PROBLEMA JURIDICĂ
În calculul preavizului prevăzut de art. 75 din Codul muncii intră ziua comunicării și ziua împlinirii?
Faptele relevante
Avocatul Poporului a sesizat ÎCCJ pentru practică divergentă privind calculul preavizului pe zile lucrătoare. Procedura privește unificarea interpretării legii, nu judecarea concedierii unui salariat determinat.
Soluția
Preavizul începe din ziua următoare comunicării notificării și se împlinește în ultima zi a termenului. Regulile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) CPC și art. 2.553 alin. (1) Cod civil nu sunt aplicabile acestui calcul.
Motivarea, pe scurt
Preavizul este un termen de drept material specific raportului de muncă și trebuie acordat efectiv. Zilele lucrătoare sunt cele lucrate sau în care salariatul ar fi trebuit să lucreze potrivit organizării programului; ziua comunicării nu intră în termen, iar ultima zi lucrătoare intră. Durata de 20 de zile este un minim general, care poate fi depășit prin lege specială sau prin contract.
Ce putem învăța și ce limite are
Clarifică numărarea zilelor de preaviz și evită aplicarea calculului termenelor de contestație din insolvență la durata preavizului de muncă.
Nu stabilește data-limită a unui salariat fără programul și suspendările contractului său.
Nu tranșează calculul celor trei zile de răspuns la oferta art. 64.
Nu reprezintă soluție asupra fondului unor concedieri individuale.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 6 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
Considerente, paragraful 26, redarea soluției privind mențiunea duratei preavizului
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. b) din Codul muncii, raportat la dispozițiile art. 78 din același cod, lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mențiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancționată cu nulitatea deciziei și a măsurii concedierii atunci când angajatorul face dovada că i-a acordat salariatului preavizul cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. (1) din Codul muncii sau cu durata prevăzută în contractele colective sau individuale de muncă, în ipoteza în care aceasta este mai favorabilă angajatului.
Textul în documentul-sursă ↗Considerente, paragraful 65
Art. 75 din Codul muncii instituie un drept de preaviz care „nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare“, durata preavizului reprezentând un drept minimal, cu consecința că prin acte normative speciale se poate institui o perioadă a preavizului mai mare, iar prin contractele colective sau individuale de muncă se poate deroga de la dispozițiile legale, stabilindu-se o durată superioară celei de 20 de zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗par. 83
Din perspectiva legiuitorului, fiind excluse, ca regulă generală, zilele de repaus, zilele considerate sărbători legale ori zilele declarate nelucrătoare, zilele lucrătoare sunt cele efectiv lucrate, reflectate în pontaje sau în care, potrivit modului de organizare a timpului de lucru stabilit de angajator prin regulament intern sau prin contractul individual de muncă, angajatul ar fi trebuit să lucreze.
Textul în documentul-sursă ↗Considerente, paragraful 91
Astfel cum rezultă din Decizia nr. 8 din 8 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nulitatea absolută a deciziei și a măsurii de concediere intervine în situația în care termenul de preaviz a fost inferior celui stabilit de lege sau prin contracte colective ori individuale de muncă, fiind subliniată importanța în verificarea legalității procedurii de concediere, nu a indicării formale a termenului de preaviz, ci a măsurii în care salariatul a beneficiat deplin din partea angajatorului de acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2024.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz și se împlinește în ultima zi a termenului, dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.