Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
EMITENT · Parlamentul RomânieiPUBLICAT · 25 mai 2006
Act normativ citat în 2 ghiduri de pe site. Mai jos găsești formele citate, ghidurile care îl folosesc și textele exacte la care trimit.
EXPLICAȚIE EDITORIALĂ · INTERPRETARE
Pe înțeles
Actul este folosit în 2 ghiduri, mai ales despre schimbări în timpul contractului. Explicațiile practice sunt în ghidurile de mai jos și nu înlocuiesc textul oficial.
TEXTUL OFICIAL · SURSĂ PRIMARĂ
Consultă versiunea oficială
Textul integral este disponibil la sursa oficială. Alege forma în vigoare la data relevantă pentru situația ta; formele citate pe site sunt mai jos.
VERSIUNI ȘI ACTUALIZĂRI
Formele actului la care trimit ghidurile, cu sursa fiecăreia.
| Forma | Stare | Sursa |
|---|---|---|
| Forma din 20 februarie 2026 | În vigoare | Portalul legislativ ↗ |
GHIDURI CARE FOLOSESC ACTUL
TEXTE CITATE
Texte citate în ghiduri 38 EXTRASE
Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.
art. 2 · forma din 20 februarie 2026
Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 2 · forma din 20 februarie 2026
Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 3 lit. d) · forma din 20 februarie 2026
d) universalitatea obligației de plată a creanțelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligației de contribuție a angajatorilor;
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. c) · forma din 20 februarie 2026
c) salariat - persoana fizică ce prestează muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, în temeiul unui contract individual de muncă încheiat pentru normă întreagă sau cu timp parțial ori al unui contract de muncă la domiciliu, contract de muncă temporară sau de ucenicie la locul de muncă, indiferent de durata acestora;
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. d) · forma din 20 februarie 2026
d) creanțe salariale - drepturile salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului, care au fost stabilite în contractul individual de muncă și/sau în contractul colectiv de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 lit. e) · forma din 20 februarie 2026
e) operator economic de interes strategic - operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1^4) și (1^5).
Textul în documentul-sursă ↗art. 10 · forma din 20 februarie 2026
Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. a) · forma din 20 februarie 2026
a) salariile restanțe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. a) și alin. (2), prima teză · forma din 20 februarie 2026
Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele și în condițiile prevăzute în prezentul capitol, următoarele categorii de creanțe salariale:a) salariile restanțe;
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. a) și alin. (2), prima teză · forma din 20 februarie 2026
Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc în cuantum net.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. b) · forma din 20 februarie 2026
b) compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. c) · forma din 20 februarie 2026
c) plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. d) · forma din 20 februarie 2026
d) compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1) lit. e) · forma din 20 februarie 2026
e) indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația de a le plăti pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (1), teza introductivă · forma din 20 februarie 2026
(1) Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele și în condițiile prevăzute în prezentul capitol, următoarele categorii de creanțe salariale:
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (2) · forma din 20 februarie 2026
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc în cuantum net. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariații angajatorilor în stare de insolvență sau concordat preventiv se declară, de către angajatorii în stare de insolvență sau concordat preventiv, prin «Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate», prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se virează direct la bugetele corespunzătoare de către agențiile teritoriale care efectuează plata creanțelor salariale, care acționează ca plătitor la sursă în locul angajatorilor în stare de insolvență sau concordat preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 13 alin. (3) · forma din 20 februarie 2026
(3) Din Fondul de garantare se suportă exclusiv creanțele salariale prevăzute la alin. (1), precum și obligațiile fiscale prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1) · forma din 20 februarie 2026
(1) Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1), (1^1) și (2) · forma din 20 februarie 2026
Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1), (1^1) și (2) · forma din 20 februarie 2026
suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1), (1^1) și (2) · forma din 20 februarie 2026
Salariul avut în vedere la alin. (1), (1^1) și (1^2) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței sau a concordatului preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1^1) · forma din 20 februarie 2026
(1^1) Prin excepție de la alin. (1), suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1^2) · forma din 20 februarie 2026
(1^2) Prin excepție de la alin. (1), pentru angajatorii împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (1^5) · forma din 20 februarie 2026
(1^5) Criteriile prevăzute la alin. (1^4), precum și lista operatorilor economici de interes strategic se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Textul în documentul-sursă ↗art. 14 alin. (2) · forma din 20 februarie 2026
(2) Salariul avut în vedere la alin. (1), (1^1) și (1^2) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței sau a concordatului preventiv.
Textul în documentul-sursă ↗art. 15 alin. (1)-(5) · forma din 20 februarie 2026
(1) Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 5 luni consecutive.(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^1), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 12 luni consecutive.(3) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^2), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 6 luni consecutive.(4) Perioada prevăzută la alin. (1)-(3) este anterioară datei depunerii cererii prevăzute la art. 19 alin. (1) sau (2).(5) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi formulată numai dacă perioada pentru care s-a solicitat plata este mai mică de 5 luni, în situația prevăzută la alin. (1), mai mică de 12 luni, în situația prevăzută la alin. (2), respectiv mai mică de 6 luni, în situația prevăzută la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5) · forma din 20 februarie 2026
Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 5 luni consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5) · forma din 20 februarie 2026
pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^1), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 12 luni consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗art. 15 alin. (1), (2), (4) și (5) · forma din 20 februarie 2026
Perioada prevăzută la alin. (1)-(3) este anterioară datei depunerii cererii prevăzute la art. 19 alin. (1) sau (2).(5) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi formulată numai dacă perioada pentru care s-a solicitat plata este mai mică de 5 luni, în situația prevăzută la alin. (1), mai mică de 12 luni, în situația prevăzută la alin. (2), respectiv mai mică de 6 luni, în situația prevăzută la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗art. 16 · forma din 20 februarie 2026
Creanțele izvorâte din raporturi de muncă, plătite în cazul falimentului, potrivit legislației în vigoare, se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 17 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026
(1) În situația în care se pronunță închiderea procedurii de insolvență, ca urmare a redresării angajatorilor, inclusiv în perioada de observație, definită la art. 5 alin. (1) pct. 42 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și în situația închiderii procedurii de concordat preventiv, aceștia sunt obligați să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.(2) Angajatorii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a plăti dobândă la nivelul pieței, pentru perioada cuprinsă între data plății efective a sumelor prevăzute la alin. (1) și data restituirii acestor sume. Prin dobândă la nivelul pieței se înțelege rata dobânzii utilizată de Comisia Europeană pentru calculul dobânzilor în procedurile de recuperare.
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026
(1) Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență sau, după caz, a administratorului concordatar.(2) Agenția teritorială poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și la efectuarea plății acestora și în baza cererii formulate de către salariații angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (1)–(4) · forma din 20 februarie 2026
Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență sau, după caz, a administratorului concordatar.(2) Agenția teritorială poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și la efectuarea plății acestora și în baza cererii formulate de către salariații angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (1)–(4) · forma din 20 februarie 2026
Cererile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt însoțite de documente care atestă că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.(4) Înainte de a se adresa agenției teritoriale, salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale potrivit alin. (1). O copie a notificării se va atașa la cererea adresată agenției teritoriale, potrivit alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗art. 19 alin. (3)-(4) · forma din 20 februarie 2026
(3) Cererile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt însoțite de documente care atestă că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.(4) Înainte de a se adresa agenției teritoriale, salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale potrivit alin. (1). O copie a notificării se va atașa la cererea adresată agenției teritoriale, potrivit alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗Notă la art. 19 privind art. II din OUG nr. 6/2026 · forma din 20 februarie 2026
Conform articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 19 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2026, cererile prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, depuse anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la momentul depunerii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗art. 20 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026
(1) În cazul angajatorului transnațional în stare de insolvență sau de concordat preventiv, stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților care prestează în mod obișnuit muncă pe teritoriul României și efectuarea plății acestora se realizează de agenția teritorială în a cărei rază își desfășoară activitatea salariații.(2) La stabilirea stării de insolvență sau de concordat preventiv se ia în considerare hotărârea pronunțată de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, prin care se deschide procedura sau, după caz, prin care se constată că nu există bunuri în averea debitorului sau că sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolvenței sau de concordat preventiv și se pronunță radierea acestuia din registrul în care este înmatriculat.
Textul în documentul-sursă ↗art. 28 · forma din 20 februarie 2026
Litigiile privind aplicarea prevederilor prezentei legi se soluționează de instanțele judecătorești competente, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.