Orele suplimentare: solicitare, evidență și compensare
În regimul general, orele suplimentare cer acordul salariatului, exceptând forța majoră și lucrările urgente pentru prevenirea accidentelor ori înlăturarea consecințelor lor. Refuzul acordului, în afara acestor excepții, nu este în sine abatere disciplinară. [5] [57] Orele se evidențiază la data reală a prestării și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice; dacă aceasta nu este posibilă, se aplică plata cu spor în condițiile legii. Pentru personalul bugetar există derogări în anul 2026. [20] [22] [73]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 14 minute
- CATEGORIE
- Program și timp liber
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cui i se aplică regulile
- 03Când o ședință după program este timp de muncă
- 04Pot fi concediat dacă refuz orele suplimentare?
- 05Ce limite trebuie respectate chiar dacă salariatul este de acord?
- 06Orele rămân în pontaj la data la care au fost lucrate
- 07Termenul pentru timpul liber și plata orelor necompensate
- 08Ce fac dacă orele sunt omise, necompensate sau neplătite?
- 09Pași de organizare pentru angajator
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați cu contract individual de muncă și angajatorii lor, în regimul general.
Personal bugetar numai pentru delimitarea expresă a art. XVIII din Legea nr. 141/2025 pentru anul 2026.
Calculul individual al salarizării militarilor, polițiștilor, polițiștilor de penitenciare și al altor categorii cu statute speciale.
Reconstituirea drepturilor istorice pe versiuni ale legii diferite de cele indicate.
Determinarea întregii perioade de permanență ca timp de muncă, tratată în ghidul despre permanență și solicitările primite în afara programului.
Cui i se aplică regulile
Acest ghid explică regimul general al salariaților cu contract individual de muncă și obligațiile angajatorilor lor. Codul muncii se aplică raporturilor reglementate prin legi speciale numai în măsura în care acestea nu prevăd reguli derogatorii. Regimul general al compensației în bani nu trebuie extins automat la personalul bugetar. [1] [73]
Regulile generale prezentate sunt cele din forma Codului muncii consolidată la 27 aprilie 2026. Delimitarea pentru personalul bugetar privește anul 2026, potrivit Legii nr. 141/2025, în forma consolidată la 31 august 2026. Pentru perioade anterioare, termenele și procentele trebuie raportate la legea aplicabilă atunci; termenul general de 90 de zile este cel introdus la 5 octombrie 2021, astfel cum rezultă din nota de modificare a art. 122. [22] [73]
Când o ședință după program este timp de muncă
O ședință de serviciu impusă după terminarea programului se include în timpul de muncă atunci când participi la dispoziția angajatorului și îți îndeplinești sarcinile de serviciu. Locul ședinței și faptul că are loc online nu schimbă singure această concluzie: criteriul este activitatea cerută și obligația de participare. Aceasta este aplicarea definiției timpului de muncă la situația concretă, nu o regulă că orice întâlnire informală este obligatoriu muncă. [56]
În regimul obișnuit al normei întregi, durata normală este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână; munca prestată în afara duratei normale săptămânale este muncă suplimentară. De exemplu, dacă ai lucrat deja cele 40 de ore normale și participi la o ședință de serviciu de încă două ore, cele două ore intră în calculul muncii suplimentare. [2] [4] [56]
Depășirea orei obișnuite de plecare nu înseamnă, în toate cazurile, ore suplimentare. Un program inegal poate repartiza diferit cele 40 de ore din săptămână, dar trebuie organizat potrivit contractului colectiv sau regulamentului intern și prevăzut expres în contractul individual. Există și posibilitatea unei durate zilnice diferite de 8 ore pentru anumite sectoare, unități ori profesii, în condițiile legii. Verifică programul aplicabil și totalul efectiv, fără a exclude din pontaj ședința care constituie muncă. [15] [16] [17] [14] [20]
Păstrează invitația, mesajul care impune prezența, ora începerii și terminării, subiectul și activitatea desfășurată. Aceste elemente ajută la stabilirea timpului efectiv și a solicitării angajatorului; simpla existență a unei invitații nu stabilește singură durata participării. [56] [6] [51]
O situație apropiată privește formarea obligatorie după program. În cauza C‑909/19, un salariat a cerut plata a 124 de ore de formare desfășurate în afara programului normal. [75] Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că formarea impusă de angajator constituie timp de lucru chiar dacă are loc la prestatorul de formare, în afara locului obișnuit de muncă, și presupune alte activități decât sarcinile obișnuite. [77] [78] Hotărârea susține calificarea timpului; nu stabilește suma datorată salariatului, remunerația fiind o chestiune distinctă de drept național. Soluția definitivă a litigiului salarial național nu rezultă din această hotărâre preliminară. Pentru ședințe, regula se aplică după verificarea condițiilor propriei activități. [76] [56]
Pot fi concediat dacă refuz orele suplimentare?
În afara excepțiilor legale, angajatorul are nevoie de acordul tău pentru munca suplimentară. Refuzul de a-ți da acordul nu constituie, prin el însuși, o abatere disciplinară. Concluzia rezultă din cerința acordului, din faptul că numai dispozițiile legale ale angajatorului sunt obligatorii și din definiția abaterii disciplinare. Nu există însă o imunitate față de o concediere întemeiată pe un alt motiv real și legal. [57] [28] [29]
Excepțiile de la acord sunt forța majoră și lucrările urgente destinate prevenirii accidentelor ori înlăturării consecințelor unui accident. O lucrare declarată „urgentă” comercial, o ședință târzie sau un termen de predare nu intră automat în aceste excepții; trebuie stabilită situația concretă care justifică aplicarea lor. Dacă este vorba despre o dispoziție legală într-o asemenea situație, refuzul culpabil poate fi analizat disciplinar. Concedierea disciplinară presupune o abatere gravă ori abateri repetate; nu este efectul automat al oricărui refuz. [5] [28] [29] [30]
Ca măsură practică, răspunde în scris: identifică intervalul cerut, arată că nu îți exprimi acordul pentru ore suplimentare și solicită, dacă se invocă o excepție, explicația concretă. Păstrează mesajele de amenințare și programul comunicat. Art. 120 cere acordul, dar nu prevede el însuși un formular obligatoriu; înscrisul ajută la dovedirea situației. [5] [18] [51]
Dacă primești o convocare disciplinară, participă sau justifică obiectiv imposibilitatea. Pentru concedierea disciplinară este necesară cercetarea prealabilă; neprezentarea fără motiv obiectiv la convocarea legală poate permite sancționarea fără această cercetare. Poți formula apărări, depune probe și cere asistența unui consultant extern specializat în legislația muncii ori a reprezentantului sindicatului din care faci parte. [31] [32] [33] [34]
Contestarea unei sancțiuni disciplinare, inclusiv a concedierii disciplinare, are termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Nu folosi în locul lui termenul general de 45 de zile pentru alte măsuri privind contractul. Dacă instanța constată concedierea nelegală sau netemeinică, o anulează și acordă despăgubirile prevăzute de art. 80; reintegrarea trebuie cerută de salariat. [35] [36] [37] [40] [41]
În perioada de probă există o procedură distinctă de încetare prin notificare scrisă, fără preaviz și fără obligația motivării. Salariatul păstrează totuși toate drepturile legale în această perioadă. Prin urmare, dreptul de a refuza orele suplimentare nu trebuie confundat cu o garanție că angajatorul nu poate folosi nicio altă modalitate legală de încetare; un act concret se analizează după natura și împrejurările lui. [38] [39] [57]
Ce limite trebuie respectate chiar dacă salariatul este de acord?
Acordul salariatului nu înlătură limitele legale. Durata maximă este, ca regulă, 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. O săptămână poate depăși 48 de ore numai în condițiile mecanismului legal de calcul al mediei: media nu trebuie să depășească 48 de ore pe săptămână într-o perioadă de referință de 4 luni calendaristice. [6] [7] [8]
Pentru anumite activități sau profesii, contractul colectiv aplicabil poate negocia o perioadă mai mare de 4 luni, fără a depăși 6 luni. Derogările până la cel mult 12 luni trebuie prevăzute prin contractul colectiv de muncă și cer motive obiective, tehnice ori de organizare și respectarea sănătății și securității. Durata concediului anual și suspendările contractului nu se includ la stabilirea acestor perioade. Aceste ferestre sunt folosite pentru controlul limitei medii; nu sunt termene de amânare a compensării și nu autorizează rescrierea pontajului. [9] [10] [11] [22] [58]
Munca peste limitele art. 114 sau 115 este interzisă, cu excepțiile de forță majoră ori lucrări urgente pentru prevenirea accidentelor sau înlăturarea consecințelor lor. Repausul zilnic este, ca regulă, de minimum 12 ore consecutive între zilele de muncă; pentru munca în schimburi, minimum 8 ore între schimburi. O durată zilnică de 12 ore trebuie urmată de 24 de ore de repaus. Aceste reguli se verifică împreună cu organizarea efectivă a programului. [12] [23] [24] [13]
Pentru salariații sub 18 ani, durata normală este de 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, iar munca suplimentară este interzisă. La contractul cu timp parțial, orele suplimentare sunt interzise, exceptând forța majoră și lucrările urgente pentru prevenirea accidentelor sau înlăturarea consecințelor acestora. Nu aplica acestor categorii regula obișnuită „se poate dacă angajatul acceptă”. [3] [22] [19]
Munca sâmbăta sau duminica nu este automat muncă suplimentară: verifică și repartizarea legală a programului și a repausului. Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă în weekend; dacă este acordat în alte zile în condițiile art. 137 alin. (2), se datorează sporul stabilit contractual. Acest spor are alt temei decât sporul pentru depășirea normei săptămânale. [4] [25] [26] [27]
Orele rămân în pontaj la data la care au fost lucrate
Nu este corect să muți orele efectiv lucrate în pontajul altor săptămâni sau luni pentru a face să dispară depășirea normei ori termenul de compensare. Angajatorul trebuie să evidențieze zilnic orele prestate de fiecare salariat, inclusiv începutul și sfârșitul programului. Concluzia privind data reală rezultă din această obligație de evidență zilnică. [58]
Separă trei operațiuni:
- Înregistrarea muncii: orele rămân la ziua reală a prestării. [20]
- Compensarea ulterioară: timpul liber plătit poate fi acordat într-o altă săptămână ori lună, în termenul legal; înregistrarea acestei compensări nu transformă vechile ore în ore lucrate atunci. [22] [58]
- Corectarea unei erori: corecția trebuie să restabilească orele și datele reale. Este util să păstrezi motivul corecției și documentele care o susțin. [58]
Exemplu: două ore lucrate efectiv marți, după completarea programului normal, nu se trec ca muncă efectuată în vinerea unei alte săptămâni. Dacă vineri sunt acordate două ore libere plătite pentru compensare, se consemnează acea operațiune și legătura cu orele din marțea respectivă. Acesta este un exemplu de evidență derivat din obligațiile de pontaj și compensare, nu un model de coduri contabile impus de lege. [58] [22]
Pentru salariații mobili și cei care lucrează la domiciliu, condițiile evidenței zilnice se stabilesc prin acord scris, potrivit activității. Această adaptare nu elimină evidența orelor efective. Plata prin comision nu este o excepție de la obligația art. 119; pentru organizarea și corectarea înregistrărilor, vezi Pontajul: organizare, dovezi și corectarea înregistrărilor. [21] [20]
Termenul pentru timpul liber și plata orelor necompensate
În regimul general, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea ei. Pentru fiecare grupă de ore urmărește data reală a prestării și câte ore au fost compensate; termenul nu începe de la aprobarea unui centralizator și nu se reia când pontajul este corectat. Cele 90 de zile sunt calendaristice, astfel că nu se numără doar zilele de lucru. [22] [58]
Pentru planificare, stabilește timpul liber în intervalul următoarelor 90 de zile calendaristice după prestare și comunică-l clar. Urmărește orele din fiecare zi distinct, inclusiv când se află în luni diferite. Data acordării timpului liber se consemnează separat de data muncii; calculul limitei medii de 48 de ore nu prelungește termenul de compensare. [22] [58] [8]
Dacă acordarea orelor libere plătite nu este posibilă în termenul legal, în luna următoare munca suplimentară se plătește cu spor. În regimul general, sporul este negociat în contractul colectiv sau individual și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, corespunzător orelor suplimentare. Nu este doar o plată de 75% pentru întreaga oră: la remunerația de bază aferentă orei se adaugă sporul. Salariul de bază este componenta brută fixă, fără indemnizații, sporuri și alte adaosuri. [22] [59] [42]
Exemplu de calcul, cu ipoteze declarate: dacă baza orară brută aplicabilă este de 30 lei și rămân 10 ore suplimentare care trebuie plătite, componenta de bază este 300 lei, iar sporul minim de 75% este 225 lei; valoarea brută totală aferentă acestor ore este 525 lei. Dacă cei 300 lei au fost deja plătiți, nu se plătesc încă o dată; se verifică diferența datorată și eventualul spor contractual mai mare. Exemplul nu stabilește netul și nu se aplică unei categorii cu regim derogatoriu. [59] [44] [73]
Există un mecanism separat pentru perioadele de reducere a activității: angajatorul poate acorda zile libere plătite în avans, din care să compenseze ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Acest mecanism privește timp liber acordat înaintea orelor viitoare; nu transformă termenul de 90 de zile pentru ore deja prestate într-un termen general de 12 luni. Perioada de 12 luni se raportează la acordarea zilelor în avans și se calculează pe luni, până la ziua corespunzătoare; dacă acea zi nu există în ultima lună, până la ultima zi a lunii. [22] [60] [61]
Pentru personalul bugetar, anul 2026 are reguli speciale. Art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 141/2025 prevede, pentru categoriile bugetare enumerate, compensarea muncii suplimentare numai cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestare. Prin urmare, regula generală a sporului minim de 75% nu se aplică automat acestui personal. Personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare au excepții legate de activitățile și condițiile prevăzute de lege; acestea nu creează un drept general al tuturor bugetarilor la plata orelor. [73] [74]
Ce fac dacă orele sunt omise, necompensate sau neplătite?
Începe printr-o cerere scrisă către angajator, cu zilele, intervalele, activitatea solicitată, dovezile și compensările deja primite. Cere corectarea datelor reale și precizarea modului de compensare aplicabil. Este o recomandare practică pentru organizarea dovezilor, bazată pe obligațiile de evidență și de compensare; nu înseamnă că legea impune un formular unic pentru această cerere. [20] [22] [51]
Păstrează contractul și clauzele despre program, regulile comunicate, solicitările de lucru, evidența proprie a intervalelor, mesaje sau documente de activitate, dovada timpului liber și actele de plată. Folosește documentele pentru a explica ce ai lucrat efectiv și de ce activitatea era cerută de angajator. În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului; această regulă nu înlocuiește identificarea clară a pretențiilor tale. [6] [20] [44] [51]
Poți sesiza inspectoratul teritorial de muncă pentru verificarea evidenței și a respectării regulilor muncii suplimentare. Inspectorii de muncă controlează evidența și constată contravențiile: nerespectarea regulilor privind munca suplimentară se sancționează cu 1.500–3.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, iar încălcarea obligației de evidență prevăzute de art. 119 cu 1.500–3.000 lei. Sumele sunt amenzile aplicate angajatorului, nu despăgubiri plătite automat salariatului. [20] [52] [53] [54]
Pentru plata drepturilor contestate sau anularea unei sancțiuni, competența în primă instanță aparține tribunalului. Salariatul poate sesiza tribunalul din circumscripția domiciliului, reședinței ori locului său de muncă. Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Controlul inspectoratului de muncă și acțiunea pentru bani ori anularea actului au obiecte diferite. [48] [49] [50] [40]
Pentru drepturile salariale, termenul general de prescripție este de 3 ani de la data la care fiecare sumă era datorată, nu de la încetarea contractului și nici automat de la ziua prestării orei. Mai întâi stabilești scadența potrivit regulilor de compensare și de plată, apoi calculezi separat fiecare creanță. Termenul pe ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an, cu regula ultimei zile a lunii dacă lipsește ziua corespunzătoare și cu prorogarea dacă ultima zi este nelucrătoare. [46] [22] [43] [60] [61] [62]
Recunoașterea drepturilor de către angajator întrerupe prescripția și determină curgerea unui nou termen de același fel. Calculul poate fi influențat și de alte cauze legale de suspendare ori întrerupere; simplul fapt că ai formulat o nemulțumire nu dovedește existența unei asemenea cauze. Prescripția nu este aplicată din oficiu, însă poate fi invocată de partea interesată în condițiile legii. Nu aștepta soluția unui demers administrativ când se apropie termenul pentru instanță. [47] [67] [63] [64] [65] [66]
Pentru contestații, notează data comunicării sancțiunii sau data luării la cunoștință a celeilalte măsuri, după caz. La termenele pe zile se exclud ziua de început și ziua împlinirii; când ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. La depunerea fizică verifică programul instanței; pentru trimiterea prin poștă recomandată, curier, fax ori e-mail păstrează dovada prevăzută de lege, inclusiv dovada datei și orei primirii e-mailului de către instanță. [35] [37] [71] [72] [70] [68] [69]
Acceptarea unei plăți parțiale ori semnarea actelor de plată nu înseamnă renunțare la restul drepturilor salariale datorate. Păstrează totuși probele și urmărește prescripția; protecția împotriva renunțării nu prelungește singură termenul de acțiune. [45] [46]
Pași de organizare pentru angajator
Pentru fiecare solicitare, stabilește de ce este necesară activitatea, cine lucrează și ce interval se estimează. Solicită acordul salariatului, cu excepția situațiilor legale care îl înlătură; verifică dacă salariatul are contract cu timp parțial ori este minor. Urmărește limitele și repausul înainte de aprobarea programului. [6] [5] [19] [22] [7] [23]
Înregistrează orele efective, apoi ține o situație separată a orelor libere acordate și a orelor rămase. Planifică compensarea înainte de expirarea termenului aplicabil. Pentru salariații cărora li se aplică regimul general, dacă timpul liber nu poate fi acordat în termen, calculează plata cu sporul legal sau contractual mai favorabil; pentru personalul bugetar aplică derogarea relevantă anului 2026. Acești pași sunt o modalitate practică de îndeplinire a obligațiilor legale, nu un formular obligatoriu nou. [20] [22] [73] [74]
Un program flexibil nu elimină norma și limitele timpului de muncă și nu suprimă cerința acordului pentru ore suplimentare. Pentru organizarea acestuia, vezi Solicitarea și organizarea programului flexibil. Pentru intervenții și disponibilitate, vezi Permanența și solicitările primite în afara programului, iar pentru zilele cu regim de sărbătoare, Munca în zilele de sărbătoare și zilele-punte. [55] [5]
Termene și repere procedurale
- Interval
Următoarele 12 luni. [22]
- De când începe
Acordarea, în perioade de reducere a activității, a zilelor libere plătite pentru compensarea unor ore suplimentare viitoare. [22]
- Cum se aplică
- Consecințe
Orele viitoare pot fi compensate din zilele acordate în avans numai în intervalul acestui mecanism; ulterior trebuie identificat regimul aplicabil noilor ore. [22]
Mecanism pentru zile libere acordate înaintea orelor viitoare; nu prelungește la 12 luni termenul pentru ore deja efectuate. [22]
- Interval
45 de zile calendaristice. [37]
- De când începe
Data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului. [37]
- Cum se aplică
- Consecințe
Sesizarea pentru această categorie trebuie formulată în termenul stabilit de art. 268 alin. (1) lit. a). [37]
- Interval
3 ani. [46]
- De când începe
- Cum se aplică
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Dacă primesc comision, mai trebuie înregistrate orele lucrate pe teren?
Da. Obligația de evidență zilnică nu are o excepție pentru salariații remunerați și prin comision. Pentru salariații mobili, condițiile evidenței se stabilesc prin acord scris, potrivit activității. Vezi Pontajul: organizare, dovezi și corectarea înregistrărilor. [20] [21]
Programul flexibil înseamnă că am acceptat orice ore suplimentare?
Nu rezultă un asemenea acord din simpla existență a programului flexibil. Programul individualizat trebuie să respecte art. 112 și 114, iar munca suplimentară rămâne supusă cerinței acordului și excepțiilor art. 120. Vezi Solicitarea și organizarea programului flexibil. [55] [5]
Pot fi mutate în luna următoare orele pe care le-am lucrat deja?
Dacă termenul de 90 de zile expiră, pot pierde pur și simplu orele?
În regimul general, imposibilitatea compensării prin timp liber în termen declanșează plata cu spor în luna următoare; orele nu dispar din acest motiv. Recuperarea în instanță a drepturilor salariale rămâne supusă prescripției. Pentru personalul bugetar, anul 2026 are derogarea privind compensarea numai cu timp liber și excepții pentru anumite categorii. [22] [46] [73] [74]
De reținut
Arată cele 10 idei principale ale ghidului
Acordul salariatului este necesar pentru munca suplimentară, exceptând forța majoră și lucrările urgente privind accidentele în condițiile legii. [5]
În regimul general, timpul liber plătit se acordă în următoarele 90 de zile calendaristice, iar imposibilitatea compensării în termen conduce la plata cu spor în luna următoare. [22]
Cele 12 luni privesc ore viitoare compensate din zile libere plătite acordate în avans în perioade de reducere a activității, nu amânarea generală a compensării orelor deja prestate. [22]
Pontajul și corectarea înregistrărilor
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)(2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 112 / alin. (1)(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 112 / alin. (2)(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 120 / alin. (1)(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 120 / alin. (2)(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 121 / alin. (1)(1) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (1)(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (2)(2) Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (3)(3) Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (4)(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecția sănătății și securității în muncă a salariaților, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referință care în niciun caz să nu depășească 12 luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (5)(5) La stabilirea perioadelor de referință prevăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual și situațiile de suspendare a contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 121 / alin. (2)(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 115 / alin. (2)(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 115 / alin. (1)(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 113 / alin. (2)(2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 116 / alin. (1)(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 116 / alin. (2)(2) Programul de lucru inegal poate funcționa numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 117Programul de muncă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoștință salariaților și sunt afișate la sediul angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VIII / art. 105 / alin. (1) / lit. c)c) interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (1)(1) Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă definit potrivit art. 16^1 evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (2)(2) Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / notă 1Notă Articolul 122 (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (la 05-10-2021, Alineatul (1) din Articolul 122 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 05 octombrie 2021 ) (2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Notă Decizie de respingere: HP nr. 334/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 971 din 21 octombrie 2025. Articolul 123 (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Notă Decizie de respingere: HP nr. 33/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 307 din 8 aprilie 2025. Decizie de respingere: HP nr. 124/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 2 iunie 2025. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Notă Decizie de respingere: HP nr. 150/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 23 iunie 2025. Decizie de respingere: HP nr. 334/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 971 din 21 octombrie 2025. Articolul 124 Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 135 / alin. (1)(1) Salariații au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 135 / alin. (2)(2) Prin excepție, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 137 / alin. (1)(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 137 / alin. (2)(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 137 / alin. (3)(3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c)c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 247 / alin. (2)(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 3-a / art. 61 / lit. a)a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (1)(1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (2)(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (1^1), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (3)(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (4)(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (5)(5) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 31 / alin. (3)(3) Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 31 / alin. (4)(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 80 / alin. (1)(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 7-a / art. 80 / alin. (2)(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2)(2) Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 170Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. i)i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. m)m) încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 27 și 119, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / alin. (2)(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 118 / alin. (4)(4) Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu respectarea dispozițiilor art. 112 și 114.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 111 / alin. (1)(1) Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și își îndeplinește sarcinile și atribuțiile, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 120 / alin. (2)(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (1)(1) Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă definit potrivit art. 16^1 evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / notă 1Notă Articolul 122 (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (la 05-10-2021, Alineatul (1) din Articolul 122 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 05 octombrie 2021 ) (2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni. Notă Decizie de respingere: HP nr. 334/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 971 din 21 octombrie 2025. Articolul 123 (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Notă Decizie de respingere: HP nr. 33/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 307 din 8 aprilie 2025. Decizie de respingere: HP nr. 124/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 2 iunie 2025. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Notă Decizie de respingere: HP nr. 150/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 23 iunie 2025. Decizie de respingere: HP nr. 334/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 971 din 21 octombrie 2025. Articolul 124 Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul IV / art. 2.544Calculul prescripției Cursul prescripției se calculează potrivit regulilor stabilite în titlul III din prezenta carte, luându-se în considerare, dacă este cazul, și cazurile de suspendare sau de întrerupere prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1)(1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.513Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.541 / alin. (3)(3) Dacă întreruperea prescripției a avut loc prin recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripție de același fel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. XVIII alin. (1)(1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. XVIII alin. (2)(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2026, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum și pentru munca suplimentară, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, prestată peste programul normal de lucru de către aceste categorii de personal în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României ori în situații de urgență, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna decembrie 2025. Plata drepturilor pentru munca suplimentară prestată în cadrul activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut se efectuează dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile de la momentul prestării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 28 octombrie 2021, BX împotriva Unității administrativ-teritoriale D., C-909/19Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 17–2017 BX este angajat al administrației comunei D. în cadrul Serviciului voluntar situații de urgență. Funcția înscrisă în contractul său de muncă este de „șef compartiment pentru prevenire (pompier) 541101, conform Clasificării ocupațiilor din Romania”. BX își exercită activitatea cu normă întreagă, 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. 18 Pentru a obține avizul menționat la articolul 28 litera a) din Criteriile de performanță, ca o condiție necesară pentru organizarea și exercitarea activității de serviciu public în discuție în litigiul principal, BX a primit instrucțiuni din partea angajatorului său să urmeze 160 de ore de formare profesională. Această formare a fost efectuată în lunile martie și aprilie ale anului 2017, în temeiul unui contract de formare profesională semnat de administrația comunei D. cu o societate de formare profesională, contract în care BX apărea ca fiind beneficiarul final. Formarea respectivă s‑a desfășurat la sediul acestei societăți, de luni până vineri în intervalul orar 15-20, sâmbăta în intervalul orar 13-18 și duminica în intervalul orar 13-19. În sfârșit, dintre orele de formare urmate de BX, 124 au avut loc în afara programului său normal de lucru. 19 BX a chemat în judecată administrația comunei D. la Tribunalul Vaslui (România) pentru a obține, printre altele, obligarea sa la plata acestor 124 de ore ca ore suplimentare. 20 În urma respingerii cererii sale, BX a formulat apel la Curtea de Apel Iași (România), instanța de trimitere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 28 octombrie 2021, BX împotriva Unității administrativ-teritoriale D., C-909/19Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 31–3331 Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că litigiul principal privește remunerația la care un lucrător pretinde că are dreptul pentru perioadele de formare profesională pe care a trebuit să le efectueze la instrucțiunile angajatorului său. 32 Or, din jurisprudența Curții rezultă că, exceptând situația specială referitoare la concediul anual plătit, prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88, această directivă se limitează să reglementeze anumite aspecte ale organizării timpului de lucru în vederea asigurării protecției securității și a sănătății lucrătorilor, astfel încât, în principiu, nu se aplică în privința remunerării lucrătorilor [Hotărârea din 9 martie 2021, Radiotelevizija Slovenija (Perioadă de permanență într‑un loc izolat), C‑344/19, EU:C:2021:182, punctul 57 și jurisprudența citată]. 33 În aceste condiții, din moment ce, după cum arată instanța de trimitere, în cadrul litigiului principal, problema remunerării perioadelor de formare profesională urmate de reclamantul din litigiul principal depinde de calificarea acestor perioade drept „timp de lucru” sau „perioadă de repaus”, în sensul Directivei 2003/88, trebuie să se răspundă la întrebările adresate, care privesc această calificare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 28 octombrie 2021, BX împotriva Unității administrativ-teritoriale D., C-909/19Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 40–4940 În această privință, Curtea a statuat deja că un factor determinant pentru a considera că sunt prezente elementele caracteristice ale noțiunii de „timp de lucru”, în sensul Directivei 2003/88, este faptul că lucrătorul este obligat să fie prezent fizic la locul indicat de angajator și să rămână la dispoziția acestuia pentru a‑și furniza imediat serviciile în caz de nevoie [a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 martie 2021, Radiotelevizija Slovenija (Perioadă de permanență într‑un loc izolat), C‑344/19, EU:C:2021:182, punctul 33]. 41 În acest context, locul de muncă trebuie înțeles ca fiind orice loc în care angajatul este chemat să desfășoare o activitate la ordinul angajatorului său, inclusiv atunci când acest loc nu este locul în care își desfășoară în mod obișnuit activitatea profesională [Hotărârea din 9 martie 2021, Radiotelevizija Slovenija (Perioadă de permanență într‑un loc izolat), C‑344/19, EU:C:2021:182, punctul 34]. 42 Or, atunci când un lucrător primește instrucțiuni din partea angajatorului său să urmeze o formare profesională pentru a putea exercita funcția pe care o deține și atunci când, în plus, acest angajator a semnat el însuși contractul de formare profesională cu întreprinderea chemată să asigure această formare, este necesar să se considere că, în perioadele de formare profesională, respectivul lucrător se află la dispoziția angajatorului său, în sensul articolului 2 punctul 1 din Directiva 2003/88. 43 Trebuie subliniat că este lipsită de relevanță în această privință împrejurarea că, în speță, obligația lui BX de a urma o formare profesională decurge din reglementarea națională, dat fiind că, astfel cum reiese din cererea de decizie preliminară, pe de o parte, BX era deja angajat de administrația comunei D. pe postul pentru care era necesară formarea profesională și, pe de altă parte, că această administrație avea obligația să îi impună lui BX să urmeze respectiva formare pentru a‑l putea menține pe postul său. 44 Este de asemenea lipsită de relevanță împrejurarea, subliniată de instanța de trimitere, că perioadele de formare profesională se desfășoară, în tot sau în parte, în afara programului normal de lucru, din moment ce, în sensul noțiunii de „timp de lucru”, Directiva 2003/88 nu face distincție în funcție de aspectul dacă acest timp este sau nu efectuat în cadrul orelor normale de lucru (a se vedea prin analogie Hotărârea din 3 octombrie 2000, Simap, C‑303/98, EU:C:2000:528, punctul 51). 45 Pe de altă parte, faptul că formarea profesională în discuție nu se desfășoară la locul obișnuit de muncă al lucrătorului, ci în localurile întreprinderii care furnizează serviciile de formare, nu schimbă cu nimic faptul că, în acest mod, după cum rezultă din jurisprudența citată la punctul 41 din prezenta hotărâre, lucrătorul este obligat să fie prezent fizic la locul indicat de angajator și nu împiedică, în consecință, conform jurisprudenței citate la punctul 40 din prezenta hotărâre, calificarea perioadelor de formare profesională în cauză ca fiind „timp de lucru”, în sensul Directivei 2003/88. 46 În sfârșit, nici faptul că activitatea desfășurată de un lucrător în perioadele de formare profesională este diferită de cea exercitată în cadrul atribuțiilor sale obișnuite nu se opune ca aceste perioade să fie calificate drept timp de lucru în cazul în care formarea profesională este urmată la inițiativa angajatorului și, în consecință, lucrătorul este supus în cadrul formării menționate instrucțiunilor acestuia. 47 Trebuie adăugat că interpretarea astfel dată este confirmată de obiectivul Directivei 2003/88, amintit la punctul 35 din prezenta hotărâre, precum și de jurisprudența citată la punctul 36 din prezenta hotărâre, potrivit căreia dispozițiile Directivei 2003/88 nu pot face obiectul unei interpretări restrictive, în detrimentul drepturilor de care beneficiază lucrătorul în temeiul acesteia. Într‑adevăr, o interpretare a noțiunii de „timp de lucru”, în sensul articolului 2 punctul 1 din directiva menționată, care nu ar permite includerea perioadelor de formare profesională efectuate de lucrător la inițiativa angajatorului său ar putea permite acestuia din urmă să îi impună lucrătorului, care este partea vulnerabilă în cadrul raportului de muncă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 mai 2019, CCOO, C‑55/18, EU:C:2019:402, punctul 44, și Hotărârea din 17 martie 2021, Academia de Studii Economice din București, C‑585/19, EU:C:2021:210, punctul 51), obligații de formare în afara orelor normale de lucru, în detrimentul dreptului lucrătorului de a beneficia de un repaus suficient. 48 Având în vedere aceste elemente, rezultă că perioadele de formare profesională a lui BX trebuie considerate ca fiind timp de lucru, în sensul articolului 2 punctul 1 din Directiva 2003/88, aspect a cărui verificare este însă de competența instanței de trimitere. 49 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare preliminară că articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că perioada în care un lucrător urmează o formare profesională care îi este impusă de angajatorul său, care se desfășoară în afara locului său obișnuit de muncă, în localurile prestatorului serviciilor de formare, și în care nu își exercită atribuțiile obișnuite constituie „timp de lucru”, în sensul acestei dispoziții.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 28 octombrie 2021, BX împotriva Unității administrativ-teritoriale D., C-909/19Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivArticolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că perioada în care un lucrător urmează o formare profesională care îi este impusă de angajatorul său, care se desfășoară în afara locului său obișnuit de muncă, în localurile prestatorului serviciilor de formare, și în care nu își exercită atribuțiile obișnuite constituie „timp de lucru”, în sensul acestei dispoziții.
Textul în documentul-sursă ↗