pentru apel, zilele se calculează fără ziua de început și fără ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la registratură ține de programul acesteia; pentru poștă recomandată, curier, fax sau e-mail se aplică regulile speciale de depunere în termen și de dovedire a datei. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă. [55] [56] [57] [58] [59] [60] [81]

Depășirea termenului de apel atrage, ca regulă, decăderea. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate și îndeplinirea actului, împreună cu cererea de repunere, în durata prevăzută pentru calea de atac, calculată de la încetarea împiedicării. În acest caz, durata este tot de zece zile. Litigiile de muncă se judecă în regim de urgență, fără ca această regulă să garanteze o dată fixă a soluției. [61] [62] [63] [28] [27]

9. Un exemplu de nulitate a unei clauze salariale

Curtea de Apel Iași, prin Decizia civilă nr. 399 din 18 mai 2021, a menținut nulitatea absolută parțială a unei clauze care acorda o majorare mai mică decât procentul fix din contractul colectiv. Semnătura salariatului nu justifica diminuarea. Este un exemplu istoric; publicația nu precizează expres dacă decizia este definitivă. [84] [85]

Pentru verificările de la începutul activității, vezi Angajarea și prima zi de lucru și Pașii angajatorului la angajare. Regimul perioadei de probă și semnării electronice este tratat separat.

Termene și repere procedurale

REGULĂCererea de constatare a nulității contractului sau a clauzelor
Interval

Pe toată durata existenței contractului. [23]

De când începe

Existența contractului ale cărui condiții ori clauze sunt contestate. [23]

Cum se aplică

Nu este o numărătoare de zile de la descoperirea clauzei; cererea se încadrează în durata existenței contractului. [23]

Consecințe

După încetarea contractului, nu trata acest text ca pe o autorizare a cererii de nulitate; analizează distinct plata drepturilor restante. [23] [17]

[23][17][38]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Caracterul absolut nu înlătură termenul special din Codul muncii. [38] [23]

  • Salariile restante au prescripție distinctă. [17]

REGULĂDrepturile salariale neplătite și daunele aferente
Interval

Trei ani. [17]

De când începe

Data la care fiecare drept salarial era datorat. [17] [42]

Cum se aplică

Ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ziua lipsește, ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare prorogă termenul. [46] [47] [49]

Consecințe

Angajatorul poate opune prescripția în condițiile și la momentul stabilite de lege; instanța nu o aplică din oficiu. [43] [44]

[17][42][46][47][49][43][44][18][45]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Recunoașterea debitorului întrerupe prescripția. [18]

  • Punerea în întârziere întrerupe numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni; nu este un termen salarial nou, independent. [45]

REGULĂContestarea măsurii angajatorului, în ipoteza art. 268 alin. (1) lit. a)
Interval

Patruzeci și cinci de zile calendaristice. [21]

De când începe

Luarea la cunoștință a măsurii privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea ori încetarea contractului. [21]

Cum se aplică

Calculul termenului pe zile exclude prima și ultima zi; ultima zi nelucrătoare prorogă împlinirea. [48] [49]

Consecințe

Cererea formulată după termen poate fi respinsă pentru neexercitarea la timp a dreptului la acțiune; identifică obiectul real al contestării înainte de alegerea termenului. [21]

[21][48][49][23][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește exclusiv ipoteza legală indicată, nu înlocuiește termenul cererii de nulitate a clauzei ori prescripția salariilor. [21] [23] [17]

REGULĂCompletările cerute la regularizarea cererii
Interval

Cel mult zece zile, potrivit comunicării instanței. [72]

De când începe

Primirea comunicării care identifică lipsurile. [72]

Cum se aplică

Se aplică regulile termenelor procedurale pe zile și prorogarea ultimei zile nelucrătoare. [55] [56]

Consecințe

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 200 alin. (4) atrage anularea cererii. [73]

[72][55][56][73][74]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Reclamantului nu i se pot cere date pe care nu le deține personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței. [74]

REGULĂApelul în conflictul de muncă
Interval

Zece zile. [28]

De când începe

Comunicarea hotărârii. [28]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Regula orei 24 se citește împreună cu programul registraturii și modalitățile speciale de depunere. [55] [56] [57] [58] [59]

Consecințe

Regula este decăderea pentru depășirea termenului; apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. [61] [81]

[28][55][56][57][58][59][61][81][62][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Repunerea în termen cere motive temeinic justificate; actul și cererea de repunere trebuie făcute în zece zile de la încetarea împiedicării. [62] [63] [28]

Lista ta de pași

  • Identifică norma încălcată și precizează dacă este afectată o clauză sau valabilitatea întregului contract. [3] [6]

  • Separă cererea de nulitate de calculul salariilor restante și urmărește scadența fiecărei sume. [23] [17] [42]

  • Anexează contractul, actele adiționale și probele disponibile; identifică înscrisurile deținute de angajator. [69] [78]

  • Păstrează dovada depunerii cererii și data comunicării hotărârii, pentru calculul apelului. [60] [28]

Întrebări frecvente

Angajatorul trebuie să mă plătească dacă se constată nulitatea contractului?

Da, pentru munca efectiv prestată, corespunzător îndeplinirii atribuțiilor. Identifică perioada lucrată și sumele deja achitate; nulitatea produce efecte pentru viitor. [7] [4] [67]

Cum cer nulitatea dacă angajatorul nu este de acord?

Formulezi cererea la tribunalul competent și indici precis contractul ori clauza, motivul nulității, efectele cerute și probele. Pentru salariat, competența teritorială se poate întemeia pe domiciliu, reședință sau locul de muncă. Cererea de nulitate poate fi formulată pe durata existenței contractului. [9] [24] [25] [67] [68] [69] [23]

Renunțarea la minimul salarial atrage nulitate absolută sau relativă?

Pentru renunțarea la minimul salarial obligatoriu, calificarea este nulitatea absolută, prin coroborarea interdicției de renunțare cu protecția interesului general. Art. 38 folosește termenul „nulitate”; clasificarea trebuie motivată prin normele aplicabile, fără a extinde concluzia la orice viciu contractual. [33] [2] [39]

Pot accepta contractual mai puțin decât drepturile minime?

Nu. Minimele legale și cele din contractul colectiv aplicabil trebuie respectate. Nici acceptarea unei plăți parțiale nu stinge dreptul la restul salariului datorat. [1] [82] [16]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Drepturile minime legale și colective nu pot fi diminuate prin contractul individual ori prin renunțare. [1] [2] [82]

  • Nulitatea absolută a clauzei de renunțare la minimul salarial obligatoriu este o calificare prin coroborare; nu califică automat toate viciile contractuale. [33] [39] [41]

  • Munca prestată în baza contractului nul este remunerată potrivit îndeplinirii atribuțiilor, iar nulitatea contractului produce efecte pentru viitor. [7] [4]

  • Clauza contrară normelor imperative sau contractului colectiv de muncă aplicabil se înlocuiește de drept, cu drept la despăgubiri; întinderea sumelor cerute trebuie individualizată. [6] [67]

  • Nulitatea se poate acoperi prin îndeplinirea ulterioară a condiției legale, fără validarea unei renunțări la minimul obligatoriu. [5] [2]

  • Nulitatea absolută a contractului întreg atrage încetarea la constatarea prin acord sau prin hotărâre definitivă, urmată de obligațiile angajatorului din art. 56 alin. (2). [10] [11]

  • În lipsa acordului, nulitatea este pronunțată de tribunal; competența teritorială urmează art. 269 alin. (2). [9] [24] [25]

  • Angajatorul poartă sarcina probei în conflictul de muncă; reclamantul trebuie să individualizeze faptele, capetele de cerere și probele propuse. [30] [68] [69]

  • Cererea de nulitate urmează durata existenței contractului, iar salariile au prescripție de trei ani de la scadențele proprii. [23] [17] [42]

  • Hotărârea de fond în conflictul de muncă este supusă numai apelului, în zece zile de la comunicare. [29] [28]

Clauza, norma încălcată și calculul sumelor cerute

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 11 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 11
    Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 38 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 38
    Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1)
    (1) Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (2)
    (2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (3)
    (3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (4)
    (4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (5)
    (5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6)
    (6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7)
    (7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. d)
    d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2)
    (2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (6) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (6)
    (6) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază brute, prin contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, sub valoarea salariului de bază minim brut orar, prevăzut la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)
    (4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
    (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 170 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 170
    Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
    (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)
    (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 256 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 256 / alin. (1)
    (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)
    a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. d)
    d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1)
    (1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)
    (2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)
    (2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XIII / art. 278 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (1)
    (1) Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (1)
    (1) Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (4) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.247 / alin. (4)
    (4) Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (1)
    (1) Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (2)
    (2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.248 / alin. (3)
    (3) Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.249 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.249 / alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.250 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.250
    Cauzele de nulitate absolută Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.251 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.251
    Cauzele de nulitate relativă Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.252 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.252
    Prezumția de nulitate relativă În cazurile în care natura nulității nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.503 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.503 / alin. (2)
    (2) În cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestațiile datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.513 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.513
    Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1)
    (1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 148 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 148 / alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 193 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 193 / alin. (1)
    (1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 199 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 199 / alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4^1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4^1)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250
    Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 255 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 255 / alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 451 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 451 / alin. (1)
    (1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (1)
    (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul I / art. 100 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul I / art. 100 / alin. (4)
    (4) Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (2)
    (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Curtea de Apel Iași, Decizia civilă nr. 399 din 18 mai 2021Hotărâre · Buletinul jurisprudenței 2021, p. 443, dispozitivul primei instanțe reprodus în Decizia civilă nr. 399/18.05.2021 · forma din 18 mai 2021Curtea de Apel Iași · 399 · 18 mai 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Buletinul jurisprudenței 2021, p. 443, dispozitivul primei instanțe reprodus în Decizia civilă nr. 399/18.05.2021
    A constatat nulitatea absolută parţială a clauzei
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Curtea de Apel Iași, Decizia civilă nr. 399 din 18 mai 2021Hotărâre · Buletinul jurisprudenței 2021, p. 446–447, ultimul paragraf al Deciziei civile nr. 399/18.05.2021 · forma din 18 mai 2021Curtea de Apel Iași · 399 · 18 mai 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Buletinul jurisprudenței 2021, p. 446–447, ultimul paragraf al Deciziei civile nr. 399/18.05.2021
    sentinţă pe care o păstrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Angajarea și prima zi de lucru: contract, documente și verificări — pașii angajatoruluiC01 · 12 MIN · GHID CU MODELAngajarea și prima zi de lucru: contract, documente și verificăriC01 · 13 MIN · GHID CU MODELPerioada de probă: stabilire, durată și modificăriC01 · 10 MIN · GHIDSemnarea electronică a contractului de muncăC01 · 7 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C01-017 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/nulitatea-contractului-de-munca-si-a-clauzelor-identificarea-situatiei/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision