Contestarea concedierii sau a încetării în probă: termen, cerere și documente
Poți cere tribunalului anularea concedierii și despăgubiri, iar reintegrarea se dispune la solicitarea ta. Pentru măsurile de încetare se aplică, de regulă, termenul de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință; concedierea disciplinară are termenul distinct de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Notificarea de încetare în perioada de probă poate fi, de asemenea, contestată, deși legea nu cere motivarea ei. Identifică actul primit, data comunicării și ce ceri instanței înainte de a pregăti dosarul. [9] [1] [2] [15] [16] [5] [69]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Încetarea raportului de muncă
Cuprins · 16 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Identificarea actului și a termenului de contestare
- 03Cum calculez termenul și cum păstrez dovada depunerii
- 04Decizia trimisă prin e-mail: când poate începe termenul
- 05La ce tribunal mă adresez și ce costuri pot exista?
- 06Ce pot cere: anulare, despăgubiri și opțiunea reintegrării
- 07Documentele și motivele pe care le pregătesc
- 08Cum verific criteriile sociale la concedierea colectivă
- 09Model de cerere pentru contestarea concedierii
- 10Cum adaptez cererea pentru încetarea în perioada de probă
- 11Semnătura de primire, sesizarea inspectoratului de muncă și concilierea
- 12După înregistrare: dosarul, apărarea angajatorului și apelul
- 13Termene și repere
- 14Lista ta de pași
- 15Întrebări frecvente
- 16Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați care contestă o concediere sau o notificare de încetare în probă.
Angajatori care pregătesc apărarea într-un conflict individual de muncă.
Raporturi de serviciu ale funcționarilor publici.
Analiza integrală a concediului medical în perioada de probă.
Dovedirea completă a desființării postului și procedura executării silite.
Identificarea actului și a termenului de contestare
Citește documentul primit și temeiul încetării. Termenul pentru acțiune se stabilește după măsura contestată, nu după denumirea informală folosită de angajator. [1] [2]
| Situație | Durată | De la ce moment |
|---|---|---|
| Concediere pentru desființarea postului, necorespundere profesională sau altă măsură de încetare care nu reprezintă sancțiune disciplinară | 45 de zile calendaristice | Data la care ai luat cunoștință de măsura dispusă; pentru decizia de concediere contează comunicarea acesteia. [1] [4] |
| Concediere disciplinară | 30 de zile calendaristice | Data comunicării deciziei de sancționare. [2] |
| Notificare de încetare la inițiativa angajatorului, în timpul ori la sfârșitul perioadei de probă | 45 de zile calendaristice | Data la care ai luat cunoștință de măsura încetării, cu examinarea notificării scrise și a comunicării ei. [1] [5] [69] |
Păstrează decizia ori notificarea completă, anexele și dovada comunicării. O simplă înștiințare de preaviz trebuie distinsă de decizia care produce încetarea: preavizul privește perioada anterioară concedierii, iar decizia de concediere produce efecte de la comunicare. Pentru problemele de preaviz, vezi Preavizul și comunicarea deciziei de concediere. [53] [4]
Termenul de trei ani pentru anumite drepturi salariale sau despăgubiri nu înlocuiește termenul scurt pentru anularea concedierii. Nici invocarea nulității absolute pentru o neregularitate de procedură nu justifică ignorarea termenului de contestare a măsurii. [3] [1] [2] [14] [64]
Cum calculez termenul și cum păstrez dovada depunerii
La termenul stabilit pe zile nu se includ ziua care îl declanșează și ziua în care se împlinește. Zilele din interiorul perioadei sunt calendaristice, inclusiv sâmbetele, duminicile și sărbătorile. Dacă ziua împlinirii este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Aplică aceste reguli împreună cu durata și momentul de început proprii măsurii tale. [23] [24] [51] [52] [1] [2]
Cererea poate fi depusă la registratura instanței, expediată prin scrisoare recomandată ori curierat în condițiile legii sau trimisă prin fax ori e-mail la datele oficiale ale instanței competente. Pentru depunerea fizică, respectă programul registraturii. Pentru transmiterea electronică, păstrează dovada datei și orei primirii de către instanță: un mesaj rămas doar în dosarul „Trimise” nu dovedește singur momentul înregistrat de calculatorul destinatarului. [27] [26] [25] [28]
Pregătește un exemplar semnat și anexe lizibile, cuprinse într-o listă. La depunerea pe hârtie, numărul exemplarelor acoperă comunicarea către fiecare pârât și exemplarul instanței. Copiile înscrisurilor se certifică pentru conformitate; pentru copiile transmise electronic, Codul de procedură civilă permite conformarea prin semnătură electronică. [34] [35] [36] [37]
Decizia trimisă prin e-mail: când poate începe termenul
Pentru concedierea individuală emisă potrivit art. 76 din Codul muncii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că e-mailul poate constitui comunicare care declanșează termenul dacă salariatul i-a comunicat angajatorului adresa și există o uzanță a acestei forme de comunicare între părți. În aceste condiții, confirmarea expresă a primirii de către salariat nu este necesară. Pentru durata actuală a contestației se folosește art. 268 din Codul muncii, nu termenul sau trimiterile istorice reproduse în hotărârea din 2016. [65] [1]
Verifică dacă ai primit decizia propriu-zisă, dacă anexa se deschide și este lizibilă, adresa destinatarului și data recepției. ÎCCJ distinge transmiterea copiei PDF a unui document emis pe hârtie de emiterea originalului în formă electronică. Nu rezultă că orice mesaj nesemnat al unui superior poate ține locul deciziei de concediere. Dacă anexa lipsește, este diferită ori nu se deschide, semnalează imediat problema în scris și păstrează dovada; nu presupune că termenul rămâne automat nelimitat. [66] [67] [4]
Dezlegarea din Decizia ÎCCJ nr. 34/2016 privește comunicarea concedierii individuale analizate în acel cadru. Pentru concedierea disciplinară, legea prevede predarea personală cu semnătură de primire ori, în caz de refuz, scrisoare recomandată la domiciliul sau reședința comunicată și termenul de 30 de zile; verificarea ei se face distinct. [65] [59] [2]
Dezlegarea ÎCCJ este obligatorie în condițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Dispozitivul confirmă expres această forță obligatorie, dar nu menționează explicit caracterul definitiv al hotărârii prealabile; aceasta nu soluționează ea însăși litigiul individual. [63] [68] [65]
La ce tribunal mă adresez și ce costuri pot exista?
Conflictele de muncă se judecă în primă instanță la tribunal. Ca salariat reclamant, te poți adresa tribunalului în a cărui circumscripție ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. Faptul că angajatorul are sediul în alt județ nu te obligă, prin el însuși, să introduci contestația acolo. Arată în cerere criteriul de competență teritorială pe care îl folosești. [9] [10]
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru. Scutirea nu elimină eventualele cheltuieli de judecată: partea care pierde poate fi obligată, la cererea celeilalte, să îi ramburseze cheltuielile acordate de instanță. Dacă soliciți cheltuieli proprii, păstrează și depune documentele care le dovedesc în condițiile legii. [11] [39] [40]
Ce pot cere: anulare, despăgubiri și opțiunea reintegrării
Dacă instanța constată că concedierea a fost nelegală ori netemeinică, o anulează și obligă angajatorul la despăgubirea prevăzută de art. 80 alin. (1): salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ai fi beneficiat. Indică în cerere elementele salariale și documentele pe care le ai; când evidențele sunt la angajator, solicită prezentarea lor. [15] [31] [38]
Poți cere aceste despăgubiri și fără să soliciți reintegrarea. Reintegrarea presupune o solicitare a salariatului; dacă nu o ceri, art. 80 alin. (3) prevede încetarea de drept a contractului la rămânerea definitivă a hotărârii. Această opțiune trebuie exprimată clar, deoarece schimbă efectele soluției asupra raportului de muncă. [15] [16] [17]
Daunele morale reprezintă o pretenție distinctă: descrie prejudiciul, conduita culpabilă imputată angajatorului și legătura cu serviciul, apoi arată dovezile. Nu presupune că simpla anulare stabilește automat și un cuantum al prejudiciului moral. [55] [33]
Pentru executarea hotărârii, revenirea la muncă și perioada despăgubirilor, continuă cu Reintegrarea și despăgubirile după contestarea concedierii.
Documentele și motivele pe care le pregătesc
Organizează înscrisurile pe cronologie: contractul și actele adiționale; decizia ori notificarea; dovada primirii; actele de preaviz; documentele salariale; evaluările și corespondența relevante; clauzele din contractul colectiv de muncă invocate. Leagă fiecare motiv de anulare și fiecare sumă cerută de o probă concretă. Dacă un document esențial este la angajator, identifică-l și cere instanței să îi ordone prezentarea. [33] [36] [38]
Verifică motivele efectiv înscrise în decizie și procedura aplicabilă acelui temei. Angajatorul nu poate adăuga în instanță alte motive de fapt sau de drept decât cele cuprinse în decizia de concediere. Pentru desființarea postului, analiza pornește de la caracterul efectiv al desființării și de la cauza reală și serioasă; detaliile sunt în Desființarea postului și concedierea individuală. [13] [54]
Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului. Această regulă nu înlocuiește obligația ta de a explica ce măsură contești, ce neregularități invoci și ce soliciți; păstrează probele accesibile și propune-le în cerere. [12] [32] [33]
Cum verific criteriile sociale la concedierea colectivă
Cere identificarea criteriilor folosite și a clauzei legale ori din contractul colectiv de muncă pe care se întemeiază. Decizia individuală emisă într-o concediere colectivă trebuie să cuprindă criteriile de stabilire a ordinii de prioritate. Confruntă clauza cu evaluarea obiectivelor de performanță: Codul muncii plasează aplicarea criteriilor de departajare după această evaluare. [18] [20] [19]
Faptul că ai persoane în întreținere nu creează, prin el însuși, o protecție universală împotriva concedierii. Contează dacă situația respectivă este prevăzută în criteriul social aplicabil, ordinea în care se utilizează și cum a fost comparată situația ta cu a salariaților din grupul de selecție. Prezintă documentele care dovedesc împrejurarea socială invocată și solicită înscrisurile de evaluare și departajare relevante, prin instanță dacă nu îți sunt furnizate. [62] [18] [38]
Invocă punctual, după caz, criteriul omis, aplicarea lui în altă ordine decât cea prevăzută sau rezultatul incompatibil cu datele din documente. Criteriile trebuie, totodată, aplicate fără discriminare. Pentru procedura completă a angajatorului, vezi Concedierea colectivă: încadrare, consultare și selecție. [32] [19] [8]
Model de cerere pentru contestarea concedierii
Completează câmpurile dintre paranteze drepte cu datele tale și păstrează numai solicitările pe care le formulezi. Modelul privește o decizie de concediere; pentru notificarea în probă, folosește adaptările din secțiunea următoare. Cererea trebuie să identifice părțile, actul, pretențiile, motivele, probele și semnătura. [29] [31] [32] [33] [34]
Către Tribunalul [denumirea] — secția competentă în conflicte de muncă
Reclamant: [nume, prenume, codul numeric personal, domiciliu/reședință și date de contact; celelalte elemente de identificare cerute de lege, în măsura în care există și sunt cunoscute].
Pârât: [denumirea angajatorului, sediu, codul unic de înregistrare și celelalte date de identificare cunoscute].
[Dacă există reprezentare: numele, calitatea și datele reprezentantului; dovada reprezentării se anexează.] [29] [30]
Obiect: contestație împotriva Deciziei nr. [număr] din [data], comunicate la [data].
Solicit:
- Anularea deciziei de concediere ca [nelegală și/sau netemeinică], pentru motivele prezentate mai jos. [14] [15]
- Obligarea pârâtului la plata despăgubirii prevăzute de art. 80 alin. (1) din Codul muncii, cu indicarea perioadei și a drepturilor solicitate: [salariu de bază, sporuri și alte drepturi pretinse; calcul disponibil și înscrisuri]. [15] [31]
- [Dacă dorești revenirea:] Reintegrarea în postul deținut anterior concedierii, prin repunerea părților în situația anterioară.
[Dacă nu dorești revenirea, înlocuiește punctul 3 cu:] Nu solicit reintegrarea; mențin cererea privind anularea și despăgubirile, cu efectele prevăzute de art. 80 alin. (3) din Codul muncii. [16] [17] 4. [Dacă le soliciți:] Obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată, potrivit dovezilor depuse. [39] [40]
În fapt: [data angajării și postul; conținutul măsurii; modul și data primirii; succesiunea relevantă a evenimentelor; fiecare neregularitate invocată, cu documentul aferent].
În drept: [temeiurile aplicabile măsurii concrete și fiecărui capăt de cerere; explicarea criticilor privind procedura, motivul sau selecția]. [32]
Termen și competență: Am luat cunoștință/primit decizia la [data], prin [modalitatea]. Introduc cererea în termenul de [45 ori 30 de zile, potrivit naturii măsurii]. Competența Tribunalului [denumirea] rezultă din [domiciliul/reședința/locul de muncă]. [1] [2] [10]
Probe: [înscrisurile anexate, martorii și datele cerute de lege, interogatoriul ori alte probe necesare]. Solicit pârâtului să prezinte [documentele individualizate aflate la acesta]. [33] [38]
Anexe: [lista numerotată a înscrisurilor, copii pentru comunicare și, dacă este cazul, împuternicirea reprezentantului].
[Data] — [Semnătura reclamantului sau reprezentantului]. [36] [35] [34]
Nu depune o cerere care lasă necompletate identitatea părților, actul și pretențiile tale. Dacă instanța comunică lipsuri în procedura de regularizare, termenul pentru completări este de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, în condițiile art. 200 alin. (3), sub sancțiunea anulării; urmărește termenul concret indicat în comunicare. [29] [31] [42]
Cum adaptez cererea pentru încetarea în perioada de probă
În obiect, identifică „Notificarea nr. [număr] din [data], emisă în temeiul art. 31 alin. (3) din Codul muncii”. Arată perioada de probă convenită, datele relevante și viciul concret: existența și durata clauzei, momentul notificării, lipsa formei scrise ori conduita discriminatorie sau abuzivă invocată. Legea permite notificarea fără preaviz și fără motivare; absența unei explicații a angajatorului nu este singură suficientă pentru anulare. [5] [6] [7] [8] [70]
Formulează expres solicitarea de anulare a notificării și, dacă le urmărești, continuarea raportului de muncă și repararea prejudiciului, explicând temeiul și dovezile fiecărei solicitări. Regimul notificării este distinct de concediere, astfel că nu prelua mecanic toate motivele sau capetele din modelul de concediere. Curtea Constituțională confirmă accesul la instanță și controlul unei eventuale conduite abuzive; soluția și remediile depind de criticile și faptele dovedite. [69] [70] [31] [32] [33] [55]
Semnătura de primire, sesizarea inspectoratului de muncă și concilierea
Semnarea primirii nu înseamnă acceptarea concedierii. Dacă ai semnat exclusiv că ai primit documentul, păstrezi dreptul de a-l contesta; semnătura poate însă dovedi data de început a termenului. Dacă documentul semnat conține, în realitate, un acord de încetare ori o tranzacție, trebuie analizat conținutul său, nu doar titlul. [61] [4] [1] [2]
Reclamația la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) nu înlocuiește cererea către tribunal. Anularea concedierii și despăgubirile se cer instanței. Nu aștepta răspunsul la petiție înainte de a pregăti acțiunea și nu trata simpla sesizare a ITM ca suspendare automată a termenului. [60] [9] [15] [1] [2]
Concilierea prevăzută de art. 231¹ din Codul muncii are un efect propriu: termenul de contestare se suspendă pe durata ei. Este procedura amiabilă cu consultant extern specializat, desfășurată în condițiile legii și cu consimțământul părților; păstrează invitația, data deschiderii și actul de închidere. O discuție informală cu resursele umane sau o petiție nu trebuie confundată cu această procedură. Alte cauze de suspendare ori întrerupere se analizează numai dacă sunt îndeplinite condițiile lor legale. [21] [22]
După înregistrare: dosarul, apărarea angajatorului și apelul
Urmărește comunicările instanței și răspunde solicitărilor de completare. Cererea și probele trebuie pregătite de la început; modificarea cererii și propunerea de probe noi au, ca regulă, limita primului termen la care ești legal citat, cu regulile și excepțiile art. 204. Nu confunda această posibilitate procedurală cu prelungirea termenului pentru atacarea unei alte măsuri. [42] [41] [1] [2]
Pentru angajator, întâmpinarea trebuie să răspundă pretențiilor și să indice probele, cu respectarea termenului aplicabil și a comunicărilor instanței. Nedepunerea ei în termen poate atrage decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții care nu sunt de ordine publică. Rămân relevante sarcina probei din dreptul muncii și interdicția de a introduce alte motive ale concedierii decât cele din decizie. [56] [57] [58] [12] [13]
Hotărârea primei instanțe este supusă numai apelului, în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată. Pentru calcul și dovada depunerii se aplică regulile procedurale; hotărârea de fond este executorie de drept, astfel că executarea și eventuala cale de atac trebuie analizate separat. [44] [43] [45] [51] [52] [27] [46]
Acest ghid descrie regulile aplicabile la 17 octombrie 2026. Pentru un litigiu mai vechi, nu înlocui regulile aplicabile atunci cu o durată sau competență din prezent; în special, hotărârea ÎCCJ din 2016 reproduce și reglementări istorice. [1] [10] [43] [65]
Termene și repere procedurale
- Interval
45 de zile calendaristice. [1]
- Cum se aplică
Lista ta de pași
Alege tribunalul potrivit domiciliului, reședinței sau locului tău de muncă și explică alegerea în cerere. [10]
Întrebări frecvente
Pot contesta încetarea în probă dacă motivele reale nu țin de aptitudinile mele?
Da. Lipsa obligației de motivare nu exclude accesul la tribunal și controlul unei conduite discriminatorii ori abuzive. Prezintă fapte verificabile: mesaje, sarcini fără legătură cu postul, tratament diferențiat ori împrejurările notificării. Simpla suspiciune sau lipsa explicațiilor nu demonstrează singure abuzul. Acțiunea împotriva măsurii de încetare urmează termenul de 45 de zile, iar motivele se adaptează regimului art. 31 alin. (3). [69] [70] [8] [5] [1] [33]
Mai pot contesta după ce am semnat de primire?
Pot cere despăgubiri fără să revin la fostul angajator?
Ce fac dacă termenul pare deja depășit?
Păstrează dovada comunicării și identifică precis orice împiedicare ori cauză legală de suspendare. Pentru dreptul la acțiune supus prescripției, repunerea în termen presupune motive temeinice, iar acțiunea trebuie exercitată înainte de împlinirea a 30 de zile din ziua în care ai cunoscut ori trebuia să cunoști încetarea motivelor întârzierii. Nu este o prelungire automată. Pentru un termen procedural pierdut, cum este cel de apel, operează regimul distinct al art. 186 din Codul de procedură civilă: dovedești motive temeinic justificate, îndeplinești actul și ceri repunerea în durata prevăzută pentru calea de atac, calculată de la încetarea împiedicării. În acest litigiu, apelul are durata de 10 zile. [47] [48] [49] [50] [43]
Concediul medical schimbă analiza notificării din perioada de probă?
Trebuie analizate tipul actului și cronologia, fără a confunda notificarea în probă cu o decizie de concediere. Regimul notificării scrise și drepturile salariatului în probă sunt punctul de plecare; pentru raportul cu concediul medical și suspendarea contractului, vezi Concediul medical și contractul: cumul de activități, probă și încetare. [5] [6]
De reținut
Arată cele 11 idei principale ale ghidului
Cum pregătesc actul contestat, data comunicării, cererile și probele
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (5)(5) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 77Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 31 / alin. (3)(3) Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 31 / alin. (4)(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 8 / alin. (1)(1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 5 / alin. (2)(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 79În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 78Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 80 / alin. (1)(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 80 / alin. (2)(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 80 / alin. (3)(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 5-a / art. 69 / alin. (2) / lit. d)d) criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 5-a / art. 69 / alin. (3)(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 / lit. c)c) criteriile de stabilire a ordinii de priorități, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (3)(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7)(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1)(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1)(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2)(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (1)(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 452Dovada cheltuielilor de judecată Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 204 / alin. (1)(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (3)(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)(2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)(2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 274Hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (1)(1) Cel care, din motive temeinice, nu și-a exercitat în termen dreptul la acțiune supus prescripției poate cere organului de jurisdicție competent repunerea în termen și judecarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (2)(2) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depășirea termenului de prescripție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / alin. (1)(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) și d), al art. 65 și 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 4-a / art. 65 / alin. (2)(2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 205 / alin. (1)(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 205 / alin. (2) / lit. d)d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 208 / alin. (2)(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (4)(4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 266Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 38Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 5-a / art. 69 / alin. (3)(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Decizia ÎCCJ nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind comunicarea prin poștă electronică a deciziei de concediereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
paragraful 102102. În concluzie, comunicarea prin poşta electronică de către angajator a deciziei de concediere individuală emise potrivit art. 76 din Codul muncii reprezintă o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanşeze curgerea termenului de contestare jurisdicţională a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011, în condiţiile în care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact şi există o uzanţă a acestei forme de comunicare între părţi, fără a fi necesară confirmarea expresă de către salariatul-contestator a primirii acestei corespondenţe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Decizia ÎCCJ nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind comunicarea prin poștă electronică a deciziei de concediereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
paragraful 113113. Prin urmare, în raport cu dispoziţiile art. 76 din Codul muncii, care impun emiterea deciziei în formă scrisă, şi cu dispoziţiile art. 77 din Codul muncii, care se referă la comunicarea însăşi a deciziei de concediere şi nu a măsurii concedierii (în sensul că niciun alt înscris nu poate înlocui decizia de concediere), se apreciază că, odată ce manifestarea de voinţă a angajatorului nu este materializată în format electronic, ci în formă clasică (pe suport hârtie) nu este necesară semnătura electronică, care trebuie să respecte cerinţele formale impuse de Legea nr. 455/2001, documentul PDF reprezentând doar o copie a documentului emis în formă clasică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Decizia ÎCCJ nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind comunicarea prin poștă electronică a deciziei de concediereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
paragrafele 109–112109. Comunicarea, ca act distinct de decizia de concediere, reprezintă o situaţie de fapt, ce poate fi dovedită prin orice mijloc de probă, inclusiv cu martori şi prezumţii. 110. Prin urmare, comunicarea unui înscris pe suport informatic se bucură de eficienţă juridică în condiţiile art. 283 din Codul de procedură civilă, care instituie o prezumţie de validitate în sensul că există garanţii suficient de serioase dacă înscrierea este efectuată de către un profesionist. 111. În condiţiile în care prezumţia legală de validitate instituită de art. 283 din Codul de procedură civilă nu este răsturnată, documentul ce reproduce mesajul redat pe suportul informatic constituie instrument probator cu respectarea condiţiilor impuse de art. 282 din Codul de procedură civilă, respectiv să fie inteligibil (să poată fi citit, să fie accesibil) şi să prezinte garanţii suficient de serioase pentru a face deplină credinţă în privinţa conţinutului său şi a identităţii persoanei de la care emană. 112. Astfel, dacă contestatorul căruia i-a fost comunicată decizia de concediere ar fi primit un alt document decât cel menţionat în e-mail sau dacă documentul PDF nu ar fi putut fi deschis, acestuia îi revenea obligaţia de diligenţă de a reclama situaţia în termen de 45 de zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind comunicarea prin poștă electronică a deciziei de concediereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — caracter obligatoriu și pronunțareObligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2016.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Decizia CCR nr. 523 din 17 iulie 2018 privind art. 31 alin. (1) și (3) și art. 80 alin. (1) din Codul munciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
paragraful 3030. Tot prin Decizia nr. 334 din 10 aprilie 2012, Curtea a analizat critica vizând pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 21 și a reținut că „textele criticate nu împiedică angajații ale căror contracte individuale de muncă încetează în timpul perioadei de probă, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Codul muncii, să se adreseze justiției pentru a contesta notificarea emisă de angajator și de a beneficia de toate mijlocele și garanțiile procesuale prevăzute în acest sens de legea procesual civilă.“
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Decizia CCR nr. 523 din 17 iulie 2018 privind art. 31 alin. (1) și (3) și art. 80 alin. (1) din Codul munciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
paragraful 2727. De altfel, cu privire la sarcinile trasate de angajator, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 657 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, a reținut că „o eventuală atitudine abuzivă a acestuia - spre exemplu obligarea salariatului la executarea unor sarcini de serviciu care nu corespund funcției sau postului ocupat - ar putea fi contestată în fața instanței de judecată în virtutea principiului bunei-credințe în desfășurarea relațiilor de muncă, principiu consacrat de art. 8 din Codul muncii, dar și de art. 57 din Constituție.“
Textul în documentul-sursă ↗