Exploatarea la muncă și accesul la sprijin

Lucrătorii străini pot cere verificarea salariilor și contractului la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), pot sesiza Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) pentru condițiile de muncă și ședere și pot cere intervenția poliției când există indicii de infracțiune. Reținerea pașaportului de persoane neautorizate este sancționată, iar victimele traficului au măsuri specifice de asistență. În urgență, sună la 112. [41] [62] [59] [65] [84]

Regulile privind avizele, schimbarea angajatorului și anumite costuri s-au modificat în 2026; data și tipul dosarului contează. O reclamație nu prelungește automat șederea și nu garantează restituirea tuturor sumelor plătite. [80] [55] [30] [33]

ACTUALIZAT: 17 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 19 minute
CATEGORIE: Munca în context internațional

Cuprins · 15 secțiuni

01Cui se adresează
02Când trebuie să cer ajutor imediat
03Nu înțeleg salariul primit: unde merg și ce cer
04Angajatorul îmi reține pașaportul sau permisul de ședere
05Cazarea oferită de angajator este improprie
06Mi se cer bani pentru acceptarea schimbării angajatorului
07Am plătit pentru un permis de ședere care nu a fost obținut
08Ce riscă angajatorul pentru muncă fără aviz sau fără drept legal
09Angajatorul știe că lucrătorul fără ședere legală este victimă a traficului
10Sprijinul pentru victime și situația șederii
11Sprijin în limba română când munca implică alt stat
12Termene și repere
13Lista ta de pași
14Întrebări frecvente
15Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Lucrători străini din România care cer sprijin privind salariul, documentele, cazarea sau posibila exploatare.
Angajatori din România, pentru riscurile expres descrise.
Cetățeni români care cer orientare în limba română pentru raporturi de muncă în străinătate; Legea nr. 156/2000 este delimitată la sfera sa personală.

✕ NU ACOPERĂ

Dosarul complet de viză și permis; procedura detaliată a schimbării angajatorului, tratate în ghidurile conexe.
Calculul individual al taxelor, contribuțiilor sau salariului net.
Stabilirea vinovăției într-un caz concret ori promisiunea unui drept de ședere, a imunității sau a recuperării unei sume.
Determinarea legii și instanței competente pentru orice litigiu internațional, fără analiza situației concrete.

Când trebuie să cer ajutor imediat

Dacă ești amenințat, împiedicat să pleci ori există un pericol imediat pentru sănătatea sau viața ta, sună la 112. Spune unde te afli, ce se întâmplă și ce limbă înțelegi. Dacă poți face acest lucru în siguranță, contactează o persoană de încredere și păstrează separat copii ale actelor și mesajelor. Nu amâna cererea de ajutor pentru a strânge toate dovezile. [84] [35]

Pentru informații și îndrumare privind o posibilă situație de trafic de persoane, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP) poate fi contactată la 0800 800 678, apel național gratuit, sau la +40 21 313 31 00, număr apelabil și din străinătate. Petițiile pot fi trimise la anitp@mai.gov.ro. Explică dacă ai nevoie de un loc sigur și dacă angajatorul îți controlează documentele, telefonul ori accesul la bani. [83] [66]

Munca fără contract, salariul neplătit și condițiile proaste de locuit trebuie reclamate, însă nu dovedesc singure traficul de persoane. Traficul presupune acte precum recrutarea, transportarea sau primirea unei persoane în scop de exploatare, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv constrângerea, inducerea în eroare ori profitarea de vulnerabilitate. Munca forțată este o formă de exploatare. Un contract semnat sau acceptarea inițială a deplasării nu înlătură, prin ele însele, existența infracțiunii. [41] [69] [78]

Relatează faptele observabile: cine ți-a luat pașaportul, ce bani ți se cer, ce amenințări ai primit, dacă poți pleca și ce muncă ești obligat să faci. Reținerea salariilor pentru a te împiedica să pleci, datoriile impuse și controlul deplasărilor sunt motive serioase pentru evaluarea situației de către autorități; încadrarea penală depinde de ansamblul probelor. [35] [78] [79]

Nu înțeleg salariul primit: unde merg și ce cer

Lucrătorul străin are dreptul la salariu pentru munca prestată. Angajatorul trebuie să încheie contractul atât în română, cât și în limba statului de origine sau într-o limbă de circulație internațională pe care lucrătorul o înțelege ori despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, și să îi înmâneze un exemplar înainte de începerea activității. [3] [1] [2]

Cere în scris o explicație pe luni, într-o limbă pe care o poți înțelege: salariul brut, suma netă, orele lucrate, sporurile, impozitele și contribuțiile, fiecare reținere și suma efectiv virată. Compară explicația cu oferta, contractul, pontajul și extrasul bancar. În regimul OUG nr. 32/2026, aplicabil deplin din 8 august 2026, oferta trebuie să precizeze brutul, netul, modalitatea și data plății, iar angajatorul are obligația de a plăti salariul în contul bancar al lucrătorului. [46] [47] [80] [5]

ITM verifică respectarea contractului și stabilirea și acordarea drepturilor salariale. Poți folosi pagina oficială Petiții și sesizări a Inspecției Muncii ori contactele ITM; sunt prevăzute și transmiterea prin e-mail, poștă, fax sau depunerea la ghișeu. Menționează angajatorul, locul efectiv de muncă, lunile, sumele și limba în care poți comunica. Cere verificarea statelor de plată și a evidenței orelor chiar dacă aceste documente se află numai la angajator. [41] [45] [42]

Inspectorii trebuie să păstreze confidențialitatea identității celui care sesizează și să nu dezvăluie că verificarea pornește de la sesizare. Această obligație nu poate împiedica orice presupunere a angajatorului bazată pe împrejurări. Dacă te temi de represalii, descrie concret riscul și indică o adresă sigură pentru răspuns. Detaliile redactării sunt în Sesizarea ITM: redactare, dovezi și confidențialitate. [43]

Pentru obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale, calea este acțiunea la tribunal, competent după domiciliul, reședința sau locul de muncă al reclamantului. Litigiul de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru, iar sarcina probei revine angajatorului. Sesizarea ITM și acțiunea pentru bani au funcții diferite; controlul nu înlocuiește hotărârea prin care ceri plata. Termenul salarial este, în principiu, 3 ani de la scadența fiecărei sume, cu întrerupere în cazul recunoașterii datoriei de către angajator. [25] [26] [27] [28] [41] [8] [9]

Angajatorul îmi reține pașaportul sau permisul de ședere

Angajatorul nu poate păstra pașaportul ori permisul de ședere ca garanție pentru o datorie sau pentru a împiedica plecarea. Reținerea documentului de trecere a frontierei ori a permisului de ședere al unui străin de către persoane neautorizate este contravenție, sancționată cu 2.000–3.000 lei. Obligația angajatorului de a păstra o copie a documentului nu îi conferă dreptul de a reține originalul. [59] [49]

Dacă nu există un risc imediat, cere restituirea într-un mesaj păstrabil, identifică documentul și notează refuzul. Sesizează poliția și IGI, precizând cine deține actul, unde, de când și în ce condiții refuză predarea. Pentru sesizarea administrativă către IGI există formularul oficial de petiții. În caz de amenințări sau restrângere a libertății, cere intervenție urgentă și evaluarea unei posibile situații de exploatare. [59] [76] [84] [78]

Modelul obligatoriu de contract individual de muncă din Ordinul nr. 655/2026, aplicabil în limitele ordinului agențiilor și angajatorilor care folosesc serviciile lor, interzice expres reținerea actelor de identitate și restrângerea libertății de mișcare în afara programului. Pentru contractele deja în curs la intrarea ordinului în vigoare rămâne aplicabilă legea de la încheiere; interdicția legală de a reține pașaportul sau permisul nu depinde de prezența acestei clauze în contractul tău. [74] [73] [59]

Dacă documentele unei victime străine a traficului lipsesc, legea permite demersuri ale autorităților române către ambasada statului de origine pentru un document nou. Această rută are o excepție pentru solicitanții de azil și beneficiarii de protecție în România; în această situație cere îndrumarea IGI și a avocatului înainte de contactarea autorităților statului de origine. Relatează corect dacă actul este reținut, pierdut, furat ori distrus. [67]

Cazarea oferită de angajator este improprie

Reclamă separat condițiile concrete și banii ceruți: adresa, numărul persoanelor din cameră, lipsa apei sau a instalațiilor sanitare funcționale, umezeala, riscurile electrice, imposibilitatea de a ieși și suma plătită. Fotografiile făcute în siguranță, mesajele și clauza privind cazarea ajută la verificare. În regimul OUG nr. 32/2026, oferta trebuie să precizeze condițiile și cine suportă costurile; autoritățile de control pot cere angajatorului evidențele privind cazarea. [46] [48] [35]

Trimite sesizarea către ITM pentru obligațiile asumate prin raportul de muncă și către IGI pentru condițiile de încadrare și ședere. Pentru riscurile de igienă și sănătate publică, poți sesiza și direcția de sănătate publică (DSP) din județul în care se află cazarea, solicitând verificarea în domeniul său de competență. Dacă ești încuiat, amenințat sau există un pericol imediat, apelează 112. [41] [62] [75] [84]

În regimul nou, când angajatorul asigură cazarea în situația prevăzută de OUG nr. 32/2026, chiria nu poate depăși 25% din salariul net sau remunerația netă. Plafonul nu înseamnă că poate fi cerută orice chirie până la acea valoare: trebuie verificată obligația contractuală, inclusiv promisiunea unei cazări gratuite. Nicio reținere salarială nu poate fi făcută în afara condițiilor legale, iar cazarea nu poate înlocui suma minimă în bani pe care Codul muncii o protejează. [50] [46] [6] [4]

Pentru lucrătorul sezonier, încălcarea obligațiilor de cazare asumate potrivit art. 27² alin. (6) lit. c) OUG nr. 194/2002 ori reținerea automată a chiriei din salariu atrage amendă de 2.000–5.000 lei. Această sancțiune specială nu trebuie extinsă automat oricărei categorii de lucrător. Dacă locuirea face parte dintr-o situație de trafic, solicită orientare către asistență și cazare protejată; plasarea concretă se stabilește prin procedura autorităților competente. [61] [66]

Mi se cer bani pentru acceptarea schimbării angajatorului

Nu există, în textele care reglementează schimbarea angajatorului, un tarif legal pentru „acordul de plecare”. Cere temeiul exact, clauza contractuală, calculul și documentele pentru fiecare sumă. Demisia din raportul de muncă este o notificare unilaterală scrisă, pe care angajatorul trebuie să o înregistreze; refuzul de a o înregistra poate fi dovedit prin orice mijloc de probă. Posibilitatea de a începe legal la alt angajator trebuie verificată separat prin regulile de imigrare. [10] [11] [58] [53]

Contează regimul și data dosarului. Vechea regulă din OG nr. 25/2014 privind acordul scris în primul an avea excepții pentru încetarea din inițiativa angajatorului, prin acord sau prin demisie pentru neîndeplinirea obligațiilor angajatorului. Titlul respectiv a fost abrogat la 27 aprilie 2026. OUG nr. 32/2026 păstrează unele dosare sub legea veche, inclusiv cererile de aviz pentru schimbare depuse până la 7 august 2026. Pentru schimbările inițiate după tranziție nu presupune automat că vechea cerință a acordului se aplică. [82] [80]

În regimul actual, art. 56 alin. (13)–(14) OUG nr. 194/2002 prevede schimbarea prin demisie după cel puțin 6 luni de la începerea activității la angajatorul anterior, înregistrată în Registrul general de evidență a salariaților (REGES-ONLINE), cu posibilitatea reducerii perioadei pentru încălcări grave justificate corespunzător. Pentru lucrătorii din categoria art. 27², OUG nr. 32/2026 prevede și schimbarea prin agenția parte la contractul de plasare până la împlinirea a 2 ani de la începerea activității în România, cu excepția retragerii sau încetării autorizației acesteia. Cere IGI să confirme ruta aplicabilă documentelor tale. [58] [52]

Totuși, o cerere de bani nu este automat lipsită de orice temei. OUG nr. 32/2026 permite, în situația nerespectării perioadei de 6 luni prevăzute de art. 40 alin. (2), recuperarea anumitor investiții în cursuri de română, cazare și transport. Trebuie verificat dacă perioada a fost într-adevăr încălcată, inclusiv excepția pentru abuzuri grave, și dacă sumele sunt reale și dovedite. Aceasta nu autorizează un preț arbitrar pentru semnătură, reținerea pașaportului sau deduceri salariale nelegale. Reținerile cu titlu de daune au condițiile speciale din art. 169 Codul muncii. [53] [52] [7] [59]

Contestă cererea nejustificată în scris și sesizează ITM/IGI, anexând mesajele. Dacă există constrângeri ori amenințări pentru a continua munca, relatează-le și poliției. Pentru documentele și procedura schimbării, vezi Schimbarea angajatorului sau a funcției de către lucrătorul străin. [41] [62] [35] [79]

Am plătit pentru un permis de ședere care nu a fost obținut

Stabilește mai întâi cui ai plătit și pentru ce: o taxă oficială, cheltuieli administrative, transport, servicii de plasare sau o promisiune de „garantare” a permisului. Păstrează chitanța, transferul, mesajele, oferta și contractul. Cere numărul și data cererii depuse, dovada achitării taxelor către autoritate și orice solicitare de completare ori decizie. Verifică direct la IGI situația documentului; plata către angajator nu dovedește că dosarul a fost depus sau că șederea a fost prelungită. [76] [54] [35]

În noul regim, angajatorului autorizat îi este interzisă perceperea comisioanelor, tarifelor, taxelor, garanțiilor sau depozitelor în condițiile art. 11 alin. (3) OUG nr. 32/2026; pentru raporturile de plasare supuse Ordinului nr. 655/2026, angajatorul nu poate transfera lucrătorului contravaloarea serviciilor de plasare. Aceste interdicții trebuie deosebite de costurile legale ale vizei, transportului și cazării, pe care art. 40 alin. (8) le pune în sarcina străinului dacă oferta fermă nu stabilește altfel. Nu considera orice sumă numită „taxă de acte” drept taxă oficială: cere destinația și documentul justificativ. [51] [73] [53]

Poți cere în scris executarea obligației asumate sau, când sunt îndeplinite condițiile legale, restituirea și repararea prejudiciului. Temeiul depinde de acte: plata unei sume nedatorate, neexecutarea contractului, desființarea lui ori plata pentru o cauză viitoare care nu s-a realizat au reguli distincte. Restituirea nu este garantată pentru orice taxă oficială aferentă unui dosar respins și nici simpla respingere nu dovedește culpa celui care a ajutat la depunere. Cererea judiciară trebuie formulată împotriva persoanei care datorează efectiv restituirea, cu individualizarea sumei și a motivului. [29] [30] [31] [32] [33]

Sesizarea către ITM/IGI poate declanșa controlul; recuperarea banilor poate necesita o acțiune judiciară distinctă. Dacă ai fost indus în eroare pentru a ți se lua banii — de exemplu, prin pretinderea mincinoasă a depunerii dosarului — poți depune plângere penală. Înșelăciunea presupune elementele prevăzute de art. 244 Cod penal; neobținerea permisului nu o dovedește automat. [41] [62] [35] [70]

Plângerea penală poate fi formulată și oral, fiind consemnată de organul care o primește. Dacă nu înțelegi româna, o poți depune în limba pe care o înțelegi și poți solicita traducerea citației; persoana vătămată are drept la interpret gratuit. O plângere scrisă se semnează, iar forma electronică are cerința semnăturii electronice prevăzută de Cod. O simplă petiție online nu trebuie confundată cu îndeplinirea tuturor cerințelor unei plângeri penale. [38] [40] [34] [36] [37]

Ce riscă angajatorul pentru muncă fără aviz sau fără drept legal

La 17 octombrie 2026, nu se mai poate porni de la ideea că orice angajare a unui străin se face încă în baza vechiului aviz. În forma anterioară abrogării, art. 36 alin. (1) lit. a) OG nr. 25/2014 prevedea amendă de 10.000–20.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără aviz de angajare sau detașare, cu sau fără contract scris. Existau categorii exceptate de la aviz. Titlul I a fost însă abrogat la 27 aprilie 2026, iar noul mecanism și dosarele tranzitorii sunt reglementate de OUG nr. 32/2026. Prin urmare, vechea amendă nu trebuie prezentată ca sancțiune generală actuală; pentru fapte anterioare contează legea aplicabilă și efectele succesiunii legilor. [81] [80]

În regimul actual, trebuie identificată abaterea concretă:

Primirea la muncă a unui străin cu ședere ilegală, cu sau fără contract scris: amendă de 10.000–20.000 lei pentru fiecare persoană, în temeiul OUG nr. 194/2002. Dacă angajatorul știe că persoana este victimă a traficului, intră în discuție infracțiunea descrisă mai jos. [60] [14]
Primirea la muncă fără contract individual scris, în condițiile art. 16 alin. (1) Codul muncii: amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană, fără depășirea plafonului cumulat de 1.000.000 lei, potrivit textului actual al art. 260 alin. (1) lit. e). Acesta este un temei distinct de problema dreptului de ședere. [12]
Lipsa unui document care nu este cerut categoriei respective nu trebuie tratată ca încălcare. De exemplu, OUG nr. 194/2002 permite încadrarea în baza permisului de ședere pentru anumite categorii, inclusiv titularii șederii pe termen lung, membrii de familie ai cetățeanului român și titularii permisului acordat ca victime în condițiile art. 130. [63]

ITM și IGI pot verifica actele și condițiile concrete în limitele competențelor lor. O cerere în curs, o promisiune a recrutorului sau existența unui pașaport nu trebuie confundate cu verificarea dreptului actual de a lucra și de a locui în România. Pentru traseul administrativ, vezi Viza și șederea pentru muncă: dosar și continuitate. [41] [62] [80] [63]

Angajatorul știe că lucrătorul fără ședere legală este victimă a traficului

Art. 265 alin. (2) Codul muncii sancționează primirea la muncă a unei persoane aflate în ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală. Trebuie întrunite împreună primirea la muncă, șederea ilegală, calitatea de victimă și cunoașterea acestei situații de către angajator. Nu este suficientă numai lipsa unui document. [14]

Dacă munca este de natură să pună în pericol viața, integritatea sau sănătatea persoanei, pedeapsa prevăzută de alin. (3) este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Instanța poate dispune și măsurile complementare prevăzute de alin. (4), precum excluderea de la ajutoare sau achiziții publice pentru până la 5 ani, recuperarea unor ajutoare din perioada de până la 12 luni anterior faptei ori închiderea punctului de lucru/retragerea licenței, când gravitatea justifică măsura. Ele nu sunt toate automate. [15] [16] [17] [18] [19] [20]

Angajatorul are și obligațiile de plată prevăzute de art. 265 alin. (5): remunerațiile restante, obligațiile fiscale și sociale aferente și costurile transferării plăților în țara în care persoana s-a întors. Pentru remunerația convenită, textul instituie prezumția salariului mediu brut pe economie, care poate fi răsturnată prin dovada contrară a angajatorului sau a salariatului. Sancțiunea penală nu înlocuiește recuperarea drepturilor bănești. [21] [22] [23] [24]

Dacă faptele întrunesc și elementele traficului ori ale muncii forțate, organele judiciare verifică încadrarea corespunzătoare. Nu este necesar ca victima să stabilească ea însăși toate infracțiunile înainte de a cere ajutor: plângerea trebuie să descrie faptele și dovezile cunoscute. [78] [79] [35]

Sprijinul pentru victime și situația șederii

Victimele traficului au drept la informații despre proceduri într-o limbă pe care o înțeleg și la asistența juridică obligatorie prevăzută de lege pentru procedurile penale și pretențiile civile vizate de aceasta. Legea reglementează și asistență și cazare protejată, acordate prin serviciile și procedurile competente. Solicită expres aceste măsuri poliției, procurorului și serviciilor către care ești îndrumat. [65] [66]

Pentru străinii în privința cărora există motive serioase de a fi considerați victime, Legea nr. 678/2001 prevede până la 90 de zile de recuperare și reflecție, pentru refacere și luarea unei decizii privind cooperarea cu autoritățile. Tolerarea rămânerii este acordată de IGI la solicitarea procurorului sau instanței. Perioada poate înceta în cazurile prevăzute de lege, inclusiv reluarea din proprie inițiativă a contactului cu infractorii, pericol pentru ordinea publică/securitatea națională ori invocarea nejustificată a statutului. [64]

Distinct, art. 130 OUG nr. 194/2002 reglementează un drept de ședere de 6 luni, fără viză și chiar în cazul intrării ilegale, pentru victimele infracțiunilor enumerate. Acordarea presupune solicitarea procurorului sau a instanței și condiții cumulative: intenție clară de cooperare ori cooperare efectivă, încetarea relațiilor cu suspecții, oportunitate pentru investigații și absența pericolului pentru ordinea publică sau securitatea națională. Prelungirile sunt condiționate; pentru victimele infracțiunilor de muncă vizate de text există și ruta specială de prelungire necesară recuperării salariilor. Permisul se eliberează gratuit, dar poate fi revocat în cazurile legale. Simpla depunere a unei reclamații nu acordă automat permisul. [55] [56]

Nici sesizarea muncii fără contract nu conferă, prin ea însăși, imunitate generală: Codul muncii prevede și răspunderea persoanei care prestează muncă fără contract. Autoritățile trebuie să evalueze faptele concrete, inclusiv constrângerea și eventuala calitate de victimă. Cere evaluarea protecției aplicabile; nu accepta asigurarea angajatorului că el poate „anula” orice risc și nici amenințarea că nu ai voie să reclami. [13] [64] [65]

Dacă raportul de muncă încetează înaintea expirării permisului unic/Cărții albastre UE, art. 56 alin. (6) păstrează dreptul de ședere până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, dar nu mai mult decât durata indemnizației de șomaj sau, în lipsa acesteia, 90 de zile de la înregistrarea încetării raportului de muncă. Nu sunt 90 de zile adăugate automat după expirarea permisului. Verifică imediat cu IGI data și procedura care ți se aplică; acest termen este diferit de perioada de reflecție a unei victime. [57]

Sprijin în limba română când munca implică alt stat

Dacă ești cetățean român care lucrează în străinătate, poți cere sprijin ambasadei sau consulatului României din statul respectiv. În sfera Legii nr. 156/2000, privind cetățenii români cu domiciliul în România, misiunile fac demersuri prin autoritățile competente ale statului de primire și transmit sesizările privind încălcarea drepturilor de muncă. Soluționarea litigiului și executarea plății țin de procedurile și autoritățile competente; consulatul nu înlocuiește instanța. Trimite contractul, denumirea angajatorului, adresa muncii, perioada, sumele și un contact sigur. [71]

Dacă ai fost plasat din România printr-un agent, poți sesiza ITM pentru activitatea de plasare. Legea nr. 156/2000 cere mediere gratuită și, după forma legală de angajare din statul de primire, contractul ori documentul echivalent și în română, pus la dispoziție înainte de plecare. Această verificare a agentului nu înlocuiește acțiunea împotriva angajatorului străin. [72] [71]

Pentru orientare privind munca în alte țări europene, folosește pagina în română a rețelei europene a serviciilor de ocupare (EURES), EURES — Ajutor și asistență, și opțiunea de contactare a unui consilier. Cere un consilier care comunică în română și îndrumare către instituția competentă pentru problema ta. Serviciul descris oferă informații, orientare și sprijin; nu reprezintă o hotărâre de plată sau o garanție de reprezentare în instanță. [77]

Pentru suspiciuni de trafic în străinătate, poți contacta și ANITP la numărul internațional indicat mai sus. Legea nr. 678/2001 prevede asistență consulară la cerere pentru cetățenii români victime și măsuri privind repatrierea și documentele necesare. Dacă locuiești în România și reclami o infracțiune comisă într-un alt stat membru UE, Codul de procedură penală obligă organul judiciar român să primească plângerea și să o transmită autorității competente din statul respectiv. Această regulă privește sesizarea penală, nu transferul automat al unui litigiu salarial. [83] [68] [39]

Dacă ești lucrător străin în România, folosește traseul ITM–IGI și, pentru posibile infracțiuni, poliție/parchet. Dreptul la interpret în procesul penal și dreptul victimei traficului la informații într-o limbă înțeleasă nu depind de cunoașterea românei. Indică limba concretă, cere comunicarea directă cu autoritatea și evită să te bazezi exclusiv pe traducerea persoanei reclamate. [41] [62] [34] [65]

Termene și repere procedurale

REGULĂAcțiunea pentru salarii restante

Interval: 3 ani. [8]
De când începe: Scadența fiecărui drept salarial. [8]
Cum se aplică: Se urmărește separat data la care fiecare sumă era datorată; nu se calculează global de la încetarea contractului. [8]
Consecințe: Împlinirea prescripției poate afecta posibilitatea obținerii plății pe cale judiciară; nu aștepta finalizarea controlului pentru a calcula termenul. [8]

[8][9][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Recunoașterea datoriei de către angajator întrerupe prescripția în condițiile art. 171 alin. (2). [9]
Situațiile concrete de suspendare sau întrerupere se examinează individual; sesizarea administrativă nu trebuie tratată ca substitut pentru acțiunea în justiție. [8] [25]

REGULĂRăspunsul la petiția administrativă

Interval: 30 de zile; posibilă prelungire cu cel mult 15 zile pentru cercetări mai amănunțite în materia tratată. [44]
De când începe: Înregistrarea la autoritatea competentă. [44]
Cum se aplică: Dacă petiția a fost redirecționată, cele 30 de zile curg de la înregistrarea la autoritatea competentă. [44]
Consecințe: Autoritatea trebuie să comunice răspunsul, favorabil sau nefavorabil. Păstrează numărul de înregistrare pentru urmărirea lui. [44]

[44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Prelungirea se dispune de conducător și se notifică în prealabil petentului. [44]
Termenul privește răspunsul la petiție; nu este un termen de plată a salariului sau de acordare a permisului. [44]

REGULĂPerioada de recuperare și reflecție pentru posibile victime străine

Interval: Până la 90 de zile. [64]
De când începe: Existența unor motive serioase de a considera străinul victimă și procedura de tolerare la solicitarea procurorului sau instanței. [64]
Cum se aplică: Se raportează la perioada acordată în procedura competentă, nu automat la ziua depunerii oricărei reclamații. [64]
Consecințe: Permite refacerea și o decizie informată privind cooperarea; permisul temporar are procedură distinctă. [64] [55]

[64][55]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Poate înceta pentru reluarea din proprie inițiativă a contactului cu infractorii, pericol pentru ordinea publică/securitatea națională sau invocarea nejustificată a statutului. [64]

REGULĂDreptul temporar de ședere al victimelor infracțiunilor enumerate

Interval: 6 luni; prelungiri succesive de câte 6 luni în condițiile legale. [55]
De când începe: Acordarea de IGI la solicitarea procurorului sau instanței, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor art. 130. [55]
Cum se aplică: Durata rezultă din dreptul acordat; simpla plângere nu stabilește începutul valabilității unui permis. [55]
Consecințe: Permisul este eliberat gratuit, în condițiile textului; protecția nu este automată. [55]

[55][56]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se cer cooperare/intenție clară de cooperare, ruperea relațiilor cu suspecții, oportunitate pentru investigații și absența pericolului pentru ordinea publică/securitatea națională. [55]
Prelungirea pentru recuperarea remunerațiilor se aplică doar victimelor infracțiunilor de muncă și în condițiile art. 130 alin. (4). [55]
Dreptul se poate revoca în cazurile art. 130 alin. (6)–(8). [56]

REGULĂȘederea după încetarea raportului de muncă

Interval: Până la expirarea perioadei acordate, dar cel mult perioada indemnizației de șomaj ori, fără indemnizație, 90 de zile de la înregistrarea încetării. [57]
De când începe: Încetarea raportului de muncă înainte de expirarea perioadei permisului unic sau Cărții albastre UE. [57]
Cum se aplică: Se verifică împreună data expirării și, pentru persoana fără indemnizație, data înregistrării încetării plus limita de 90 de zile. [57]
Consecințe: La expirarea dreptului este necesară evaluarea rutei legale aplicabile cu IGI; nu există prelungire prin simpla sesizare a angajatorului. [57] [76]

[57][64][76][80]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Încheierea unui nou contract în intervalul prevăzut de alin. (6) păstrează dreptul până la expirarea permisului, în condițiile alin. (7). [57]
Nu se confundă cu perioada de reflecție pentru victime și nu adaugă 90 de zile după expirarea permisului. [57] [64]

REGULĂPerioadele relevante pentru schimbarea angajatorului în noul regim

Interval: 6 luni în condițiile art. 56 alin. (13)–(14); pentru categoria art. 27^2, implicarea agenției până la 2 ani în condițiile art. 40. [58] [52]
De când începe: Data începerii activității înscrisă în REGES-ONLINE; pentru art. 56 alin. (13), la angajatorul anterior. [58] [52]
Cum se aplică: Se identifică întâi categoria lucrătorului și regimul dosarului; datele sunt cele precizate de normele aplicabile, nu data unei cereri informale de acord. [58] [52] [80]
Consecințe: Nu reprezintă un tarif de acord; eventuala recuperare de costuri are condiții distincte. [53]

[58][52][80][53]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Încălcările grave justificate corespunzător permit excepțiile prevăzute de texte. [58] [52]
Retragerea sau încetarea autorizației agenției schimbă ruta potrivit art. 40 alin. (5). [52]
Dosarele păstrate prin art. 49–50 OUG nr. 32/2026 rămân supuse regulilor tranzitorii. [80]

Lista ta de pași

Dacă există pericol imediat, apelează 112 și comunică locul și limba înțeleasă; pentru îndrumare privind traficul, contactează ANITP. [84] [83]
Păstrează contractul, oferta, dovezile de plată și mesajele; notează faptele și persoanele care le cunosc. Nu amâna sesizarea până când obții toate documentele angajatorului. [35] [42]
Pentru salariu, cere explicația brut–net și a fiecărei rețineri, apoi sesizează ITM cu lunile și sumele afectate. [46] [6] [41]
Pentru pașaport sau permis reținut, cere restituirea numai dacă este sigur și sesizează poliția/IGI; nu îl folosi ca garanție de datorie. [59] [76] [84]
Pentru cazare, indică adresa și condițiile concrete către ITM/IGI și, pentru riscuri sanitare, către DSP competentă. [48] [41] [62] [75]
Înainte de a plăti o sumă pentru „acord” sau „acte”, cere temeiul, calculul și chitanța; distinge costurile legale de comisioanele interzise. [53] [51] [73]
Verifică la IGI documentul, categoria și data dosarului înainte de schimbarea angajatorului; nu presupune aplicarea automată a regulilor vechi din OG nr. 25/2014. [80] [58] [76]
Urmărește separat scadența fiecărui salariu, valabilitatea permisului și răspunsul la petiție. Aceste termene au declanșatori și efecte diferite. [8] [57] [44]

Întrebări frecvente

Pot cere ajutor înainte să am dovada completă a traficului?

Da. Descrie faptele și probele cunoscute: amenințări, reținerea actelor, bani și imposibilitatea de a pleca. Autoritățile stabilesc încadrarea; nu trebuie să dovedești singur toate elementele înainte de sesizare. Pentru pericol imediat, 112; pentru îndrumare antitrafic, ANITP. [35] [78] [84] [83]

Dacă nu vorbesc română, pot depune plângere penală?

Poți depune plângerea în limba pe care o înțelegi și poți cere traducerea citației. Persoana vătămată are dreptul la interpret gratuit în condițiile Codului de procedură penală. Plângerea orală este consemnată de organul care o primește. [40] [34] [38]

O sesizare ITM îmi aduce automat salariul restant?

ITM poate controla stabilirea și acordarea drepturilor. Pentru obligarea angajatorului la plată, formulezi cererea la tribunalul competent. Drepturile salariale se prescriu, în principiu, în 3 ani de la scadența fiecărei sume; nu trata așteptarea controlului ca înlocuitor al acțiunii judiciare. [41] [25] [26] [8]

Trebuie să plătesc orice sumă cerută pentru a pleca de la angajator?

Cere temeiul și documentele costurilor. Demisia este unilaterală, iar condițiile schimbării locului de muncă potrivit regimului de imigrare se verifică separat. Noua lege permite recuperarea unor costuri în situația nerespectării perioadei prevăzute de art. 40 alin. (2), fără a institui o taxă arbitrară de acord și fără a autoriza reținerea pașaportului. [10] [58] [53] [59]

Pot primi cazare protejată dacă sunt victimă a traficului?

Legea reglementează cazare temporară și servicii de asistență, prin procedurile autorităților competente. Pentru străinii victime, sunt prevăzute și spații separate, fără a fi necesară luarea în custodie publică. Cere evaluare și îndrumare prin ANITP și autoritățile care îți gestionează situația. [66] [83]

Dacă am reclamat angajatorul, permisul meu rămâne valabil?

Reclamația nu acordă automat un drept nou de ședere. Regimul victimelor de la art. 130 OUG nr. 194/2002 are condiții proprii, iar încetarea raportului de muncă poate limita perioada de ședere rămasă conform art. 56 alin. (6). Verifică documentele și data încetării cu IGI. [55] [57] [76]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

Angajarea unei persoane aflate în ședere ilegală, cunoscând calitatea de victimă a traficului, este infracțiunea prevăzută de art. 265 alin. (2), sancționată cu 3 luni–2 ani închisoare ori amendă penală. [14]
Punerea în pericol prin natura muncii atrage forma agravată, iar măsurile complementare sunt facultative; obligațiile bănești din art. 265 alin. (5) sunt distincte. [15] [16] [21] [22]
Munca fără contract și salariul neplătit nu dovedesc singure traficul; sunt necesare elementele constitutive, evaluate din fapte. [78] [69]
Salariul și reținerile se verifică prin contract și evidențe; ITM controlează, iar tribunalul poate dispune plata. [3] [6] [41] [25]
Contractul salariatului străin se încheie în română și în limba prevăzută de art. 16 alin. (1^9); exemplarul se predă înaintea activității. [1] [2]
Reținerea neautorizată a pașaportului/permisului este contravenție de 2.000–3.000 lei; păstrarea unei copii nu autorizează reținerea originalului. [59] [49]
Chiria pentru cazarea asigurată de angajator în regimul OUG nr. 32/2026 este plafonată la 25% din net; pentru sezonieri există și sancțiunea specială de 2.000–5.000 lei. [50] [61]
Nu rezultă un tarif legal pentru consimțământul la plecare; recuperarea anumitor costuri la nerespectarea perioadei art. 40 alin. (2) trebuie analizată distinct și nu autorizează rețineri nelegale. [53] [7]
Pentru sumele plătite în vederea unui permis, restituirea și despăgubirea depind de temei și probe; simpla neobținere nu dovedește înșelăciunea. [29] [30] [33] [70]
Titlul I OG nr. 25/2014 a fost abrogat la 27 aprilie 2026; vechiul aviz și sancțiunea sa nu mai reprezintă regula generală, iar dosarele tranzitorii sunt delimitate. [80] [81]
Primirea la muncă a unui străin cu ședere ilegală este sancționată în regimul actual de OUG nr. 194/2002 cu 10.000–20.000 lei per persoană, distinct de ipoteza penală. [60] [14]
Recuperarea/reflecția de până la 90 de zile și șederea de 6 luni pentru victime au condiții și proceduri distincte; reclamația nu produce automat permis. [64] [55] [56]
Termenul de 90 de zile după încetarea înregistrată a muncii, fără indemnizație, este limitat și de expirarea perioadei permisului; nu se adaugă automat la acesta. [57]
Consulatul sprijină cetățenii români în limitele legii și prin autoritățile locale; ITM controlează agenții de plasare, iar EURES oferă orientare, fără a înlocui judecata litigiului. [71] [72] [77]
Persoana vătămată poate reclama în limba înțeleasă și are dreptul la interpret gratuit în procesul penal. [40] [34]
Petiția administrativă are termen de răspuns de 30 de zile cu prelungirea legală, iar salariile au prescripție separată de 3 ani de la scadență. [44] [8] [9]

Pregătirea documentelor și alegerea instituției competente pentru sesizare

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1^9) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1^9)
(1^9) Angajatorul este obligat ca, în cazul în care salariatul este cetățean străin, să încheie contractul individual de muncă atât în limba română, cât și în limba statului de origine a străinului sau într-o limbă de circulație internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3)
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul I / art. 159 / alin. (2)
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul II / art. 165 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul II / art. 165
Pentru salariații cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)
(1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2)
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (1)
(1) Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (2)
(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. e) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. e)
e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. f) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. f)
f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (2)
(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (3)
(3) Dacă munca prestată de persoanele prevăzute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este de natură să le pună în pericol viața, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4)
(4) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la alin. (2) și (3) și la art. 264 alin. (4), instanța de judecată poate dispune și aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse complementare:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. a)
a) pierderea totală sau parțială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestații, ajutoare ori subvenții publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. b)
b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziții publice pentru o perioadă de până la 5 ani;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. c)
c) recuperarea integrală sau parțială a prestațiilor, ajutoarelor ori subvențiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracțiunii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (4) / lit. d)
d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracțiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licențe de desfășurare a activității profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5)
(5) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la alin. (2) și (3) și la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. a)
a) orice remunerație restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remunerației se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepția cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. b)
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalitățile de întârziere și amenzile administrative corespunzătoare;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul V / art. 265 / alin. (5) / lit. c)
c) cheltuielile determinate de transferul plăților restante în țara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270
Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272
Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 1.341 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 1.341 / alin. (1)
(1) Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.530 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.530
Dreptul la daune-interese Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 1.549 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 1.549 / alin. (1)
(1) Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 1.554 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 1.554 / alin. (1)
(1) Contractul desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ținută, în acest caz, să restituie celeilalte părți prestațiile primite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul VIII / Capitolul I / art. 1.635 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul VIII / Capitolul I / art. 1.635 / alin. (2)
(2) Ceea ce a fost prestat în temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a înfăptuit, este, de asemenea, supus restituirii, afară numai dacă cel care a prestat a făcut-o știind că înfăptuirea cauzei este cu neputință sau, după caz, a împiedicat cu știință realizarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea GENERALĂ / Titlul III / Capitolul III / art. 81 / alin. (1) / lit. g^1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea GENERALĂ / Titlul III / Capitolul III / art. 81 / alin. (1) / lit. g^1)
g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (2)
(2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (4)
(4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (5)
(5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (6) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (6)
(6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (10) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (10)
(10) În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuiește pe teritoriul României, cetățean român, străin sau persoană fără cetățenie, și prin aceasta se sesizează săvârșirea unei infracțiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea și să o transmită organului competent din țara pe teritoriul căreia a fost comisă infracțiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (11) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (11)
(11) Persoana care nu vorbește sau nu înțelege limba română poate depune plângerea în limba pe care o înțelege. Odată cu depunerea plângerii aceasta poate solicita ca, atunci când este citată, să primească și o traducere a citației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicatăLege · art. 6 alin. (2) lit. A a), b) și e) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 6 alin. (2) lit. A a), b) și e)
a) controlează aplicarea reglementărilor legale, generale și speciale, cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 6 alin. (2) lit. A a), b) și e)
b) controlează stabilirea și acordarea drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 6 alin. (2) lit. A a), b) și e)
e) controlează folosirea forței de muncă, în scopul identificării cazurilor de muncă nedeclarată;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicatăLege · art. 19 lit. c), d) și e) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 19 lit. c), d) și e)
c) să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum și salariaților, singuri ori în prezența martorilor, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 19 lit. c), d) și e)
d) să li se pună la dispoziție de către entitatea controlată copii de pe documentele care au legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 19 lit. c), d) și e)
e) să ia declarații scrise, singuri sau în prezența martorilor, salariaților, angajatorilor și/sau, după caz, reprezentanților legali ai acestora, precum și altor persoane care pot da informații cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicatăLege · art. 18 lit. c) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 lit. c)
c) să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege și să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLege · art. 8 alin. (1)–(2); art. 9 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 8 alin. (1)–(2); art. 9
(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 8 alin. (1)–(2); art. 9
(2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 8 alin. (1)–(2); art. 9
În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Inspecția Muncii — Petiții și sesizăriGhid oficial · Formular Petiție — căi de comunicareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Formular Petiție — căi de comunicare
Pentru petiții puteți depune petiția prin următoarele căi de comunicare: fax, email, poșta sau la ghișeul instituției.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 6 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 6 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. a)
f) remunerația brută și netă sau salariul lunar brut și net, după caz, precum și tariful orar, modalitățile de plată și datele de plată a salariului sau a remunerației, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 6 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. a)
(2) Următoarele elemente se includ în oferta fermă și trebuie să specifice fără echivoc dacă acestea cad în sarcina angajatorului ori a străinului, astfel:
Textul în documentul-sursă ↗
art. 6 alin. (1) lit. f) și alin. (2) lit. a)
a) dacă angajatorul asigură cazare, cu obligativitatea menționării condițiilor de cazare de care străinul va beneficia pe toată durata șederii, precum și de acordare a hranei, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 alin. (1) lit. a) și h) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 7 alin. (1) lit. a) și h)
a) să efectueze plata remunerației sau a salariului în contul bancar al străinului angajat;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 7 alin. (1) lit. a) și h)
h) să garanteze accesul străinilor încadrați în muncă la proceduri de reclamație și raportare a abuzurilor, în condiții de confidențialitate, inclusiv prin intermediul platformei electronice;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 alin. (1) lit. f) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1) lit. f)
f) să pună la dispoziția personalului Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sau altor organe competente toate documentele și informațiile necesare verificării condițiilor de încadrare în muncă a străinilor, inclusiv contractele individuale de muncă, dovezile de plată a salariilor, evidențele privind cazarea și copii ale documentelor de ședere ale străinilor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 alin. (1) lit. i) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1) lit. i)
i) să păstreze la sediul social sau la punctele de lucru o copie a documentului de călătorie sau a permisului de ședere din care rezultă legalitatea șederii străinului pe teritoriul României, precum și documentele justificative privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol, pentru o perioadă de minimum cinci ani de la încetarea raportului de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)
(2) În situația prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. a), costul chiriei nu poate depăși 25% din remunerația netă sau salariul net al străinului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 11 alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (3)
Angajatorul autorizat răspunde integral pentru legalitatea procesului de încadrare în muncă, pentru respectarea interdicției de percepere a oricăror comisioane, tarife sau taxe de la străinii încadrați în muncă ori de a solicita constituirea de garanții sau depozite în vederea asigurării îndeplinirii obligațiilor asumate de către acesta prin contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 40 alin. (2)–(5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 40 alin. (2)–(5)
(2) Străinul prevăzut la art. 27^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu poate avea inițiativa schimbării angajatorului pentru o perioadă de 6 luni de la data începerii activității pe teritoriul României înregistrată în REGES-ONLINE, cu excepția situației prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
art. 40 alin. (2)–(5)
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), străinul poate avea inițiativa schimbării angajatorului anterior perioadei de 6 luni în cazuri justificate corespunzător de încălcare gravă de către angajator a clauzelor și condițiilor contractuale sau a raporturilor de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 40 alin. (2)–(5)
(4) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (2), precum și în situația prevăzută la alin. (3), străinul poate schimba angajatorul doar prin intermediul agenției de plasare care este parte a contractului de plasare până la împlinirea perioadei de 2 ani de la data începerii activității pe teritoriul României înregistrată în REGES-ONLINE.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 40 alin. (2)–(5)
(5) În situația în care agenției de plasare i-a fost retrasă autorizația potrivit dispozițiilor art. 32 sau aceasta i-a încetat potrivit dispozițiilor art. 33, străinul plasat poate schimba angajatorul în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (9)-(12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 alin. (1) lit. g); art. 40 alin. (8)–(10) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 7 alin. (1) lit. g); art. 40 alin. (8)–(10)
g) să asigure, direct sau prin furnizori acreditați ori în colaborare cu instituții publice, organizații nonguvernamentale, organizații internaționale sau instituții de învățământ, cursuri de limba română care să cuprindă și elemente de integrare culturală și socială pentru străini, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data începerii activității pe teritoriul României înregistrată în REGES-ONLINE, cu o durată de cel puțin 6 ore pe săptămână;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 7 alin. (1) lit. g); art. 40 alin. (8)–(10)
(8) Costurile privind obținerea vizei, transportul din țara de origine sau de reședință în România, transportul intern și cazarea cad în sarcina străinului, cu excepția situației în care se stabilește altfel de către angajator prin oferta fermă.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 7 alin. (1) lit. g); art. 40 alin. (8)–(10)
(9) În situația în care străinul nu respectă perioada prevăzută la alin. (2), angajatorul poate recupera sumele investite pentru implementarea obligației menționate la art. 7 alin. (1) lit. g), pentru cazare și pentru transport.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 7 alin. (1) lit. g); art. 40 alin. (8)–(10)
(10) Exercitarea obligațiilor prevăzute de prezentul articol nu poate avea ca efect restrângerea drepturilor lucrătorului străin recunoscute de legislația națională, de dreptul Uniunii Europene sau de tratatele internaționale la care România este parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 52 alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)
(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, sau străinul se găsește în una dintre situațiile de revocare a dreptului de ședere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de ședere temporară se refuză.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 130 alin. (1)–(5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 130 alin. (1)–(5)
(1) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prevăzute la alin. (2), străinilor victime ale:a) infracțiunilor prevăzute la art. 210, 211, 263 sau 264 din Codul penal; b) infracțiunilor prevăzute la art. 264 alin. (4) sau art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 130 alin. (1)–(5)
(2) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă pentru o perioadă de 6 luni, fără obligativitatea obținerii unei vize și chiar dacă străinii au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:a) străinii manifestă o intenție clară de a coopera sau cooperează cu autoritățile competente pentru a facilita identificarea și tragerea la răspundere penală a participanților la săvârșirea infracțiunilor ale căror victime sunt; b) străinii au încetat relațiile cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor ale căror victime sunt; c) acordarea dreptului de ședere este oportună pentru derularea investigațiilor judiciare; d) șederea străinilor în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 130 alin. (1)–(5)
(3) Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la alin. (2).(4) În cazul în care nu se solicită prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (3), la solicitarea străinilor victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b), dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:a) prezența străinilor pe teritoriul României este necesară în vederea realizării procedurilor legale pentru recuperarea remunerațiilor restante de la angajatorul care a comis infracțiunile prevăzute la art. 264 alin. (4) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare; b) străinii nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională. (5) Permisul de ședere temporară se eliberează cu titlu gratuit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 130 alin. (6)–(8) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 130 alin. (6)–(8)
(6) Dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) sau prelungit potrivit alin. (3) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, în oricare dintre următoarele situații:a) străinii au reînnoit în mod intenționat contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor prevăzute la alin. (1); b) străinii au indus în eroare autoritățile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la datele și informațiile furnizate; c) străinii refuză să coopereze cu autoritățile competente; d) străinii prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională; e) autoritățile competente constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală. (7) Dreptul de ședere temporară prelungit potrivit alin. (4) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (6) lit. a)-d) sau în situația în care străinii au primit remunerațiile restante.(8) Deciziile de revocare a dreptului de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se comunică străinilor potrivit art. 78.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 56 alin. (6)–(7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (6)–(7)
(6) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, dreptul de ședere temporară în scop de muncă rămâne valabil până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizație de șomaj.(7) În cazul încheierii de către străin a unui nou contract de muncă în termenul prevăzut la alin. (6), dreptul de ședere al acestuia rămâne valabil până la data expirării permisului unic sau a Cărții albastre a UE.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 56 alin. (13)–(14) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (13)–(14)
(13) Pe perioada de valabilitate a permisului unic sau a Cărții albastre a UE, străinul poate schimba angajatorul prin demisie după o perioadă de cel puțin 6 luni de la data începerii activității pe teritoriul României la angajatorul anterior, înregistrată în REGES-ONLINE.(14) Prin excepție de la perioada prevăzută la alin. (13), aceasta poate fi redusă în cazuri justificate corespunzător de încălcare gravă de către angajator a clauzelor și condițiilor contractuale sau a raporturilor de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 134 pct. 15 și art. 135 alin. (1) lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 134 pct. 15 și art. 135 alin. (1) lit. c)
15. reținerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de ședere de către persoane neautorizate;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 134 pct. 15 și art. 135 alin. (1) lit. c)
c) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, cele prevăzute la pct. 9 și 15;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 134 pct. 17 și art. 135 alin. (1) lit. f) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 134 pct. 17 și art. 135 alin. (1) lit. f)
primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin cu ședere ilegală, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 134 pct. 17 și art. 135 alin. (1) lit. f)
f) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, cea prevăzută la pct. 17;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 134 pct. 18 și art. 135 alin. (1) lit. g) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 134 pct. 18 și art. 135 alin. (1) lit. g)
18. nerespectarea de către angajator a obligațiilor privind asigurarea cazării lucrătorului sezonier, asumate potrivit dispozițiilor art. 27^2 alin. (6) lit. c), sau reținerea automată a chiriei din salariu;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 134 pct. 18 și art. 135 alin. (1) lit. g)
g) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cea prevăzută la pct. 18;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 143 alin. (1) lit. c^1) și e) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 143 alin. (1) lit. c^1) și e)
c^1) să organizeze și să efectueze, în condițiile legii, controale în instituțiile publice sau particulare, precum și în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deținător, în vederea constatării îndeplinirii condițiilor de plasare ori încadrare în muncă ori de detașare a străinilor pe teritoriul României, de către agențiile de plasare a forței de muncă, angajatori sau beneficiarii prestării de servicii;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 143 alin. (1) lit. c^1) și e)
e) să beneficieze de serviciile unui interpret autorizat sau a unei persoane de încredere, atunci când situația o impune, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicatăLege · art. 132^1 alin. (1), partea introductivă și lit. a), b), d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 132^1 alin. (1), partea introductivă și lit. a), b), d)
(1) Pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României, în baza permiselor de ședere pe care le dețin, străinii din următoarele categorii:
Textul în documentul-sursă ↗
art. 132^1 alin. (1), partea introductivă și lit. a), b), d)
a) străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 132^1 alin. (1), partea introductivă și lit. a), b), d)
b) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetățean român;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 132^1 alin. (1), partea introductivă și lit. a), b), d)
d) străinii titulari ai dreptului de ședere temporară acordat potrivit prevederilor art. 130;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoaneLege · art. 39^1 alin. (1)–(3) · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
art. 39^1 alin. (1)–(3)
(1) Străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de persoane beneficiază de o perioadă de recuperare și reflecție de până la 90 de zile, pentru a se reface, a ieși de sub influența făptuitorilor și a lua o decizie în cunoștință de cauză privind cooperarea cu autoritățile competente, timp în care li se acordă de către Oficiul Român pentru Imigrări, la solicitarea procurorului sau a instanței, tolerarea rămânerii pe teritoriul României. În perioada de recuperare și reflecție, străinii beneficiază de drepturile prevăzute la art. 38.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 39^1 alin. (1)–(3)
(3) Perioada de reflecție încetează în oricare dintre următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
art. 39^1 alin. (1)–(3)
a) se constată că victimele traficului de persoane restabilesc, din proprie inițiativă, contactul cu infractorii;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 39^1 alin. (1)–(3)
b) există un pericol pentru ordinea publică și securitatea națională;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 39^1 alin. (1)–(3)
c) statutul de victimă a fost invocat în mod nejustificat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoaneLege · art. 43 și art. 44 alin. (1) · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 43 și art. 44 alin. (1)
Victimele infracțiunilor de trafic de persoane au dreptul să primească, în limba pe care o înțeleg, informații cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 43 și art. 44 alin. (1)
(1) Persoanelor prevăzute la art. 43 li se asigură asistență juridică obligatorie pentru a putea să își exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, și să își susțină cererile și pretențiile civile față de persoanele care au săvârșit infracțiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt implicate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoaneLege · art. 32 alin. (1), (7)–(8) și art. 38 alin. (1)–(3) · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 32 alin. (1), (7)–(8) și art. 38 alin. (1)–(3)
(1) Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane, denumite în continuare centre, sau în locuințe protejate pentru victimele traficului de persoane, înființate prin prezenta lege, denumite în continuare locuințe protejate.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 32 alin. (1), (7)–(8) și art. 38 alin. (1)–(3)
(7) Centrele și locuințele protejate sunt amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții civilizate de cazare și igienă personală, hrană, asistență psihologică și medicală.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 32 alin. (1), (7)–(8) și art. 38 alin. (1)–(3)
(8) În cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului se înființează servicii de asistență pentru victimele adulte ale traficului de persoane.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 32 alin. (1), (7)–(8) și art. 38 alin. (1)–(3)
(1) Străinii victime ale traficului de persoane pot fi cazați în centrele special amenajate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, fără a mai fi necesară luarea în custodie publică a acestora. În acest scop, administrația centrelor amenajează spații speciale, separate de cele destinate cazării străinilor luați în custodie publică.(2) Străinii victime ale traficului de persoane, solicitanți ai unei forme de protecție în România, pot fi cazați în centrele special amenajate potrivit Legii nr. 122/2006privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare.(3) Cazarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de directorul general al Oficiului Român pentru Imigrări, la solicitarea scrisă a autorităților competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoaneLege · art. 39 · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 39
În cazul în care străinii, victime ale traficului de persoane, nu posedă niciun document de identitate sau acesta a fost pierdut, furat ori distrus, Ministerul Administrației și Internelor poate solicita ambasadelor acreditate în România eliberarea unui nou pașaport sau titlu de călătorie, după caz, pentru aceștia, cu excepția cazului solicitanților de azil ori al beneficiarilor de protecție în România.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoaneLege · art. 28 alin. (1)–(2) și art. 29 · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 28 alin. (1)–(2) și art. 29
(1) Cetățenilor români aflați pe teritoriul altor tari, victime ale traficului de persoane, li se acordă, la cerere, asistența de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în acele tari.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 28 alin. (1)–(2) și art. 29
(2) În vederea repatrierii cetățenilor români victime ale traficului de persoane, Ministerul Afacerilor Externe asigură transportul acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 28 alin. (1)–(2) și art. 29
Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, eliberează, în caz de necesitate, în vederea repatrierii, documente de identitate cetățenilor români care au fost victime ale traficului de persoane, într-un timp rezonabil, fără întârzieri nejustificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Legea nr. 286/2009 privind Codul penalLege · art. 182 lit. a)–b) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 182 lit. a)–b)
Prin exploatarea unei persoane se înțelege:
Textul în documentul-sursă ↗
art. 182 lit. a)–b)
a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 182 lit. a)–b)
b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Legea nr. 286/2009 privind Codul penalLege · art. 244 alin. (1) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 244 alin. (1)
(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 1; art. 5; art. 15 · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 1; art. 5; art. 15
Statul român asigură, în conformitate cu prevederile prezentei legi, protecția cetățenilor români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 1; art. 5; art. 15
Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare, va depune diligențele necesare pentru ca, prin intermediul autorităților publice sau al organismelor străine competente, să se asigure cetățenilor români prevăzuți la art. 1:a) respectarea, pe durata angajării, a drepturilor prevăzute de legislația statului de primire, de acordurile, înțelegerile și convențiile bilaterale și multilaterale la care România și statul de primire sunt parte, precum și a clauzelor contractului individual de muncă sau, după caz, documentului echivalent acestuia, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (5); b) aplicarea măsurilor de protecție a salariaților, prevăzute de legislația statului respectiv; c) soluționarea eventualelor litigii, având ca obiect respectarea drepturilor cetățenilor români, potrivit legislației statului de primire.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 1; art. 5; art. 15
În cazurile în care misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României sunt sesizate de către cetățenii români angajați în străinătate cu privire la încălcarea legislației aplicabile în materie de dreptul muncii și a clauzelor contractului individual de muncă sau, după caz, a documentului echivalent acestuia pentru statele prevăzute la art. 12 alin. (2), încheiate cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (5), acestea transmit sesizările respective autorităților locale competente ale statului pe teritoriul căruia își desfășoară activitatea angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 8 alin. (5); art. 12 alin. (1)–(2); art. 18 · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 8 alin. (5); art. 12 alin. (1)–(2); art. 18
(5) Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 8 alin. (5); art. 12 alin. (1)–(2); art. 18
(1) Pentru statele în care contractele individuale de muncă se încheie, potrivit legislației aplicabile în statul respectiv, în formă scrisă, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a asigura încheierea acestora de către părți atât în limba statului în care se află stabilit sau își desfășoară activitatea angajatorul, cât și în limba română, precum și punerea la dispoziția lucrătorului român a acestui contract, înainte de plecarea acestuia din România.(2) Pentru statele în care forma de angajare nu se realizează prin încheierea unui contract de muncă, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a asigura comunicarea și punerea la dispoziția lucrătorului cetățean român, înainte de plecarea acestuia din România, a documentului echivalent contractului de muncă potrivit legislației statului de primire, atât în limba română, cât și în limba statului în care se află stabilit sau își desfășoară activitatea angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 8 alin. (5); art. 12 alin. (1)–(2); art. 18
Controlul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8-13 și al activității desfășurate de agenții de plasare a forței de muncă și de către furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă se realizează de inspectorii de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Ordinul nr. 655/2026 privind aprobarea modelului-cadru al contractelor utilizate în activitatea de plasare a lucrătorilor străiniNormă · art. 2 alin. (1); art. 5; anexa nr. 1, art. 5 lit. h) · forma din 11 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 2 alin. (1); art. 5; anexa nr. 1, art. 5 lit. h)
(1) Agențiile de plasare a străinilor, denumite în continuare agenții de plasare, precum și angajatorii înregistrați care beneficiază de serviciile agențiilor de plasare au obligația să utilizeze exclusiv modelele-cadru aprobate prin prezentul ordin la încheierea contractelor prevăzute la art. 1 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
art. 2 alin. (1); art. 5; anexa nr. 1, art. 5 lit. h)
(1) Contractele în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân supuse dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 2 alin. (1); art. 5; anexa nr. 1, art. 5 lit. h)
(2) Contractele care urmează a fi încheiate după data intrării în vigoare a prezentului ordin vor respecta în mod obligatoriu modelele-cadru aprobate prin prezentul ordin.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 2 alin. (1); art. 5; anexa nr. 1, art. 5 lit. h)
h) să nu perceapă de la străini contravaloarea serviciilor de plasare prevăzută în prezentul contract.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Ordinul nr. 655/2026 privind aprobarea modelului-cadru al contractelor utilizate în activitatea de plasare a lucrătorilor străiniNormă · anexa nr. 3, art. 13 lit. i) · forma din 11 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 3, art. 13 lit. i)
i) să nu rețină documentele de identitate ale salariatului și să nu restricționeze libertatea de mișcare a acestuia în afara programului de lucru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Normele din 11 iunie 2025 privind organizarea și funcționarea activității de inspecție sanitară de stat, aprobate prin Ordinul nr. 1.757/2025Normă · art. 1 lit. c); art. 7 alin. (4); art. 9 alin. (6) · forma din 11 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 1 lit. c); art. 7 alin. (4); art. 9 alin. (6)
c) structura de control în sănătate publică județeană - structură din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, împuternicită, conform legii, să exercite activitatea de inspecție sanitară în domeniile specifice, la nivelul teritoriului arondat;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 1 lit. c); art. 7 alin. (4); art. 9 alin. (6)
(4) Structura de control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București are competențe privind desfășurarea activităților de inspecție sanitară și control în sănătate publică a obiectivelor, activităților, produselor și persoanelor din unitățile aflate în aria administrativ-teritorială, cu excepția unităților arondate ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 1 lit. c); art. 7 alin. (4); art. 9 alin. (6)
(6) În activitatea de inspecție sanitară, inspectorii sanitari și asistenții inspectori pot participa în echipe mixte, alături de reprezentanții altor instituții cu prerogative în activitatea de control în sănătate publică, în vederea efectuării inspecției sanitare de stat privind respectarea prevederilor legale din domeniul sănătății publice, în următoarele situații:a) la sesizări; b) în situații urgente cu risc major, cu impact asupra stării de sănătate a populației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: IGI — Formular petițiiGhid oficial · Formular petiții, introducerea formularuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Formular petiții, introducerea formularului
Prin intermediul formularului următor puteţi înregistra cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea dumneavoastră:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: EURES — Ajutor și asistențăGhid oficial · Rețeaua EURES — contactarea unui consilierTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Rețeaua EURES — contactarea unui consilier
EURES oferă o reţea de consilieri care pot acorda solicitanţilor de locuri de muncă şi angajatorilor informaţii, ajutor şi asistenţă, prin intermediul unor contacte personale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Legea nr. 286/2009 privind Codul penalLege · art. 210 alin. (1) și (3) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 210 alin. (1) și (3)
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate; b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 210 alin. (1) și (3)
(3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Legea nr. 286/2009 privind Codul penalLege · art. 212 · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 212
Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței sale sau la o muncă obligatorie se pedepsește cu închisoarea de la unu la 3 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
Dispozițiile titlului I și dispozițiile referitoare la obținerea și prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă în baza unei cereri unice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică până la data de 7 august 2026, exclusiv pentru derularea procedurilor de înregistrare a angajatorilor străinilor și a procedurilor de autorizare a agențiilor de plasare a străinilor, precum și pentru testarea funcționalității platformei electronice prin simularea unor proceduri de depunere și soluționare a cererilor unice.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
(1) Cererile pentru avize de angajare sau de detașare depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se soluționează potrivit normelor în vigoare la momentul depunerii lor.(2) Cererile pentru avize de angajare sau de detașare programate în aplicația prevăzută la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Inspectoratului General pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau depuse la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se soluționează potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(3) Străinii pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă, respectiv viza de lungă ședere pentru detașare în baza avizelor de angajare sau de detașare, după caz, emise anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și a celor emise în baza cererilor prevăzute la alin. (1) și (2), în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de către angajator, respectiv de către beneficiarul prestării de servicii.(4) Solicitările de vize de lungă ședere pentru angajare în muncă sau pentru detașare, transmise misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, prin Portalul electronic pentru facilitarea procesului de obținere a vizelor eViza, prevăzut la art. 65 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară, cu modificările și completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele depuse în baza avizelor de angajare sau de detașare prevăzute la alin. (3) se primesc, se examinează și se soluționează potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
(6) Străinii care intră în România în baza vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă sau pentru detașare acordate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau ca urmare a soluționării solicitărilor prevăzute la alin. (4) pot fi încadrați în muncă sau detașați și pot solicita prima prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă sau în scop de detașare, după caz, potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
(1) Prin excepție de la art. 49 alin. (2), cererile pentru avizele de angajare depuse în vederea încadrării în muncă a străinilor titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă la schimbarea angajatorului se soluționează dacă au fost depuse la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări până la data de 7 august 2026.(2) Străinii pentru care se obțin avizele de angajare ca urmare a soluționării cererilor prevăzute la alin. (1) pot fi încadrați în muncă și pot solicita următoarea prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
(1) Începând cu 8 august 2026, străinii care au obținut un drept de ședere temporară în scop de muncă potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot schimba angajatorul în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (9)-(12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 48; art. 49 alin. (1)–(4), (6); art. 50; art. 51 alin. (1); art. 55
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, titlul I al Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor — forma anterioară abrogării titlului ILege · art. 36 alin. (1) lit. a) și alin. (3) · forma din 8 mai 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 36 alin. (1) lit. a) și alin. (3)
a) primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin fără aviz de angajare sau de detașare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 36 alin. (1) lit. a) și alin. (3)
(3) Fapta prevăzută la alin. (1) lit. a) nu constituie contravenție dacă străinul face parte din categoriile prevăzute la art. 3 alin. (2) sau la art. 20 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor — forma anterioară abrogării titlului ILege · art. 17 alin. (5)–(6) · forma din 8 mai 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (5)–(6)
(5) În situațiile prevăzute la alin. (1), cu condiția să nu fi trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior, ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului scris al angajatorului anterior, document care este depus de noul angajator la Inspectoratul General pentru Imigrări.(6) Prevederile alin. (5) nu se aplică în cazul în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din inițiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părților ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: ANITP — Date de contact și linia pentru informații antitraficGhid oficial · Date de contact — telefoane antitrafic și petițiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Date de contact — telefoane antitrafic și petiții
0 800 800 678 (apel naţional gratuit)
Textul în documentul-sursă ↗
Date de contact — telefoane antitrafic și petiții
+4021.313.31.00 sau 004.021.313.31.00 (apelabil şi din străinătate)
Textul în documentul-sursă ↗
Date de contact — telefoane antitrafic și petiții
Adresa de e-mail pentru transmiterea petiţiilor E-mail: anitp@mai.gov.ro
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: ANITP — RecomandăriGhid oficial · Recomandarea pentru situații de urgențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Recomandarea pentru situații de urgență
Dacă este o situație de urgență, apelează numărul unic 112.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Munca fără contract: dovezi și sesizareC03 · 12 MIN · GHID Sesizarea ITM: redactare, dovezi și confidențialitateC12 · 10 MIN · GHID CU MODEL Viza și șederea pentru muncă: dosar și continuitateC17 · 18 MIN · GHID Schimbarea angajatorului sau a funcției de către lucrătorul străinC17 · 19 MIN · GHID

Exploatarea la muncă și accesul la sprijin

Când trebuie să cer ajutor imediat

Nu înțeleg salariul primit: unde merg și ce cer

Angajatorul îmi reține pașaportul sau permisul de ședere

Cazarea oferită de angajator este improprie

Mi se cer bani pentru acceptarea schimbării angajatorului

Am plătit pentru un permis de ședere care nu a fost obținut

Ce riscă angajatorul pentru muncă fără aviz sau fără drept legal

Angajatorul știe că lucrătorul fără ședere legală este victimă a traficului

Sprijinul pentru victime și situația șederii

Sprijin în limba română când munca implică alt stat

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Exploatarea la muncă și accesul la sprijin

Cui se adresează

01Când trebuie să cer ajutor imediat

02Nu înțeleg salariul primit: unde merg și ce cer

03Angajatorul îmi reține pașaportul sau permisul de ședere

04Cazarea oferită de angajator este improprie

05Mi se cer bani pentru acceptarea schimbării angajatorului

06Am plătit pentru un permis de ședere care nu a fost obținut

07Ce riscă angajatorul pentru muncă fără aviz sau fără drept legal

08Angajatorul știe că lucrătorul fără ședere legală este victimă a traficului

09Sprijinul pentru victime și situația șederii

10Sprijin în limba română când munca implică alt stat

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Când trebuie să cer ajutor imediat

Nu înțeleg salariul primit: unde merg și ce cer

Angajatorul îmi reține pașaportul sau permisul de ședere

Cazarea oferită de angajator este improprie

Mi se cer bani pentru acceptarea schimbării angajatorului

Am plătit pentru un permis de ședere care nu a fost obținut

Ce riscă angajatorul pentru muncă fără aviz sau fără drept legal

Angajatorul știe că lucrătorul fără ședere legală este victimă a traficului

Sprijinul pentru victime și situația șederii

Sprijin în limba română când munca implică alt stat

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri