Recuperarea salariilor neplătite și a diferențelor salariale
Dacă salariul sau o diferență salarială este scadentă și nu ai primit-o, cere angajatorului calculul și plata, păstrează probele și poți solicita obligarea lui la plată în tribunal. În conflictele individuale de muncă, competența teritorială se raportează la domiciliul, reședința ori locul de muncă al reclamantului. [6] [4] [19] [20] Termenul pentru salarii restante este, în principiu, de trei ani de la fiecare scadență; notificarea, recunoașterea datoriei și concilierea au efecte juridice diferite. [12] [39] [50] [13] [18] Poți solicita și dobândă ori repararea deprecierii monetare în condițiile legii, cu atenție la ce a fost deja plătit sau stabilit prin hotărâre. [37] [93] [80]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 15 minute
- CATEGORIE
- Salarii și fiscalitate
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ultimul salariu după plecarea din firmă: de unde încep?
- 03Cum cer corectarea unui calcul salarial greșit
- 04Ce probe pregătesc și ce nu poate reține automat angajatorul
- 05Termenul de trei ani se calculează pentru fiecare scadență
- 06Recunoașterea datoriei, notificarea și procesul: efecte diferite
- 07Tribunalul: ce cer și unde depun acțiunea
- 08Dobânda și inflația pentru salarii plătite târziu
- 09Cum se stabilește rata și cum evit un calcul dublu
- 10Dacă am deja o hotărâre sau am încasat diferențele după proces
- 11Sectorul public și justiția: trei distincții necesare
- 12Termene și repere
- 13Lista ta de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați și foști salariați care solicită salarii scadente sau diferențe salariale.
Persoane care verifică despăgubirea pentru întârziere și sumele stabilite printr-un titlu salarial, în limitele expuse.
Calcul fiscal individual, determinarea cuantumului unei diurne fără documentele raportului și drepturile salariale sectoriale concrete.
Procedura completă de executare silită, insolvență și garantare a creanțelor salariale.
Procedurile speciale complete de contestare a actelor statutare de salarizare din sectorul public.
Ultimul salariu după plecarea din firmă: de unde încep?
Plecarea din firmă nu anulează plata muncii deja prestate. Verifică mai întâi dacă a trecut data obișnuită de plată: salariul se achită cel puțin lunar, la data din contractul individual, contractul colectiv aplicabil ori regulamentul intern. Încetarea contractului nu stabilește, singură, o nouă scadență pentru salariul ultimei luni. Pentru stabilirea datei și a sumelor care intră în ultima plată, vezi Plata salariului: dată, documente și modalități de încasare. [1] [6] [92]
După scadență, pregătește o situație pe luni: dreptul datorat, temeiul lui, data plății, cât ai primit și diferența rămasă. Cere fostului angajator, în scris, calculul detaliat și plata diferenței. Păstrează dovada comunicării și orice răspuns în care recunoaște suma. Plata se dovedește prin state semnate sau alte documente justificative; acceptarea unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la rest. [4] [8] [11] [30] [31]
Poți depune o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) de la sediul angajatorului. Pentru obligarea angajatorului la plată, acțiunea privind conflictul individual de muncă se adresează tribunalului. Nu este necesar să lași să expire prescripția așteptând încheierea controlului ITM: accesul la instanță este garantat, iar sesizarea inspectoratului nu trebuie tratată ca o condiție generală de admisibilitate a acțiunii salariale. [95] [19] [91]
Dacă în restanță intră și diurna, separă indemnizația de delegare de salariu și de cheltuielile de transport/cazare. Pentru delegare, Codul muncii recunoaște aceste drepturi în condițiile legii ori ale contractului colectiv aplicabil; existența deplasării, durata și temeiul cuantumului cerut trebuie individualizate în cerere. Nu presupune un cuantum unic pentru orice deplasare. [15] [67] [69]
Cum cer corectarea unui calcul salarial greșit
Compară elemente de aceeași natură: salariul de bază brut din contract, sporurile/indemnizațiile/adaosurile datorate, timpul lucrat, avansul primit și suma efectiv încasată. Salariul de bază brut și suma virată nu sunt automat identice: angajatorul reține și virează impozitele și contribuțiile datorate potrivit legii. Diferența trebuie explicată pe componente, fără a confunda brutul cu netul ori avansul cu plata finală. [2] [3] [5]
Adresează solicitarea compartimentului de salarizare și angajatorului. Menționează luna, suma sau elementul contestat, ce consideri corect și documentele care susțin diferența. Cere recalcularea și plata, nu doar un document cu alte cifre. Pentru ore lipsă, indică zilele și intervalele; angajatorul are obligația evidenței zilnice a orelor de muncă. Păstrează pontajele pe care le ai, programările, mesajele privind activitatea și extrasele bancare, fără să modifici originalele. [4] [14] [8] [67] [69]
Formulare orientativă pentru partea factuală a solicitării:
Pentru luna [luna și anul], solicit verificarea calculului și plata drepturilor salariale datorate. Elementul contestat este [ore/salariu de bază/spor/avans/reținere]. Potrivit [contract/pontaj/document], suma pe care o consider datorată este [sumă și precizarea brut/net], iar suma primită este [sumă], la [data]. Solicit explicația calculului, documentele justificative privitoare la situația mea și plata diferenței rezultate. Anexez [documente].
Adaptează textul la documentele reale. Dacă îl folosești și pentru punerea în întârziere, solicită explicit executarea obligației, acordă un termen rezonabil și transmite-l printr-un mijloc care dovedește comunicarea. Un termen ales de tine pentru răspuns nu este un termen legal universal în care orice firmă ar trebui să soluționeze o reclamație salarială. [30] [31] [32]
Identifică și cauza diferenței. Pentru o sumă salarială datorată și neplătită se aplică termenul de trei ani. Dacă urmărești desființarea unei măsuri privind modificarea ori executarea contractului, Codul muncii prevede un termen distinct de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință; pentru contestarea unei sancțiuni disciplinare, termenul este de 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei. Nu aplica automat termenul de trei ani tuturor actelor care au efect asupra salariului. Vezi și Modificarea salariului, confidențialitatea și diferențele de remunerare. [29] [27] [28]
Ce probe pregătesc și ce nu poate reține automat angajatorul
Dosarul util cuprinde contractul și actele adiționale, clauza/datele de plată, documentele privind încetarea contractului, fluturașii dacă există, pontajele și dovezile muncii, extrasele de cont, înscrisurile pentru plățile în numerar și corespondența privind restanța. Leagă fiecare sumă cerută de luna și proba ei; cererea de chemare în judecată trebuie să precizeze valoarea, calculul și dovezile pentru fiecare capăt de cerere. [6] [8] [67] [69]
În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului. Această regulă nu te scutește să explici ce ceri și pentru ce perioadă. Dacă statele, pontajele ori alte înscrisuri relevante sunt numai la angajator, indică-le și solicită instanței să îi ceară prezentarea lor. Instanța poate dispune și o expertiză atunci când are nevoie de cunoștințe de specialitate pentru lămurirea calculului. [25] [67] [71] [72]
Angajatorul nu poate transforma unilateral o pretinsă pagubă ori o neînțelegere la predarea bunurilor într-o reținere salarială fără temei. Reținerile sunt admise numai în cazurile și condițiile legii; pentru daune pretinse de angajator, art. 169 alin. (2) impune condițiile speciale privind datoria constatată judiciar. Nici primirea unei părți din bani, nici semnarea actului aferent acelei plăți nu înseamnă, prin ele însele, că ai renunțat la diferența salarială. [9] [10] [11]
Termenul de trei ani se calculează pentru fiecare scadență
Pentru salarii și daunele rezultate din neplata lor, termenul este de trei ani de la data la care dreptul respectiv era datorat. În cazul salariilor lunare, fiecare scadență are propriul termen. Nu pornești un singur termen de la ultima zi lucrată pentru toate lunile restante și nu amâni începutul termenului doar fiindcă ai observat mai târziu o eroare deja produsă. O cauză legală de suspendare ori întrerupere se analizează separat. [12] [39] [92]
Termenul exprimat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă luna finală nu are zi corespunzătoare, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Exemplu de calcul, fără suspendări sau întreruperi: unei scadențe la 1 octombrie 2026 îi corespunde împlinirea celor trei ani la 1 octombrie 2029. Exemplul privește calculul termenului, nu stabilirea datei de plată dintr-un contract concret. [40] [41] [42] [12]
Prescripția împlinită nu operează automat: angajatorul o poate opune în condițiile legii, iar instanța nu o aplică din oficiu. Ea se invocă în primă instanță prin întâmpinare sau, în lipsă, cel târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. Dacă excepția este admisă, dreptul de a constrânge angajatorul la plată pentru suma prescrisă nu mai poate fi valorificat prin acea acțiune. Nu este prudent să te bazezi pe faptul că angajatorul ar putea omite excepția. [43] [44] [45] [46]
Aceste explicații privind mecanismul Codului civil se aplică prescripțiilor guvernate de el. Pentru o prescripție începută sub o lege anterioară, rămâne relevantă legea care a instituit-o; existența unei creanțe vechi ori a unui titlu mai vechi nu permite mutarea automată la regulile noi. [47] [26]
Recunoașterea datoriei, notificarea și procesul: efecte diferite
Recunoașterea datoriei salariale întrerupe prescripția. Ea trebuie să privească dreptul cerut. Poate rezulta fără echivoc dintr-o plată parțială a acelei datorii sau dintr-o solicitare de termen pentru plată; păstrează înscrisul și identifică lunile/sumele recunoscute. După recunoaștere începe o nouă prescripție de același fel. O promisiune vagă ori o plată pentru altă lună nu trebuie presupusă recunoaștere a tuturor restanțelor. [13] [51] [52]
Notificarea nu oferă o prelungire nelimitată. Pentru întrerupere, comunică notificarea cât timp prescripția este încă în curs; cele șase luni nu reînvie, prin simpla notificare, o prescripție deja împlinită. Punerea în întârziere produce efectul întreruptiv prevăzut de Codul civil numai dacă este urmată de chemarea angajatorului în judecată în șase luni de la punerea în întârziere. Trebuie să poți dovedi comunicarea. O petiție la ITM și o discuție informală nu trebuie tratate automat ca acte care păstrează la nesfârșit termenul. [49] [50] [31] [94]
Cererea de chemare în judecată întrerupe prescripția în condițiile legii. Efectul nu se păstrează automat dacă renunți, dacă cererea este respinsă ori anulată definitiv sau dacă intervine perimarea. Pentru respingere/anulare, legea permite păstrarea efectului primei cereri dacă introduci una nouă în șase luni de la rămânerea definitivă a hotărârii și noua cerere este admisă. Nu confunda această regulă cu un drept general de a retrimite orice cerere oricând. [48] [53]
Suspendarea oprește temporar cursul, fără a șterge timpul deja scurs. Concilierea reglementată de art. 231¹ Codul muncii presupune un consultant extern, consimțământul părților și o procedură identificabilă; termenul se suspendă pe durata ei. Separat, negocierile amiabile pot suspenda prescripția civilă dacă au loc în ultimele șase luni înainte de expirare, în condițiile art. 2.532 pct. 6. După încetarea cauzei se adaugă timpul rămas; art. 2.534 prevede și protecția termenului minim de șase luni pentru o prescripție de trei ani. Simpla trimitere a unei cereri de explicații nu dovedește, singură, existența acestor condiții. [17] [18] [54] [55] [56]
Tribunalul: ce cer și unde depun acțiunea
Pentru un conflict individual de muncă, prima instanță este tribunalul, iar cererea poate fi depusă la tribunalul în a cărui circumscripție ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. După plecarea din firmă, domiciliul ori reședința sunt repere clare; nu presupune că orice sediu al grupului de societăți este automat instanța competentă. Identifică exact angajatorul din raportul de muncă, nu doar denumirea comercială folosită în comunicare. [19] [20] [66]
În cerere precizează părțile și datele cunoscute de identificare, perioadele și sumele pretinse, calculul, faptele și temeiurile, probele și semnătura. Pentru un calcul încă disputat, explică metoda și înscrisurile pe baza cărora trebuie determinată diferența; poți solicita prezentarea documentelor și, dacă este necesară, expertiză contabilă. [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72]
Formulează distinct cererea de plată a salariului/diferențelor, dobânda penalizatoare și actualizarea pentru deprecierea monetară, cu perioada fiecăreia, dacă sunt datorate în situația ta. Solicită și cheltuielile de judecată pe care le poți dovedi. Litigiul de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru, însă pot exista onorarii de avocat sau expertiză; partea care pierde poate fi obligată la cheltuielile celeilalte părți, la cerere, iar admiterea parțială permite repartizarea lor. [21] [37] [93] [73] [74] [75] [76]
Cererile privind conflictele de muncă se judecă în regim de urgență; aceasta nu este o garanție că banii vor fi încasați într-un număr fix de zile. Dacă ești membru de sindicat, organizația poate apăra drepturile tale și formula acțiune în numele tău la cererea ta scrisă, în condițiile art. 28 din Legea nr. 367/2022. [22] [64] [65]
Dobânda și inflația pentru salarii plătite târziu
Poți cere despăgubirea pentru întârziere, inclusiv dacă salariul principal a fost între timp plătit. Codul muncii permite daune pentru întârzierea nejustificată, iar art. 1.535 Cod civil prevede daune moratorii pentru o sumă neachitată la scadență, în cuantumul convenit sau, în lipsă, legal. Dobânda privește perioada de la scadență până la plată; pentru prejudiciul acoperit prin dobânda legală nu trebuie dovedită o pierdere concretă. Individualizează suma, data scadenței și ziua plății. [7] [37] [58]
Pentru obligațiile bănești asumate în activitatea unei întreprinderi, art. 1.523 alin. (2) lit. d) reglementează întârzierea de drept; creditorul trebuie să dovedească împrejurările care o determină. Pentru o ipoteză în care întârzierea de drept nu rezultă din norma aplicabilă, contează și notificarea de punere în întârziere. Regimul concret nu se stabilește doar din faptul că debitorul este numit „angajator”. [33] [34] [30]
Dobânda penalizatoare și actualizarea cu inflația urmăresc componente diferite ale prejudiciului: lipsirea de folosința banilor și deprecierea lor. Poți cere cumulul în măsura în care asigură repararea integrală, fără dublarea aceleiași pierderi. Solicită expres actualizarea și explică perioada și baza ei; existența unei clauze ori a unui titlu care a reglementat deja despăgubirea trebuie luată în calcul. [35] [36] [38] [93]
Dacă principalul a fost achitat, dobânda pentru acel principal se oprește la plata efectivă; plata nu stabilește singură că toate despăgubirile au fost achitate. Verifică ce sume ai primit și ce perioade au fost acoperite. Și dreptul la daune rezultate din neplata salariului are termen de prescripție; faptul că ai câștigat ori ai încasat principalul nu trebuie tratat ca început automat al unui nou termen pentru orice pretenție omisă. [37] [12] [92]
Cum se stabilește rata și cum evit un calcul dublu
Pentru întârziere se discută dobânda penalizatoare. OG nr. 13/2011 stabilește, ca regulă, rata de referință a Băncii Naționale a României (BNR) plus patru puncte procentuale. Pentru raporturi care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, rata rezultată potrivit regulii este diminuată cu 20%. Regula specială „BNR plus opt” privește raporturi între profesioniști ori între profesioniști și autorități contractante; nu o aplica unui salariu doar fiindcă angajatorul este o societate. Încadrarea raportului juridic contează. [57] [60] [62] [61]
Rata de referință este cea de politică monetară, iar modificările sale sunt publicate de BNR. Pentru un interval care trece prin mai multe modificări, calculul trebuie defalcat pe perioadele și ratele aplicabile. Nu folosi pentru toată întârzierea o rată găsită pentru o singură zi și nu confunda o valoare istorică cu rata de la plata efectivă. [59] [63] [37]
Pentru fiecare restanță păstrează în calcul: principalul datorat, scadența, plățile parțiale cu datele lor, soldul rămas după fiecare plată, rata relevantă și perioada de întârziere. Prezintă separat actualizarea monetară și dobânda; o formulă de calcul nu decide singură dacă dobânda se aplică asupra unei baze deja actualizate sau dacă un titlu permite acel cumul. Rezultatul trebuie să respecte obiectul cererii și, după caz, dispozitivul hotărârii. [67] [37] [93] [80] [81]
Dacă am deja o hotărâre sau am încasat diferențele după proces
Citește dispozitivul: a acordat salariul, actualizarea, dobânda, perioada și formula? Dacă a acordat dobânzi fără să fixeze cuantumul, acestea pot fi calculate de executor potrivit legii. Dacă hotărârea nu cuprinde un criteriu de actualizare, art. 628 alin. (3) permite, la cererea creditorului, actualizarea prin rata inflației de la momentul când hotărârea a devenit executorie până la plata efectivă. Această regulă de executare nu autorizează mutarea automată a începutului actualizării la o dată anterioară neprevăzută în titlu. [80] [81]
Dacă titlul nu cuprinde dobânzi care se cuvin totuși de plin drept, art. 628 alin. (4) prevede stabilirea lor de către instanța de executare, la cererea creditorului și cu citarea părților. Această situație este diferită de o cerere de despăgubiri care trebuie judecată pe fond. Nu relua o pretenție deja soluționată între aceleași părți, cu aceeași cauză și același obiect, ignorând autoritatea de lucru judecat. [82] [83]
Hotărârile primei instanțe privind plata salariilor sunt executorii de drept, cu caracter provizoriu. În litigiile de muncă, hotărârea de fond este supusă numai apelului, în termen de zece zile de la comunicare; calculul zilelor și eventuala prelungire pentru zi nelucrătoare urmează regulile procesuale. Păstrează dovada comunicării și a depunerii în termen. Pentru pașii de recuperare după hotărâre, vezi Executarea hotărârii și recuperarea sumelor. [77] [78] [79] [23] [24] [84] [85] [86]
Sectorul public și justiția: trei distincții necesare
Califică raportul și actul contestat. Sistemul salarial al personalului din autorități și instituții publice se stabilește prin lege. Pentru funcționarii publici, cauzele privind raportul de serviciu aparțin, ca regulă, secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Procedura salarială întemeiată pe un contract individual de muncă nu trebuie transpusă automat la contestarea unui act statutar de salarizare. [16] [87] [19] [27]
Verifică regula de competență dacă lucrezi în justiție. Art. 127 Cod procedură civilă prevede o regulă specială când un judecător este reclamant într-o cauză de competența instanței la care lucrează ori a uneia inferioare; sunt vizate instanțe de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate. Textul are reguli corespunzătoare pentru instanța care este parte și pentru procurori, asistenți judiciari și grefieri. Calitatea părților și instanța care ar fi competentă trebuie identificate înainte de depunere. [88] [89] [90]
Distinge salariul inițial de executarea întârziată a unui titlu bugetar. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015, a tratat dobânda pentru întârzierea executării hotărârilor salariale bugetare eșalonate. În această ipoteză, momentul de început este pronunțarea hotărârii executorii, cu calcul până la plățile efective și limitarea la intervalul neprescris de trei ani anterior cererii de dobândă. [97] [98]
Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015 a stabilit că plățile voluntare eșalonate în temeiul OUG nr. 71/2009 nu întrerup prescripția acelei pretenții de dobândă. Domeniul său privește titlurile și prescripțiile vechi analizate, nu orice plată parțială de salariu. [96]
Ambele hotărâri prealabile cuprind dezlegări obligatorii, potrivit dispozitivelor lor; definitivitatea acestor două decizii ÎCCJ nu este confirmată separat. [96] [98]
Pentru un titlu concret din sectorul public, identifică actul de eșalonare aplicabil și sumele deja plătite cu titlu de dobândă ori actualizare. Hotărârile din 2015 nu stabilesc singure calendarul sau toate condițiile de plată pentru titluri din ani ulteriori; explicația lor trebuie păstrată în limitele obiectului analizat. [97] [96]
Termene și repere procedurale
Noua cerere trebuie să fie admisă. Regula nu se extinde automat la renunțare ori perimare. [53]
- Interval
45 de zile calendaristice. [27]
- De când începe
Luarea la cunoștință a măsurii privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea ori încetarea contractului, inclusiv un angajament de plată. [27]
- Cum se aplică
- Consecințe
Contestarea tardivă riscă respingerea; obiectul cererii trebuie calificat înainte de alegerea termenului. [27]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Trebuie să aștept răspunsul ITM înainte să merg la tribunal?
Dacă am primit o parte din salariu și am semnat, mai pot cere diferența?
O promisiune de plată îmi dă automat încă trei ani pentru toate sumele?
Am primit salariul după proces. Mai poate exista dobândă neachitată?
Da, dacă despăgubirea este datorată și nu a fost stinsă; dobânda pentru principalul plătit se calculează până la plata lui. Verifică dispozitivul și perioadele deja acoperite. Dobânda acordată, dar necalculată, poate fi calculată în executare; când titlul nu o cuprinde, deși se cuvine de plin drept, art. 628 alin. (4) reglementează cererea la instanța de executare. Nu ignora prescripția sau lucrul judecat. [37] [80] [82] [12] [83]
Este suficient să cer refacerea fluturașului?
De reținut
Arată cele 19 idei principale ale ghidului
Acceptarea ori documentarea plății parțiale nu echivalează cu renunțarea la toate drepturile salariale. [11]
Punerea în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni. [50]
În ipoteza Deciziei ÎCCJ nr. 7/2015 (hotărâre prealabilă), plata principalului eșalonat nu întrerupe prescripția despăgubirii pentru întârzierea executării titlului. [96]
Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici au regula de competență din art. 536 Cod administrativ, cu excepțiile legale. [87]
Pregătirea situației sumelor restante și a documentelor pentru fiecare lună
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (2)(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (1)(1) Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2)(2) Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. c)c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. f)f) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)(4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)(1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2)(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 170Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 119 / alin. (1)(1) Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă definit potrivit art. 16^1 evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 44 / alin. (2)(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (3)(3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (3)(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7)(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1)(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)(2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)(2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (1)(1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (2)(2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (3)(3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ținând seama de natura obligației și de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligația într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.523 / alin. (2) / lit. d)d) nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.523 / alin. (4)(4) Cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declarație sau stipulație contrară se consideră nescrisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (1)(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (2)(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.535 / alin. (1)(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.535 / alin. (3)(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.526Dreptul la acțiunea în executarea prestațiilor succesive Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (1)(1) Prescripția nu operează de plin drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (2)(2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.513Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (4)(4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2.2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 4.4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.538 / alin. (2)(2) Când recunoașterea este tacită, ea trebuie să rezulte fără echivoc din manifestări care să ateste existența dreptului celui împotriva căruia curge prescripția. Constituie acte de recunoaștere tacită plata parțială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităților, solicitarea unui termen de plată și altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.541 / alin. (3)(3) Dacă întreruperea prescripției a avut loc prin recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripție de același fel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2)(2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6.6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.534 / alin. (1)(1) De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripția își reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.534 / alin. (2)(2) Prescripția nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepția prescripțiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 1 / alin. (3)(3) Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 2În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 3 / alin. (1)(1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 3 / alin. (2)(2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 3 / alin. (2^1)(2^1) În raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale*).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 3 / alin. (3)(3) În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: ORDONANȚĂ nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 3 / alin. (4)(4) Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naționale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (1)(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (2)(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 330 / alin. (1)(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 451 / alin. (1)(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 452Dovada cheltuielilor de judecată Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (1)(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (2)(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 5-a / art. 448 / alin. (1)(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 5-a / art. 448 / alin. (1) / pct. 2.2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 5-a / art. 448 / alin. (2)(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul I / art. 628 / alin. (2)(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul I / art. 628 / alin. (3)(3) De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul I / art. 628 / alin. (4)(4) Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 431 / alin. (1)(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul X / Secţiunea a 3-a / art. 536Competența de soluționare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (1)(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (2^1)(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (1)(1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.535 / alin. (3)(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: REGES-ONLINE — Întrebări frecvente — SalarizareaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Salarizarea / întrebarea „Ce este de făcut dacă angajatorul nu-mi plătește salariul?” / răspunsDepuneți o sesizare la ITM de la sediul angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: ÎCCJ — Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015, hotărâre prealabilă privind prescripția dobânziiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, pagina 12nu întrerup termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: ÎCCJ — Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015, dobânzi pentru executarea cu întârziere a titlurilor salarialeTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
- Sursa 98: ÎCCJ — Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015, dobânzi pentru executarea cu întârziere a titlurilor salarialeTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Paragraful 49 și dispozitivpot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acţiunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗