⌕Meniu

Cererea către fondul de garantare a creanțelor salariale

Poți cere plata unor salarii și a altor drepturi restante din Fondul de garantare dacă împotriva angajatorului există o hotărâre definitivă de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv. Cererea se depune la agenția pentru ocuparea forței de muncă competentă; salariatul o poate depune după notificarea scrisă a practicianului. [1] [2] [3] [4]

În regimul general, plafonul este de 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar salariile și celelalte drepturi de la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)–e) sunt acoperite pentru cel mult 5 luni consecutive, cu regulile de cumul explicate mai jos. Salariatul primește suma netă; impozitul și contribuțiile sociale aferente creanțelor plătite sunt virate separat la bugete. Operatorii desemnați prin hotărâre a Guvernului ca fiind de interes strategic au limite speciale. [5] [6] [7] [4] [8] [9] [10] [11]

Ghidul descrie regimul și documentația în vigoare la 17 octombrie 2026. Cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 6/2026, la 20 februarie 2026, se soluționează potrivit legii în vigoare la data depunerii lor. [12]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
19 minute
CATEGORIE
Schimbări în timpul contractului
Cuprins · 20 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când pot primi bani din fond
  3. 03Ce drepturi restante pot solicita
  4. 04Cât pot primi și ce se întâmplă cu impozitul și contribuțiile
  5. 05Pentru ce luni cer plata și când pot depune o nouă cerere
  6. 06Până când pot cere plata și cum verific prescripția
  7. 07Unde depun cererea și cine o poate formula
  8. 08Ce documente depun personal ca salariat
  9. 09Cum notific practicianul și cum dovedesc comunicarea
  10. 10Ce documente salariale pregătește administratorul sau lichidatorul
  11. 11În cât timp se soluționează cererea și cum primesc banii
  12. 12Ce se aplică atunci când firma este în concordat preventiv
  13. 13Ce fac dacă cererea este respinsă sau rămâne fără soluție
  14. 14Cum calculez și dovedesc termenele
  15. 15Cererile vechi și situația în care mi se solicită restituirea
  16. 16Cum se leagă plata din fond de recuperarea în insolvență
  17. 17Termene și repere
  18. 18Lista ta de pași
  19. 19Întrebări frecvente
  20. 20Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați și foști salariați care au drepturi restante eligibile față de angajatori cu hotărâre definitivă de deschidere a insolvenței ori a concordatului preventiv.

  • Organizații legal constituite care reprezintă salariații, administratori judiciari, lichidatori și administratori concordatari.

  • Cazurile transnaționale pentru salariații care lucrează în mod obișnuit în România, în limitele regulii speciale prezentate.

✕ NU ACOPERĂ

  • Recuperarea integrală a tuturor creanțelor din patrimoniul angajatorului și măsurile privind înstrăinarea activelor, pentru care orientarea este în ghidul despre insolvența angajatorului.

  • Calculul individual al sumei și al prescripției fără contract, scadențe, hotărâri, evidențe salariale și istoricul demersurilor.

  • Confirmarea statutului strategic al unei anumite firme fără actul său de desemnare.

Când pot primi bani din fond

Lipsa banilor în firmă nu este suficientă pentru accesarea fondului. Trebuie să existe o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv, iar sumele cerute trebuie să fie drepturi datorate și neplătite care intră în categoriile acoperite de lege. Condiția actuală nu mai include o hotărâre separată de ridicare a dreptului de administrare. [1] [13] [3]

Protecția poate acoperi și salariați cu timp parțial, contract pe durată determinată, muncă la domiciliu, muncă temporară ori ucenicie. Încetarea contractului nu elimină prin ea însăși drepturile restante; unele categorii, precum compensația pentru concediul neefectuat, devin exigibile tocmai la încetare. [14] [15] [16]

Neîndeplinirea obligației de contribuție de către angajator nu exclude, prin ea însăși, protecția salariatului prin fond. Eligibilitatea, lunile și plafonul se analizează însă în continuare. [17] [5] [6]

Ce drepturi restante pot solicita

Fondul poate suporta următoarele categorii, în limitele legale: [18]

Dreptul solicitat Condiția sau limita specifică
Salarii restante Drepturi datorate și neplătite, pentru perioade eligibile și neprescrise. [19] [6]
Compensația în bani pentru concediul de odihnă neefectuat Se naște la încetarea contractului și privește, pentru plata din fond, cel mult ultimele 12 luni lucrate înaintea încetării. [20] [15] [16]
Plăți compensatorii la încetarea raporturilor de muncă Trebuie să fie datorate potrivit contractului colectiv și/sau individual de muncă; existența unei concedieri nu creează singură o sumă compensatorie. [21]
Compensații pentru accidente de muncă sau boli profesionale Sunt vizate compensațiile pe care angajatorul trebuie să le plătească potrivit contractului colectiv și/sau individual. [22]
Indemnizații pentru reducerea ori întreruperea temporară a activității Sunt cele restante datorate de angajator în condițiile art. 53 alin. (1) din Codul muncii. [23]

Limita de 12 luni lucrate pentru concediul neefectuat este o regulă a categoriei respective. Nu transformă perioada generală de 5 luni într-o perioadă de 12 luni pentru toate salariile. Fondul suportă exclusiv categoriile enumerate și obligațiile fiscale aferente prevăzute de lege. [15] [6] [24]

Cât pot primi și ce se întâmplă cu impozitul și contribuțiile

Există două limite care trebuie respectate împreună: valoarea maximă pentru fiecare salariat și numărul maxim de luni eligibile pentru salarii și categoriile de la art. 13 alin. (1) lit. c)–e). [5] [10] [11] [6]

Situația angajatorului Plafon valoric pe salariat Perioada maximă pentru salarii și categoriile menționate
Regim general, inclusiv concordat preventiv fără desemnare strategică 5 salarii medii brute pe economie 5 luni consecutive, cu regulile legale de cumul. [5] [6] [4]
Operator desemnat prin hotărâre a Guvernului (HG) ca fiind de interes strategic, în insolvență Cel mult 12 salarii medii brute pe economie 12 luni consecutive, cu regulile de cumul. [10] [6] [4]
Operator desemnat prin HG ca fiind de interes strategic, în concordat preventiv Cel mult 6 salarii medii brute pe economie 6 luni consecutive, cu regulile de cumul. [11] [6] [4]

Statutul de operator strategic trebuie să rezulte din hotărârea Guvernului aplicabilă. Faptul că firma are mulți angajați sau o activitate importantă nu ține locul acestei desemnări. [25] [26]

Pentru plafon se folosește salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică (INS) în luna deschiderii insolvenței sau a concordatului. Nu este salariul propriu al angajatului și nici valoarea comunicată în luna depunerii cererii. De aceea, un plafon exprimat în lei pentru o altă firmă ori o altă lună nu trebuie preluat automat. [27] [28]

Creanțele din situația depusă de practician sunt calculate în valoare netă. În regimul general, această valoare se compară cu plafonul de 5 salarii medii brute: dacă restanța eligibilă este mai mică, se plătește restanța; dacă îl depășește, se plătește până la plafon. Un plafon maxim nu înseamnă o sumă fixă acordată tuturor. [29] [30]

Da, fondul acoperă și impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) aferente creanțelor salariale pe care le plătește. Aceste obligații se evidențiază distinct. Angajatorul depune declarația fiscală, iar agenția virează sumele la bugetele corespunzătoare; salariatului îi este plătit netul. Regula nu stinge toate contribuțiile istorice ale firmei și nu include, ca atare, contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator. [8] [24] [9] [31]

Pentru drepturi exprimate în valută, normele folosesc cursul Băncii Naționale a României din data deschiderii procedurii; pentru o parte de salariu convenită expres în natură, imposibilitatea executării întocmai conduce la echivalentul bănesc. Aceste conversii trebuie să apară justificat în calculul practicianului. [29]

Pentru ce luni cer plata și când pot depune o nouă cerere

În regimul actual, drepturile trebuie să fie datorate, neplătite și neprescrise, iar perioada solicitată trebuie să fie anterioară depunerii cererii. Limita generală este de 5 luni consecutive; pentru operatorii strategici se aplică, după caz, 12 sau 6 luni. Textul actual nu limitează cererea la lunile imediat dinaintea ori imediat de după deschiderea insolvenței. [6]

Normele tratează expres lunile achitate integral de angajator: dacă într-o lună nu mai există creanțe salariale restante, luna respectivă nu se include în calcul și nu consumă perioada maximă. Dacă ulterior apar alte restanțe, acestea pot fi solicitate pentru partea rămasă din perioada maximă. Pentru fiecare grup de luni consecutive cu restanțe se depune cerere, chiar dacă grupul are o singură lună. Totalul perioadelor solicitate rămâne în limita de 5, 12 sau 6 luni, după caz. [7] [4] [6]

Poți depune o nouă cerere numai dacă perioada deja solicitată este mai mică decât limita aplicabilă. Nu primești un plafon nou de 5 salarii medii și încă 5 luni la fiecare depunere. Trebuie urmărite împreună lunile deja solicitate, sumele aprobate și plafonul total pe salariat. Faptul că plata anterioară a fost doar o parte din datorie nu dovedește singur că mai există luni eligibile disponibile. [6] [5] [10] [11] [4]

Exemplu de numărare, presupunând că toate celelalte condiții sunt îndeplinite: dacă sunt restante ianuarie și februarie, martie este achitată integral, iar aprilie și mai rămân restante, există două intervale de câte două luni. Martie nu consumă o lună; în regimul general au fost folosite patru dintre cele cinci luni posibile. Exemplul nu stabilește suma datorată și nici nu înlătură prescripția. [32] [7] [6]

Până când pot cere plata și cum verific prescripția

Nu calcula termenul ca „3 ani de la deschiderea insolvenței”. Art. 15 din Legea nr. 200/2006 cere ca dreptul la acțiune pentru creanțele solicitate să nu fie prescris. Regula generală pentru salarii este de 3 ani de la data la care fiecare sumă era datorată. Pentru salariile lunare, identifică data de plată prevăzută în contractul individual, contractul colectiv sau regulamentul intern și calculează separat fiecare scadență. [6] [33] [34] [35] [36]

Calculul nu se reduce la scăderea a trei ani din ziua depunerii. Recunoașterea datoriei salariale de către angajator întrerupe prescripția. Codul civil prevede și efecte întreruptive pentru demersuri judiciare și înscrierea creanței la masa credală, cu limite legate de renunțare, respingere, anulare sau perimare. În insolvență, creanțele salariale se înregistrează din oficiu în tabel de către practician; verifică înscrierea și cuantumul, fără a presupune că orice salariat trebuie să depună o declarație personală de creanță. [37] [38] [39] [40]

Deschiderea insolvenței suspendă prescripția acțiunilor din sfera art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Această regulă trebuie luată în calcul pentru creanțele asupra averii debitorului; acțiunile pentru stabilirea existenței sau cuantumului creanțelor născute după deschidere au regim distinct. Nu rezultă un nou termen autonom de trei ani pentru cererea către fond și nici o garanție că orice salariu rămâne eligibil fără limită. [41] [42] [43] [6]

În concordatul preventiv, textele despre suspendarea executării privesc și prescripția dreptului de a cere executarea silită. Nu le confunda cu o suspendare generală a prescripției acțiunii pentru salariu. La deschiderea concordatului, executarea creanțelor salariale este exceptată de la suspendarea automată; după omologarea planului contează dacă creanța este afectată de acesta. [44] [45] [46]

Notificarea practicianului pentru accesarea fondului nu trebuie tratată, singură, ca o conservare nelimitată a drepturilor. Regula civilă a întreruperii prin punere în întârziere cere și chemarea în judecată în următoarele 6 luni, în condițiile acelui mecanism. Ea nu înlocuiește regulile specifice insolvenței. [47] [42] [3]

Dacă agenția invocă tardivitatea sau prescripția, solicită dispoziția motivată și verifică: dreptul exact respins, scadența fiecărei sume, legea aplicată, actele de recunoaștere, eventualele procese, înscrierea la masa credală și efectele deschiderii procedurii. Păstrează data comunicării refuzului; de ea se leagă termenele de contestare, explicate mai jos. [48] [49] [33] [37] [38] [41]

Unde depun cererea și cine o poate formula

Fondul este gestionat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și prin Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București. Cererea se adresează, ca regulă, agenției în raza căreia angajatorul are sediul, domiciliul sau reședința. Domiciliul salariatului nu stabilește singur agenția competentă. Pentru un angajator transnațional, regula specială privește agenția unde își desfășoară activitatea salariații care lucrează în mod obișnuit în România. [50] [4] [51]

Cererea poate fi formulată de administratorul judiciar ori lichidatorul angajatorului sau de administratorul concordatar. O pot depune și salariații ori organizațiile legal constituite care îi reprezintă, după notificarea scrisă a practicianului. [2] [3]

Folosește modelul din anexa nr. 1 la normele metodologice, în forma care include concordatul preventiv și, unde este cazul, categoria operatorului strategic. Păstrează un exemplar al dosarului și dovada datei la care a fost înregistrat la agenția competentă: de acea înregistrare se leagă termenul de soluționare. [4] [52]

Ce documente depun personal ca salariat

Pentru cererea depusă de salariat, dosarul prevăzut de norme pornește de la:

  1. Cererea conform anexei nr. 1, completată cu datele solicitantului și ale angajatorului. Identifică separat drepturile și lunile solicitate, pentru corelarea cu situația creanțelor întocmită de practician. [4] [53]
  2. Copia hotărârii judecătorești definitive de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv. Caracterul definitiv trebuie să poată fi dovedit din documentele depuse. [54] [55] [3]
  3. Copia notificării scrise adresate anterior administratorului judiciar, lichidatorului sau administratorului concordatar. Păstrează și dovada comunicării. [55] [3] [56]

Pregătește separat documentele personale de care dispui pentru explicarea pretenției: contractul, documentul încetării, fluturașii, extrasele care arată încasările și o listă pe luni a restanțelor. Acesta este un mod practic de organizare a dovezilor; nu înlocuiește situația salarială pe care practicianul trebuie să o întocmească. [57] [53] [29]

Nu trebuie să reconstruiești singur contabilitatea întregii firme. În procedura cererii depuse de salariat, documentele salariale de la art. 10 alin. (1) lit. c)–k) sunt depuse de practician, la solicitarea scrisă a agenției. Dacă nu ai statele de plată ori pontajele, indică această situație și cere agenției să solicite documentele potrivit art. 10 alin. (5). [58]

Cum notific practicianul și cum dovedesc comunicarea

Înaintea cererii personale la agenție, trimite o notificare scrisă practicianului desemnat: administrator judiciar sau lichidator în insolvență, respectiv administrator concordatar în concordat. Cere-i să facă demersurile pentru plata din fond și identifică angajatorul, drepturile restante și lunile pentru care ceri plata. Copia acestei notificări se atașează cererii către agenție. [3] [55]

Păstrează o probă care leagă conținutul notificării de destinatar și de data comunicării. Îndrumarea ANOFM enumeră, ca exemple, răspunsul practicianului, confirmarea de primire, numărul de înregistrare dat de acesta sau confirmarea prin e-mail. Un mesaj salvat doar în dosarul de mesaje trimise oferă mai puține informații decât o confirmare a primirii. [56] [59]

Legea cere notificarea prealabilă, dar nu stabilește aici un număr obligatoriu de zile în care trebuie să aștepți răspunsul practicianului. Păstrează dovada comunicării și urmărește termenele propriilor drepturi; nu condiționa depunerea la agenție de un răspuns favorabil al practicianului. [60] [55] [58]

Ce documente salariale pregătește administratorul sau lichidatorul

Practicianul depune hotărârea definitivă și documentele corespunzătoare creanțelor solicitate. Pentru o cerere formulată de salariat ori de organizația reprezentativă, agenția îi solicită în scris documentele de la lit. c)–k). [54] [58]

Document Ce trebuie să rezulte
Situația creanțelor, conform anexei nr. 2 Drepturile fiecărui salariat, perioadele, valorile nete și, distinct, impozitul, CAS și CASS aferente. [53] [61] [9]
Pontaje Prestarea muncii în perioadele relevante, pentru categoriile pentru care norma le cere. [62]
State de plată Existența și cuantumul restanțelor pentru perioadele solicitate. [63]
Contractul colectiv aplicabil Temeiul contractual al drepturilor, dacă există un astfel de contract aplicabil. [64]
Documente pentru accidente de muncă ori boli profesionale Contractele individuale vizate, certificatele medicale, procesele-verbale de cercetare și formularele de declarare finală, în funcție de situație. [65]
Fișe de lichidare Datele necesare pentru persoanele ale căror raporturi de muncă au încetat în perioadele relevante. [66]

Practicianul răspunde pentru corectitudinea situației și veridicitatea datelor. Agenția poate cere clarificări și documente suplimentare pentru realitatea, legalitatea și exactitatea datelor; o valoare estimată fără evidențe nu ține locul calculului documentat. Evidența trebuie să permită și identificarea lunilor achitate integral, precum și a solicitărilor anterioare. [29] [7] [4]

În cât timp se soluționează cererea și cum primesc banii

Cererea se soluționează în 45 de zile de la înregistrarea la agenția competentă. Data expedierii către altă instituție sau data notificării lichidatorului nu este declanșatorul acestui termen. Agenția stabilește prin dispoziție creanțele și obligațiile fiscale aferente sau emite un refuz motivat. [52] [31] [48]

După admitere, fiecare salariat primește copia dispoziției și anexa care îi corespunde. Compară lunile, suma netă, obligațiile fiscale și modalitatea de plată cu cererea și dovezile tale. [67] [31]

Plata aprobată se face în lei, într-o singură tranșă, potrivit opțiunii beneficiarului: cont curent sau cont de plăți, card ori alte instrumente electronice asociate contului sau mandat poștal. Încasarea de către o altă persoană presupune procură specială autentică. Plata în cont se face cu consimțământul prealabil al salariatului, în contul indicat de acesta. [68]

Termenul de 45 de zile privește soluționarea cererii. Textele care reglementează plata nu fixează un termen distinct de un anumit număr de zile după aprobare pentru intrarea banilor în cont. Dacă ai dispoziția favorabilă și banii nu au ajuns, cere agenției, cu numărul dosarului și al dispoziției, confirmarea operațiunii de plată și clarificarea eventualelor probleme de cont sau mandat. Neexecutarea unui act administrativ favorabil poate constitui refuz nejustificat și poate fi adusă în fața instanței, în condițiile legii. [69] [52] [70] [71]

Ce se aplică atunci când firma este în concordat preventiv

Da, salariații unei firme aflate în concordat preventiv pot solicita plata din fond în regimul introdus la 20 februarie 2026. Este necesară hotărârea definitivă de deschidere a procedurii; simpla intenție de restructurare sau negocierea cu creditorii nu este suficientă. Demersurile se fac prin administratorul concordatar ori, după notificarea lui, de către salariat sau organizația care îl reprezintă. [1] [2] [3] [12]

Concordatul preventiv nu acordă automat un plafon de 6 salarii medii tuturor firmelor. Regimul general rămâne de 5; limita de 6 salarii medii și 6 luni privește salariații operatorilor desemnați prin HG ca fiind de interes strategic. [5] [11] [26] [6]

Pentru angajator, legea prevede restituirea către fond a sumelor suportate, în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii de închidere a concordatului preventiv. Regula privește și închiderea insolvenței ca urmare a redresării, inclusiv în perioada de observație. Angajatorul datorează dobânda la nivelul pieței definită de lege, pentru intervalul dintre plata efectivă și restituire. Această obligație este a angajatorului și nu reprezintă termenul în care salariatul așteaptă plata cererii sale. [72]

Ce fac dacă cererea este respinsă sau rămâne fără soluție

Cere și păstrează dispoziția motivată, documentele pe care se întemeiază și dovada comunicării. Contestarea unei sume aprobate doar în parte poate fi la fel de relevantă ca refuzul total. Modelele dispozițiilor din anexele nr. 3 și 4 menționează contestația în 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă potrivit Legii nr. 554/2004. [48] [73] [49]

Legea nr. 554/2004 reglementează distinct plângerea prealabilă, adresată autorității emitente ori celei ierarhic superioare, de regulă în 30 de zile de la comunicarea actului, și acțiunea în instanță, de regulă în 6 luni de la răspunsul la plângere, comunicarea refuzului nejustificat sau expirarea termenului legal relevant. Pentru tăcerea administrației și refuzul nejustificat există excepții de la obligativitatea plângerii prealabile. Calificarea unui document drept dispoziție de respingere ori refuz nejustificat trebuie făcută după conținutul său și situația dosarului. [74] [75] [76] [77] [78] [79] [80]

Acționează în primele 30 de zile de la comunicare: formulează plângerea prealabilă atunci când este obligatorie și stabilește, cu un avocat dacă este necesar, calea de atac și termenul aplicabile dispoziției concrete înainte să expire termenul menționat în ea. Mențiunea din anexă nu trebuie echivalată automat cu o scutire de plângere prealabilă; nici termenul general de 6 luni nu justifică ignorarea celor 30 de zile înscrise în dispoziție. [81] [73] [74] [75] [77]

Pentru actul unei agenții județene, cadrul general trimite litigiul la tribunal, secția de contencios administrativ și fiscal; pentru reclamantul persoană fizică, competența teritorială se stabilește potrivit domiciliului său. Verifică emitentul exact și natura actului atacat. În instanță poți solicita, după situație, anularea actului, recunoașterea dreptului și remedierea refuzului sau a operațiunii administrative neefectuate. [82] [83] [84] [85] [71]

Dacă nu se soluționează cererea în cele 45 de zile ori nu se execută dispoziția favorabilă, păstrează separat dovezile înregistrării cererii, comunicării dispoziției și solicitărilor ulterioare. Legea distinge aceste situații și declanșatorii termenului pentru acțiune; lipsa unui răspuns nu trebuie confundată cu primirea unei dispoziții scrise. [52] [86] [70] [71] [77] [80] [87]

Cum calculez și dovedesc termenele

Notează separat scadențele salariilor, data deschiderii procedurii, data la care hotărârea a devenit definitivă, notificarea practicianului, înregistrarea la agenția competentă și comunicarea dispoziției. Fiecare are un rol diferit în eligibilitate ori în calculul termenelor. [33] [41] [1] [3] [52] [49]

Regulile generale de calcul disting termenele pe zile de cele pe luni sau ani. Pentru cele pe zile nu se numără prima și ultima zi; pentru luni sau ani se folosește ziua corespunzătoare din ultima lună ori ultimul an, iar dacă aceasta nu există, ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regulile procedurale se aplică în condițiile și cu excepțiile prevăzute de lege; cele 45 de zile din norme nu sunt formulate drept 45 de zile lucrătoare. [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97] [52]

La depunerea fizică contează și ora la care se închide legal locul de depunere. Pentru actele de procedură judiciară transmise prin poștă recomandată, curier, fax sau e-mail se aplică regulile speciale privind depunerea în termen și proba datei, inclusiv evidența primirii de către instanță pentru fax și e-mail. Păstrează recipisa ori confirmarea corespunzătoare; simpla intenție de a trimite actul nu dovedește depunerea. [98] [99] [100] [101] [102] [103]

Cererile vechi și situația în care mi se solicită restituirea

Pentru o cerere depusă înainte de 20 februarie 2026 trebuie pornit de la regimul aplicabil depunerii. Nu aplica automat unui dosar vechi plafoanele și extinderea la concordat prezentate aici. Și legea aplicabilă procedurii de insolvență depinde de normele tranzitorii. [12] [104]

Prin Decizia nr. 565/2020, definitivă și general obligatorie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea vechiului art. 15 alin. (2) în interpretarea dată prin Decizia nr. 16/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Raționamentul privește excluderea etapelor ulterioare deschiderii insolvenței în vechiul mecanism. Această hotărâre nu stabilește plafonul ori numărul de luni din regimul actual. [105] [106] [6]

În hotărârea din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a analizat recuperarea unor plăți efectuate în regimul istoric. Curtea a arătat că recuperarea întemeiată pe depășirea prescripției nu poate fi justificată ca măsură împotriva abuzurilor în lipsa unei acțiuni sau omisiuni imputabile salariatului. Recuperarea fiscală și accesoriile trebuie să respecte condițiile de echivalență și efectivitate precizate de Curte; hotărârea nu interzice orice recuperare. Este o hotărâre de interpretare în procedură preliminară, nu soluția definitivă a litigiilor naționale; deznodământul lor ulterior nu este confirmat aici. [107] [108] [109]

Hotărârea CJUE nu fixează un termen național actual de trei ani de la deschiderea insolvenței: la pct. 47 sunt descrise observații diferite asupra prescripției, iar instanța de trimitere nu precizase durata și temeiul ei. Dacă primești o cerere de restituire, verifică imediat motivul, perioadele, conduita care ți se impută și calea de atac din act, în raport cu drepturile tale concrete. [110] [111] [109]

Cum se leagă plata din fond de recuperarea în insolvență

Aceeași creanță nu trebuie încasată de două ori: sumele plătite din fond diminuează creanțele salariale care mai sunt datorate salariatului în procedura insolvenței. Păstrează dispoziția și dovada plății pentru corelarea evidențelor cu practicianul. [112]

Pentru continuarea contractului, recuperarea diferențelor și orientarea privind înstrăinarea activelor angajatorului, consultă Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilor.

Termene și repere procedurale

REGULĂPrescripția dreptului la acțiune pentru salariul restant
Interval

3 ani, ca regulă generală, pentru salariații care solicită drepturi datorate. [33] [36]

De când începe

Data la care fiecare drept salarial era datorat, determinată din scadența aplicabilă. [34] [33] [35]

Cum se aplică

Fiecare scadență se calculează separat; anii se împlinesc în ziua corespunzătoare, cu regula ultimei zile a lunii și prorogarea zilei nelucrătoare. Se adaugă analiza întreruperilor și suspendărilor. [89] [90] [92] [37] [41]

Consecințe

Creanțele solicitate fondului trebuie să aibă dreptul la acțiune neprescris; un refuz se verifică pe fiecare creanță și pe calculul concret. [6] [48]

[33][36][34][35][89][90][92][37][41][38][39][42][43][44][45][113][6][48][12]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Recunoașterea datoriei și demersurile judiciare/înscrierea la masa credală pot întrerupe prescripția, cu limitele art. 2.539 alin. (2). [37] [38] [39]

  • În insolvență se aplică suspendarea art. 79 în sfera art. 75 alin. (1); creanțele născute ulterior au regim distinct. În concordat, nu se confundă prescripția acțiunii cu aceea a executării. [41] [42] [43] [44] [45]

  • Nu este un termen general calculat de la deschiderea insolvenței pentru orice cerere la fond. [113]

REGULĂSoluționarea cererii de către agenție
Interval

45 de zile; obligația privește agenția competentă. [52]

De când începe

Înregistrarea cererii la agenția teritorială competentă. [52] [4]

Cum se aplică

Termen pe zile: nu se calculează ca 45 de zile lucrătoare; se folosesc regulile generale privind excluderea primei și ultimei zile și ultima zi nelucrătoare, în condițiile legii. [52] [88] [91] [92]

Consecințe

Nesoluționarea în termen poate deschide remediile contenciosului administrativ; plata nu este considerată aprobată automat prin tăcere. [76] [71]

[52][4][88][91][92][68][29][76][71][12]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește soluționarea, nu un termen distinct de virament de la aprobare. Art. 17 reglementează plata fără o durată separată după admitere. [52] [68]

  • Agenția poate cere clarificări pentru realitatea, legalitatea și exactitatea datelor; normele citate nu transformă termenul într-unul care începe doar când solicitantul apreciază dosarul complet. [29] [52]

REGULĂMențiunea de contestare din dispoziția agenției
Interval

30 de zile, potrivit modelelor de aprobare și respingere, pentru persoana afectată de dispoziție. [73] [49]

De când începe

Comunicarea dispoziției, dovedită prin înscrisul corespunzător. [73] [49]

Cum se aplică

Din data comunicării se verifică termenul procedural, cu excluderea primei și ultimei zile și prorogarea zilei nelucrătoare, dacă legea nu dispune altfel. [94] [95] [97] [93]

Consecințe

Întârzierea poate afecta admisibilitatea contestării; verifică imediat actul și procedura, fără a trata orice depășire drept pierdere automată și identică a tuturor remediilor. [49] [74] [77]

[73][49][94][95][97][93][74][75][77]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Modelele trimit la instanța competentă potrivit Legii nr. 554/2004. Plângerea prealabilă și acțiunea în instanță au reguli distincte; mențiunea nu dovedește singură scutirea de procedura prealabilă. [49] [74] [75] [77]

  • Calea și termenul se stabilesc pentru actul concret înaintea expirării celor 30 de zile; nu se presupune că termenul general de 6 luni permite ignorarea mențiunii din dispoziție.

REGULĂPlângerea prealabilă în contencios administrativ
Interval

De regulă, 30 de zile pentru destinatarul actului administrativ individual. [74]

De când începe

Comunicarea actului către destinatar. [74]

Cum se aplică

Termen pe zile calculat potrivit regulilor generale; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prorogă în condițiile legii. [88] [91] [92] [93]

Consecințe

Atunci când este obligatorie, îndeplinirea procedurii prealabile trebuie verificată înaintea acțiunii în instanță. [74] [71]

[74][88][91][92][93][75][76][73][49][71]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru motive temeinice, plângerea destinatarului poate fi formulată peste termen, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului; această excepție nu justifică așteptarea fără motiv. [74]

  • Plângerea nu este obligatorie în cazurile art. 7 alin. (5), inclusiv tăcerea/refuzul nejustificat asimilate actelor administrative. [75] [76]

  • Nu este aceeași regulă cu mențiunea de contestare la instanță în 30 de zile din anexele normelor. [73] [49]

REGULĂRăspunsul la plângerea prealabilă
Interval

De regulă, 30 de zile, dacă legea nu prevede alt termen; obligația revine autorității sesizate. [114] [86]

De când începe

Înregistrarea plângerii prealabile la autoritatea competentă. [114] [86]

Cum se aplică

Termen pe zile, potrivit regulilor generale, cu prorogarea ultimei zile nelucrătoare. [88] [91] [92]

Consecințe

Expirarea fără răspuns constituie unul dintre declanșatorii termenului acțiunii în contencios. [77] [80]

[114][86][88][91][92][52][77][80]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cele 45 de zile ale art. 12 din norme privesc cererea pentru acordarea creanțelor; termenul răspunsului la plângerea prealabilă se verifică separat. [52] [114]

REGULĂTermenul general al acțiunii în contencios administrativ
Interval

De regulă, 6 luni, pentru persoana care solicită protecția instanței. [77]

De când începe

După situație: comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă, comunicarea refuzului nejustificat, expirarea termenului de răspuns la plângere/cererea inițială; pentru neexecutarea actului favorabil, expirarea termenului indicat de art. 11 alin. (1) lit. d). [78] [79] [80] [87] [86]

Cum se aplică

Luni calendaristice, până în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă ea lipsește, ultima zi a lunii; ziua nelucrătoare se prorogă potrivit regulilor procedurale. [93] [96] [97]

Consecințe

Depășirea poate conduce la respingerea acțiunii, cu analiza motivelor și limitelor legale; termenul salarial de 3 ani nu îl înlocuiește. [77] [115] [116] [33]

[77][78][79][80][87][86][93][96][97][115][116][73][49][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru motive temeinice, actul administrativ individual poate fi atacat și peste cele 6 luni în condițiile art. 11 alin. (2), fără a depăși un an de la comunicarea actului, luarea la cunoștință ori introducerea cererii, după caz. Cele 6 luni sunt prescripție, limita de un an este decădere. [115] [116]

  • Mențiunea specială de 30 de zile din dispoziția întocmită pe anexele normelor trebuie analizată separat și nu trebuie tratată ca lipsită de efect. [73] [49]

REGULĂRestituirea sumelor de către angajator după redresare sau închiderea concordatului
Interval

6 luni; obligația este a angajatorului prevăzut de art. 17, nu a salariatului. [72]

De când începe

Pronunțarea hotărârii de închidere a insolvenței ca urmare a redresării, inclusiv în observație, sau a hotărârii de închidere a concordatului preventiv. [72]

Cum se aplică

De la pronunțare, în luni calendaristice, potrivit regulii zilei corespunzătoare și prorogării ultimei zile nelucrătoare. Dobânda curge între plata efectivă și restituirea efectivă, conform art. 17. [72] [89] [90] [92]

Consecințe

Angajatorul trebuie să restituie sumele suportate și dobânda la nivelul pieței definită de lege; perioada dobânzii se termină la restituirea efectivă. [72]

[72][89][90][92][68][12]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește numai situațiile prevăzute de art. 17; nu este un termen de așteptare pentru viramentul către salariat. [72] [68]

REGULĂEfectul punerii în întârziere asupra prescripției civile
Interval

6 luni pentru chemarea în judecată care urmează punerii în întârziere, în mecanismul art. 2.540; privește creditorul care invocă acest efect. [47]

De când începe

Data punerii în întârziere a persoanei în folosul căreia curge prescripția. [47]

Cum se aplică

În luni calendaristice, potrivit regulii zilei corespunzătoare și prorogării ultimei zile nelucrătoare. [89] [90] [92]

Consecințe

Fără chemarea în judecată în intervalul legal, simpla punere în întârziere nu produce efectul întreruptiv prevăzut de art. 2.540. [47]

[47][89][90][92][3][42][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Notificarea prealabilă a practicianului din procedura fondului nu dovedește singură îndeplinirea tuturor condițiilor acestui mecanism. [3] [47]

  • Rămân aplicabile regulile specifice insolvenței privind acțiunile și suspendarea prescripției. [42] [41]

Lista ta de pași

  • Obține hotărârea de deschidere și dovada caracterului definitiv; identifică administratorul judiciar, lichidatorul ori administratorul concordatar. [1] [2] [54]

  • Întocmește o listă a drepturilor, lunilor, scadențelor și sumelor deja primite; verifică prescripția, lunile disponibile și plafonul aplicabil. [18] [5] [6] [7] [4] [33] [41]

  • Dacă depui personal, notifică în scris practicianul și păstrează copia, răspunsul ori dovada primirii sau înregistrării. [3] [55] [56]

  • Completează cererea conform anexei nr. 1 și depune-o, cu anexele corespunzătoare, la agenția competentă. Păstrează numărul și data înregistrării. [4] [55] [52]

  • Corelează cu practicianul situația din anexa nr. 2, netul, impozitul și contribuțiile; pentru cererea salariatului, agenția solicită practicianului documentele salariale prevăzute de norme. [53] [58] [9] [29]

  • Urmărește soluționarea în 45 de zile de la înregistrare și, după comunicare, verifică dispoziția, lunile și sumele aprobate sau motivele refuzului. [52] [31] [48] [67]

  • Păstrează data comunicării și organizează imediat contestarea unei soluții nefavorabile, ținând seama de mențiunea de 30 de zile din dispoziție și de procedura Legii nr. 554/2004. [73] [49] [74] [75] [77]

  • Indică modalitatea de plată și contul cu consimțământul necesar; după încasare, păstrează dovada pentru diminuarea corespunzătoare a restanței din insolvență. [68] [112]

Întrebări frecvente

Trebuie să aștept falimentul firmei?

Condiția actuală privește hotărârea definitivă de deschidere a insolvenței sau a concordatului preventiv. Nu este necesar ca firma să fi ajuns la faliment și nu se mai cere, ca o condiție suplimentară de acces, ridicarea dreptului de administrare. Rămân de verificat creanțele, lunile și plafonul. [1] [13] [6] [5]

Pot cere bani dacă nu mai lucrez la angajator?

Încetarea contractului nu elimină restanțele eligibile. Compensația pentru concediul neefectuat se plătește în bani numai la încetare și este acoperită din fond pentru cel mult ultimele 12 luni lucrate înaintea încetării. Documentele trebuie să arate drepturile datorate și neplătite. [18] [20] [15] [16] [66]

Dacă firma nu și-a plătit contribuțiile, pierd protecția fondului?

Neîndeplinirea obligației de contribuție a angajatorului nu exclude prin ea însăși salariatul. Fondul plătește netul eligibil și obligațiile fiscale aferente drepturilor suportate, evidențiate distinct; nu achită astfel toate datoriile fiscale istorice ale firmei. [17] [8] [24] [9]

O cerere ulterioară îmi oferă un plafon nou?

Nu. O nouă cerere este posibilă dacă perioada deja solicitată este sub limita aplicabilă, iar perioadele și sumele trebuie urmărite cumulat. În regimul general, limita este de 5 luni eligibile și 5 salarii medii brute pe salariat; operatorii strategici au regulile speciale descrise în ghid. [6] [4] [5] [10] [11]

Trebuie să am toate statele de plată înainte să depun personal?

Pentru cererea salariatului, normele cer copia hotărârii definitive și copia notificării prealabile, alături de cererea conform modelului. Documentele salariale de la art. 10 alin. (1) lit. c)–k) sunt depuse de practician, la solicitarea scrisă a agenției. Păstrează și dovada comunicării notificării. [4] [55] [58] [56]

Banii trebuie să intre în cont la 45 de zile după aprobare?

Cele 45 de zile se calculează de la înregistrarea cererii la agenția competentă și privesc soluționarea ei. Plata aprobată se face în lei, într-o singură tranșă; art. 17 din norme nu stabilește un termen separat de 45 de zile după aprobare. Pentru întârzierea unei plăți aprobate, cere stadiul operațiunii și verifică remediile aplicabile neexecutării actului favorabil. [52] [68] [70] [71]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Accesul actual presupune o hotărâre definitivă de deschidere a insolvenței ori a concordatului preventiv; nu se mai adaugă condiția ridicării dreptului de administrare. [1] [13]

  • Fondul acoperă categoriile limitative de la art. 13, inclusiv salarii, concediu neefectuat în limitele sale, compensații contractuale și indemnizațiile legale indicate. [18] [19] [20] [21] [22] [23] [15]

  • Plafonul general este de 5 salarii medii brute pe salariat; netul calculat se compară cu plafonul. Reperul INS este cel comunicat în luna deschiderii procedurii. [5] [27] [29] [30] [28]

  • Operatorii desemnați strategic prin HG au limite de 12 salarii medii/12 luni în insolvență și 6/6 în concordat; simplul concordat nu atrage limita de 6. [10] [11] [26] [6]

  • Impozitul, CAS și CASS aferente creanțelor suportate se evidențiază și se plătesc distinct; salariatul primește netul, fără stingerea automată a tuturor datoriilor fiscale istorice ale firmei. [8] [24] [9]

  • Perioadele sunt anterioare cererii și neprescrise; se cumulează limitele de 5/12/6 luni, cu excluderea lunilor achitate integral și cereri pe intervale consecutive cu restanțe. [6] [7] [4]

  • Cererile ulterioare sunt posibile numai în limita perioadei rămase și a plafonului total, fără resetarea lor la fiecare depunere. [6] [4] [5] [10] [11]

  • Cererea personală presupune notificarea scrisă prealabilă a practicianului și anexarea copiei ei, alături de hotărârea definitivă; documentele salariale sunt solicitate practicianului de agenție. [3] [55] [58]

  • Agenția se stabilește după angajator, cu regula specială a muncii obișnuite în România pentru angajatorul transnațional. [4] [51]

  • Prescripția salarială generală este de 3 ani de la scadența fiecărui drept, cu întreruperi și suspendări; art. 79 din Legea nr. 85/2014 nu creează un termen autonom de 3 ani de la deschidere pentru fond. [33] [37] [35] [41] [42] [43] [6]

  • În concordat, suspendarea prescripției executării nu echivalează cu suspendarea generală a prescripției materiale salariale; natura creanței și efectele planului contează. [44] [45] [46]

  • Cele 45 de zile de la înregistrare privesc soluționarea cererii. Plata aprobată este în lei într-o singură tranșă, iar normele nu prevăd un termen distinct după aprobare. [52] [68]

  • Mențiunea de contestare în 30 de zile din modelele dispoziției trebuie coroborată cu plângerea prealabilă și termenul general de 6 luni din Legea nr. 554/2004; calea concretă nu se deduce exclusiv dintr-o singură durată. [73] [49] [74] [75] [77] [78] [79] [80]

  • Sumele achitate din fond diminuează creanța salarială de recuperat în insolvență; nu se justifică dubla încasare a aceleiași restanțe. [112]

  • Cele 6 luni din art. 17 privesc restituirea de către angajator în cazurile prevăzute, cu dobândă, de la pronunțarea hotărârii de închidere relevante. [72]

  • Cererile depuse înaintea intrării în vigoare a OUG nr. 6/2026 se soluționează potrivit legii de la depunere; jurisprudența istorică nu furnizează automat plafoanele ori termenele actuale. [12] [106] [110] [6]

Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 2 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2
    Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1) pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 19 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)-(2)
    (1) Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență sau, după caz, a administratorului concordatar.(2) Agenția teritorială poate proceda la stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și la efectuarea plății acestora și în baza cererii formulate de către salariații angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau de organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 19 alin. (3)-(4) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (3)-(4)
    (3) Cererile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt însoțite de documente care atestă că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.(4) Înainte de a se adresa agenției teritoriale, salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale potrivit alin. (1). O copie a notificării se va atașa la cererea adresată agenției teritoriale, potrivit alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 9 alin. (1)–(3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1)–(3)
    (1) Cererile prevăzute la art. 19 din lege se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme și se depun la agenția teritorială sau a municipiului București în a cărei rază se află sediul, domiciliul sau reședința angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv. (2) În cazul angajatorului transnațional în stare de insolvență sau de concordat preventiv, cererile prevăzute la alin. (1) se vor depune la agenția teritorială în a cărei rază își desfășoară activitatea salariații care prestează în mod obișnuit munca pe teritoriul României. (3) Cererile prevăzute la alin. (1) se depun pentru fiecare perioadă constituită din luni consecutive în care există creanțe salariale restante, inclusiv dacă perioada este formată dintr-o singură lună, fără a depăși cumulat perioadele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege sau, după caz, la alin. (2) sau (3) ale aceluiași articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (1) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1)
    (1) Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 15 alin. (1)-(5) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)-(5)
    (1) Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 5 luni consecutive.(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^1), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 12 luni consecutive.(3) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^2), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 6 luni consecutive.(4) Perioada prevăzută la alin. (1)-(3) este anterioară datei depunerii cererii prevăzute la art. 19 alin. (1) sau (2).(5) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi formulată numai dacă perioada pentru care s-a solicitat plata este mai mică de 5 luni, în situația prevăzută la alin. (1), mai mică de 12 luni, în situația prevăzută la alin. (2), respectiv mai mică de 6 luni, în situația prevăzută la alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 8 alin. (1)–(3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (1)–(3)
    (1) Perioadele prevăzute la art. 15 alin. (1)-(3) din lege reprezintă perioadele maxime în care se înregistrează creanțe salariale restante care pot fi suportate din Fondul de garantare. (2) Lunile în care angajatorul în stare de insolvență sau de concordat preventiv a achitat integral drepturile salariale din surse proprii și nu există creanțe salariale restante nu se includ în calcul și nu diminuează perioadele prevăzute la alin. (1). (3) În situația în care, ulterior unei perioade în care nu au existat creanțe salariale restante, se înregistrează noi creanțe salariale, acestea se suportă din Fondul de garantare pentru restul perioadei prevăzute la art. 15 alin. (1)-(3) din lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (2)
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc în cuantum net. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariații angajatorilor în stare de insolvență sau concordat preventiv se declară, de către angajatorii în stare de insolvență sau concordat preventiv, prin «Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate», prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și se virează direct la bugetele corespunzătoare de către agențiile teritoriale care efectuează plata creanțelor salariale, care acționează ca plătitor la sursă în locul angajatorilor în stare de insolvență sau concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 6 alin. (1)–(5) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (1)–(5)
    (1) Contribuțiile sociale obligatorii datorate de salariații angajatorilor în stare de insolvență sau de concordat preventiv, potrivit art. 13 alin. (2) din lege, sunt: contribuția de asigurări sociale și contribuția pentru asigurări sociale de sănătate. (2) Obligațiile fiscale prevăzute la art. 13 alin. (2) din lege sunt aferente creanțelor salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) din lege și se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. (3) Obligațiile fiscale prevăzute la alin. (2) se evidențiază distinct în situația prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c), corespunzător creanțelor salariale pentru care se efectuează plata din Fondul de garantare. (4) Obligațiile fiscale determinate conform alin. (2) se declară prin «Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate», prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, de către angajatorii aflați în stare de insolvență sau de concordat preventiv. (5) Virarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii aferente creanțelor salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) din lege se realizează, potrivit art. 13 alin. (2) din lege, direct la bugetele corespunzătoare de către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, denumite în continuare agenții teritoriale, care acționează ca plătitor la sursă în locul angajatorilor aflați în stare de insolvență sau de concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (1^1) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1^1)
    (1^1) Prin excepție de la alin. (1), suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (1^2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1^2)
    (1^2) Prin excepție de la alin. (1), pentru angajatorii împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Ordonanța de urgență nr. 6 din 19 februarie 2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006Normă · art. II · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. II
    Cererile prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, depuse anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit prevederilor legale în vigoare la momentul depunerii acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 4 lit. d) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. d)
    d) creanțe salariale - drepturile salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului, care au fost stabilite în contractul individual de muncă și/sau în contractul colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 4 lit. c) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. c)
    c) salariat - persoana fizică ce prestează muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, în temeiul unui contract individual de muncă încheiat pentru normă întreagă sau cu timp parțial ori al unui contract de muncă la domiciliu, contract de muncă temporară sau de ucenicie la locul de muncă, indiferent de durata acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 5 alin. (2) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din lege se nasc la data încetării contractului individual de muncă și sunt aferente ultimelor 12 luni lucrate înainte de această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3)
    (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 3 lit. d) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. d)
    d) universalitatea obligației de plată a creanțelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau neîndeplinirea obligației de contribuție a angajatorilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1), teza introductivă · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1), teza introductivă
    (1) Din resursele Fondului de garantare se suportă, în limitele și în condițiile prevăzute în prezentul capitol, următoarele categorii de creanțe salariale:
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. a) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1) lit. a)
    a) salariile restanțe;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. b) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1) lit. b)
    b) compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. c) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1) lit. c)
    c) plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. d) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1) lit. d)
    d) compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (1) lit. e) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (1) lit. e)
    e) indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația de a le plăti pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 13 alin. (3) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (3)
    (3) Din Fondul de garantare se suportă exclusiv creanțele salariale prevăzute la alin. (1), precum și obligațiile fiscale prevăzute la alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 4 lit. e) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. e)
    e) operator economic de interes strategic - operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1^4) și (1^5).
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (1^5) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1^5)
    (1^5) Criteriile prevăzute la alin. (1^4), precum și lista operatorilor economici de interes strategic se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 14 alin. (2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (2)
    (2) Salariul avut în vedere la alin. (1), (1^1) și (1^2) este salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței sau a concordatului preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 3, art. 5 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 3, art. 5
    Cuantumul salariului mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistică în luna în care s-a deschis procedura de insolvență/concordat preventiv este de .............................. lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 11 alin. (1)–(5) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)–(5)
    (1) Creanțele salariale avute în vedere la întocmirea situației prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. c) se stabilesc în valoare netă, pe baza evidențelor contabile ale angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv. (2) În situația în care contractele individuale de muncă și/sau contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii în stare de insolvență sau de concordat preventiv prevăd expres obligația plății în natură a unei părți din salariu, iar executarea întocmai nu este posibilă, obligația se transformă în echivalent bănesc. (3) Creanțele salariale exprimate în valută se transformă în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României din data deschiderii procedurii de insolvență sau de concordat preventiv. (4) Administratorul judiciar, lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, după caz, își asumă răspunderea pentru corectitudinea întocmirii situației prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. c) și pentru veridicitatea datelor înscrise în aceasta. (5) Agenția teritorială competentă poate solicita administratorului judiciar, lichidatorului sau administratorului concordatar, după caz, clarificări ori documente suplimentare, exclusiv în vederea verificării realității, legalității și exactității datelor cuprinse în situația prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c)
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 14 alin. (1)–(2) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (1)–(2)
    (1) În cazul în care cuantumul creanțelor salariale aferente unui salariat, care rezultă din situația prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c), este mai mic de 5 salarii medii brute pe economie, cuantumul creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare va fi egal cu cel evidențiat în situația prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c). (2) În cazul în care cuantumul creanțelor salariale aferente unui salariat, care rezultă din situația prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. c), este mai mare de 5 salarii medii brute pe economie, cuantumul creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare va fi egal cu 5 salarii medii brute pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 13 alin. (2) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (2)
    (2) Prin dispoziția prevăzută la alin. (1), întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme, agenția teritorială va stabili, pe baza situației prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. c), cuantumul creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare, precum și al obligațiilor fiscale prevăzute la art. 13 alin. (2) din lege aferente acestor creanțe salariale pentru fiecare dintre salariații angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 9 alin. (1)–(3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1)–(3)
    (1) Cererile prevăzute la art. 19 din lege se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme și se depun la agenția teritorială sau a municipiului București în a cărei rază se află sediul, domiciliul sau reședința angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv. (2) În cazul angajatorului transnațional în stare de insolvență sau de concordat preventiv, cererile prevăzute la alin. (1) se vor depune la agenția teritorială în a cărei rază își desfășoară activitatea salariații care prestează în mod obișnuit munca pe teritoriul României. (3) Cererile prevăzute la alin. (1) se depun pentru fiecare perioadă constituită din luni consecutive în care există creanțe salariale restante, inclusiv dacă perioada este formată dintr-o singură lună, fără a depăși cumulat perioadele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege sau, după caz, la alin. (2) sau (3) ale aceluiași articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
    (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.526 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.526
    Dreptul la acțiunea în executarea prestațiilor succesive Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2.
    2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2)
    (2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 5 alin. (1) pct. 18 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1) pct. 18
    18. creanțe salariale sunt creanțele ce izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia. Aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 79 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 79
    Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a acțiunilor prevăzute la art. 75 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75 alin. (1)
    (1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (3), teza întâi · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75 alin. (3), teza întâi
    (3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 25 alin. (1)–(5), până la exemplele motivelor temeinice · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)–(5), până la exemplele motivelor temeinice
    (1) De la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanței, pe o perioadă de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendării se va suspenda și cursul prescripției dreptului de a cere executarea silită. (2) Pe parcursul perioadei prevăzute la alin. (1) nu se va putea dispune ridicarea măsurii suspendării. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), executarea silită a creanțelor salariale nu este suspendată de drept. Aceasta poate fi suspendată de judecătorul-sindic la cererea debitorului, dacă debitorul face dovada capacității plății sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar și în mod eșalonat, cel puțin în cuantumul în care ar fi acoperite în procedura de executare silită. (4) Suspendarea de drept a executărilor silite se menține pe o perioadă de maximum 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunțării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de confirmare a acestuia. (5) Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecătorul-sindic poate dispune prelungirea măsurii suspendărilor executărilor silite sau poate acorda o nouă suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate. Durata totală a suspendării, cu prelungiri și reînnoiri, nu poate depăși 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 29 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) De la data pronunțării hotărârii de omologare a planului de restructurare se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanțe afectate și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită creanțelor acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 33 alin. (2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Un plan de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat împotrivă sau nu și-au exprimat votul cu privire la acesta. Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectați de prevederile acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 15 alin. (2) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (2)
    (2) Prin dispoziția prevăzută la alin. (1), întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme, agenția teritorială va respinge motivat cererile formulate potrivit art. 19 alin. (1) sau (2) din lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 4, art. 3 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 4, art. 3
    Art. 3 - Cu drept de contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 10 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10
    Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 20 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)-(2)
    (1) În cazul angajatorului transnațional în stare de insolvență sau de concordat preventiv, stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților care prestează în mod obișnuit muncă pe teritoriul României și efectuarea plății acestora se realizează de agenția teritorială în a cărei rază își desfășoară activitatea salariații.(2) La stabilirea stării de insolvență sau de concordat preventiv se ia în considerare hotărârea pronunțată de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, prin care se deschide procedura sau, după caz, prin care se constată că nu există bunuri în averea debitorului sau că sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolvenței sau de concordat preventiv și se pronunță radierea acestuia din registrul în care este înmatriculat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 12 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 12
    Soluționarea cererilor prevăzute la art. 19 din lege se face în termen de 45 de zile de la data înregistrării acestora la agenția teritorială competentă, stabilită potrivit art. 9.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. c) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. c)
    c) situația creanțelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 alin. (1)-(3) din lege, întocmită de administratorul judiciar sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau, după caz, de administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme, care va cuprinde distinct și situația impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de salariați potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, aferente creanțelor salariale;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. a) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. a)
    a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii de insolvență sau, după caz, a procedurii de concordat preventiv;
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (3)
    (3) Cererea prevăzută la art. 19 alin. (2) din lege trebuie însoțită de copia de pe hotărârea judecătorească prevăzută la alin. (1) lit. a), precum și de o copie de pe notificarea adresată, potrivit art. 19 alin. (4) din lege, administratorului judiciar sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență ori, după caz, administratorului concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: ANOFM — Creanțe salariale: documentația persoanelor fiziceGhid oficial · Documentația pentru persoane fizice; 3. Documente suplimentare; punctul dovada notificăriiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Documentația pentru persoane fizice; 3. Documente suplimentare; punctul dovada notificării
    dovada notificării administratorului/lichidatorului judiciar (răspunsul firmei de lichidare, confirmare de primire, număr de înregistrare de la firma de lichidare, confirmare prin e-mail etc)
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (5) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (5)
    (5) În situațiile prevăzute la alin. (3) și (4), documentele prevăzute la alin. (1) lit. c)-k) se depun de administratorul judiciar sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență ori, după caz, administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, la solicitarea scrisă formulată de agenția teritorială competentă potrivit art. 9.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (5) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (5)
    (5) În situațiile prevăzute la alin. (3) și (4), documentele prevăzute la alin. (1) lit. c)-k) se depun de administratorul judiciar sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență ori, după caz, administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, la solicitarea scrisă formulată de agenția teritorială competentă potrivit art. 9.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: ANOFM — Creanțe salariale: documentația persoanelor fiziceGhid oficial · Documentația pentru persoane fizice; 3. Documente suplimentare; punctul dovada notificăriiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Documentația pentru persoane fizice; 3. Documente suplimentare; punctul dovada notificării
    dovada notificării administratorului/lichidatorului judiciar (răspunsul firmei de lichidare, confirmare de primire, număr de înregistrare de la firma de lichidare, confirmare prin e-mail etc)
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 19 alin. (3)-(4) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (3)-(4)
    (3) Cererile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt însoțite de documente care atestă că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței sau a concordatului preventiv.(4) Înainte de a se adresa agenției teritoriale, salariații sau organizațiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvență sau administratorul concordatar al angajatorului în stare de concordat preventiv, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru plata creanțelor salariale potrivit alin. (1). O copie a notificării se va atașa la cererea adresată agenției teritoriale, potrivit alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 2, nota **) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 2, nota **)
    **) Creanțele salariale avute în vedere la întocmirea prezentei situații, în valoare netă, rezultă din evidențele contabile ale angajatorului în stare de insolvență/concordat preventiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. d) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. d)
    d) copii de pe pontajele care atestă prestarea muncii de către salariați în perioadele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 alin. (1)-(3) din lege, pentru creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și e) din lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. e) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. e)
    e) copii de pe statele de plată care atestă existența creanțelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 alin. (1)-(3) din lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. f) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. f)
    f) copie de pe contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv;
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. g)–j) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. g)–j)
    g) copii de pe contractele individuale de muncă ale salariaților care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale; h) copii de pe certificatele medicale pe baza cărora se acordă, potrivit legii, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă și bolilor profesionale; i) copii de pe procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă; j) copii de pe formularele de declarare finală a bolilor profesionale, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 10 alin. (1) lit. k) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. k)
    k) copii de pe fișele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat în perioadele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 alin. (1)-(3) din lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 3, paragraful privind comunicarea către salariați · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 3, paragraful privind comunicarea către salariați
    O copie de pe prezenta dispoziție, însoțită de anexa corespunzătoare, se comunică fiecăruia dintre salariații angajatorului în stare de insolvență/concordat preventiv cărora li s-a stabilit dreptul la plata creanțelor salariale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 17 alin. (1)–(3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)–(3)
    (1) Creanțele salariale suportate din Fondul de garantare se achită în lei, într-o singură tranșă, în funcție de opțiunea beneficiarilor, în următoarele moduri: a) în cont curent sau cont de plăți deschis la instituții de credit sau instituții de plată autorizate, conform legii; b) prin card și alte instrumente de plată electronică asociate conturilor beneficiarilor; c) prin mandat poștal. (2) Plata creanțelor salariale, conform alin. (1), se va face salariaților angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau persoanelor împuternicite de aceștia prin procură specială, autentificată potrivit legii. (3) Plata creanțelor salariale în cont curent se face direct în conturile indicate de către fiecare salariat angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv, cu consimțământul prealabil al salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 17 alin. (1)–(3) · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)–(3)
    (1) Creanțele salariale suportate din Fondul de garantare se achită în lei, într-o singură tranșă, în funcție de opțiunea beneficiarilor, în următoarele moduri: a) în cont curent sau cont de plăți deschis la instituții de credit sau instituții de plată autorizate, conform legii; b) prin card și alte instrumente de plată electronică asociate conturilor beneficiarilor; c) prin mandat poștal. (2) Plata creanțelor salariale, conform alin. (1), se va face salariaților angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv sau persoanelor împuternicite de aceștia prin procură specială, autentificată potrivit legii. (3) Plata creanțelor salariale în cont curent se face direct în conturile indicate de către fiecare salariat angajatorului în stare de insolvență sau de concordat preventiv, cu consimțământul prealabil al salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul I / art. 2 / alin. (1) / lit. i) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 2 / alin. (1) / lit. i)
    i) refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 8 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 8 / alin. (1)
    (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 17 alin. (1)-(2) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)-(2)
    (1) În situația în care se pronunță închiderea procedurii de insolvență, ca urmare a redresării angajatorilor, inclusiv în perioada de observație, definită la art. 5 alin. (1) pct. 42 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și în situația închiderii procedurii de concordat preventiv, aceștia sunt obligați să restituie sumele suportate din Fondul de garantare, în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.(2) Angajatorii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a plăti dobândă la nivelul pieței, pentru perioada cuprinsă între data plății efective a sumelor prevăzute la alin. (1) și data restituirii acestor sume. Prin dobândă la nivelul pieței se înțelege rata dobânzii utilizată de Comisia Europeană pentru calculul dobânzilor în procedurile de recuperare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 3, art. 7 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 3, art. 7
    Cu drept de contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (1)
    (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (5)
    (5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul I / art. 2 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 2 / alin. (2)
    (2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1)
    (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a)
    a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. b) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. b)
    b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c)
    c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · anexa nr. 4, art. 3 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 4, art. 3
    Art. 3 - Cu drept de contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 28 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 28
    Litigiile privind aplicarea prevederilor prezentei legi se soluționează de instanțele judecătorești competente, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, aprobate prin HG nr. 1.850/2006, inclusiv anexele nr. 1–4Normă · art. 16 · forma din 30 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16
    Dispozițiile emise de agențiile teritoriale prevăzute la art. 21 alin. (1) și (3) din lege pot fi contestate de persoanele interesate la instanța judecătorească competentă potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 10 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 10 / alin. (1)
    (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 10 / alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 10 / alin. (3)
    (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul I / art. 2 / alin. (1) / lit. h) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 2 / alin. (1) / lit. h)
    h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. d) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. d)
    d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551
    Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul IV / art. 28 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul IV / art. 28 / alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1)
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3.
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)
    (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 343 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 343
    Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Decizia Curții Constituționale nr. 565 din 8 iulie 2020 referitoare la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006, în interpretarea dată prin Decizia ÎCCJ nr. 16 din 5 martie 2018Hotărâre · par. 109 · forma din 8 iulie 2020Curtea Constituțională a României · 565 · 8 iulie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 109
    109. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006 sunt suficient de flexibil redactate încât să permită interpretarea și aplicarea lor cazuală, de către judecătorul-sindic și autoritățile în drept să conlucreze pentru acordarea creanțelor salariale angajaților îndreptățiți, astfel fiind atins scopul Legii nr. 200/2006 (și al Directivei 80/987/CEE) și respectat art. 41 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) din Constituție. Însă acest text capătă valențe neconstituționale în condițiile în care, pentru acordarea celor 3 salarii cuvenite angajaților debitorului aflat în stare de insolvență, sunt excluse, în opera de interpretare și aplicare a sa, etapele ulterioare datei deschiderii procedurii insolvenței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Decizia Curții Constituționale nr. 565 din 8 iulie 2020 referitoare la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006, în interpretarea dată prin Decizia ÎCCJ nr. 16 din 5 martie 2018Hotărâre · dispozitiv, constatarea neconstituționalității și caracterul deciziei · forma din 8 iulie 2020Curtea Constituțională a României · 565 · 8 iulie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, constatarea neconstituționalității și caracterul deciziei
    constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 5 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. Definitivă și general obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21Hotărâre · pct. 50 · forma din 16 februarie 2023Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 februarie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 50
    Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se răspundă la a patra întrebare că articolul 12 litera (a) din Directiva 2008/94 trebuie interpretat în sensul că nu pot constitui măsuri necesare în vederea evitării abuzurilor, în sensul acestei dispoziții, normele adoptate de un stat membru care prevăd recuperarea de către o instituție de garantare de la un lucrător salariat a sumelor plătite unui astfel de lucrător, în afara termenului general de prescripție, cu titlu de creanțe salariale neachitate, în lipsa oricărei acțiuni sau omisiuni imputabile lucrătorului în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21Hotărâre · pct. 52 · forma din 16 februarie 2023Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 februarie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 52
    În ceea ce privește modalitățile de recuperare a unor sume care, potrivit reglementării naționale aplicabile care transpune Directiva 2008/94, ar fi fost plătite în mod necuvenit de o instituție de garantare, trebuie să se constate de la bun început că această directivă nu conține nicio dispoziție care să reglementeze aspectul dacă statele membre pot prevedea o asemenea recuperare de la lucrători și în ce condiții, printre altele procedurale, poate fi efectuată această recuperare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21Hotărâre · dispozitiv, pct. 4 · forma din 16 februarie 2023Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 februarie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, pct. 4
    Directiva 2008/94, citită în lumina principiilor echivalenței și efectivității, trebuie interpretată în sensul că se opune aplicării unei reglementări fiscale a unui stat membru în scopul de a proceda la recuperarea, însoțită de dobânzi și de penalități de întârziere, de la lucrătorii salariați a unor sume plătite în mod necuvenit de către o instituție de garantare cu titlu de creanțe salariale neachitate ale lucrătorilor salariați pentru perioade care nu intră în perioada de referință prevăzută de reglementarea acestui stat și la care se referă prima și a doua întrebare sau solicitate în afara termenului general de prescripție în cazul în care: – condițiile de recuperare prevăzute de această reglementare națională sunt mai puțin favorabile pentru lucrătorii salariați decât condițiile de recuperare a prestațiilor datorate în temeiul dispozițiilor naționale din domeniul dreptului protecției sociale sau – aplicarea reglementării naționale în cauză face imposibilă sau excesiv de dificilă pentru lucrătorii în discuție solicitarea de la instituția de garantare a plății unor sume datorate cu titlu de creanțe salariale neachitate sau plata dobânzilor și a penalităților de întârziere prevăzute de reglementarea națională menționată afectează protecția acordată lucrătorilor salariați atât de Directiva 2008/94, cât și de dispozițiile naționale de punere în aplicare a acesteia, printre altele prin atingerea adusă nivelului minim al protecției prevăzute în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21Hotărâre · pct. 47 · forma din 16 februarie 2023Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 februarie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 47
    Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că, deși instanța de trimitere nu a precizat nici durata, nici temeiul juridic în dreptul național al termenului general de prescripție la care se referă această întrebare și nici nu a explicat modul în care acest termen ar fi putut fi încălcat în împrejurările care caracterizează litigiile principale, se poate totuși presupune că această instanță are în vedere posibilitatea ca, în temeiul unui astfel de termen, dreptul la plata creanțelor salariale ale persoanei interesate în discuție în cauza C‑524/21 să fie prescris, indiferent dacă acest termen este cel de cinci ani sugerat de Comisie în observațiile sale scrise și care figurează în Codul român de procedură fiscală sau cel de trei ani menționat de guvernul român în observațiile sale scrise și prevăzut în Codul civil. Astfel, în cauza C‑524/21, procedura de insolvență a angajatorului în discuție a fost deschisă la 19 martie 2010, iar cererea de plată a creanțelor salariale a fost depusă la 8 februarie 2017, respectiv după aproape șapte ani de la data deschiderii acestei proceduri de insolvență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 februarie 2023, cauzele conexate C‑524/21 și C‑525/21Hotărâre · pct. 61 · forma din 16 februarie 2023Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 16 februarie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 61
    În speță trebuie să se constate că, astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 63 din concluzii, aplicarea reglementării naționale privind recuperarea de la lucrătorii salariați a sumelor plătite în mod necuvenit de o instituție de garantare cu titlu de creanțe salariale neachitate ale acestor lucrători salariați nu poate face imposibilă sau excesiv de dificilă pentru aceștia exercitarea dreptului lor de a solicita instituției de garantare plata unor sume datorate cu titlu de salarii neplătite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 16 · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16
    Creanțele izvorâte din raporturi de muncă, plătite în cazul falimentului, potrivit legislației în vigoare, se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Legea nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeLege · art. 15 alin. (1)-(5) · forma din 20 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)-(5)
    (1) Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, și se suportă pentru o perioadă de 5 luni consecutive.(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^1), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 12 luni consecutive.(3) Prin excepție de la alin. (1), pentru salariații angajatorilor prevăzuți la art. 14 alin. (1^2), creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) și c)-e) reprezintă drepturi salariale și alte drepturi bănești datorate și neplătite salariatului la data și, după caz, în tranșele prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă, asupra cărora nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune, aferente unei perioade de 6 luni consecutive.(4) Perioada prevăzută la alin. (1)-(3) este anterioară datei depunerii cererii prevăzute la art. 19 alin. (1) sau (2).(5) O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi formulată numai dacă perioada pentru care s-a solicitat plata este mai mică de 5 luni, în situația prevăzută la alin. (1), mai mică de 12 luni, în situația prevăzută la alin. (2), respectiv mai mică de 6 luni, în situația prevăzută la alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (4) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (4)
    (4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h)*).
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (2)
    (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (5)
    (5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Insolvența angajatorului: contractul și recuperarea salariilorC08 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C08-013 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/cererea-catre-fondul-de-garantare-a-creantelor-salariale/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision