Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilor

Insolvența nu stinge automat contractul și salariile datorate. Verifică înscrierea restanțelor în tabelul de creanțe, termenele de contestație și accesul la Fondul de garantare; pentru salariile curente, concediul medical și documentele de lichidare există reguli distincte. [54] [40] [49] [71] [47] [74] [1]

ACTUALIZAT: 17 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 14 minute
CATEGORIE: Schimbări în timpul contractului

Cuprins · 12 secțiuni

01Cui se adresează
02Mai întâi: există o procedură deschisă de tribunal?
03Cum verific că salariile mele sunt recunoscute în procedură
04Dacă firma nu are bunuri suficiente: distribuiri și Fondul de garantare
05Concediul medical când angajatorul intră în faliment
06Cine îmi dă instrucțiuni la revenirea din concediu și în preaviz
07Unde semnalez vânzarea sau dispariția bunurilor
08Ce cer când nota de lichidare spune că nu mai am nimic de primit
09Termene și repere
10Lista ta de pași
11Întrebări frecvente
12Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Salariați și foști salariați ai angajatorilor supuși procedurii generale de insolvență din Legea nr. 85/2014.
Restanțe salariale anterioare și creanțe de muncă născute după deschiderea procedurii.
Contracte suspendate pentru incapacitate temporară de muncă și revenirea la lucru în timpul administrării judiciare ori lichidării.

✕ NU ACOPERĂ

Calculul individual al indemnizației medicale, al taxelor și al tuturor categoriilor speciale de compensații.
Procedurile speciale pentru instituții de credit, asigurători și insolvențe transfrontaliere.
Reconstituirea regulilor aplicabile unor dosare istorice sau cererilor la Fond depuse înainte de 20 februarie 2026.
Soluționarea penală a unor presupuse transferuri frauduloase și analiza completă a răspunderii personale a administratorilor.

Mai întâi: există o procedură deschisă de tribunal?

Faptul că firma spune că nu are bani nu stinge salariile datorate și nu dovedește, singur, deschiderea insolvenței. Dacă procedura nu este deschisă, pretențiile salariale se cer angajatorului, iar litigiul individual de muncă se judecă în primă instanță la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă. Termenul general pentru salarii este de 3 ani de la scadența fiecărui drept, cu regulile de întrerupere și suspendare aplicabile. [27] [28] [25] [26]

Obține hotărârea de deschidere, numărul dosarului și datele administratorului judiciar sau ale lichidatorului. După deschiderea procedurii, recuperarea creanțelor anterioare asupra averii firmei urmează procedura colectivă: acțiunile și executările pentru realizarea lor se suspendă, iar la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere încetează în condițiile art. 75. Regula are excepții, inclusiv pentru anumite căi de atac și acțiunile împotriva codebitorilor ori garanților. Un proces aflat în apel trebuie analizat după stadiul concret, inclusiv dezlegarea obligatorie privind deschiderea insolvenței după închiderea dezbaterilor ori în cursul căilor de atac. [43] [79]

Și un salariat poate analiza solicitarea deschiderii insolvenței: creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile, iar valoarea-prag pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Se verifică și efectul compensării datoriilor reciproce, potrivit art. 5 pct. 20. Acesta este un prag pentru deschiderea procedurii, nu un plafon al salariilor pe care ai dreptul să le recuperezi. [41] [42]

Regulile insolvenței prezentate aici privesc procesele supuse formei Legii nr. 85/2014 aplicabile de la 18 decembrie 2025. Procesele începute anterior rămân supuse legii anterioare, cu excepțiile tranzitorii din Legea nr. 239/2025; pentru un asemenea dosar trebuie identificată norma aplicabilă fiecărui act procedural. [39]

Pentru demersul salarial înainte de insolvență, vezi Recuperarea salariilor neplătite și a diferențelor salariale. Dacă ai deja o hotărâre, vezi și Executarea hotărârii și recuperarea sumelor.

Cum verific că salariile mele sunt recunoscute în procedură

Creanțele salariale se înscriu din oficiu în tabelul de creanțe, de către administratorul judiciar sau lichidator. Pentru salariile anterioare deschiderii procedurii, legea pornește de la evidențele contabile ale firmei și îi exceptă pe salariați de la cererea de admitere impusă celorlalți creditori. Înscrierea din oficiu nu garantează că evidențele conțin toate lunile și sumele corecte. [40] [46]

Trimite practicianului o situație pe luni: dreptul datorat, scadența, suma plătită și soldul, împreună cu contractul, actele adiționale, fluturașii, extrasele bancare și eventualele hotărâri. Cere să ți se comunice suma și rangul înscrise. Această verificare practică pune documentele tale în legătură cu înregistrarea contabilă pe care se bazează înscrierea legală. [46] [23] [82]

Tabelul preliminar se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI). Compară-l cu propriile documente. Dacă lipsește creanța, suma este diminuată ori încadrarea este greșită, contestația se depune la tribunal, în dosarul insolvenței, în 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI. Nu confunda această contestație cu o simplă adresă trimisă lichidatorului. Art. 111 prevede înscrisurile și celelalte probe, regulile privind dovada taxei de timbru și transmiterea exemplarelor către participanții indicați de lege. [48] [49]

După acest termen, art. 113 permite o contestație numai în situații speciale, precum descoperirea unui fals, a unui dol, a unei erori esențiale ori a unor titluri hotărâtoare anterior necunoscute, în condițiile textului. Nu este o prelungire generală pentru cine a omis verificarea tabelului. [50]

Salariile născute după deschiderea procedurii au un traseu distinct. În observație și reorganizare se plătesc pe baza documentelor din care rezultă, fără înscriere în tabelul inițial; regula se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute după deschiderea falimentului. În observație sau reorganizare, cererea de plată se transmite administratorului judiciar cu confirmare de primire; acesta are 15 zile de la primire pentru analiză, iar măsura sa poate fi contestată în condițiile art. 59. La trecerea ulterioară în faliment, verifică și înscrierea restanțelor din perioada intermediară în tabelul suplimentar. [47] [44] [40]

Dacă firma nu are bunuri suficiente: distribuiri și Fondul de garantare

În ordinea generală de distribuire din faliment, creanțele din raporturi de muncă sunt la art. 161 pct. 3, după cheltuielile procedurii și categoriile de finanțări prevăzute înaintea lor. Dacă banii disponibili pentru aceeași categorie nu ajung, creditorii primesc proporțional cu creanțele lor. Prin urmare, recunoașterea datoriei și rangul salarial nu garantează recuperarea integrală. [56] [57] [84]

O cale distinctă este Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, gestionat prin agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă sau, în București, prin Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă. Legea cere, pentru situația de insolvență tratată aici, o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii. Protecția nu depinde de îndeplinirea de către angajator a obligației sale de contribuție. [67] [65] [66]

În regimul general, salariile restante eligibile sunt acoperite pentru 5 luni consecutive anterioare depunerii cererii, în limita totală de 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Cele două limite se aplică împreună. Reperul plafonului este salariul mediu brut comunicat de Institutul Național de Statistică în luna deschiderii procedurii, iar plata către salariat se face în cuantum net. Pentru operatorii de interes strategic desemnați prin hotărâre a Guvernului există derogări, inclusiv limite de 12 salarii medii și 12 luni în situația de insolvență prevăzută de lege; statutul strategic trebuie să rezulte din desemnarea legală. [68] [69] [70]

Administratorul sau lichidatorul poate cere plata, dar poate depune cererea și salariatul ori organizația care îi reprezintă legal interesele. Înainte de cererea proprie către agenție, notifică în scris administratorul/lichidatorul să facă demersurile necesare; atașează copia notificării și documentele care dovedesc hotărârea definitivă de deschidere, împreună cu documentația creanței. Sumele plătite din Fond se scad din creanțele achitate în faliment. [71] [73]

Aceste reguli ale Fondului sunt cele aplicabile cererilor depuse sub reglementarea intrată în vigoare la 20 februarie 2026. Cererile depuse înainte se soluționează după legea în vigoare la data depunerii. Pentru pregătirea cererii, vezi Cererea către fondul de garantare a creanțelor salariale. [72]

Concediul medical când angajatorul intră în faliment

Deschiderea insolvenței sau a falimentului nu încetează singură contractul individual de muncă. Contractele în derulare sunt menținute la deschiderea procedurii. Incapacitatea temporară de muncă atestată legal suspendă contractul: în acea perioadă sunt suspendate prestarea muncii și plata salariului pentru muncă, iar indemnizația medicală are regimul său propriu. [54] [9] [7] [74]

Există însă o excepție de la protecția obișnuită împotriva concedierii pe durata incapacității temporare: interdicția nu se aplică atunci când motivele concedierii intervin ca urmare a reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării, în condițiile legii. O simplă lipsă de lichidități ori o reorganizare internă nu este, prin ea însăși, această excepție. Dacă se invocă desființarea postului, aceasta trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. [11] [12] [13] [14] [15]

Practicianul poate desface de urgență contractele în condițiile Legii nr. 85/2014, dar trebuie să acorde preavizul legal. Pentru concedierea prin desființarea postului, acesta este de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Când contractul este suspendat pentru incapacitate temporară, și preavizul este suspendat corespunzător: zilele de concediu medical nu se consumă ca zile de preaviz. [55] [16] [18]

La calcul, ziua comunicării notificării nu se numără, iar ultima zi lucrătoare a intervalului se include. Se folosesc zilele în care, potrivit programului aplicabil, trebuia să lucrezi; nu se aplică mecanic regula termenelor judiciare pe zile. Această distincție rezultă din Decizia nr. 8 din 20 mai 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este obligatorie. [17] [77] [78]

Cere decizia scrisă și verifică motivul și durata preavizului menționate în ea; decizia de concediere produce efecte de la comunicare. Separat, dacă angajatorul persoană juridică își încetează existența conform legii, contractul încetează de drept, iar această cauză prevalează asupra suspendării. Data încetării existenței firmei nu trebuie confundată cu data deschiderii falimentului. [19] [20] [21] [22] [10] [8]

Pentru indemnizația medicală, verifică separat cine o plătește. Dacă angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea sa încetează într-una dintre situațiile art. 32 din OUG nr. 158/2005, inclusiv falimentul, drepturile născute anterior acelei situații se achită din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de casa de sănătate la care medicul de familie are convenție. Simpla existență a unui dosar de insolvență nu dovedește toate aceste condiții. Prezintă casei certificatele și documentele care arată situația angajatorului și data nașterii dreptului. [74] [75]

Certificatul se prezintă plătitorului cel târziu la 5 ale lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul. Art. 40 stabilește separat 90 de zile de când persoana era în drept să solicite indemnizația, pe baza actelor justificative. Nu trata indemnizația medicală ca pe o restanță salarială pentru care ai automat termenul de 3 ani. [75] [76] [25]

Cine îmi dă instrucțiuni la revenirea din concediu și în preaviz

În faliment, lichidatorul judiciar conduce activitatea debitorului, iar dreptul firmei de a se administra prin vechea conducere încetează de drept. Activitatea permisă după intrarea în faliment este cea necesară lichidării. Adresează-te lichidatorului pentru a afla persoana desemnată să îți organizeze concret munca. [51] [52]

În perioada de observație, situația poate fi diferită: dacă firma și-a declarat intenția de reorganizare și și-a păstrat dreptul de administrare, activitatea continuă sub supravegherea administratorului judiciar; dacă dreptul i-a fost ridicat, continuă sub conducerea acestuia. De aceea trebuie consultată hotărârea din dosar, fără a presupune că orice practician numit este deja lichidator. [53]

Dacă revii dintr-un concediu, inclusiv după creșterea copilului, și contractul continuă, comunică în scris data revenirii și cere: locul și programul de lucru, atribuțiile concrete, persoana căreia îi raportezi și modul de evidență a prezenței. Dacă ești în preaviz, cere și intervalul calculat. Astfel documentezi disponibilitatea ta de a munci și afli cine exercită legal conducerea. [54] [51] [4] [16] [81]

Instrucțiunile angajatorului sunt obligatorii dacă sunt legale. Preluarea conducerii de către practician nu permite orice modificare a contractului: regula este acordul părților, iar modificările unilaterale cer un caz prevăzut de lege. Dacă sediul este închis ori primești instrucțiuni contradictorii, descrie imediat situația în scris și păstrează dovada solicitării de lămuriri; nu presupune că ai primit concediu sau că trebuie să lucrezi în timpul suspendării medicale. [4] [5] [6] [7]

Unde semnalez vânzarea sau dispariția bunurilor

Trimite administratorului judiciar/lichidatorului o sesizare concretă: bunurile, data și felul transferului, persoanele implicate, prețul cunoscut, documentele sau anunțurile disponibile și legătura cu salariile neplătite. Cere verificarea operațiunii și măsuri de conservare. Transmite informația și comitetului creditorilor dacă există și dacă este necesară implicarea lui în acțiunea prevăzută de art. 118. Practicianul are atribuții de conservare și de valorificare a bunurilor; vânzarea în cadrul legal al lichidării nu reprezintă, prin ea însăși, fraudă. [51] [60] [61]

Pentru transferuri anterioare deschiderii procedurii, art. 117 permite acțiunea de anulare a actelor sau operațiunilor frauduloase din cei 2 ani anteriori deschiderii. Această perioadă privește actele analizate; termenul de introducere a acțiunii este distinct: un an de la expirarea termenului raportului de la art. 97, fără a depăși 16 luni de la deschidere. Acțiunea aparține administratorului/lichidatorului; dacă acesta nu o introduce, o poate face comitetul creditorilor, iar în aceleași condiții creditorul cu mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise. Calitatea de salariat creditor nu îți conferă singură această legitimare. Actele desfășurate normal în activitatea curentă au protecția expresă a art. 119. [60] [61] [62]

Dacă reclami o măsură a practicianului, contestația prevăzută de art. 59 se adresează judecătorului-sindic în 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului raportului. Regula se aplică și lichidatorului prin art. 63. Poți cere suspendarea executării măsurii contestate; simpla contestație sau sesizarea prin e-mail nu înseamnă că suspendarea a fost acordată. Acest termen privește calea de atac de la art. 59, nu orice document ori hotărâre din dosar. [58] [59] [85]

Dacă procedura nu este încă deschisă, creditorul care are deja înregistrată o cerere de deschidere poate cere judecătorului-sindic, în caz urgent și până la judecarea cererii, măsuri vremelnice pentru suspendarea înstrăinării bunurilor importante și conservarea lor. Art. 70 prevede ordonanța președințială și posibilitatea unei cauțiuni de până la 10% din creanța pretinsă. O reclamație informală nu echivalează cu această cerere judiciară. [63]

Pentru problema distinctă a urmăririi patrimoniului persoanelor care au condus firma, vezi Amenda firmei și răspunderea administratorului în insolvență.

Ce cer când nota de lichidare spune că nu mai am nimic de primit

Nu există identitate între adeverința de activitate și dovada achitării tuturor salariilor. La solicitarea salariatului sau a fostului salariat, angajatorul trebuie să elibereze documentul care atestă activitatea, durata, salariul și vechimea. În insolvență, faliment sau lichidare, art. 34 alin. (6^1) pune în sarcina administratorului/lichidatorului eliberarea documentului de activitate. Aceste dispoziții nu descriu un formular standard care să dovedească, singur, soldul neplătit. [1] [2] [80]

Cere separat o situație detaliată a drepturilor salariale datorate și achitate, pe luni și scadențe, cu soldul restant, precum și documentele pe care se bazează mențiunea „achitat” ori „fără datorii”. Solicită corectarea concretă a notei și comunicarea sumei înscrise în tabel. Este o cerere practică de clarificare și probă; fundamentul creanței rămâne contractul și documentația salarială, confruntate cu dovezile plății și cu evidențele folosite în insolvență. [23] [46] [48]

Poți formula astfel: „Solicit situația drepturilor salariale aferente lunilor […], indicarea sumelor datorate, a plăților efectuate și a documentelor de plată, precum și a soldului restant. Mențiunea din nota de lichidare din […] este contestată pentru suma de […], conform înscrisurilor anexate. Solicit comunicarea situației înscrierii creanței salariale în dosarul de insolvență […]”. Păstrează dovada transmiterii și verifică independent termenul contestației la tabel. [23] [46] [49]

O semnătură trebuie analizată după ceea ce confirmă efectiv. Legea interzice renunțarea la drepturile recunoscute salariatului, iar acceptarea unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la rest. Totuși, un înscris semnat poate fi invocat ca dovadă a primirii banilor; nu îl trata automat ca lipsit de efect. Compară nota cu statele de plată, chitanțele și extrasele bancare. În conflictul de muncă, sarcina probei revine angajatorului, iar Codul muncii cere documente care să demonstreze plata. [3] [24] [23] [29] [83]

Termene și repere procedurale

REGULĂAcțiunea pentru salarii restante

Interval: 3 ani pentru fiecare drept salarial. [25]
De când începe: Data la care salariul ori diferența salarială era datorată; nu data încetării contractului pentru toate restanțele la un loc. [25]
Cum se aplică: Termenul se urmărește separat pentru fiecare scadență și se împlinește în ziua corespunzătoare din al treilea an; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [35] [36] [38]
Consecințe: Depășirea termenului expune pretenția salarială prescripției; o simplă situație de sold nu înlătură automat acest efect. [25]

[25][35][36][38][26][45][49]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Recunoașterea dreptului salarial de către debitor întrerupe prescripția. [26]
Deschiderea insolvenței suspendă prescripția acțiunilor prevăzute la art. 75 alin. (1); existența și efectul altor cauze de suspendare ori întrerupere se verifică pe actele concrete. [45]
Termenul de prescripție nu înlocuiește termenul special pentru contestația la tabelul preliminar. [49]

REGULĂContestația la tabelul preliminar

Interval: 7 zile. [49]
De când începe: Publicarea tabelului preliminar în BPI, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată. [49]
Cum se aplică: Se aplică regulile termenelor procedurale pe zile: nu se includ ziua publicării și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Se depune la tribunal. [30] [31] [64] [49]
Consecințe: Nerespectarea termenului procedural atrage, ca regulă, decăderea din exercitarea dreptului și nulitatea actului tardiv. [32]

[49][30][31][64][33][34][50][32][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Cererea trebuie pregătită cu înscrisurile, celelalte probe, dovada taxei în condițiile legii și comunicările cerute de art. 111. [49]
Repunerea în termen nu este automată: presupune motive temeinic justificate, îndeplinirea actului și cererea de repunere în 15 zile de la încetarea împiedicării. [33] [34]
Contestația specială la tabelul definitiv are cauzele și termenul propriu prevăzute de art. 113. [50]

REGULĂContestația împotriva unei măsuri a administratorului sau lichidatorului

Interval: 7 zile. [58] [59]
De când începe: Publicarea în BPI a extrasului raportului prevăzut la art. 59 alin. (2). [58]
Cum se aplică: Calcul procedural pe zile, cu excluderea zilei de pornire și a celei de împlinire și cu prelungire până în prima zi lucrătoare dacă ultima zi este nelucrătoare. [30] [31] [64]
Consecințe: Tardivitatea poate atrage decăderea și nulitatea contestației, potrivit regulii procedurale. [32]

[58][59][30][31][64][32][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Privește măsura atacată pe calea art. 59, nu toate actele din insolvență. Se aplică și lichidatorului prin art. 63. [58] [59]
Suspendarea executării măsurii trebuie cerută și încuviințată de judecătorul-sindic; sesizarea nu o produce automat. [58]

REGULĂPreavizul legal la concedierea prin desființarea postului

Interval: Cel puțin 20 de zile lucrătoare; practicianul acordă preavizul legal în condițiile art. 123. [16] [55]
De când începe: Comunicarea notificării de preaviz; ziua comunicării nu intră în calcul. [17] [78]
Cum se aplică: Numărarea începe din ziua următoare comunicării, include numai zilele lucrătoare potrivit programului salariatului și se încheie în ultima zi astfel inclusă. Nu se aplică art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă ori art. 2.553 alin. (1) din Codul civil. [17] [77]
Consecințe: Concedierea pentru care legea cere preaviz nu poate fi justificată numai prin urgența falimentului dacă preavizul legal nu a fost respectat. [55] [16]

[16][55][17][78][77][18][9][10][8][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Suspendarea contractului suspendă corespunzător preavizul, cu excepția expresă a art. 51 alin. (2); incapacitatea temporară de muncă este o cauză de suspendare de drept. [18] [9]
Regula privește concedierea cu preaviz, nu încetarea de drept la încetarea existenței angajatorului. [10] [8]

REGULĂAcțiunea pentru anularea transferurilor frauduloase

Interval: Un an de la expirarea termenului raportului de la art. 97, dar cel târziu 16 luni de la deschiderea procedurii. [61]
De când începe: Se identifică atât data expirării termenului fixat pentru raportul art. 97, cât și data deschiderii procedurii. [61]
Cum se aplică: Se calculează termenul de un an și limita de 16 luni și se respectă limita care intervine prima; pentru luni/ani se folosește ziua corespunzătoare, iar dacă lipsește, ultima zi a lunii, cu regula ultimei zile nelucrătoare. [61] [35] [36] [38] [64]
Consecințe: O sesizare făcută după epuizarea termenelor nu reface posibilitatea folosirii în termen a acestei acțiuni speciale; probele trebuie transmise fără întârziere titularului competent. [61]

[61][35][36][38][64][60][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Fereastra de 2 ani din art. 117 privește actele anterioare susceptibile de anulare, nu timpul acordat pentru introducerea acțiunii. [60]
Titularii sunt cei prevăzuți la art. 118: practicianul și, în condițiile legii, comitetul creditorilor ori creditorul cu peste 50% din creanțe. [61]

REGULĂPrezentarea certificatului medical

Interval: Cel târziu până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. [75]
De când începe: Luna pentru care este acordat concediul medical, indicată în certificat. [75]
Cum se aplică: Se identifică luna următoare și data de 5; este un termen legat de prezentarea certificatului la plătitor, distinct de solicitarea indemnizației în 90 de zile. [75] [76]
Consecințe: Lipsa certificatului justificativ împiedică plata pe baza lui; prezentarea tardivă poate întârzia soluționarea și trebuie lămurită cu plătitorul în cadrul termenului de solicitare. [75] [76]

[75][76][74]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Plătitorul poate fi casa de sănătate numai dacă sunt îndeplinite condițiile art. 32; deschiderea dosarului nu dovedește singură aceste condiții. [74]
Nu amâna prezentarea în așteptarea împlinirii termenului de 90 de zile. Cele două cerințe sunt distincte. [75] [76]

REGULĂSolicitarea indemnizației medicale

Interval: 90 de zile. [76]
De când începe: Data de la care persoana era în drept să solicite indemnizația, pe baza actelor justificative; aceasta se stabilește pentru dreptul concret, nu automat la data deschiderii falimentului. [76]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se iau în calcul prima și ultima zi; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prorogă la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [37] [38]
Consecințe: Cererea tardivă expune solicitantul refuzului plății pentru depășirea intervalului legal de solicitare; termenul salarial de 3 ani nu îl înlocuiește. [76] [25]

[76][37][38][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Certificatul și celelalte acte justificative trebuie să îndeplinească cerințele legii; art. 40 trimite expres la art. 36^1. [76]
Regimul special al certificatelor din starea de urgență din 2020 nu este tratat aici.

REGULĂAnaliza cererii de plată a unei creanțe curente

Interval: 15 zile pentru administratorul judiciar. [44]
De când începe: Primirea cererii de plată transmise cu confirmare de primire, în observație sau reorganizare. [44]
Cum se aplică: Se păstrează dovada datei primirii; pentru calculul procedural pe zile se exclud ziua de pornire și cea de împlinire, iar ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea. [44] [30] [31] [64]
Consecințe: Măsura administratorului poate fi contestată potrivit art. 59 alin. (5)–(7); termenul de analiză nu garantează admiterea creanței. [44]

[44][30][31][64][46][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termenul de înscriere a salariilor anterioare și nu înseamnă că orice salariu trebuie virat automat la împlinirea a 15 zile. [44] [46]

REGULĂContestația specială privind tabelul definitiv

Interval: 15 zile. [50]
De când începe: Data când partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situația care justifică această contestație. [50]
Cum se aplică: Calcul procedural pe zile, cu excluderea zilelor de început și de împlinire și cu prorogarea ultimei zile nelucrătoare. [30] [31] [64]
Consecințe: Lipsa motivului special sau tardivitatea împiedică folosirea acestei căi în condițiile art. 113; actul procedural tardiv este supus regulii decăderii. [50] [32]

[50][30][31][64][32][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Numai pentru cauzele speciale enumerate de art. 113 și până la închiderea procedurii; nu este o redeschidere generală a contestației la tabelul preliminar. [50]

Lista ta de pași

Identifică dosarul de insolvență, practicianul și momentul nașterii fiecărei restanțe; salariile anterioare și cele curente au trasee diferite. [46] [47]
Compară tabelul preliminar publicat în BPI cu contractul și dovezile tale și notează imediat termenul de 7 zile pentru contestație. [48] [49]
Pentru Fondul de garantare, păstrează notificarea scrisă către practician, documentele hotărârii definitive și situația creanței. [71]
La revenire sau în preaviz, cere în scris instrucțiunile persoanei care conduce legal activitatea și păstrează dovada disponibilității de a munci. [51] [4] [54]
Pentru concediul medical, verifică plătitorul, prezintă certificatul și urmărește termenul distinct de solicitare a indemnizației. [74] [75] [76]
Contestă concret mențiunile salariale inexacte din nota de lichidare și solicită documentele care demonstrează plata, fără să lași să expire termenul pentru tabel. [23] [49]
Pentru transferuri suspecte, păstrează probele și identifică demersul potrivit: sesizarea practicianului, acțiunea specială ori contestația la măsura lui. [60] [61] [58]

Întrebări frecvente

Cum pot recupera salariile dacă firma nu mai are bani sau bunuri?

Verifică dacă tribunalul a deschis insolvența. Pentru restanțele anterioare, controlează înscrierea din oficiu și, dacă este greșită, contestă tabelul preliminar în 7 zile de la publicarea în BPI. În paralel, verifică plata din Fondul de garantare, după notificarea scrisă a administratorului/lichidatorului și în limitele legii. Dacă nu există suficiente sume de distribuit, creanța recunoscută nu garantează încasarea integrală. [40] [49] [65] [71] [57]

Ce se întâmplă cu contractul suspendat pentru boală când firma intră în faliment?

Falimentul nu stinge automat contractul. Incapacitatea temporară de muncă îl menține suspendat, însă concedierea pentru motive rezultate din faliment poate intra în excepția de la interdicția concedierii în concediu medical. Preavizul legal trebuie respectat și este suspendat corespunzător cât timp contractul este suspendat medical. Dacă activitatea angajatorului încetează în condițiile art. 32 din OUG nr. 158/2005, casa de sănătate poate deveni plătitorul drepturilor născute anterior; aceasta este o verificare separată de soarta contractului. [54] [9] [13] [55] [18] [74]

Cine îmi stabilește activitatea când administrarea firmei a fost preluată de lichidator?

Lichidatorul conduce activitatea firmei în faliment. Cere-i în scris persoana desemnată să îți dea instrucțiuni, locul, programul și atribuțiile, inclusiv pentru preaviz ori revenirea din concediu. Contractul continuă până la încetarea sa legală, iar modificarea lui urmează regula acordului și excepțiile legale. În observație, verifică dacă firma și-a păstrat administrarea sub supraveghere sau dacă administratorul judiciar a preluat conducerea. [51] [54] [5] [6] [53]

Unde semnalez înstrăinarea activelor firmei dacă îmi pune în pericol recuperarea salariilor?

Sesizează în scris administratorul judiciar/lichidatorul, cu datele bunurilor și probele transferului. Pentru actele frauduloase anterioare, acesta poate cere anularea în condițiile art. 117–118; în caz de inacțiune există legitimarea specială a comitetului creditorilor și a creditorului majoritar prevăzut de lege. Pentru o măsură a practicianului folosește contestația la judecătorul-sindic în 7 zile de la publicarea extrasului raportului în BPI și, dacă este necesar, cere suspendarea. Sesizarea informală nu înlocuiește contestația. [60] [61] [58] [59]

Ce document pot cere pentru salariile restante dacă nota de lichidare arată că firma nu îmi mai datorează nimic?

Cere documentul legal privind activitatea, salariul și vechimea și, separat, situația detaliată a sumelor datorate, achitate și restante, cu dovezile plății și rectificarea mențiunii contestate. Adeverința de activitate nu este automat un certificat al datoriei. Renunțarea la drepturile legale este interzisă, iar plata parțială nu stinge restul; dacă nota semnată este invocată ca dovadă a primirii banilor, conținutul ei trebuie confruntat cu documentele de plată. [1] [2] [23] [3] [24]

De reținut

Arată cele 11 idei principale ale ghidului

Salariile anterioare se înscriu din oficiu pe baza evidențelor, dar salariatul trebuie să verifice tabelul și să conteste în termen erorile. [40] [46] [49]
Creanțele salariale născute după deschidere au regimul creanțelor curente, iar trecerea în faliment impune verificarea tabelului suplimentar pentru restanțele intermediare. [47]
Rangul salarial la distribuire nu garantează acoperirea integrală dacă sumele disponibile sunt insuficiente. [56] [57]
Accesul la Fondul de garantare presupune condițiile legale, inclusiv hotărârea definitivă; salariatul poate depune cerere după notificarea scrisă a practicianului. [65] [71]
În regimul general, Fondul are simultan limita de 5 luni consecutive și plafonul de 5 salarii medii brute; sunt prevăzute derogări pentru operatorii strategici desemnați legal. [69] [70]
Falimentul nu încetează singur contractul, iar concedierea în timpul incapacității temporare este posibilă numai în condițiile excepției legale și cu respectarea preavizului aplicabil. [54] [13] [55] [18]
În faliment, lichidatorul conduce activitatea; în observație trebuie verificat cine păstrează dreptul de administrare. [51] [52] [53]
Sesizarea practicianului despre bunuri nu substituie contestația la măsura lui și nu conferă singură salariatului legitimare pentru acțiunea de anulare din art. 117–118. [58] [61]
Documentul legal de activitate nu este automat o dovadă completă a restanțelor; plata salariului trebuie dovedită prin documente care demonstrează efectuarea ei. [1] [2] [23]
Semnarea unei note se analizează ca probă; renunțarea la drepturile legale este interzisă și primirea unei plăți parțiale nu stinge restul datorat. [3] [24] [23]
Plata indemnizației medicale prin casa de sănătate depinde de condițiile art. 32 și de drepturi născute anterior situației angajatorului; termenul de solicitare este distinct de prescripția salariilor. [74] [76] [25]

Cererea către Fondul de garantare a creanțelor salariale

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5)
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (6^1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (6^1)
(6^1) În cazul în care angajatorul se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să elibereze salariaților, în termen de maximum 60 de zile calendaristice, un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, conform prevederilor alin. (5), să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 38 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 38
Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c)
c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)
(1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2)
(2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (5)
(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 50 / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 50 / lit. b)
b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. a)
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum și în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și-a încetat existența conform legii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (1)
(1) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (1) / lit. a)
a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 60 / alin. (2)
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 4-a / art. 65 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 4-a / art. 65 / alin. (1)
(1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 4-a / art. 65 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 4-a / art. 65 / alin. (2)
(2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / alin. (1)
(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) și d), al art. 65 și 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / notă 1 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / notă 1
Notă Decizie de admitere: RIL nr. 8/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 19 iunie 2024: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 75 / alin. (3)
(3) În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepția cazului prevăzut la art. 51 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76
Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 / lit. a)
a) motivele care determină concedierea;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76 / lit. b)
b) durata preavizului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 77 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 77
Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 170 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 170
Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272
Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · Notă introductivă privind art. XXXII alin. (1) din Legea nr. 239/2025 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Notă introductivă privind art. XXXII alin. (1) din Legea nr. 239/2025
Conform alineatului (1) al articolului XXXII din LEGEA nr. 239 din 15 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 15 decembrie 2025, procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, rămân supuse legii aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepțiile prevăzute la alin. (2)-(12).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 5 alin. (1) pct. 18 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) pct. 18
creanțe salariale sunt creanțele ce izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 5 alin. (1) pct. 20 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) pct. 20
creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile. Prin creanță certă, în sensul prezentei legi, se înțelege acea creanță a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăși suma prevăzută la pct. 72;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 5 alin. (1) pct. 72 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) pct. 72
valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 75 alin. (1)
De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 75 alin. (3)
Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată, transmisă cu confirmare de primire, ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestație cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 79 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 79
Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a acțiunilor prevăzute la art. 75 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 102 alin. (1), primele două teze · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 102 alin. (1), primele două teze
Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. Cererile de admitere a creanțelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 102 alin. (6)–(7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 102 alin. (6)–(7)
Creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment.(7) În cazul în care se deschide procedura de faliment după perioada de observație sau reorganizare, creditorii vor solicita înscrierea în tabelul suplimentar pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii insolvenței ce nu au fost plătite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 110 alin. (3)–(4) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 110 alin. (3)–(4)
Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, publicat în BPI. După publicare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor.(4) Odată cu publicarea tabelului în BPI, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele. Comunicarea se poate face și pe cale electronică, dacă prin declarația de creanță sau printr-o adresă ulterioară, creditorul a indicat o adresă de e-mail.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 111 alin. (1)–(4) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (1)–(4)
Debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.(2) Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.(3) Sub sancțiunea anulării, contestația va fi însoțită de dovada, în original, a achitării taxei de timbru, precum și de toate înscrisurile de care partea înțelege să se folosească în dovedirea susținerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cu excepția celor care nu se află în posesia părții sau nu sunt cunoscute la momentul formulării contestației.(4) Partea care formulează contestația transmite, cu confirmare de primire, câte un exemplar al contestației și al documentelor ce o însoțesc administratorului judiciar/ lichidatorului judiciar, creditorului a cărui creanță se contestă, precum și administratorului special, dacă acesta a fost desemnat, la sediul debitorului, sub sancțiunea prevăzută la art. 40^1 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 113 alin. (1)–(2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1)–(2)
După expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva înscrierii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.(2) Contestația se depune în termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situația ce determină promovarea contestației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 64 lit. b), d) și i) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 64 lit. b), d) și i)
b) conducerea activității debitorului;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 64 lit. b), d) și i)
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 64 lit. b), d) și i)
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, potrivit prevederilor prezentei legi;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 85 alin. (4) și (7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 85 alin. (4) și (7)
Dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune deschiderea falimentului.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 85 alin. (4) și (7)
De la data intrării în faliment, debitorul va putea desfășura doar activitățile ce sunt necesare derulării operațiunilor lichidării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 87 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 87 alin. (1)
În perioada de observație, debitorul va putea să continue desfășurarea activităților curente și poate efectua plăți către creditorii cunoscuți, care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
art. 87 alin. (1)
a) sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare, în sensul art. 67 alin. (1) lit. g), și nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 87 alin. (1)
b) sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 123 alin. (1), primele două teze · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (1), primele două teze
Contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, art. 1.417 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desființare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului, de modificare a contractului în detrimentul debitorului sau de declarare a exigibilității anticipate pentru motivul deschiderii procedurii se consideră nescrise.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 123 alin. (7)–(8), primele două teze ale alin. (8) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (7)–(8), primele două teze ale alin. (8)
Un contract de muncă sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denunțat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.(8) După data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitorului se va putea face de urgență de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar va acorda personalului concediat doar termenul legal de preaviz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 161 partea introductivă și pct. 1–3 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 161 partea introductivă și pct. 1–3
Creanțele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activității, precum și pentru plata remunerațiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 și 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);
Textul în documentul-sursă ↗
art. 161 partea introductivă și pct. 1–3
creanțele provenind din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. (4) și art. 133 alin. (5) lit. B;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 161 partea introductivă și pct. 1–3
creanțele provenind din finanțări acordate în proceduri de prevenire a insolvenței, precum și onorariile practicianului din astfel de proceduri;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 161 partea introductivă și pct. 1–3
3. creanțele izvorâte din raporturi de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2)
Sumele de distribuit între creditori în același rang de prioritate vor fi acordate proporțional cu suma alocată pentru fiecare creanță, prin tabelul definitiv consolidat.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2)
Titularilor de creanțe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanțe din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute la art. 161.(2) În cazul insuficienței sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanțelor cu același rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentând suma proporțională cu procentul pe care creanța lor îl deține în categoria creanțelor respective.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 59 alin. (5)–(7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 59 alin. (5)–(7)
Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.(6) Contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2).(7) Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu, de îndată, fără citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 63 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1)
În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator judiciar, aplicându-se, în mod corespunzător, dispozițiile art. 57, art. 59-62 și art. 140 alin. (6).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 117 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (1)
Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor sau operațiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 118 alin. (1)–(3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 118 alin. (1)–(3)
Acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 97, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. În cazul admiterii acțiunii, părțile vor fi repuse în situația anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu o face.(3) Poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 119 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 119
Nu se va putea cere anularea unui act de constituire sau de transfer cu caracter patrimonial, făcut de către debitor în cursul desfășurării normale a activității sale curente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 70 alin. (5)–(6) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (5)–(6)
Creditorul care are înregistrată o cerere de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, până la data judecării cererii, poate solicita judecătorului-sindic pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care să dispună măsuri vremelnice, în scopul suspendării operațiunilor de înstrăinare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sancțiunea nulității, precum și măsuri de conservare a acestor bunuri.(6) Judecata cererii prevăzute la alin. (5) se face de urgență, în camera de consiliu, fără citarea creditorului care a formulat cererea și nici a debitorului. Măsura va fi încuviințată vremelnic, până la data soluționării cererii de deschidere a procedurii. Creditorul poate fi obligat la plata unei cauțiuni de până la 10% din valoarea creanței pretinse, care va putea fi folosită de debitor pentru acoperirea daunelor produse în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 342 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 342 alin. (1)
Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 2 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2
Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 3 lit. d) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 lit. d)
d) universalitatea obligației de plată a creanțelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligației de contribuție a angajatorilor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 10 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10
Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. a) și alin. (2), prima teză · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 13 alin. (1) lit. a) și alin. (2), prima teză
Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele și în condițiile prevăzute în prezentul capitol, următoarele categorii de creanțe salariale:a) salariile restanțe;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 13 alin. (1) lit. a) și alin. (2), prima teză
Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc în cuantum net.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (1), (1^1) și (2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 14 alin. (1), (1^1) și (2)
Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 14 alin. (1), (1^1) și (2)
suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 14 alin. (1), (1^1) și (2)
Salariul avut în vedere la alin. (1), (1^1) și (1^2) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței sau a concordatului preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5)
Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 5 luni consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5)
pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^1), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 12 luni consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5)
Perioada prevăzută la alin. (1)-(3) este anterioară datei depunerii cererii prevăzute la art. 19 alin. (1) sau (2).(5) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi formulată numai dacă perioada pentru care s-a solicitat plata este mai mică de 5 luni, în situația prevăzută la alin. (1), mai mică de 12 luni, în situația prevăzută la alin. (2), respectiv mai mică de 6 luni, în situația prevăzută la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 19 alin. (1)–(4) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 19 alin. (1)–(4)
Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență sau, după caz, a administratorului concordatar.(2) Agenția teritorială poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și la efectuarea plății acestora și în baza cererii formulate de către salariații angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 19 alin. (1)–(4)
Cererile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt însoțite de documente care atestă că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.(4) Înainte de a se adresa agenției teritoriale, salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale potrivit alin. (1). O copie a notificării se va atașa la cererea adresată agenției teritoriale, potrivit alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · Notă la art. 19 privind art. II din OUG nr. 6/2026 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Notă la art. 19 privind art. II din OUG nr. 6/2026
Conform articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 19 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2026, cererile prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, depuse anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la momentul depunerii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 16 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16
Creanțele izvorâte din raporturi de muncă, plătite în cazul falimentului, potrivit legislației în vigoare, se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Ordonanța de urgență nr. 158 din 17 noiembrie 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · art. 32 alin. (1) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 32 alin. (1)
În cazul în care, potrivit legii, angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situații, se achită din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Ordonanța de urgență nr. 158 din 17 noiembrie 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · art. 36 alin. (1)–(2) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1)–(2)
Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.(2) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Ordonanța de urgență nr. 158 din 17 noiembrie 2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · art. 40 alin. (1) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (1)
Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, cu respectarea prevederilor art. 36^1, în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1), precum și plătitorii prevăzuți la art. 36 alin. (3) lit. a) și b) erau în drept să le solicite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: ÎCCJ, Decizia nr. 8 din 20 mai 2024, recurs în interesul legii privind calculul preavizuluiHotărâre · par. 83 · forma din 19 iunie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 20 mai 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 83
Din perspectiva legiuitorului, fiind excluse, ca regulă generală, zilele de repaus, zilele considerate sărbători legale ori zilele declarate nelucrătoare, zilele lucrătoare sunt cele efectiv lucrate, reflectate în pontaje sau în care, potrivit modului de organizare a timpului de lucru stabilit de angajator prin regulament intern sau prin contractul individual de muncă, angajatul ar fi trebuit să lucreze.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: ÎCCJ, Decizia nr. 8 din 20 mai 2024, recurs în interesul legii privind calculul preavizuluiHotărâre · dispozitiv · forma din 19 iunie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 20 mai 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2024.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (2) lit. a)–b) și nota privind RIL nr. 22/2024 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 75 alin. (2) lit. a)–b) și nota privind RIL nr. 22/2024
a) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 75 alin. (2) lit. a)–b) și nota privind RIL nr. 22/2024
b) acțiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 75 alin. (2) lit. a)–b) și nota privind RIL nr. 22/2024
În interpretarea și aplicarea art. 75 alin. (1) coroborat cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014, dispozițiile Codului insolvenței nu derogă de la prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă, care obligă instanța de control judiciar, învestită cu căi de atac în reformare promovate atât de debitor, cât și de creditor, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul pârât ulterior închiderii dezbaterilor sau în cursul soluționării căilor de atac, să judece toate căile de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5)
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 64 lit. b), d) și i) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 64 lit. b), d) și i)
b) conducerea activității debitorului;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 64 lit. b), d) și i)
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 64 lit. b), d) și i)
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, potrivit prevederilor prezentei legi;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 102 alin. (1), primele două teze · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 102 alin. (1), primele două teze
Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. Cererile de admitere a creanțelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2)
Sumele de distribuit între creditori în același rang de prioritate vor fi acordate proporțional cu suma alocată pentru fiecare creanță, prin tabelul definitiv consolidat.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 162 și art. 163 alin. (1)–(2)
Titularilor de creanțe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanțe din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute la art. 161.(2) În cazul insuficienței sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanțelor cu același rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentând suma proporțională cu procentul pe care creanța lor îl deține în categoria creanțelor respective.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 59 alin. (5)–(7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 59 alin. (5)–(7)
Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.(6) Contestația trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2).(7) Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu, de îndată, fără citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Recuperarea salariilor neplătite și a diferențelor salarialeC04 · 15 MIN · GHID Cererea către fondul de garantare a creanțelor salarialeC08 · 19 MIN · GHID Amenda firmei și răspunderea administratorului în insolvențăC09 · 11 MIN · GHID Executarea hotărârii și recuperarea sumelorC12 · 18 MIN · GHID

Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilor

Mai întâi: există o procedură deschisă de tribunal?

Cum verific că salariile mele sunt recunoscute în procedură

Dacă firma nu are bunuri suficiente: distribuiri și Fondul de garantare

Concediul medical când angajatorul intră în faliment

Cine îmi dă instrucțiuni la revenirea din concediu și în preaviz

Unde semnalez vânzarea sau dispariția bunurilor

Ce cer când nota de lichidare spune că nu mai am nimic de primit

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilor

Cui se adresează

01Mai întâi: există o procedură deschisă de tribunal?

02Cum verific că salariile mele sunt recunoscute în procedură

03Dacă firma nu are bunuri suficiente: distribuiri și Fondul de garantare

04Concediul medical când angajatorul intră în faliment

05Cine îmi dă instrucțiuni la revenirea din concediu și în preaviz

06Unde semnalez vânzarea sau dispariția bunurilor

07Ce cer când nota de lichidare spune că nu mai am nimic de primit

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Mai întâi: există o procedură deschisă de tribunal?

Cum verific că salariile mele sunt recunoscute în procedură

Dacă firma nu are bunuri suficiente: distribuiri și Fondul de garantare

Concediul medical când angajatorul intră în faliment

Cine îmi dă instrucțiuni la revenirea din concediu și în preaviz

Unde semnalez vânzarea sau dispariția bunurilor

Ce cer când nota de lichidare spune că nu mai am nimic de primit

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri