⌕Meniu

Greva: participare, organizare, salariu și reacția angajatorului

Greva legală protejează participanții împotriva sancțiunilor, dar presupune respectarea condițiilor și procedurii, iar pe durata participării salariul este suspendat. Salariile restante nu legalizează automat oprirea spontană a lucrului. Angajatorul poate cere tribunalului încetarea unei greve contrare legii, însă nu poate încadra personal pentru a-i înlocui pe greviști. [2] [3] [35] [9] [34]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Reprezentare și negociere colectivă
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Salarii restante: ce risc la o oprire spontană a lucrului?
  3. 03Înainte de calendar: revendicări, reprezentare și contractul colectiv
  4. 04Pașii grevei obișnuite: de la sesizare la notificarea începerii
  5. 05Situații speciale: solidaritate, contract sectorial și servicii esențiale
  6. 06Pe durata grevei: participare liberă, negocieri și reluarea lucrului
  7. 07Poate angajatorul să aducă înlocuitori?
  8. 08Cum contestă angajatorul legalitatea grevei?
  9. 09Salariul, pontajul și activitatea efectiv prestată
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Angajați și lucrători participanți ori potențiali participanți la grevă

  • Organizații sindicale, reprezentanți ai angajaților și comitete de grevă

  • Angajatori care gestionează un conflict colectiv

  • Personal didactic interesat de distincția dintre participarea la grevă și activitățile recuperate

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul individual al salariului ori al unor despăgubiri pentru o grevă anume din trecut

  • Procedurile disciplinare speciale ale fiecărei profesii

  • Executarea silită a unei hotărâri de plată

Salarii restante: ce risc la o oprire spontană a lucrului?

Faptul că mai mulți salariați rămân în incinta firmei și refuză să lucreze poate reprezenta o încetare voluntară și colectivă a lucrului. Totuși, existența salariilor restante și denumirea acțiunii drept „protest spontan” nu dovedesc, singure, că sunt îndeplinite condițiile unei greve protejate de lege. Protecția împotriva sancționării privește participarea și organizarea cu respectarea legii. [1] [2] [35]

Trebuie separate cererea de plată a unor sume deja datorate și negocierea unor drepturi pentru viitor. Legea admite și o situație specială de conflict colectiv pentru drepturi individuale prevăzute în contractul sau acordul colectiv aplicabil, neacordate în mod colectiv. Pentru această situație trebuie să existe deja un litigiu în instanță, nefinalizat în maximum 45 de zile de la primul termen de judecată, și să fie atinși următorii indicatori: [4]

Numărul salariaților angajatorului Numărul minim de persoane afectate prevăzut de lege
Mai mult de 20 și mai puțin de 100 Cel puțin 10
Cel puțin 100 și mai puțin de 300 Cel puțin 10%
Cel puțin 300 Cel puțin 30

Aceste praguri și intervalul de 45 de zile provin din art. 1 pct. 25 lit. b). Textul nu stabilește prin această ipoteză un prag pentru angajatorii cu cel mult 20 de salariați. Cele 45 de zile se raportează la primul termen de judecată, nu la scadența salariului și nici la depunerea cererii. Îndeplinirea condițiilor nu înlocuiește pașii legali ai grevei și nu transformă automat o oprire spontană într-o grevă legală. [4] [35]

Dacă oprirea lucrului nu beneficiază de protecția grevei legale, poate fi analizată ca neîndeplinire culpabilă a atribuțiilor ori încălcare a disciplinei muncii. În regimul general al Codului muncii, sancțiunea se individualizează după faptă, vinovăție și consecințe; concedierea disciplinară presupune o abatere gravă sau abateri repetate, nu rezultă automat din participarea la un protest. Amenzile disciplinare sunt interzise. Cu excepția avertismentului scris, cercetarea prealabilă este obligatorie; neprezentarea fără motiv obiectiv la o convocare legală permite sancționarea fără efectuarea cercetării. Salariatul își poate formula apărările și poate cere asistența reprezentantului sindicatului său ori a unui consultant extern specializat. [7]

Pot exista și pretenții de despăgubire: pentru o grevă declarată ilegală, instanța poate obliga organizatorii și participanții la cererea celor interesați; pentru pagube materiale produse angajatorului, răspunderea salariatului presupune vinovăție și legătură cu munca, cu excepțiile legale. Nu este suficientă o estimare globală a pierderilor pentru a considera fiecare participant datornic. [9] [38]

Un traseu practic pentru salariile restante este identificarea scadenței din contract sau regulament, păstrarea documentelor privind plata și solicitarea sumelor datorate, inclusiv a daunelor justificate pentru întârziere. Cererea de plată se judecă la tribunalul competent și este scutită de taxă judiciară de timbru. Termenul de prescripție este de 3 ani de la data la care fiecare drept salarial era datorat; recunoașterea datoriei de către angajator întrerupe prescripția în condițiile legii. Greva nu este o condiție pentru a cere salariile în instanță. [6]

Înainte de calendar: revendicări, reprezentare și contractul colectiv

Pentru greva obișnuită se verifică întâi existența unui conflict colectiv admis de lege. Situațiile prevăzute la art. 126 includ refuzul negocierii când nu există un contract colectiv în vigoare ori cel anterior a încetat, neacceptarea revendicărilor, eșecul încheierii contractului până la data convenită, necomunicarea informațiilor necesare negocierii și anumite cazuri de renegociere sau de refuz al aderării la contractul sectorial. Informațiile obligatorii privesc, între altele, situația economică, ocuparea și organizarea muncii. Motivul concret și documentele negocierii trebuie să corespundă ipotezei invocate. [5] [37]

Pe durata unui contract sau acord colectiv valabil, conflictul colectiv nu se declanșează la același nivel de negociere, cu excepțiile prevăzute de lege. De aceea contează dacă problema privește negocierea, o clauză ce poate fi renegociată, neacordarea colectivă a drepturilor în condițiile speciale arătate mai sus ori aderarea la un contract sectorial. Simpla nemulțumire nu înlătură această limită. [5] [27] [35]

Angajații sunt reprezentați de părțile îndreptățite să negocieze ori de cele care i-au reprezentat la negocieri, potrivit mandatului. La nivel de unitate se verifică ordinea legală a reprezentării: sindicat reprezentativ, apoi, în condițiile legii, federații mandatate de sindicatele afiliate, sindicate nereprezentative ori reprezentanți aleși atunci când nu există sindicate. Pragul pentru alegerea reprezentanților nu trebuie confundat cu acordul necesar declarării grevei. [36]

Greva urmărește interese profesionale, economice și sociale, iar realizarea unor scopuri politice este interzisă. Pentru revendicări a căror soluționare cere adoptarea unui act normativ și pentru grevele împotriva politicii sociale și economice a Guvernului trebuie verificat cadrul special; nu se presupune că angajatorul poate negocia orice modificare de lege. [5] [28]

Pașii grevei obișnuite: de la sesizare la notificarea începerii

1. Sesizează angajatorul în scris. Sindicatul sau reprezentanții competenți precizează revendicările, motivarea și soluțiile propuse. Cerința se poate îndeplini și printr-un proces-verbal al întâlnirii care cuprinde aceste elemente. Angajatorul trebuie să înregistreze sesizarea și să răspundă motivat, pentru fiecare revendicare, în 3 zile lucrătoare de la primire. Lipsa unui răspuns la toate revendicările sau dezacordul față de răspuns permite trecerea la declanșarea conflictului în condițiile legii. [10]

2. Înregistrează conflictul și cere concilierea. La nivel de unitate se notifică angajatorul și se sesizează în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din județul unde își desfășoară activitatea angajații care au declanșat conflictul. La nivel de grup, sector sau național, concilierea se cere ministerului responsabil cu dialogul social, cu notificările către unitățile și organizațiile patronale cerute de lege. Sesizarea include identificarea și contactele angajatorului, obiectul și motivarea, dovada etapelor precedente și persoanele delegate. Înregistrarea trebuie să preceadă declanșarea conflictului. [11]

3. Parcurge concilierea obligatorie. ITM sau ministerul desemnează delegatul în 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării și convoacă părțile într-un termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la desemnare. Fiecare parte desemnează în scris o delegație de 2–5 persoane, cu respectarea condițiilor pentru delegații angajaților. Procesul-verbal consemnează rezultatul. Un acord complet închide conflictul; dacă acordul este parțial, se individualizează revendicările nesoluționate. Medierea și arbitrajul au regimul explicat separat mai jos. [12] [17]

4. Asigură-te că hotărârea este luată de organizatorii competenți. Hotărârea aparține organizațiilor sindicale îndreptățite să negocieze care au declanșat conflictul. În lipsa sindicatelor reprezentative, sindicatele nereprezentative au nevoie de acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității. Dacă nu există sindicate, hotărârea aparține reprezentanților angajaților, tot cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi. Organizatorii stabilesc durata și îi reprezintă pe greviști, inclusiv în procesul privind încetarea grevei. Hotărârea se comunică în scris angajatorului și ITM sau ministerului, după caz. [13]

5. Desfășoară greva de avertisment și respectă cele două cerințe prealabile. În procedura obișnuită, greva propriu-zisă urmează epuizării procedurilor obligatorii și grevei de avertisment. Avertismentul durează cel mult 2 ore și trebuie să preceadă greva propriu-zisă cu cel puțin 2 zile lucrătoare, respectiv 5 zile lucrătoare în unitățile de la art. 173. Separat, momentul începerii grevei propriu-zise se aduce la cunoștința angajatorului cu cel puțin 2, respectiv 5 zile lucrătoare înainte. Respectă distinct ambele cerințe în calendar; un singur termen exprimat în 48 de ore nu le înlocuiește. Revendicările trebuie să rămână cele nesoluționate după conciliere sau mediere, exceptând greva de solidaritate. [14] [15]

6. Fă comunicările operative. Organizatorii anunță declanșarea la ITM din raza sediului unității cu minimum 24 de ore înainte, iar încetarea în 24 de ore de la încetare, potrivit anexei nr. 4. Fișa grevei cuprinde, între altele, numărul de înregistrare al conflictului, tipul grevei, reprezentanții, numărul participanților, începutul, sfârșitul și orele nelucrate. Acest ITM se identifică după sediul unității; regula nu trebuie confundată cu cea a sesizării pentru concilierea conflictului la nivel de unitate. [16] [11]

Situații speciale: solidaritate, contract sectorial și servicii esențiale

Greva de solidaritate susține revendicările lucrătorilor unor unități din același grup sau sector. O pot hotărî organizații afiliate la aceeași federație sau confederație ca organizația organizatoare, cu acordul a cel puțin 35% din totalul angajaților unității. Durează cel mult o zi și se anunță în scris angajatorului cu minimum 48 de ore înainte de încetarea lucrului. Aceste condiții nu sunt pragul de o pătrime și termenele grevei obișnuite. [26]

Refuzul aderării la contractul sectorial are o derogare expresă. În condițiile art. 129, sindicatul reprezentativ semnatar poate solicita în scris aderarea unui angajator; acesta răspunde în maximum 10 zile de la notificare, interval în care are loc concilierea prin ITM din raza sediului unității. Dacă nu există acord la expirare, greva poate fi declanșată potrivit procedurii speciale, după expirarea celor 10 zile și cu notificarea angajatorului cu cel puțin 48 de ore înainte. Derogarea de la art. 146–151 se folosește numai pentru situația și organizatorul prevăzute în art. 129, nu pentru orice conflict în timpul unui contract colectiv. [27]

Greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului poate fi declarată de federațiile și confederațiile reprezentative, potrivit statutelor lor și art. 155. Ea privește diminuarea unor drepturi din contractele sau acordurile colective aplicabile la adoptarea politicii, nu orice obiectiv politic. Organizatorii notifică Guvernul cu minimum 10 zile anterior declarării și angajatorii sau unitățile vizate cu minimum 10 zile înainte de declanșare; înaintează actul de politică publică, clauzele și contractele afectate, lista unităților și datele privind lucrătorii afectați. Comunicările către ITM rămân cele din art. 146 alin. (3). Negocierile trebuie continuate, iar Guvernul sau angajatorii pot cere tribunalului încetarea în condițiile legii. [28]

În unitățile de la art. 173 trebuie asigurată cel puțin o treime din activitatea normală, distribuită pe întreaga zi și fără a pune în pericol viața, sănătatea populației ori siguranța instalațiilor. Sunt vizate, între altele, sănătatea și asistența socială, telecomunicațiile, radioul și televiziunea publice, energia și sectoarele nucleare operative, transportul feroviar și public, salubritatea și utilitățile populației. Se aplică termenele de 5 zile lucrătoare pentru avertisment și informarea angajatorului. Modalitățile de asigurare a activității se notifică angajatorului și ITM sau ministerului, după caz, cu minimum 24 de ore înainte. Dacă se încheie acordul dintre comitet și angajator, el trebuie să precizeze stabilirea acelei treimi. [24] [14] [15]

Există categorii pentru care declararea grevei este interzisă, precum judecătorii, procurorii și categoriile militare sau cu statut special enumerate de art. 170. Personalul din transporturi nu participă la grevă de la plecarea în misiune sau cursă până la terminarea ei; pentru personalul îmbarcat pe nave comerciale sub pavilion românesc se adaugă normele convențiilor ratificate. Aplicarea unei proceduri generale nu înlătură aceste restricții. [25]

Pe durata grevei: participare liberă, negocieri și reluarea lucrului

Nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la grevă. Lucrătorii care nu participă își continuă activitatea, iar greviștii nu au voie să îi împiedice. Pe durata unei greve din unitate se pot alătura și angajații altor compartimente care nu au participat inițial, cu aceleași revendicări. Retragerea individuală se comunică în scris atât comitetului de grevă, cât și angajatorului. Greva se desfășoară cu prezența greviștilor în incinta unității. [18]

Organizatorii protejează bunurile unității și asigură împreună cu angajatorul funcționarea utilajelor și instalațiilor a căror oprire ar pune în pericol viața sau sănătatea. Angajatorul nu poate fi împiedicat să își desfășoare activitatea de către greviști ori organizatori. Amenințările sau violențele pentru a obliga ori împiedica un lucrător să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei sunt incriminate de legea dialogului social. [19] [21]

Părțile trebuie să continue negocierile. Dacă ajung la acord, conflictul se închide și greva încetează. O suspendare temporară convenită de organizatori cu angajatorul pe perioada negocierilor permite reluarea grevei, dacă negocierile eșuează, fără repetarea etapelor preliminare. În afara acestei situații, amânarea sau suspendarea hotărâtă de organizatori atrage reluarea întregii proceduri de declanșare a conflictului. Medierea sau arbitrajul convenite de părți sunt obligatorii pentru acestea; pe durata lor greva nu începe ori se suspendă potrivit legii. [17]

Dacă mai mult de jumătate dintre angajații care au hotărât declararea grevei renunță în scris, greva încetează. Numitorul legal este acest grup, nu totalul personalului angajatorului și nici o estimare a participanților dintr-o anumită zi. Comitetul transmite notificarea renunțării angajatorului și ITM; comunicarea încetării către ITM respectă și termenul de 24 de ore. [18] [16]

Poate angajatorul să aducă înlocuitori?

Angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe lucrătorii aflați în grevă. Încălcarea acestei interdicții constituie infracțiune potrivit art. 176 alin. (5), cu pedeapsa închisorii de la o lună la un an sau cu amendă. Nu este o simplă alegere de organizare a turelor. [34]

Interdicția nu poate fi evitată apelând la un agent de muncă temporară: utilizatorul nu poate folosi un salariat temporar pentru a înlocui un salariat al său cu contract suspendat ca urmare a participării la grevă. În schimb, salariații care nu participă își continuă activitatea. Angajatorul trebuie să respecte și regulile privind modificarea contractelor lor: schimbarea felului muncii sau a timpului de muncă se analizează potrivit art. 41, iar modificarea unilaterală este admisă numai în cazurile legale. Simpla existență a grevei nu oferă o autorizare generală pentru a schimba atribuțiile sau programul oricărui salariat. [20] [18] [39]

Pentru a aprecia dacă există înlocuire, sunt utile contractele și datele încadrării, misiunile de muncă temporară, fișele posturilor, repartizarea sarcinilor și pontajele. Întrebarea este ce activitate face efectiv persoana adusă și dacă îl înlocuiește pe un grevist; denumirea formală a operațiunii nu este suficientă. Oricare parte poate cere prezența unui inspector de muncă pentru constatarea eventualelor contravenții. Controlul legalității grevei și o eventuală răspundere penală au însă temeiuri și proceduri distincte. [19] [20] [22] [34] [39]

Cum contestă angajatorul legalitatea grevei?

Legea deosebește nelegalitatea motivului grevei de neconformitățile procedurale care pot fi îndreptate. Angajatorul care identifică aspecte remediabile le poate notifica expres organizatorilor. Conformarea după această notificare trebuie făcută în maximum 24 de ore de la primire. Ea poate interveni și din oficiu sau în litigiu, în condițiile art. 165. Neconformitățile neîndreptate în condițiile legii fac greva nelegală. Această posibilitate nu este o dispensă generală de la toate etapele și nu schimbă un motiv al grevei care nu este permis de lege. [8]

Dacă apreciază că greva a fost declarată sau se desfășoară cu încălcarea legii, angajatorul depune cerere de încetare a grevei la tribunalul în raza căruia se află unitatea unde s-a declarat greva. În cerere se identifică neregulile concrete și se prezintă documentele relevante: revendicările și răspunsurile, înregistrarea conflictului, procesul-verbal de conciliere, hotărârea de grevă, notificările și dovezile primirii lor, eventualele renunțări și probe privind activitatea minimă ori comportamentele contestate. Organizatorii îi reprezintă pe greviști în acest proces. Cererile formulate în baza legii dialogului social sunt scutite de taxă judiciară de timbru. [9] [13] [33]

Tribunalul fixează termenul de soluționare la cel mult 2 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, citează părțile și pronunță de urgență o hotărâre: respinge cererea sau dispune încetarea grevei ca ilegală. Cele 2 zile lucrătoare privesc termenul fixat de instanță; nu reprezintă un termen de două zile în care angajatorul ar trebui să își depună cererea. Despăgubirile presupun o cerere a celor interesați; nu se acordă automat prin simpla declarare a ilegalității. [9]

Hotărârea este supusă numai apelului, soluționat de curtea de apel. Termenul este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit regulii conflictelor de muncă. Pentru calcul se aplică regulile procedurale: ziua comunicării și ziua împlinirii nu se includ în numărul de zile, iar ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea trebuie adaptată programului registraturii sau regulilor depunerii prin poștă, curier, fax ori e-mail; păstrează dovada datei și orei. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate și îndeplinirea condițiilor art. 186; nu este automată. [9] [29] [30]

Continuarea grevei după declararea ei ilegală în condițiile art. 168 alin. (1) lit. b) pierde protecția specială prevăzută de art. 161. Simpla nemulțumire față de soluție nu menține această protecție. În același timp, exercitarea legală a grevei nu poate constitui motiv de concediere ori sancționare disciplinară. [2] [32]

Salariul, pontajul și activitatea efectiv prestată

Pe durata participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu se suspendă la inițiativa angajatului, iar legea menține drepturile de asigurări de sănătate. Suspendarea contractului oprește atât obligația de a presta muncă, cât și plata drepturilor salariale aferente acelui interval. Protecția împotriva sancțiunilor pentru greva legală nu echivalează cu un drept la salariu pentru timpul nelucrat. [22] [3] [2]

Prin Decizia nr. 5 din 5 mai 2025, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că suspendarea rezultă din aderarea la grevă, numai pe durata participării, fără o manifestare suplimentară de voință pentru suspendarea contractului. Lipsa unei cereri separate de suspendare nu dovedește că salariul rămâne datorat pentru intervalul de grevă. [40]

Participarea și durata ei trebuie individualizate. ÎCCJ a analizat și situația în care un angajat prestează efectiv servicii esențiale în anumite intervale, arătând că suspendarea nu operează pentru intervalele în care nu participă efectiv la grevă. Contează evidențele muncii, pontajele și datele de încetare ori renunțare. Cauza privea personalul de probațiune; nu stabilește ea însăși plata activităților recuperate de profesori. [41] [42]

Practic, verifică separat orele sau zilele de participare, intervalele efectiv lucrate, data reluării și explicația calculului salarial. Prezența în unitate nu dovedește singură prestarea muncii, deoarece legea prevede desfășurarea grevei în incintă. Pentru neconcordanțe, păstrează hotărârea de grevă, dovezile aderării sau retragerii, programul, pontajele și documentele salariale. Această separare permite verificarea unei diferențe de plată fără a presupune că întreaga lună a fost lucrată sau, dimpotrivă, că orice activitate din timpul conflictului a fost grevă. [18] [42] [23]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul angajatorului la sesizarea revendicărilor
Interval

3 zile lucrătoare [10]

De când începe

Primirea sesizării formulate potrivit art. 127. [10]

Cum se aplică

Se urmăresc 3 zile lucrătoare de la primire și dovada datei acesteia; termenul nu este de 72 de ore. [10]

Consecințe

Lipsa răspunsului la toate revendicările sau dezacordul permite declanșarea conflictului în condițiile art. 128, nu o grevă imediată. [10] [14]

[10][27][14]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regula aparține procedurii obișnuite de sesizare; art. 129 conține procedura distinctă privind aderarea sectorială. [27]

REGULĂDesemnarea delegatului și convocarea concilierii
Interval

3 zile lucrătoare, apoi cel mult 7 zile lucrătoare [12]

De când începe

Înregistrarea sesizării pentru desemnare; desemnarea delegatului pentru convocare. [12]

Cum se aplică

Sunt două intervale cu declanșatori diferiți, urmărite prin dovada înregistrării și a desemnării. [12]

Consecințe

Concilierea este obligatorie; trecerea timpului nu echivalează singură cu îndeplinirea ei. [12] [14]

[12][14]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • La unitate intervine ITM, iar la grup, sector sau nivel național ministerul responsabil cu dialogul social. [12]

REGULĂAvertismentul și informarea angajatorului înaintea grevei obișnuite
Interval

Avertisment de maximum 2 ore; minimum 2 zile lucrătoare, respectiv 5 zile lucrătoare, înaintea grevei propriu-zise. [14] [15]

De când începe

Desfășurarea avertismentului și, distinct, comunicarea momentului grevei propriu-zise angajatorului. [14] [15]

Cum se aplică

Se verifică separat distanța de la avertisment și de la informare până la începere; intervalul în zile lucrătoare nu se înlocuiește cu ore. [14] [15]

Consecințe

Îndeplinirea calendarului este o condiție a procedurii obișnuite a grevei. [14] [15]

[14][15][24][26][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Termenul de 5 zile lucrătoare se aplică unităților prevăzute la art. 173. [24]

  • Solidaritatea și aderarea sectorială au reguli speciale. [26] [27]

REGULĂComunicarea începerii și încetării către ITM
Interval

Minimum 24 de ore înainte de declanșare; în 24 de ore de la încetare. [16]

De când începe

Ora programată a declanșării, respectiv momentul efectiv al încetării. [16]

Cum se aplică

Se păstrează data și ora comunicării și ale evenimentului; intervalele sunt exprimate în ore. [16]

Consecințe

Organizatorii îndeplinesc obligația distinctă de informare operativă. [16]

[16]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se folosește ITM din raza sediului unității și modelul anexei nr. 4. [16]

REGULĂLitigiu prealabil pentru drepturi neacordate colectiv
Interval

Maximum 45 de zile fără finalizarea litigiului, calculat de la primul termen. [4]

De când începe

Primul termen de judecată în litigiul privind drepturile individuale din CCM sau acordul colectiv. [4]

Cum se aplică

Se urmărește data primului termen și faptul că litigiul nu a fost finalizat în intervalul legal; nu se numără de la scadența salariului. [4]

Consecințe

Poate deveni incidentă ipoteza specială de conflict colectiv; procedura grevei nu este eliminată. [35]

[4][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Sunt necesare neacordarea colectivă și pragurile de personal din art. 1 pct. 25 lit. b). [4]

REGULĂConformarea după notificarea expresă a angajatorului
Interval

Maximum 24 de ore de la primirea notificării. [8]

De când începe

Primirea notificării exprese care individualizează neconformitățile. [8]

Cum se aplică

Se verifică ora primirii și remedierea în intervalul maxim; termenul nu este o zi lucrătoare. [8]

Consecințe

Neconformitățile neîndreptate în condițiile legii fac greva nelegală. [8]

[8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai aspectele procedurale care pot fi complinite; conformarea poate interveni și din oficiu ori în litigiu, în condițiile art. 165. [8]

REGULĂTermenul fixat de tribunal pentru încetarea grevei
Interval

Cel mult 2 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. [9]

De când începe

Înregistrarea la tribunal a cererii angajatorului. [9]

Cum se aplică

Instanța fixează termenul în intervalul prevăzut; nu este un termen de depunere de 2 zile pentru angajator. [9]

Consecințe

Părțile sunt citate și instanța se pronunță de urgență. [9]

[9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică cererii prevăzute la art. 166; competența este a tribunalului din raza unității. [9]

REGULĂApelul împotriva hotărârii privind încetarea grevei
Interval

10 zile de la comunicarea hotărârii. [29]

De când începe

Comunicarea hotărârii tribunalului către partea interesată. [29]

Cum se aplică

Nu se includ ziua comunicării și ziua împlinirii; termenul care se împlinește într-o zi nelucrătoare se prelungește până în prima zi lucrătoare. Se respectă ora și modalitatea depunerii din art. 182–183 din Codul de procedură civilă. [30]

Consecințe

Hotărârea are numai calea apelului; pierderea termenului poate împiedica examinarea căii de atac. [9] [29] [30]

[29][30][9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate; actul și cererea se depun, pentru apel, în intervalul de aceeași durată cu termenul căii de atac de la încetarea împiedicării. [30]

REGULĂContestarea sancțiunii disciplinare în regimul general
Interval

30 de zile calendaristice de la comunicare. [31]

De când începe

Comunicarea deciziei de sancționare salariatului. [31]

Cum se aplică

Se identifică dovada comunicării și se calculează termenul procedural potrivit regulilor Codului de procedură civilă, inclusiv ziua finală nelucrătoare. [31] [30]

Consecințe

Decizia poate fi contestată la instanța competentă; demersurile interne nu trebuie să ducă la pierderea termenului. [31]

[31][30][7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regimul prezentat privește Codul muncii; nu înlocuiește regimul disciplinar al unei profesii guvernate de lege specială. [7]

REGULĂAcțiunea pentru salarii restante
Interval

3 ani de la data la care drepturile salariale erau datorate. [6]

De când începe

Scadența fiecărui drept salarial solicitat. [6]

Cum se aplică

Se verifică fiecare scadență și eventualele cauze de întrerupere; termenul nu pornește de la declanșarea grevei. [6]

Consecințe

Acțiunea pentru drepturile salariale și daunele prevăzute de lege este supusă prescripției; nu depinde de organizarea unei greve. [6]

[6]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 171 alin. (2) prevede întreruperea în cazul recunoașterii datoriei de către debitor. [6]

Lista ta de pași

  • Identifică revendicarea concretă, nivelul contractului colectiv și ipoteza legală a conflictului; pentru drepturi neacordate colectiv verifică CCM, litigiul, primul termen și pragurile legale. [4] [5]

  • Păstrează mandatul organizatorilor, acordurile scrise cerute pentru declarare, sesizarea angajatorului, răspunsul, înregistrarea conflictului și procesul-verbal de conciliere. [10] [11] [12] [13]

  • Fă un calendar cu avertismentul, notificarea angajatorului și informarea ITM; distinge zilele lucrătoare de intervalele de 24 sau 48 de ore și de procedurile speciale. [14] [15] [16] [26] [27]

  • Verifică interdicțiile profesionale și, unde se aplică art. 173, activitatea minimă, distribuția pe zi și comunicarea modalităților de asigurare a acesteia. [24] [25]

  • Angajatorul verifică activitatea reală a personalului încadrat ori temporar și respectă interdicția înlocuirii greviștilor. [19] [20] [34]

  • Notează momentul primirii unei notificări de neconformitate și remediază în intervalul legal aspectele care pot fi complinite. [8]

  • Ține evidența participării, retragerilor, activității efectiv prestate și a calculului salarial, inclusiv pentru activități recuperate în învățământ. [18] [23] [42]

  • Pentru o hotărâre privind încetarea grevei sau o sancțiune disciplinară, identifică data comunicării și calea de contestare aplicabilă. [9] [29] [30] [31]

Întrebări frecvente

Se plătesc zilele de grevă ale profesorilor dacă materia și examenele sunt recuperate?

Recuperarea nu duce, prin ea însăși, la plata automată a zilelor de grevă sau a întregii luni. Regula generală este suspendarea plății salariului pentru intervalul participării la grevă. Activitatea efectiv prestată după reluarea lucrului și eventuala remunerare a unor activități recuperate trebuie analizate distinct, după perioada, programul, pontajul și temeiul salarial aplicabil. Un plan de recuperare a materiei ori finalizarea examenelor nu dovedesc singure că fiecare profesor a prestat toate orele inițial nelucrate sau că există un temei pentru plata lor retroactivă. Aceasta este o delimitare rezultată din regulile despre muncă și salariu, nu o soluție identică pentru toate episoadele de grevă din învățământ. [3] [22] [23]

Pentru verificarea unei luni concrete, compară perioada participării individuale, retragerea sau încetarea grevei, programul aprobat pentru recuperare, activitățile efectiv realizate, pontajul și calculul plății. Actele care reglementează salarizarea și activitățile de recuperare trebuie raportate la anul și categoria de personal vizate. Fără identificarea acelui episod și a acestor documente nu se poate stabili un salariu lunar concret și nici aplica automat o regulă ulterioară unor fapte anterioare. Decizia ÎCCJ nr. 5/2025 (recurs în interesul legii) explică suspendarea și durata participării într-o cauză privind probațiunea; nu decide remunerarea recuperărilor din învățământ. [23] [40] [41]

Dacă nu sunt membru de sindicat, pot participa la grevă?

Participarea este liberă, iar legea nu o rezervă membrilor de sindicat. Trebuie însă să existe o grevă organizată în condițiile legii; decizia organizatorilor și pragurile legale se verifică separat de alegerea individuală de a participa. În unitățile fără sindicate, hotărârea aparține reprezentanților angajaților și cere acordul scris a cel puțin unei pătrimi din totalul angajaților. [1] [13]

Am semnat inițial pentru grevă. Pot reveni la lucru?

Da. Retragerea individuală se comunică în scris atât comitetului de grevă, cât și angajatorului. Suspendarea legată de grevă operează numai pe durata participării efective. Dacă mai mult de jumătate dintre cei care au hotărât declararea grevei renunță în scris, greva încetează potrivit art. 153. [18] [40]

Ce fac dacă sunt sancționat pentru participarea la grevă?

Păstrează decizia, data comunicării și probele organizării și participării. Greva legală este protejată împotriva sancțiunilor, iar concedierea pentru exercitarea legală a dreptului la grevă este interzisă. O decizie disciplinară se contestă, în regimul general al Codului muncii, în 30 de zile calendaristice de la comunicare; nu aștepta soluționarea unui demers intern până pierzi acest termen. Pentru protecția legată de apartenența și mandatul sindical, consultă Protecția membrilor de sindicat și a reprezentanților. [2] [32] [31]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Participarea și organizarea grevei cu respectarea legii nu constituie abatere și sunt protejate împotriva sancțiunilor; protecția nu continuă după declararea ilegalității potrivit art. 168 alin. (1) lit. b). [2]

  • Salariile restante nu califică automat o oprire spontană drept grevă legală; ipoteza neacordării colective a drepturilor din contractul colectiv de muncă (CCM) cere litigiu, intervalul de 45 de zile și pragurile prevăzute de lege. [4] [35]

  • În timpul valabilității contractului colectiv nu se declanșează conflict colectiv la același nivel, exceptând situațiile prevăzute de lege. [5] [27]

  • Procedura obișnuită presupune sesizare, înregistrarea conflictului, conciliere obligatorie, hotărârea organizatorilor competenți și grevă de avertisment. [10] [11] [12] [13] [14] [15]

  • În lipsa sindicatelor reprezentative, declararea de către sindicatele nereprezentative, iar în lipsa sindicatelor de către reprezentanți, cere acordul scris a cel puțin unei pătrimi din personalul unității. [13]

  • Avertismentul de maximum 2 ore și informarea angajatorului precedă greva propriu-zisă cu minimum 2 zile lucrătoare, respectiv 5 în unitățile art. 173. [14] [15]

  • Organizatorii comunică începutul la ITM din raza sediului cu minimum 24 de ore înainte și încetarea în 24 de ore de la aceasta. [16]

  • În unitățile art. 173 se asigură minimum o treime din activitatea normală, pe întreaga zi, cu respectarea siguranței, și se notifică modalitățile cu minimum 24 de ore înainte. [24]

  • Angajatorul nu poate încadra înlocuitori ai greviștilor și nu poate folosi salariați temporari în acest scop; încălcarea art. 159 alin. (2) este incriminată. [20] [34]

  • Neconformitățile procedurale remediabile se conformează în maximum 24 de ore de la primirea notificării exprese a angajatorului; cele neconformate legal fac greva nelegală. [8]

  • Cererea angajatorului pentru încetarea grevei aparține tribunalului din raza unității, care fixează termen în maximum 2 zile lucrătoare de la înregistrare; hotărârea are numai apel, în 10 zile de la comunicare. [9] [29]

  • Aderarea la grevă determină suspendarea fără cerere separată, numai pe durata participării; intervalele de activitate efectivă trebuie individualizate. [40] [41]

  • Suspendarea pentru participarea la grevă oprește plata salariului pentru acel interval, cu menținerea drepturilor de asigurări de sănătate. [3] [22]

  • Recuperarea materiei ori examenelor nu fundamentează singură plata automată a zilelor de grevă ale profesorilor; munca efectivă și temeiul salarial al perioadei trebuie analizate distinct. [23]

  • Retragerea individuală este scrisă către comitet și angajator; renunțarea scrisă a mai mult de jumătate dintre cei care au hotărât greva determină încetarea. [18]

  • Greva de solidaritate și greva specială privind aderarea sectorială au condiții și termene distincte, fără extinderea derogărilor la orice protest. [26] [27]

Executarea hotărârii și recuperarea sumelor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 29.; Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul I / art. 1 / pct. 29.
    29. grevă - încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (1)
    (1) Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 161 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 161 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 161 / alin. (1)
    (1) Participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale angajaților/ lucrătorilor și nu atrage posibilitatea sancționării în niciun fel a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 161 / alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică dacă greva continuă după declararea ilegală a acesteia, potrivit art. 168 alin. (1) lit. b).
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2); Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (1) / lit. f) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (1) / lit. f)
    f) participarea la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25.; Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. a); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Titlul I / art. 1 / pct. 25.
    25. conflict colectiv de muncă - conflictul de muncă ce intervine între angajați/lucrători, reprezentați de organizații sindicale sau de reprezentanții aleși, și angajatori/organizații patronale, care are ca obiect:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. a)
    a) începerea, desfășurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b)
    b) neacordarea, în mod colectiv, a unor drepturi individuale prevăzute de contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă aplicabile, în condițiile în care a fost început un litigiu în acest sens în instanță și nu s-a finalizat în termen de maximum 45 de zile, calculat de la data primului termen de judecată, pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i)
    (i) cel puțin 10 angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați mai mult de 20 de salariați și mai puțin de 100 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii)
    (ii) cel puțin 10% din angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii)
    (iii) cel puțin 30 de angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 122 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul II / art. 123; Titlul VII / Capitolul II / art. 124; Titlul VII / Capitolul II / art. 125; Titlul VII / Capitolul II / art. 126; Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 13 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 122 / alin. (1)
    (1) Dreptul angajaților/lucrătorilor de a declanșa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfășurarea și încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 123
    Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaților/lucrătorilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 124
    Conflictele colective de muncă pot avea loc la nivelul unității, al grupului de unități, al sectorului de negociere colectivă sau la nivel național.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 125
    În conflictele colective de muncă de la orice nivel, angajații/lucrătorii sunt reprezentați de părțile îndreptățite să participe la negociere sau, după caz, de părțile care au participat la negocierea colectivă și care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126
    Conflictele colective de muncă pot fi declanșate în următoarele situații:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a)
    a) angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract ori cel anterior a încetat;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b)
    b) angajatorul/organizația patronală nu acceptă revendicările formulate de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c)
    c) părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d)
    d) în condițiile în care, deși a fost începută negocierea unui contract colectiv de muncă, angajatorul nu își respectă obligația prevăzută de art. 98 alin. (4);
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e)
    e) angajatorul refuză să înceapă negocierea în condițiile în care părțile au prevăzut clauze ce urmează a fi renegociate periodic, conform art. 97 alin. (3), iar perioada convenită de către părți pentru renegocierea acestora a expirat ori dacă părțile nu ajung la un acord privind renegocierea clauzelor ce urmează a fi renegociate periodic;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f)
    f) în situația nefinalizării renegocierii prevăzută la art. 109 alin. (4), după epuizarea procedurilor de negociere prevăzute de prezenta lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g)
    g) dacă angajatorul refuză să adere la contractul/acordul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă în condițiile art. 99 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1)
    (1) Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații/lucrătorii nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul de negociere respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1); Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2); Titlul XII / Capitolul III / art. 270; Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1); Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4); Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1); Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1); Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)
    (4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
    (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
    (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul II / art. 247 / alin. (2); Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (3); Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (4); Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. c); Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. a); Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. b); Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 3-a / art. 61 / lit. a); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. a); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. b); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. c); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. d); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. e); Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (2); Titlul XI / Capitolul II / art. 249 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul II / art. 250; Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. a); Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. b); Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. c); Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. d); Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. e); Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 23 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul II / art. 247 / alin. (2)
    (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (3)
    (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (4)
    (4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. c)
    c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. a)
    a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. b)
    b) obligația de a respecta disciplina muncii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 3-a / art. 61 / lit. a)
    a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1)
    (1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. a)
    a) avertismentul scris;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. b)
    b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. c)
    c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. d)
    d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. e)
    e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (2)
    (2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 249 / alin. (1)
    (1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250
    Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. a)
    a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. b)
    b) gradul de vinovăție a salariatului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. c)
    c) consecințele abaterii disciplinare;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. d)
    d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 250 / lit. e)
    e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (1)
    (1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (2)
    (2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de către președintele comisiei sau de către consultantul extern, împuterniciți potrivit alin. (1^1), precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 164; Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. a); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. b); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. c); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 164
    Greva este nelegală atunci când a fost declanșată pentru alte motive decât cele prevăzute expres în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (1)
    (1) Greva este neconformă când au fost omise aspecte procedurale prevăzute de prezenta lege, care pot fi complinite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2)
    (2) Greva neconformă poate fi conformată de organizatorul acesteia:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. a)
    a) din oficiu;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. b)
    b) dacă a fost notificat expres, cu privire la aspecte de neconformitate, de către angajator/organizația patronală;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (2) / lit. c)
    c) în cadrul unui eventual litigiu cu privire la nelegalitatea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (3)
    (3) Conformarea grevei în situația prevăzută la alin. (2) lit. b) se face în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării transmise de către angajator/organizația patronală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 165 / alin. (4)
    (4) În cazul în care neconformitățile nu au fost conformate în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3) greva devine nelegală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 166; Titlul VII / Capitolul V / art. 167; Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1) / lit. a); Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1) / lit. b); Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 169 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 169 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 166
    Dacă angajatorul apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa tribunalului în a cărui circumscripție se află unitatea în care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicită instanței încetarea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 167
    Tribunalul fixează termen pentru soluționarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de două zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, și dispune citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1)
    (1) Tribunalul examinează cererea prin care se solicită încetarea grevei și pronunță de urgență o hotărâre prin care, după caz:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1) / lit. a)
    a) respinge cererea angajatorului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (1) / lit. b)
    b) admite cererea angajatorului și dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 168 / alin. (2)
    (2) Hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 169 / alin. (1)
    (1) Tribunalul și curtea de apel soluționează cererea sau, după caz, apelul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluționarea conflictelor colective de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 169 / alin. (2)
    (2) În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegală, instanța, la cererea celor interesați, poate obliga organizatorii grevei și angajații/lucrătorii participanți la greva ilegală la plata despăgubirilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (1)
    (1) În toate cazurile în care există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă conform prevederilor art. 126, părțile prevăzute la art. 125 vor sesiza, în scris, angajatorul/organizația patronală despre această situație, precizând revendicările angajaților/lucrătorilor, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare. Angajatorul/organizația patronală sau, după caz, instituția ori autoritatea publică, este obligat/obligată să primească și să înregistreze sesizarea astfel formulată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (2)
    (2) Cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită și în cazul în care revendicările, motivarea și propunerile de soluționare sunt exprimate de părțile prevăzute la art. 125 cu ocazia întâlnirii cu reprezentanții angajatorului/organizației patronale, dacă discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (3)
    (3) Angajatorul/organizația patronală sau, după caz, instituția ori autoritatea publică, are obligația de a răspunde în scris părților prevăzute la art. 125, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere motivat pentru fiecare dintre revendicările formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (1)
    (1) În situația în care angajatorul/organizația patronală sau instituția/autoritatea publică, după caz, nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, părțile prevăzute la art. 125 nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se poate declanșa.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (2)
    (2) Informarea privitoare la declanșarea conflictelor colective de muncă și a motivelor declanșării acestora se transmite, în scris, de către părțile prevăzute la art. 125, angajatorului/ organizației patronale sau instituției/autorității publice, după caz, inspectoratelor teritoriale de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 130; Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. a); Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. b); Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. c); Titlul VII / Capitolul III / art. 131; Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. a); Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. b); Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. c); Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. d) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 9 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130
    Conflictul colectiv de muncă se declanșează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia. În acest sens, părțile prevăzute la art. 125:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. a)
    a) la nivel de unitate, vor notifica angajatorului declanșarea conflictului colectiv de muncă și vor sesiza în scris inspectoratul teritorial de muncă din județul în care își desfășoară activitatea angajații/lucrătorii unității care au declanșat conflictul, în vederea concilierii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. b)
    b) la nivel de grup de unități, vor notifica fiecărei unități membre a grupului de unități, precum și organizației patronale constituite la nivelul grupului declanșarea conflictului colectiv de muncă și vor sesiza în scris ministerul responsabil cu dialogul social, în vederea concilierii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. c)
    c) la nivelul sectorului de negociere colectivă și la nivel național, vor notifica declanșarea conflictului colectiv de muncă fiecărei unități în care au membri federațiile și/sau confederațiile sindicale și în care se declanșează conflictul, precum și federațiilor și/sau confederațiilor patronale corespondente, și vor sesiza în scris ministerul responsabil cu dialogul social, în vederea concilierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131
    În toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris și va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. a)
    a) angajatorul sau organizația patronală, cu indicarea sediului și datelor de contact ale acestuia/acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. b)
    b) obiectul conflictului colectiv de muncă și motivarea acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. c)
    c) dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute la art. 126-128;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. d)
    d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizația sindicală sau reprezentanții angajaților/lucrătorilor, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. a); Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. b); Titlul VII / Capitolul III / art. 135; Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul III / art. 137; Titlul VII / Capitolul III / art. 138 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 11 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (1)
    (1) Procedura de conciliere este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (2)
    (2) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, ministerul responsabil cu dialogul social, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de grup de unități, la nivel sectorial sau la nivel național, respectiv inspectoratul teritorial de muncă, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de unitate, desemnează o persoană pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă și comunică datele persoanei delegate atât organizației sindicale ori reprezentanților angajaților/lucrătorilor, cât și angajatorului/organizației patronale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3)
    (3) Ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv inspectoratul teritorial de muncă, după caz, convoacă părțile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăși 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului său conform alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (1)
    (1) Pentru susținerea intereselor lor la conciliere, organizațiile sindicale sau, după caz, reprezentanții angajaților/lucrătorilor, care au participat la negocierea colectivă ori sunt îndreptățite să participe la negocierea colectivă, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B, după caz, desemnează o delegație formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită, în scris, să participe la concilierea organizată de ministerul responsabil cu dialogul social sau de inspectoratul teritorial de muncă, după caz. Din delegația sindicală pot face parte și reprezentanți ai federației sau ai confederației sindicale la care organizația sindicală este afiliată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2)
    (2) Poate fi aleasă ca delegat al organizației sindicale îndreptățite să participe la negocierea colectivă, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B sau, după caz, al reprezentanților angajaților/lucrătorilor, orice persoană care îndeplinește următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. a)
    a) are capacitate deplină de exercițiu;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. b)
    b) este angajat/lucrător al unității sau reprezintă federația/ confederația sindicală reprezentativă la care organizația sindicală care a declanșat conflictul de muncă este afiliată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 135
    Pentru susținerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizația patronală desemnează printr-o împuternicire scrisă o delegație compusă din 2-5 persoane care să participe la conciliere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (2)
    (2) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de muncă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 137
    În cazul în care, în urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul III / art. 138
    În situațiile în care acordul cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (5); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (6); Titlul VII / Capitolul V / art. 151 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 151 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (1)
    (1) Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă și care au declanșat conflictul colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (2)
    (2) În lipsa sindicatelor reprezentative, hotărârea de a declara greva se ia de către sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorilor unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (3)
    (3) Pentru angajații/lucrătorii unităților în care nu sunt organizate sindicate, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorii unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (4)
    (4) Hotărârea de a declara greva se comunică în scris angajatorului/organizației patronale, precum și inspectoratului teritorial de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (5)
    (5) În vederea derulării în condiții legale a grevei Comitetul de grevă și angajatorul/organizația patronală pot încheia un acord privind partajarea și asumarea responsabilității părților pe parcursul grevei. În cazul în care este încheiată o astfel de înțelegere, aceasta se comunică și inspectoratului teritorial de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (6)
    (6) În situațiile prevăzute la art. 173, acordul prevăzut la alin. (5) va cuprinde modalitatea de stabilire a unei treimi din activitate prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 151 / alin. (1)
    (1) Greva este organizată de organizațiile sindicale care au declanșat conflictul colectiv sau de reprezentanții angajaților/lucrătorilor, după caz, conform prevederilor art. 147 alin. (1)-(3), care vor stabili durata acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 151 / alin. (2)
    (2) Organizatorii grevei prevăzuți la alin. (1) îi reprezintă pe greviști, pe toată durata grevei, în relațiile cu angajatorii, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, în cazurile în care se solicită încetarea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1)
    (1) Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfășurarea grevei de avertisment și dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor de către organizatori cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv pentru unitățile prevăzute la art. 173, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2)
    (2) Revendicările grevei nu pot fi altele decât cele rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (1)
    (1) Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, și trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puțin 2 zile lucrătoare greva propriu-zisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (2)
    (2) Pentru unitățile prevăzute la art. 173, termenul ce trebuie să preceadă greva propriu-zisă este de cel puțin 5 zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (3); Anexa nr. 4 / fragment de sursă 1 [span#id_anxA1257_bdy/span.A_ELEMENT_CENTER[5414]/br[5415]]; Anexa nr. 4 / paragraf 4 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (4)
    (4) Hotărârea de a declara greva se comunică în scris angajatorului/organizației patronale, precum și inspectoratului teritorial de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (3)
    (3) Declanșarea și încetarea grevei se comunică de către organizatorii grevei inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia își are sediul unitatea în care se declanșează greva, cu minimum 24 de ore înainte de declanșarea, respectiv în 24 de ore de la încetarea acesteia, conform modelului prezentat în anexa nr. 4.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa nr. 4 / fragment de sursă 1 [span#id_anxA1257_bdy/span.A_ELEMENT_CENTER[5414]/br[5415]]
    Fișa grevei (pentru informarea operativă a ministerului responsabil cu dialogul social)
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa nr. 4 / paragraf 4
    Nr. crt. Informații privind Date de completat 1. Unitatea la care s-a declanșat greva 2. Numărul de înregistrare al conflictului colectiv de muncă 3. Obiectul de activitate al unității, conform cod CAEN 4. Sectorul de negociere colectivă, conform legii 5. Tipul grevei (avertisment/propriu-zisă) 6. Numele reprezentanților greviștilor și date de contact 7. Numărul membrilor de sindicat care au declanșat greva 8. Numărul de angajați/lucrători din unitate 9. Numărul de angajați/lucrători membri de sindicat aflați în grevă 10. Numărul de angajați/lucrători nesindicalizați aflați în grevă 11. Data începerii grevei 12. Data încetării grevei 13. Numărul total de ore nelucrate 14. Numărul orelor nelucrate/participant la grevă 15. Motivul/Modalitatea încetării grevei (la 25-05-2023, Numărul curent 4 din Anexa nr. 4 a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 42 din 24 mai 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 25 mai 2023 )
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul IV / art. 140 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul IV / art. 143; Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul IV / art. 145; Titlul VII / Capitolul V / art. 152; Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 11 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 140 / alin. (1)
    (1) După declanșarea conflictului colectiv de muncă părțile pot hotărî, prin consens, inițierea procedurii medierii sau arbitrajului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 143
    În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost soluționat ca urmare a concilierii organizate de ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă, după caz, părțile pot hotărî, prin consens, inițierea procedurii de mediere sau arbitraj, conform prevederilor art. 142.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (1)
    (1) Pe întreaga durată a unui conflict colectiv de muncă, părțile aflate în conflict pot hotărî, prin consens, ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere de pe lângă ministerul responsabil cu dialogul social.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (2)
    (2) Hotărârile arbitrale pronunțate de Oficiul de Mediere sunt obligatorii pentru părți, completează contractele colective de muncă și se aplică prin voința părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 145
    Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de muncă este obligatorie/obligatoriu dacă părțile, de comun acord, au decis acest lucru înainte de declanșarea grevei sau pe parcursul acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 152
    Pe durata în care revendicările formulate de angajați/lucrători sunt supuse medierii ori arbitrajului, aceștia nu pot declanșa grevă sau, dacă greva este declanșată, aceasta se suspendă în condițiile art. 162 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (1)
    (1) În timpul grevei, părțile au obligația de a continua negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (2)
    (2) În cazul în care părțile ajung la un acord, conflictul colectiv de muncă este închis și greva încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (3)
    (3) Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni cu angajatorul suspendarea temporară a grevei. Dacă negocierile eșuează, greva va fi reluată, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (4)
    (4) Exceptând situația prevăzută la alin. (3), organizatorii grevei pot amâna declanșarea grevei față de data anunțată sau să o suspende pe o anumită perioadă numai dacă se reia toată procedura de declanșare a conflictelor colective de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 162 / alin. (5)
    (5) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1) atrage răspunderea juridică a acestora pentru pagubele cauzate unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (5); Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 157 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 157 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 10 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (1)
    (1) Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (1)
    (1) În situația în care, după declanșarea grevei, mai mult de jumătate din numărul angajaților/lucrătorilor care au hotărât declararea grevei renunță în scris la grevă, aceasta încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (2)
    (2) Orice retragere din grevă a unui angajat/lucrător trebuie transmisă în scris, individual, atât Comitetului de grevă, cât și angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (3)
    (3) Notificarea privind renunțarea la grevă se transmite de către Comitetul de grevă atât angajatorului, cât și inspectoratului teritorial de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (4)
    (4) În cazul în care greva nu încetează conform prevederilor alin. (1), devin aplicabile prevederile art. 166.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 153 / alin. (5)
    (5) Greva se desfășoară cu prezența greviștilor în incinta unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (2)
    (2) Pe durata unei greve declanșate într-o unitate pot înceta activitatea și angajații/lucrătorii unor subunități sau compartimente care nu au participat inițial la declanșarea conflictului colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 156 / alin. (3)
    (3) În situațiile prevăzute la alin. (2), revendicările sunt cele formulate la declanșarea conflictului colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 157 / alin. (1)
    (1) Angajații/lucrătorii care nu participă la grevă își vor continua activitatea.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 157 / alin. (2)
    (2) Angajații/lucrătorii aflați în grevă trebuie să se abțină de la orice acțiune de natură să împiedice continuarea activității de către cei care nu participă la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 158 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 158 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 158 / alin. (1)
    (1) Organizatorii grevei au obligația ca pe durata acesteia să protejeze bunurile unității și, împreună cu angajatorul, să asigure funcționarea continuă a utilajelor și a instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau pentru sănătatea oamenilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 158 / alin. (2)
    (2) Pentru pagubele materiale provocate de către participanții la grevă, angajatorul se poate adresa instanței competente pentru despăgubiri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (1)
    (1) Pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să își desfășoare activitatea de către angajații/lucrătorii aflați în grevă sau de organizatorii acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (2)
    (2) Angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflați în grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. f); Titlul II / Capitolul VII / art. 93 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2)
    (2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3)
    (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c)
    c) felul muncii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. f)
    f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul VII / art. 93
    Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dacă urmărește să înlocuiască astfel un salariat al său al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VIII / art. 176 / alin. (3); Titlul VIII / art. 176 / alin. (1); Titlul VIII / art. 176 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul VIII / art. 176 / alin. (3)
    (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepția infracțiunii prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VIII / art. 176 / alin. (1)
    (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care, prin amenințări ori prin violențe, împiedică ori obligă un angajat/lucrător sau un grup de angajați/lucrători să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VIII / art. 176 / alin. (5)
    (5) Încălcarea dispozițiilor art. 159 alin. (2) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 160 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 160 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 160 / alin. (1)
    (1) Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă la inițiativa angajatului. Pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 160 / alin. (2)
    (2) În orice moment al grevei oricare parte poate solicita participarea unui reprezentant al inspectoratului teritorial de muncă pentru constatarea eventualelor contravenții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2); Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1); Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (1) / lit. a); Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (1); Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
    (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (1) / lit. a)
    a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (1)
    (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (2)
    (2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (6); Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (6)
    (6) În situațiile prevăzute la art. 173, acordul prevăzut la alin. (5) va cuprinde modalitatea de stabilire a unei treimi din activitate prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1)
    (1) În unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în unitățile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile de transporturi pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură, greva este permisă cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și/sau funcționarea instalațiilor în deplină siguranță.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (2)
    (2) Organizatorii grevei vor notifica atât angajatorul sau, după caz, organizația patronală, cât și inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, ministerul responsabil cu dialogul social, cu minimum 24 de ore anterior declanșării grevei, cu privire la modalitățile stabilite pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 170; Titlul VII / Capitolul V / art. 171; Titlul VII / Capitolul V / art. 172 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 170
    Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justiției și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, personalul angajat de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, precum și alte categorii de personal cărora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 171
    Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate participa la grevă din momentul plecării în misiune/cursă și până la terminarea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 172
    Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stabilite prin convenții internaționale ratificate de statul român, în condițiile art. 171.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (1)
    (1) Angajații/lucrătorii au dreptul de a declanșa grevă de solidaritate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (2)
    (2) Greva de solidaritate poate fi declanșată în vederea susținerii revendicărilor formulate de angajații/lucrătorii din unități aparținând aceluiași grup de unități sau sector de negociere colectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (3)
    (3) Hotărârea de a declanșa greva de solidaritate poate fi luată de către organizațiile sindicale afiliate la aceeași federație sau confederație sindicală la care este afiliată organizația sindicală organizatoare, cu acordul a cel puțin 35% din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 150 / alin. (4)
    (4) Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi și trebuie anunțată în scris angajatorului, cu cel puțin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (5); Titlul VI / Capitolul I / art. 99 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1)
    (1) Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații/lucrătorii nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul de negociere respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (2)
    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul contractului/acordului colectiv de muncă înregistrat la nivel de sector de negociere colectivă, angajații/lucrătorii unităților în care organizațiile sindicale semnatare ale contractului au membri pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul unităților dacă angajatorii refuză să adere la contractul colectiv de muncă sectorial în condițiile art. 99 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (3)
    (3) Organizația sindicală reprezentativă semnatară poate solicita în scris angajatorilor să adere la contractul sectorial, angajatorul având obligația de a răspunde organizației sindicale, în termen de maximum 10 zile de la data notificării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (4)
    (4) În termenul prevăzut la alin. (3) are loc concilierea prin intermediul inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia își are sediul unitatea, lipsa acordului la expirarea termenului dând dreptul organizației sindicale reprezentative semnatare de a declanșa greva la nivelul angajatorului respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (5)
    (5) Prin excepție de la procedura prevăzută la art. 146-151, declanșarea grevei în condițiile alin. (4) se face după expirarea termenului de 10 zile prevăzut la alin. (3), prin notificare adresată angajatorului de către organizația sindicală reprezentativă semnatară, cu cel puțin 48 de ore înainte de declanșarea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 99 / alin. (3)
    (3) La contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel de grup de unități, organizațiile patronale sau angajatorii care nu sunt semnatare/semnatari ale/ai contractelor colective de muncă pot adera ulterior la acestea în baza unei solicitări scrise adresate părților semnatare ale contractului colectiv de muncă la acel nivel. Solicitarea de aderare se transmite și depozitarului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 30.; Titlul VII / Capitolul V / art. 154 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 154 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (3); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (4); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. a); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. b); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. c); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (6); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (7); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (8); Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (9) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 15 extrase citate
    Titlul I / art. 1 / pct. 30.
    30. grevă împotriva politicii sociale și economice a Guvernului - încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care conduc la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 154 / alin. (1)
    (1) Greva poate fi declarată numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic și social ale angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 154 / alin. (2)
    (2) Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (1)
    (1) Pot declara greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului federațiile și confederațiile sindicale reprezentative.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (2)
    (2) Prin excepție de la prevederile art. 146 alin. (1) și (2), art. 147, 151 și 152, greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului se declanșează cu respectarea procedurilor prevăzute în prezentul articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (3)
    (3) Hotărârea de a se declara greva se ia conform statutelor organizațiilor sindicale organizatoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (4)
    (4) Cu minimum 10 zile anterior declarării grevei, organizațiile sindicale organizatoare au obligația de a notifica Guvernul cu privire la declanșarea grevei. Guvernul invită reprezentanții organizațiilor sindicale organizatoare la negocieri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5)
    (5) În termenul prevăzut la alin. (4), organizatorii grevei înaintează Guvernului o copie a următoarelor documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. a)
    a) actul normativ de adoptare a documentului de politică publică care a condus la diminuarea drepturilor angajaților/ lucrătorilor prevăzute de contractele colective de muncă în vigoare la data adoptării documentului de politică publică cu specificarea clauzelor afectate;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. b)
    b) contractele colective de muncă care includ clauzele privind acordarea drepturilor ce sunt diminuate ca efect al politicii sociale și economice a Guvernului și lista unităților în care contractele colective de muncă se aplică;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (5) / lit. c)
    c) numărul angajaților/lucrătorilor a căror drepturi negociate prin contractele colective de muncă sunt diminuate și nivelul acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (6)
    (6) Guvernul are obligația de a posta pe site-ul propriu anunțul privind declararea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (7)
    (7) Organizatorul grevei notifică cu minimum 10 zile înainte de declanșarea grevei unitățile și angajatorii în care greva urmează să se desfășoare. Declanșarea și încetarea grevei se notifică și inspectoratelor teritoriale de muncă în raza cărora își au sediul unitățile în care se declanșează greva în termenul prevăzut la art. 146 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (8)
    (8) În cazul nerespectării obligației prevăzute la alin. (5), precum și în situația în care Guvernul și/sau angajatorii constată că documentul de politică economică și socială invocat nu conduce la diminuarea drepturilor angajaților/lucrătorilor negociate prin contracte colective de muncă în vigoare, Guvernul și/sau angajatorii unităților în care se desfășoară greva se pot adresa tribunalelor în a cărui circumscripție se află unitățile în care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicită instanței încetarea grevei, fiind aplicabile dispozițiile prevăzute la art. 166-169.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 155 / alin. (9)
    (9) În timpul grevei, organizatorii grevei au obligația de a continua negocierile cu Guvernul în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă, fiind aplicabile dispozițiile prevăzute la art. 153 și art. 156-162.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1); Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2); Titlul XII / Capitolul III / art. 275 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)
    (2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)
    (2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul III / art. 275
    Dispozițiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3); Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.; Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2); Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2); Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2); Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 10 extrase citate
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1)
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b); Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)
    b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (5)
    (5) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 59 / lit. b); Titlul IX / Capitolul II / art. 235 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 2-a / art. 59 / lit. b)
    b) pentru exercitarea, în condițiile legii, a dreptului la grevă și a drepturilor sindicale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IX / Capitolul II / art. 235
    Participarea la grevă, precum și organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligațiilor salariaților și nu pot avea drept consecință sancționarea disciplinară a salariaților greviști sau a organizatorilor grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul IX / art. 182 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / art. 182
    Toate cererile și actele de procedură formulate în baza prezentei legi sunt scutite de taxă judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (2); Titlul VIII / art. 176 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul V / art. 159 / alin. (2)
    (2) Angajatorul nu poate încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflați în grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VIII / art. 176 / alin. (5)
    (5) Încălcarea dispozițiilor art. 159 alin. (2) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii); Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii); Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b)
    b) neacordarea, în mod colectiv, a unor drepturi individuale prevăzute de contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă aplicabile, în condițiile în care a fost început un litigiu în acest sens în instanță și nu s-a finalizat în termen de maximum 45 de zile, calculat de la data primului termen de judecată, pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i)
    (i) cel puțin 10 angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați mai mult de 20 de salariați și mai puțin de 100 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii)
    (ii) cel puțin 10% din angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii)
    (iii) cel puțin 30 de angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1)
    (1) Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații/lucrătorii nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul de negociere respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1)
    (1) Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfășurarea grevei de avertisment și dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor de către organizatori cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv pentru unitățile prevăzute la art. 173, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2)
    (2) Revendicările grevei nu pot fi altele decât cele rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 125; Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (1); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (2); Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (3); Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1); Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B.; Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a); Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 1.; Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 2.; Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 3.; Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 4.; Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 5. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 12 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 125
    În conflictele colective de muncă de la orice nivel, angajații/lucrătorii sunt reprezentați de părțile îndreptățite să participe la negociere sau, după caz, de părțile care au participat la negocierea colectivă și care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (1)
    (1) Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă și care au declanșat conflictul colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (2)
    (2) În lipsa sindicatelor reprezentative, hotărârea de a declara greva se ia de către sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorilor unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul V / art. 147 / alin. (3)
    (3) Pentru angajații/lucrătorii unităților în care nu sunt organizate sindicate, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților/lucrătorii unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1)
    (1) Părțile contractului/acordului colectiv de muncă sunt angajatorul și angajații/lucrătorii, reprezentați după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B.
    B. Angajații/Lucrătorii:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a)
    a) la nivel de unitate:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 1.
    1. de către organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative la nivelul unității;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 2.
    2. în cazul în care nu există organizații sindicale care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform pct. 1, de către federațiile sindicale reprezentative la nivelul sectorului de negociere colectivă, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 3.
    3. în cazul în care nu există organizații care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform pct. 1 și 2, de către federațiile sindicale nereprezentative din sectorul de negociere colectivă membre ale confederațiilor reprezentative la nivel național, la solicitarea și în baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 4.
    4. în cazul în care nu există organizații care să reprezinte angajații/lucrătorii, conform pct. 1-3, de către toate sindicatele nereprezentative din unitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 5.
    5. dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității, de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor aleși prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate și mandatați special în acest scop, cu respectarea dispozițiilor art. 58 alin. (2);
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f); Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. a); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. b); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. c); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. d); Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. e); Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (3); Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 15 extrase citate
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a)
    a) angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract ori cel anterior a încetat;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b)
    b) angajatorul/organizația patronală nu acceptă revendicările formulate de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c)
    c) părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d)
    d) în condițiile în care, deși a fost începută negocierea unui contract colectiv de muncă, angajatorul nu își respectă obligația prevăzută de art. 98 alin. (4);
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e)
    e) angajatorul refuză să înceapă negocierea în condițiile în care părțile au prevăzut clauze ce urmează a fi renegociate periodic, conform art. 97 alin. (3), iar perioada convenită de către părți pentru renegocierea acestora a expirat ori dacă părțile nu ajung la un acord privind renegocierea clauzelor ce urmează a fi renegociate periodic;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f)
    f) în situația nefinalizării renegocierii prevăzută la art. 109 alin. (4), după epuizarea procedurilor de negociere prevăzute de prezenta lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g)
    g) dacă angajatorul refuză să adere la contractul/acordul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă în condițiile art. 99 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4)
    (4) Informațiile pe care angajatorul le va pune la dispoziția părții sindicale și/sau a reprezentanților angajaților/lucrătorilor, trebuie să permită o analiză a situației economico-financiare și vor cuprinde cel puțin date referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. a)
    a) situația economico-financiară a unității la zi, precum și perspectiva de evoluție a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. b)
    b) situația, structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, precum și eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. c)
    c) măsurile propuse privind organizarea muncii, programului și a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. d)
    d) măsurile propuse privind protecția drepturilor angajaților/ lucrătorilor în caz de transfer al unității sau a unei părți a acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) / lit. e)
    e) măsuri propuse de angajator privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a angajaților/ lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (3)
    (3) În cazul constatării nulității unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea acestora, în perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (4)
    (4) Până la renegocierea clauzelor a căror nulitate a fost constatată, acestea sunt înlocuite cu prevederile mai favorabile angajaților/lucrătorilor, cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul superior, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)
    (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)
    (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c); Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. f); Titlul II / Capitolul VII / art. 93 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2)
    (2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3)
    (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c)
    c) felul muncii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. f)
    f) timpul de muncă și timpul de odihnă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul VII / art. 93
    Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dacă urmărește să înlocuiască astfel un salariat al său al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la grevă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Decizia ÎCCJ nr. 5 din 5 mai 2025 privind suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu pe durata participării la grevăHotărâre · dispozitiv · forma din 5 mai 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 5 · 5 mai 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea unitară a art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu la inițiativa angajatului intervine ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară în acest sens din partea angajatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Decizia ÎCCJ nr. 5 din 5 mai 2025 privind suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu pe durata participării la grevăHotărâre · paragraful 67 · forma din 5 mai 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 5 · 5 mai 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 67
    În ceea ce privește implicațiile pe care le au asupra problemei de drept analizate prevederile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 123/2006, referitoare la obligația asigurării serviciilor esențiale, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normală, se constată că acestea nu conduc la o incompatibilitate între participarea acestor angajați la grevă și suspendarea raportului de muncă pe durata acestei participări, întrucât suspendarea se produce doar pe durata participării personale la grevă, adică în perioada de efectivă încetare a lucrului, iar nu și în intervalul/intervalele de timp în care, pe parcursul desfășurării grevei, angajatul îndeplinește sarcinile ce îi revin în vederea asigurării continuității serviciilor esențiale, minimum o treime din activitatea normală - interval/intervale de timp în care acesta nu se află în încetarea lucrului, deci nu participă efectiv la grevă, iar contractul individual de muncă nu este suspendat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Decizia ÎCCJ nr. 5 din 5 mai 2025 privind suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu pe durata participării la grevăHotărâre · paragraful 68 · forma din 5 mai 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 5 · 5 mai 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 68
    Participarea angajatului la grevă și durata acestei participări sunt chestiuni ce țin de situația de fapt; în vederea stabilirii acesteia, împrejurări cum ar fi: prezența la locul de muncă potrivit fișelor de pontaj, activitatea efectiv desfășurată în perioada de interes, momentul renunțării sau încetării grevei trebuie evaluate prin filtrul prevederilor art. 153 alin. (5) din Legea nr. 367/2022, conform cu care „greva se desfășoară cu prezența greviștilor în incinta unității“, celor ale art. 153 alin. (1) din Legea nr. 367/2022, din care rezultă că renunțarea la grevă se face în scris, și al dispozițiilor art. 173 alin. (2) din aceeași lege, potrivit cu care organizatorii grevei au obligația să notifice angajatorul și inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, ministerul responsabil cu dialogul social, cu minimum 24 de ore anterior declanșării grevei, cu privire la modalitățile stabilite pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la asigurarea serviciilor esențiale.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Protecția membrilor de sindicat și a reprezentanțilorC13 · 13 MIN · GHIDExecutarea hotărârii și recuperarea sumelorC12 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-008 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/greva-participare-organizare-salariu-si-reactia-angajatorului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision