⌕Meniu

Amenda firmei și răspunderea administratorului în insolvență

Amenda aplicată firmei nu poate fi urmărită automat în bunurile administratorului doar pentru că societatea a intrat în insolvență sau nu mai are bani. Debitorul din procesul-verbal trebuie identificat, iar patrimoniul societății este distinct de cel al administratorului. Menționarea acestuia ca reprezentant al persoanei juridice nu înseamnă că amenda i-a fost aplicată personal. [1] [2] [3]

Patrimoniul personal poate fi însă urmărit dacă există un temei distinct de răspundere, în special o hotărâre de atragere a răspunderii pentru contribuția la insolvență, în condițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014. O amendă admisă în pasivul societății poate beneficia astfel de recuperare, în limita răspunderii stabilite de instanță. Colectarea fiscală a amenzii nu dovedește singură existența unei obligații personale a administratorului. [4] [5] [6] [25] [43]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Disciplină și răspundere
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce verific: persoana amendată și calitatea în care apar în acte
  3. 03Ce se întâmplă cu amenda după deschiderea insolvenței
  4. 04Când poate judecătorul să oblige administratorul să suporte pasivul
  5. 05Nepredarea contabilității poate schimba sarcina probei
  6. 06Este necesară o procedură distinctă, iar hotărârea are propriile efecte
  7. 07Abuzul asociatului și solidaritatea fiscală au condiții proprii
  8. 08Alegerea căii de contestare după actul primit
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Angajatori organizați ca societăți, în special SRL, și administratorii lor.

  • Distincția dintre datoria contravențională a societății și răspunderea personală stabilită pe un temei separat.

  • Proceduri supuse Legii nr. 85/2014, cu delimitarea temporală explicată în ghid.

✕ NU ACOPERĂ

  • Cuantumurile și condițiile fiecărei contravenții de muncă.

  • Amenzi aplicate direct administratorului ca persoană fizică.

  • Răspunderea penală și sancțiunile penale.

  • Garanțiile personale contractuale și procedurile speciale ale profesioniștilor care nu sunt societăți.

Ce verific: persoana amendată și calitatea în care apar în acte

Primul document de verificat este procesul-verbal. Persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și condițiile stabilite de actul care definește contravenția. Pentru o societate, procesul-verbal trebuie să cuprindă denumirea, sediul, numărul de înmatriculare și codul fiscal, precum și datele reprezentantului. Prezența numelui administratorului în ultima categorie nu îl transformă în contravenient. [2] [3]

La un SRL, obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, iar răspunderea asociatului pentru obligațiile sociale este limitată potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Calitatea de administrator, calitatea de asociat și eventuala răspundere pentru o faptă proprie trebuie analizate separat. Faptul că aceeași persoană este administrator și asociat unic nu înlocuiește condițiile unui temei de răspundere personală. [1] [4] [22]

Regula răspunderii limitate nu poate fi extinsă la asociații în societatea în nume colectiv și la asociații comanditați: art. 3 alin. (2) prevede pentru aceștia răspundere nelimitată și solidară, cu urmărirea mai întâi a societății în condițiile textului. De aceea, verifică forma juridică exactă, nu doar denumirea comercială a firmei. [1]

Exemplu: un proces-verbal întocmit împotriva „Firma X SRL”, cu administratorul trecut ca reprezentant, nu este prin acest fapt un titlu de amendă împotriva administratorului. Dacă ulterior acesta este obligat prin hotărâre să suporte pasiv pentru ascunderea activelor care a contribuit la insolvență, urmărirea bunurilor sale se întemeiază pe răspunderea astfel stabilită. [3] [4] [16] [43]

Ce se întâmplă cu amenda după deschiderea insolvenței

Legea insolvenței include expres amenzile în categoria creanțelor bugetare. Deschiderea procedurii schimbă modul de recuperare a datoriei, fără să schimbe automat persoana amendată. Pentru creanțele anterioare, regula art. 75 este suspendarea acțiunilor și executărilor individuale asupra averii debitorului și valorificarea în cadrul insolvenței; la rămânerea definitivă a deschiderii, executările suspendate încetează. Creditorul trebuie să respecte mecanismul de admitere a creanței. [6] [9] [10]

Momentul nașterii creanței contează. Art. 102 distinge creanțele anterioare de cele născute după deschiderea procedurii, care se plătesc în condițiile prevăzute pentru creanțele curente, pe baza documentelor din care rezultă. O datorie curentă neachitată poate necesita înscrierea în tabelul suplimentar dacă se trece ulterior la faliment. Identificarea categoriei concrete trebuie făcută din actele amenzii și din datele procedurii. [10] [11]

În afara efectelor speciale ale insolvenței, procesul-verbal neatacat în termen și hotărârea definitivă prevăzute de OG nr. 2/2001 sunt titluri executorii, iar amenda se execută potrivit regulilor de executare a creanțelor fiscale. Aceste reguli procedurale nu autorizează înlocuirea firmei cu administratorul ca debitor. [7] [8] [25] [43]

Când poate judecătorul să oblige administratorul să suporte pasivul

Art. 169 din Legea nr. 85/2014 permite judecătorului-sindic să oblige persoanele vizate să suporte o parte sau întregul pasiv, fără depășirea prejudiciului aflat în legătură de cauzalitate cu fapta reținută. În forma actuală sunt vizate și persoanele care controlează efectiv deciziile financiare sau operaționale, indiferent de funcția formală. Insolvența, amenda și simpla calitate de administrator nu reprezintă împreună o demonstrație suficientă a tuturor condițiilor răspunderii. [4]

Printre faptele relevante se află:

  • folosirea bunurilor sau creditelor societății în interes propriu ori în interesul altcuiva; [13]
  • continuarea, în interes personal, a unei activități care ducea în mod vădit la încetarea plăților; [14]
  • contabilitatea fictivă, dispariția documentelor contabile sau neținerea contabilității potrivit legii; [15]
  • deturnarea ori ascunderea activelor sau majorarea fictivă a pasivului. [16]

Lista de mai sus este exemplificativă pentru situațiile discutate aici. Cererea trebuie analizată prin raportare la fapta legală invocată, perioada implicării persoanei, prejudiciu și legătura de cauzalitate, inclusiv prin aplicarea prezumțiilor legale. În cazul mai multor persoane, art. 169 alin. (4) reglementează solidaritatea în condițiile sale; alin. (5)-(6) prevăd apărări legate de opoziția consemnată în organele colegiale și de anumite plăți de bună-credință în restructurare. [4] [15] [18]

Regula temporală: prezentarea formei actuale a art. 169 privește procesele supuse modificărilor intrate în vigoare la 18 decembrie 2025. Pentru procesele începute anterior, art. XXXII din Legea nr. 239/2025 menține ca regulă legea anterioară, cu excepțiile enumerate acolo. Data judecării cererii în 2026 nu justifică singură aplicarea noilor reguli tuturor dosarelor vechi. [12]

Nepredarea contabilității poate schimba sarcina probei

Documentele contabile sunt decisive pentru apărare. Art. 169 alin. (1) lit. d) conține o prezumție relativă privind culpa și legătura de cauzalitate în cazul nepredării lor către practician. Prin Decizia nr. 14/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că, dacă pârâtul nu predă documentele după notificarea prealabilă, se prezumă relativ îndeplinirea tuturor condițiilor necesare atragerii răspunderii pentru fapta respectivă. Nu este prudent să presupui că reclamantul trebuie să dovedească separat fiecare element, indiferent de conduita privind actele contabile. [15] [20]

Prezumția poate fi răsturnată. ÎCCJ arată că apărarea poate privi lipsa notificării, împrejurări obiective independente de voința pârâtului care au împiedicat predarea sau alte probe contrare. Păstrează notificările, dovezile de comunicare, inventarul actelor predate și explicațiile susținute de înscrisuri pentru documentele indisponibile. [21]

În forma aplicabilă după modificarea din decembrie 2025, lit. d) mai prevede că nedepunerea culpabilă a situațiilor financiare ori neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor de depunere a declarațiilor fiscale, anterior deschiderii, prezumă până la proba contrară neținerea contabilității potrivit legii. Această teză nouă se verifică împreună cu regula temporală; nu trebuie confundată cu dezlegarea din 2022 privind nepredarea după notificare. [15] [12] [20]

Este necesară o procedură distinctă, iar hotărârea are propriile efecte

Potrivit formei actuale a art. 169 alin. (2), administratorul sau lichidatorul judiciar promovează acțiunea atunci când identifică persoanele culpabile; o poate introduce și orice creditor interesat. Cererea se judecă separat, într-un dosar asociat procedurii de insolvență. Pentru dosarele anterioare modificării se verifică legea aplicabilă, inclusiv cine are dreptul să formuleze cererea. [17] [12]

Sumele recuperate în temeiul art. 169 intră în averea debitorului și au destinațiile stabilite de art. 171: în reorganizare, plățile și continuarea activității, iar în faliment, acoperirea pasivului. Prin acest mecanism, o creanță din amendă admisă în pasiv poate fi acoperită din sumele datorate de persoana a cărei răspundere a fost stabilită. Nu se emite, prin această operațiune, o nouă sancțiune contravențională pentru administrator. [4] [5] [6]

Art. 173 prevede executarea prin executor judecătoresc potrivit Codului de procedură civilă, inclusiv repartizarea sumelor după închiderea falimentului. Există însă o derogare fiscală: când atragerea răspunderii privește și creanțe fiscale, art. 220 alin. (10) din Codul de procedură fiscală prevede executarea de către organul fiscal, cu distribuirea potrivit Legii nr. 85/2014. Procedura se identifică din hotărâre, natura creanțelor și actele de executare, fără a deduce din prezența Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) că există automat o decizie de solidaritate fiscală. [38] [42] [24] [26]

Lipsa bunurilor firmei nu permite închiderea procedurii înainte de soluționarea definitivă a unei acțiuni de atragere a răspunderii deja formulate: aceasta este dezlegarea obligatorie din Decizia ÎCCJ nr. 27/2022. Posibilitatea executării hotărârii după închiderea falimentului privește etapa recuperării sumelor și trebuie deosebită de judecarea acțiunii. [39] [38]

Abuzul asociatului și solidaritatea fiscală au condiții proprii

Dacă administratorul este și asociat, poate deveni relevant art. 237^1 din Legea nr. 31/1990. Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de personalitatea juridică distinctă și de răspunderea limitată poate răspunde nelimitat pentru obligațiile neachitate ale societății dizolvate ori lichidate. Textul menționează folosirea bunurilor sociale ca bunuri proprii și diminuarea activului în beneficiu personal sau al terților, cu cunoașterea ori obligația de a cunoaște că firma nu își va mai putea executa obligațiile. Calitatea de asociat unic, luată singură, nu descrie acest abuz. [22]

Separat, art. 25 din Codul de procedură fiscală reglementează răspunderea solidară în ipoteze determinate, de exemplu provocarea insolvabilității prin înstrăinarea ori ascunderea cu rea-credință a activelor sau anumite conduite de rea-credință privind declararea și plata obligațiilor fiscale. Insolvabilitatea fiscală constatată potrivit art. 265 nu trebuie confundată cu deschiderea judiciară a insolvenței; art. 25 alin. (2) și alin. (2^1) au ipoteze diferite. [23] [41]

Pentru o amendă concretă, nu este suficient argumentul că „o recuperează ANAF”. Art. 267 extinde normele de colectare la amenzi, în timp ce art. 25 alin. (5) se referă la obligații fiscale principale și accesorii; definițiile și sfera codului disting creanțele fiscale de alte creanțe bugetare. Trebuie identificat temeiul care face aplicabilă răspunderea pentru suma respectivă și trebuie verificate condițiile alineatului invocat. Nu trebuie presupus că toate amenzile firmei intră automat în solidaritatea fiscală. [23] [25] [26]

Atunci când art. 25 este aplicabil, art. 26 impune o decizie pentru fiecare persoană, cu identificarea debitorului principal, natura și cuantumul sumelor, temeiul legal și motivele de fapt. Legea reglementează și audierea persoanei înaintea emiterii. O simplă somație de plată trebuie confruntată cu titlul pe care se bazează; nu ține locul verificării condițiilor legale ale răspunderii. [24] [43]

Alegerea căii de contestare după actul primit

Termenele se raportează la acte și momente diferite. Plângerea împotriva amenzii firmei, contestația împotriva unei decizii personale de răspundere fiscală și contestația la executare nu sunt interschimbabile. În special, contestația la executare nu permite redeschiderea pe această cale a fondului unui titlu pentru care legea prevede o procedură proprie de contestare. [27] [28] [29]

Actul sau demersul Reperul de urmărit
Procesul-verbal contravențional Plângere în 15 zile de la înmânare sau comunicare, la judecătoria competentă alternativ potrivit art. 32; plângerea suspendă executarea. [27]
Decizia de răspundere solidară fiscală Contestație administrativă în 45 de zile de la comunicare. Art. 270 alin. (4) prevede 3 luni dacă lipsesc elementele cerute de art. 46 alin. (2) lit. i). Contestația administrativă nu suspendă singură executarea. [24] [28] [30]
Executarea fiscală ori actul de executare contestat În principiu, 15 zile de la luarea la cunoștință în condițiile art. 261; există regula distinctă pentru terțul care invocă un drept real asupra bunului urmărit. [29]
Acțiunea de atragere a răspunderii în insolvență Termen de prescripție de 3 ani, cu începutul stabilit de art. 170 în funcție de cunoașterea persoanei care a contribuit la insolvență, cel mai târziu la publicarea raportului relevant în Buletinul procedurilor de insolvență. [19]

Pentru termenele procedurale de mai sus exprimate în zile, regulile aplicabile trimit la Codul de procedură civilă: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii, iar dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Termenul de trei luni se calculează pe luni, după regula zilei corespunzătoare, nu prin înlocuirea sa cu un număr presupus de zile. [31] [32] [33] [34] [44]

Termenul material de prescripție de trei ani se calculează potrivit Codului civil: se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare, în ultima zi a acelei luni. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [45] [46] [47]

Depășirea unui termen procedural poate atrage decăderea. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea cerințelor procedurale, inclusiv formularea cererii împreună cu actul omis în intervalul prevăzut de art. 186; nu trebuie tratată ca prelungire automată. Păstrează dovada datei și modului în care ai primit actul și verifică imediat calea corespunzătoare. [35] [36] [37]

Termene și repere procedurale

REGULĂPlângerea împotriva procesului-verbal contravențional
Interval

15 zile. [27]

De când începe

Înmânarea sau comunicarea procesului-verbal. [27]

Cum se aplică

Termen pe zile potrivit Codului de procedură civilă, aplicabil prin art. 47 din OG nr. 2/2001: se exclud ziua inițială și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. [32] [33] [44]

Consecințe

Procesul-verbal neatacat în termen devine titlu executoriu; plângerea depusă în condițiile legii suspendă executarea. [7] [27]

[7][27][28][32][33][36][37][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește plângerea contravențională, nu contestația împotriva unei decizii fiscale de răspundere. [27] [28]

  • Repunerea în termen este condiționată de motive temeinic justificate și de procedura art. 186 din Codul de procedură civilă. [36] [37]

REGULĂContestația administrativă a deciziei fiscale de răspundere
Interval

45 de zile; ipoteza specială din art. 270 alin. (4): 3 luni. [28]

De când începe

Comunicarea actului administrativ fiscal. [28]

Cum se aplică

Art. 75 din Codul de procedură fiscală trimite la Codul de procedură civilă: termenul pe zile se calculează potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2; termenul pe luni potrivit pct. 3, cu regula ultimei zile nelucrătoare. [31] [32] [33] [34]

Consecințe

Art. 270 prevede decăderea pentru nerespectarea termenului de contestare. [28]

[28][30][31][32][33][34]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Trei luni numai dacă lipsesc elementele cerute de art. 46 alin. (2) lit. i), în condițiile art. 270 alin. (4). [28]

  • Simpla contestație administrativă nu suspendă executarea. [30]

REGULĂContestația la executarea fiscală
Interval

15 zile, în condițiile art. 261. [29]

De când începe

Luarea la cunoștință a executării ori actului contestat din somație, altă înștiințare, efectuarea executării sau alt mod prevăzut de art. 261; textul reglementează și refuzul organului ori distribuirea sumelor. [29]

Cum se aplică

Se aplică trimiterea art. 75 din Codul de procedură fiscală la regulile Codului de procedură civilă pentru termene pe zile și ultima zi nelucrătoare. [31] [32] [33]

Consecințe

Art. 261 prevede sancțiunea decăderii pentru termenul contestației. [29]

[29][31][32][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru terțul care pretinde proprietatea ori alt drept real, art. 261 alin. (2)-(3) reglementează termenul de cel mult 15 zile după efectuarea executării și posibilitatea unei cereri separate. [29]

  • Titlul nu poate fi contestat pe această cale dacă există o altă procedură legală de contestare, în condițiile art. 260 alin. (3). [29]

REGULĂPrescripția acțiunii de atragere a răspunderii pentru insolvență
Interval

3 ani. [19]

De când începe

Data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la insolvență, dar nu mai târziu de publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a raportului indicat de art. 170. [19]

Cum se aplică

Termenul material pe ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare, se împlinește în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Se aplică art. 2.552 alin. (1)-(2) și art. 2.554 din Codul civil. [45] [46] [47]

Consecințe

Art. 170 califică acest interval drept termen de prescripție a acțiunii prevăzute de art. 169. [19]

[12][19][27][28][45][46][47]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este termenul plângerii contravenționale ori al contestației fiscale. [19] [27] [28]

  • Legea aplicabilă procesului se determină ținând seama de art. XXXII din Legea nr. 239/2025. [12]

Lista ta de pași

  • Compară denumirea și codul fiscal ale persoanei sancționate cu persoana urmărită în somație; distinge datele firmei de datele reprezentantului. [3] [43]

  • Obține titlul invocat pentru urmărirea personală și identifică dacă este o hotărâre de atragere a răspunderii sau o decizie individuală de răspundere fiscală. [4] [24] [43]

  • Notează data începerii procesului de insolvență și verifică regula temporală înainte de a folosi forma actuală a art. 169. [12]

  • Centralizează actele contabile, notificările practicianului, inventarele și dovezile de predare; documentează concret orice imposibilitate de predare. [15] [20] [21]

  • Pentru o decizie fiscală, verifică separat natura fiecărei sume, temeiul aplicabil, faptele de rea-credință imputate și audierea; colectarea unei amenzi de ANAF nu rezolvă aceste condiții. [23] [24] [25] [26]

  • Păstrează comunicările și calculează imediat termenul corespunzător actului primit, fără să presupui că o contestație fiscală suspendă automat executarea. [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33]

Întrebări frecvente

Poate fi poprit contul meu personal numai pentru că sunt administratorul firmei amendate?

Nu numai în temeiul acestei calități. Verifică cine este debitorul din procesul-verbal și din titlul pus în executare. Pentru urmărirea în nume personal trebuie să existe un temei aplicabil și un titlu împotriva ta, de exemplu răspunderea stabilită în condițiile art. 169; simpla indicare ca reprezentant al societății nu este suficientă. [1] [3] [4] [43]

Dacă firma nu mai are niciun bun, administratorul plătește întreaga amendă?

Lipsa bunurilor nu face automat din administrator debitorul amenzii. În acțiunea întemeiată pe art. 169 contează fapta prevăzută de lege, contribuția la insolvență și limita prejudiciului cauzat, inclusiv prezumțiile aplicabile. Întinderea obligației personale rezultă din hotărâre. [4] [15]

Faptul că sunt asociat unic mă obligă să achit toate datoriile SRL-ului?

Nu rezultă o asemenea obligație numai din calitatea de asociat unic. Regula SRL trebuie deosebită de răspunderea pentru abuzul de personalitate juridică în frauda creditorilor și de răspunderea pentru contribuția la insolvență. [1] [22] [4]

Nepredarea contabilității poate duce la atragerea răspunderii?

Da. După notificarea prealabilă, nepredarea documentelor către practician poate activa prezumția relativă explicată de ÎCCJ în Decizia nr. 14/2022. Pârâtul poate dovedi lipsa fundamentului prezumției ori alte împrejurări care o răstoarnă; notificările și dovada predării sunt esențiale. [20] [21]

Amenda firmei se transformă în muncă în folosul comunității pentru administrator?

Nu prin simpla neplată. OG nr. 2/2001 permite prestarea unei activități în folosul comunității pentru contravenienți persoane fizice. Administratorul nu devine contravenient în locul firmei doar pentru că aceasta nu își achită amenda. [40] [3] [1]

Contestația unei decizii fiscale oprește executarea în același mod ca plângerea contravențională?

Nu. OG nr. 2/2001 prevede suspendarea prin plângerea contravențională, dar art. 278 din Codul de procedură fiscală prevede că o contestație administrativă nu suspendă executarea actului fiscal. Suspendarea acestuia trebuie obținută în condițiile legale aplicabile; textul reglementează cererea judiciară și cauțiunea. [27] [30]

De reținut

Arată cele 6 idei principale ale ghidului

  • Amenda persoanei juridice nu devine automat obligație personală a administratorului prin intrarea firmei în insolvență. [1] [2] [3] [4]

  • O creanță din amendă admisă în pasiv poate beneficia de recuperare din sumele datorate în temeiul unei hotărâri de atragere a răspunderii, în limita prejudiciului cauzal. [4] [5] [6]

  • Nepredarea contabilității după notificare poate activa prezumția relativă dezlegată prin Decizia ÎCCJ nr. 14/2022 (recurs în interesul legii); există posibilitatea probei contrare. [20] [21]

  • Colectarea fiscală a amenzii nu dovedește singură aplicabilitatea solidarității fiscale a administratorului; trebuie verificată natura obligației și fiecare condiție a temeiului invocat. [23] [24] [25] [26]

  • Forma actuală a art. 169 nu se aplică automat proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025. [12]

  • Executarea prevăzută de art. 173 are derogarea fiscală din art. 220 alin. (10) din Codul de procedură fiscală atunci când atragerea răspunderii privește și creanțe fiscale. [38] [42]

Ce acte verific înainte de a calcula termenul de contestare

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea societăților nr. 31/1990, republicatăLege · art. 3 alin. (1)-(3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)-(3)
    (1) Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.(2) Asociații în societatea în nume colectiv și asociații comanditați în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale. Creditorii societății se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligațiile ei și, numai dacă societatea nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociați.(3) Acționarii, asociații comanditari, precum și asociații în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurența capitalului social subscris.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 3 alin. (2) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (2)
    (2) Persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 16 alin. (6) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (6)
    (6) În situația în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (1), partea introductivă · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (1), partea introductivă
    (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de administrare și conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, de către orice persoană fizică sau juridică care exercită controlul asupra deciziilor financiare sau operaționale ale debitorului, indiferent de calitatea formală deținută, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 171 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 171
    Sumele depuse potrivit dispozițiilor art. 169 alin. (1) vor intra în averea debitorului și vor fi destinate, în caz de reorganizare, plății creanțelor potrivit programului de plăți, completării fondurilor necesare continuării activității debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 5 alin. (1) pct. 14 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1) pct. 14
    14. creanțe bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 37 · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 37
    Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 39 alin. (3) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (3)
    (3) Executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75 alin. (1)
    (1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 102 alin. (1), tezele privind cererile de admitere · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1), tezele privind cererile de admitere
    (1) Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. Cererile de admitere a creanțelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 102 alin. (6)-(7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (6)-(7)
    (6) Creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment.(7) În cazul în care se deschide procedura de faliment după perioada de observație sau reorganizare, creditorii vor solicita înscrierea în tabelul suplimentar pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii insolvenței ce nu au fost plătite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 239/2025 — dispozițiile tranzitorii ale modificării Legii nr. 85/2014Lege · art. XXXII alin. (1)-(12)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. XXXII alin. (1)-(12)
    (1) Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, rămân supuse legii aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepțiile prevăzute la alin. (2)-(12).
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (1) lit. a) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (1) lit. a)
    a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (1) lit. c) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (1) lit. c)
    c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (1) lit. d) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (1) lit. d)
    d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă. În cazul nedepunerii culpabile a situațiilor financiare și/sau al neîndeplinirii culpabile a obligațiilor de depunere a declarațiilor fiscale, anterior deschiderii procedurii, se prezumă, până la proba contrară, că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (1) lit. e) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (1) lit. e)
    e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (2)-(3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 169 alin. (2)-(3)
    (2) Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. De asemenea, poate introduce această acțiune și orice creditor interesat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 169 alin. (2)-(3)
    (3) Cererea introdusă în temeiul alin. (1) sau, după caz, alin. (2) se va judeca separat, formându-se un dosar asociat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 169 alin. (4)-(6) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 169 alin. (4)-(6)
    (4) În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidară, cu condiția ca apariția stării de insolvență să fie contemporană sau anterioară perioadei de timp în care și-au exercitat mandatul ori în care au deținut poziția în care au contribuit la starea de insolvență.(5) Răspunderea persoanelor în cauză nu va putea fi angajată dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolvență sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolvență și au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lor la aceste decizii.(6) Răspunderea nu va putea fi angajată dacă, în luna precedentă încetării plăților, s-au efectuat, cu bună-credință, plăți în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu condiția ca acordul să fi fost de natură a conduce la redresarea financiară a debitorului și să nu fi avut ca scop prejudicierea și/sau discriminarea unor creditori. Aceste prevederi se vor aplica și în cazul acordurilor realizate în cadrul procedurii concordatului preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 170 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 170
    Acțiunea prevăzută la art. 169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevăzut de art. 58 alin. (1) lit. b) sau, după caz, art. 64 lit. a).
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: ÎCCJ, Decizia nr. 14 din 27 iunie 2022, recurs în interesul legiiHotărâre · dispozitiv · forma din 13 septembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 14 · 27 iunie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care pârâtul nu predă documentele contabile practicianului în insolvență, după prealabila notificare, se prezumă relativ întrunirea tuturor condițiilor necesare atragerii răspunderii patrimoniale pentru fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din aceeași lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: ÎCCJ, Decizia nr. 14 din 27 iunie 2022, recurs în interesul legiiHotărâre · par. 129 · forma din 13 septembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 14 · 27 iunie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 129
    Interpretarea și aplicarea legii în această modalitate nu lipsesc pârâții de orice apărare. Aceștia se pot apăra și pot dovedi lipsa de fundament a prezumției, în sensul că nu au fost notificați pentru a pune la dispoziția practicianului în insolvență documentele contabile sau că nepredarea documentelor contabile este consecința unor împrejurări obiective independente de voința lor sau că există orice alte aspecte de natură să răstoarne prezumția relativă instituită în favoarea subiecților activi ai acțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea societăților nr. 31/1990, republicatăLege · art. 237^1 alin. (3)-(4) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 237^1 alin. (3)-(4)
    (3) Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale și de personalitatea juridică distinctă a societății răspunde nelimitat pentru obligațiile neachitate ale societății dizolvate, respectiv lichidate.(4) Răspunderea asociatului devine nelimitată în condițiile alin. (3), în special atunci când acesta dispune de bunurile societății ca și cum ar fi bunurile sale proprii sau dacă diminuează activul societății în beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să își execute obligațiile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 25 alin. (2), (2^1) și (5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 25 alin. (2), (2^1) și (5)
    (2) Pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, au dobândit în orice mod active de la debitorii care și-au provocat astfel insolvabilitatea; b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului; c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate; d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale; e) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului. (2^{1}) Pentru obligațiile fiscale restante ale debitorului pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței răspund solidar cu acesta persoanele care au determinat cu rea-credință acumularea și sustragerea de la plata acestor obligații.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 25 alin. (2), (2^1) și (5)
    (5) Răspunderea persoanelor prevăzute de prezentul articol privește obligațiile fiscale principale și accesorii ale perioadei pentru care au avut calitatea ce a stat la baza atragerii răspunderii solidare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 26 alin. (1)-(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)-(4)
    (1) Răspunderea persoanelor prevăzute la art. 25 se stabilește prin decizie emisă de organul fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte. Decizia este act administrativ fiscal potrivit prezentului cod. (2) înaintea emiterii deciziei prevăzute la alin. (1), organul fiscal efectuează audierea persoanei potrivit art. 9. Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. (3) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (4) este nulă decizia de atragere a răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea. Dispozițiile art. 9 alin. (3) rămân aplicabile. (4) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 46, și următoarele: a) datele de identificare a persoanei răspunzătoare; b) datele de identificare a debitorului principal; c) cuantumul și natura sumelor datorate; d) termenul în care persoana răspunzătoare trebuie să plătească obligația debitorului principal; e) temeiul legal și motivele în fapt ale angajării răspunderii, inclusiv opinia organului fiscal motivată în drept și în fapt cu privire la punctul de vedere al persoanei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 267 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 267 alin. (1)
    (1) Prevederile prezentului titlu se aplică și pentru colectarea amenzilor de orice fel și altor creanțe bugetare, pe baza unor titluri executorii de creanță bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 1 pct. 11 și art. 2 alin. (2) lit. c)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 1 pct. 11 și art. 2 alin. (2) lit. c)
    11. creanță fiscală principală - dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 1 pct. 11 și art. 2 alin. (2) lit. c)
    c) alte creanțe bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanțelor fiscale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1), (3) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1), (3)
    (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1), (3)
    (1) Plângerea se depune și se soluționează în baza competenței alternative la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1), (3)
    (3) Plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în ceea ce privește despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 270 alin. (1), (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 270 alin. (1), (4)
    (1) Contestația se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 270 alin. (1), (4)
    (4) Dacă actul administrativ fiscal nu conține elementele prevăzute la art. 46 alin. (2) lit. i), contestația poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 260 alin. (1), (3)-(4) și art. 261Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 260 alin. (1), (3)-(4) și art. 261
    (1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 260 alin. (1), (3)-(4) și art. 261
    (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență. ART. 261 Termen de contestare (1) Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; b) contestatorul a luat cunoștință, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare silită de a îndeplini un act de executare; c) cel interesat a luat cunoștință, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. (2) Contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării. (3) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 278 alin. (1)-(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 278 alin. (1)-(2)
    (1) Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. (2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3.
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 173 alin. (1)-(2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 173 alin. (1)-(2)
    (1) Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 169 alin. (1) se efectuează de către executorul judecătoresc, potrivit Codului de procedură civilă.(2) După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc potrivit prevederilor prezentului titlu, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidatorul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: ÎCCJ, Decizia nr. 27 din 12 decembrie 2022, recurs în interesul legiiHotărâre · dispozitiv · forma din 26 ianuarie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 27 · 12 decembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Procedura insolvenței nu poate fi închisă înainte de soluționarea prin hotărâre definitivă a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență, formulată în temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 6 alin. (2) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (2)
    (2) Prestarea unei activități în folosul comunității se poate aplica numai contravenienților persoane fizice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 265 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 265 alin. (1)
    (1) În sensul prezentului cod este insolvabil debitorul ale cărui venituri și/sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile. În acest sens, organul fiscal comunică debitorului procesul-verbal de insolvabilitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 220 alin. (8), (10)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (8), (10)
    (8) Coordonarea executării silite în cazul în care s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, potrivit prevederilor legislației privind insolvența, revine organului de executare silită competent potrivit art. 30 în a cărui rază teritorială își are/și-a avut domiciliul fiscal debitorul insolvent. (9) Organul de executare silită coordonator în cazul prevăzut la art. 252 alin. (2) este cel în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal sau își desfășoară activitatea debitorul ale cărui bunuri au fost adjudecate. (10) în cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, potrivit prevederilor legislației privind insolvența, și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 173 din Legea nr. 85/2014, executarea silită se efectuează potrivit dispozițiilor prezentului cod, de către organul de executare silită prevăzut de acesta. în situația în care atragerea răspunderii privește atât creanțe fiscale administrate de organul fiscal central, cât și creanțe fiscale administrate de organul fiscal local, competența aparține organului fiscal care deține creanța fiscală mai mare. în acest caz, organul de executare silită distribuie sumele realizate potrivit ordinii prevăzute de Legea nr. 85/2014.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — text oficial ANAFLege · art. 226 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (2)
    (2) în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare silită prevăzut la alin. (1) se înscriu creanțele fiscale, principale și accesorii, neachitate la scadență, stabilite și individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite și comunicate în condițiile legii, precum și creanțele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță fiscală emis și comunicat în condițiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · art. 47 · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 47
    Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilorC08 · 14 MIN · GHIDPagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciuluiC09 · 12 MIN · GHIDExecutarea hotărârii și recuperarea sumelorC12 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C09-011 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/amenda-firmei-si-raspunderea-administratorului-in-insolventa/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision