Sesizarea ITM: redactare, dovezi și confidențialitate
Poți trimite o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) prin e-mail sau prin formularul oficial. Pentru o reclamație obișnuită privind munca fără contract trebuie să te identifici; petițiile anonime se clasează, cu excepția legală a celor despre hărțuire pe criteriu de sex ori hărțuire morală. Inspectorii trebuie să păstreze confidențialitatea identității tale față de angajator. [1] [12] [33] [2] [3] [5]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Sesizări și litigii
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Pot reclama anonim munca fără contract?
- 03Ce scriu în sesizare
- 04Ce dovezi anexez și ce fac dacă nu am contract
- 05Pot trimite sesizarea prin e-mail și cui mă adresez?
- 06Ce înseamnă confidențialitatea față de angajator
- 07Unde reclam o posibilă divulgare a identității
- 08Protecția împotriva represaliilor și răspunderea proprie
- 09Model orientativ de sesizare ITM
- 10Lista ta de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane care sesizează încălcări în domeniul relațiilor de muncă, inclusiv muncă fără contract.
Salariați care solicită confidențialitate sau reclamă divulgarea identității petiționarului.
Calculul termenelor și urmărirea răspunsului ITM, dezvoltate în ghidul despre răspunsul la sesizarea ITM.
Procedura completă de hărțuire și raportările prin canale pentru avertizori, tratate în ghidurile despre procedura internă pentru sesizările de hărțuire și raportarea neregulilor.
Stabilirea în concret a prejudiciului, răspunderii și despăgubirilor într-un litigiu individual.
Pot reclama anonim munca fără contract?
Pentru o sesizare obișnuită despre muncă nedeclarată, regula este identificarea petiționarului: petițiile anonime sau fără date de identificare nu se iau în considerare și se clasează. Dacă ai lucrat fără contract și vrei soluționarea unei petiții în nume propriu, completează datele tale; faptul că nu dorești ca angajatorul să afle numele nu transformă sesizarea într-una anonimă față de ITM. Inspectorii au separat obligația de a păstra confidențialitatea identității tale. [2] [5]
Există o excepție precisă, introdusă de la 1 decembrie 2024: clasarea pentru anonimat nu se aplică petițiilor despre hărțuire pe criteriu de sex ori hărțuire morală. Acestea sunt supuse analizei persoanei responsabile sau comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, potrivit metodologiei aplicabile. Excepția nu privește, prin simplul ei obiect, o reclamație numai despre lipsa contractului. [3] [4]
Pentru procedura specifică, consultă Procedura internă pentru sesizările de hărțuire — pașii angajatorului. Raportările prin canale dedicate sunt tratate separat în Raportarea neregulilor și protecția avertizorului.
Ce scriu în sesizare
Organizează textul astfel încât inspectoratul să poată identifica persoanele, locul și faptele de verificat. OG nr. 27/2002 cere identificarea petiționarului, iar formularul Inspecției Muncii avertizează că adresa completă este necesară pentru primirea răspunsului. [2] [13]
Include:
- Datele tale: numele și prenumele, adresa poștală completă și adresa de e-mail pentru corespondență; completează și câmpurile cerute de formularul instituției alese. De exemplu, îndrumarea ITM Argeș solicită expres și codul numeric personal, alături de numele complet și adresa exactă. Aceasta este cerința publicată de acel inspectorat, nu o enumerare a datelor făcută de art. 7 din OG nr. 27/2002. [31] [2]
- Angajatorul și locul de muncă: denumirea cunoscută, sediul, punctul de lucru și, dacă le cunoști, codul unic de înregistrare (CUI) și persoana care coordonează activitatea. Dacă nu cunoști denumirea juridică, descrie exact locul și informațiile pe care le ai, fără a completa date presupuse. Îndrumarea instituțională cere identificarea angajatorului și a locațiilor activității. [31]
- Cronologia: perioada, zilele și orele relevante, activitatea efectivă, cine dădea instrucțiuni, ce s-a convenit despre contract și plată și ce s-a întâmplat în realitate. Aceasta este o recomandare de redactare pentru ca faptele să poată fi verificate prin documente și informații, nu o listă legală de câmpuri obligatorii. [28]
- Cererea concretă: indică aspectele pe care ceri să le verifice ITM și documentele pe care le anexezi ori despre care știi că există la angajator. Inspectorii pot cere informații și documente de la angajator și salariați. [7]
Pentru un atelier de reparații auto, de exemplu, sunt utile adresa efectivă a atelierului, reperele de acces, intervalele în care se lucrează și operațiunile pe care le-ai făcut. Acestea sunt exemple de detalii factuale utile controlului, nu cerințe juridice speciale pentru acest sector. [28]
Ce dovezi anexez și ce fac dacă nu am contract
Atașează copii ale materialelor relevante pe care le deții: contract sau acte adiționale, mesaje despre angajare și program, pontaje ori evidențe personale ale zilelor lucrate, documente de plată și solicitări trimise anterior. Pentru fiecare anexă, arată ce fapt și ce perioadă susține. Lista este orientativă; utilitatea ei rezultă din verificările pe care inspectorul le poate face asupra documentelor și informațiilor, iar anexa singură nu stabilește automat existența încălcării. [28]
Lipsa unui exemplar al contractului nu înseamnă că trebuie să renunți la sesizare. Controlul identificării muncii nedeclarate intră în atribuțiile Inspecției Muncii. Angajatorului îi revine încheierea contractului în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității, și predarea unui exemplar salariatului înainte de începerea activității. Arată concret dacă nu ai semnat deloc un contract sau dacă l-ai semnat, dar nu ai primit exemplarul tău. [6] [10] [11]
Spune ce înscrisuri se află numai la angajator și cine poate furniza informații. Inspectorul poate solicita documentele necesare, copii de la entitatea controlată și declarații scrise de la salariați, angajatori, reprezentanți sau alte persoane care cunosc faptele. Prin urmare, anexele tale nu trebuie să înlocuiască verificările ITM. [7] [8] [9] [28]
Pentru situația de fond, consultă Munca fără contract: dovezi și sesizare.
Pot trimite sesizarea prin e-mail și cui mă adresez?
Da, sesizarea poate fi trimisă prin e-mail, fără deplasare la sediu pentru depunere. OG nr. 27/2002 recunoaște petiția formulată în scris ori prin poștă electronică, iar pagina oficială a Inspecției Muncii enumeră e-mailul printre căile de comunicare. [1] [12]
Ca punct de pornire pentru alegerea destinatarului, îndrumarea oficială ITM Galați indică inspectoratul pe raza căruia se află sediul angajatorului. Precizează separat locul unde ai lucrat, mai ales dacă diferă de sediu, și verifică pe pagina de contact a inspectoratului adresa destinată petițiilor. Nu folosi automat o adresă publicată pentru alt serviciu. [14] [31]
Poți utiliza și formularul electronic al Inspecției Muncii. [33] Completează datele cerute și păstrează copia textului și a anexelor expediate. Solicită numărul de înregistrare; instituția are obligația de a primi și înregistra petițiile prin compartimentul pentru relații cu publicul. [12] [30]
Pentru termenul răspunsului, redirecționare și urmărirea stadiului, continuă cu Răspunsul la sesizarea ITM și redirecționarea ei.
Ce înseamnă confidențialitatea față de angajator
Inspectorii de muncă trebuie să păstreze confidențialitatea identității persoanei care semnalează încălcările și să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că fac controlul ca urmare a unei sesizări. Prin urmare, regula privește atât identitatea petiționarului, cât și dezvăluirea împrejurării că sesizarea a declanșat controlul. [5]
Poți reaminti această obligație în cerere. Ea există prin lege, fără să depindă de o formulă specială adăugată de tine. Confidențialitatea față de angajator este compatibilă cu identificarea ta față de ITM. [5] [2]
Din această obligație nu rezultă însă că angajatorul nu poate bănui cine a reclamat, de exemplu din perioada sau situația descrisă. Este o distincție practică: faptul că a aflat ori a presupus numele tău nu demonstrează singur că inspectorul l-a comunicat. Pentru reclamarea unei divulgări, contează ce informație a fost transmisă, cui, când și prin ce mijloc. [29]
Unde reclam o posibilă divulgare a identității
Păstrează sesizarea inițială, numărul de înregistrare, răspunsurile, mesajele și orice înscris din care rezultă presupusa divulgare. Redă separat ceea ce ai constatat direct și ceea ce ți-a relatat altcineva; acestea ajută la cercetarea concretă a conduitei reclamate. [18] [29]
Pentru conduita inspectorului, poți formula o petiție către conducerea ITM, în atenția inspectorului-șef, și/sau către Inspecția Muncii, explicând încălcarea presupusă a art. 18 lit. c) din Legea nr. 108/1999. Această orientare rezultă din conducerea ITM de către inspectorul-șef, subordonarea ITM față de Inspecția Muncii și răspunderea conducerii pentru activitatea de soluționare a petițiilor. Cere cercetarea incidentului și comunicarea constatărilor; rezultatul depinde de faptele și probele stabilite. [15] [16] [17] [18] [5] [34]
Sesizarea care privește activitatea unei persoane nu poate fi soluționată de persoana respectivă ori de un subordonat al acesteia. Dacă reclami chiar conduita conducerii ITM, menționează acest lucru și adresează demersul Inspecției Muncii, pentru a putea fi respectată această regulă. [19] [16] [34]
Pentru o posibilă prelucrare nelegală a datelor tale, poți depune plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Procedura oficială permite plângerea persoanei care consideră că prelucrarea datelor sale încalcă legea, inclusiv când presupusa încălcare are loc în România. Această cale privește prelucrarea datelor, distinct de soluționarea problemei de muncă reclamate inițial. [20]
În plângerea la ANSPDCP descrie divulgarea, instituția reclamată, datele comunicate, destinatarul și dovezile disponibile. Precizează demersurile făcute față de instituția reclamată și răspunsul primit, dacă există. Include numele și prenumele tău, adresa poștală și, la depunerea electronică, e-mailul, precum și informațiile disponibile pentru identificarea operatorului. Respectă cerințele privind semnarea; pentru o plângere transmisă electronic care nu poate fi semnată, autoritatea poate cere confirmarea corectitudinii datelor. [21] [22] [23]
Folosește instrucțiunile și formularul oficial ANSPDCP. Sunt admise și depunerea la registratură, poșta sau e-mailul. Poți cere confidențialitatea anumitor date, identificate expres, dar în procedura ANSPDCP identitatea poate trebui comunicată entității reclamate dacă este necesar soluționării. Nu presupune că plângerea împotriva ITM poate fi cercetată fără ca ITM să afle cine este persoana vizată. [32] [24]
Protecția împotriva represaliilor și răspunderea proprie
Salariații, reprezentanții lor și membrii de sindicat care înaintează angajatorului o plângere ori inițiază proceduri pentru respectarea drepturilor din Codul muncii beneficiază de protecție împotriva tratamentului advers din partea angajatorului. Salariatul care se consideră victimă poate cere instanței competente despăgubiri și restabilirea situației anterioare sau anularea situației create, prezentând faptele din care se poate prezuma tratamentul advers. Dacă după sesizare apar asemenea măsuri, păstrează actele și cronologia lor. [25] [26]
Confidențialitatea sesizării nu înlătură răspunderea proprie pentru alte fapte. Codul muncii prevede pentru persoana care prestează muncă fără încheierea unui contract individual de muncă o amendă de 500–1.000 lei. Aceasta este o sancțiune pentru prestarea fără contract, nu o sancțiune pentru depunerea petiției; nu presupune că simpla depunere îți asigură imunitate. [27]
Model orientativ de sesizare ITM
Completează numai situații reale și păstrează în model doar solicitările potrivite cazului tău. Datele de identificare servesc înregistrării unei petiții în nume propriu, iar lista de fapte și anexe ajută verificarea. Completează și datele suplimentare cerute de formularul inspectoratului ales; de exemplu, anunțul ITM Argeș cere codul numeric personal. [2] [30] [28] [31]
Către: Inspectoratul Teritorial de Muncă [județ / București]
Subiect: Sesizare privind [descrierea problemei] la [angajator / loc de muncă]Subsemnatul/Subsemnata [nume și prenume], cu adresa poștală [adresă completă], e-mail [adresă], date suplimentare de identificare cerute de formularul oficial [completează, după caz], vă sesizez următoarele:
1. Angajator și locul activității
[Denumirea cunoscută a angajatorului, CUI dacă este cunoscut, sediul și adresa exactă a punctului de lucru; persoana care coordonează activitatea, dacă este cunoscută.]2. Faptele
[Perioada și zilele relevante, activitatea prestată, programul efectiv, situația contractului, aspectele de plată sau condițiile de muncă reclamate. Pentru fiecare afirmație, arată ce ai constatat direct.]3. Documente și persoane care pot lămuri situația
[Lista anexelor, cu data și faptul susținut de fiecare; documentele despre care știi că se află la angajator; persoanele care pot furniza informații.]4. Solicitări
Vă rog să înregistrați petiția și să verificați, în limitele competenței legale, următoarele aspecte: [enumerare concretă]. Solicit comunicarea numărului de înregistrare și a răspunsului la [datele de corespondență]. [7] [30]Vă solicit păstrarea confidențialității identității mele și respectarea obligației de a nu dezvălui angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuați controlul ca urmare a unei sesizări, potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 108/1999. [5]
Anexe: [lista numerotată]
Data: [zi, lună, an]
Numele: [nume și prenume]
Semnătura: [pentru înscrisul semnat pe care îl depui sau îl atașezi]
Modelul poate fi transmis prin e-mail ori adaptat câmpurilor formularului oficial; OG nr. 27/2002 permite poșta electronică. Câmpul pentru semnătură din model nu înseamnă că orice petiție trimisă prin e-mail necesită semnătură electronică calificată. [1]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot folosi un e-mail fără numele meu pentru a reclama munca la negru?
O adresă de e-mail nu înlocuiește datele de identificare ale petiționarului. Pentru o reclamație obișnuită privind munca nedeclarată, petiția anonimă sau fără identificare se clasează; excepția din art. 7 alin. (2) privește hărțuirea pe criteriu de sex ori hărțuirea morală. Poți să te identifici față de ITM, beneficiind de obligația legală de confidențialitate a inspectorului. [2] [3] [5]
Trebuie să am deja toate actele angajatorului?
Descrie faptele și anexează materialele relevante de care dispui, precizând ce documente există la angajator. Inspectorii pot cere documentele și informațiile necesare, copii de la entitatea controlată și declarații de la persoanele care cunosc situația. Lista de anexe a petiționarului este orientativă și nu înlocuiește aceste verificări. [7] [8] [9] [28]
Dacă angajatorul îmi spune că știe cine a reclamat, este dovedită divulgarea de către ITM?
Nu rezultă automat cine a comunicat informația: angajatorul poate deduce autorul din împrejurări. Legea îi impune inspectorului confidențialitatea, iar o sesizare privind încălcarea ei trebuie să descrie faptele și indiciile concrete ale transmiterii. Poți sesiza conducerea ITM ori Inspecția Muncii și, pentru prelucrarea datelor, ANSPDCP. [29] [5] [15] [16] [34] [20]
De reținut
Arată cele 11 idei principale ale ghidului
Inspectorul trebuie să păstreze identitatea confidențială și să nu dezvăluie că sesizarea a determinat controlul. [5]
Petiția privind conduita unei persoane nu poate fi soluționată de aceasta ori de subordonatul său. [19]
Confidențialitatea în procedura ANSPDCP are limita divulgării identității către entitatea reclamată dacă este necesară soluționării. [24]
Prestarea muncii fără contract de către persoană este sancționată cu amendă de 500–1.000 lei; depunerea unei petiții nu este, prin ea însăși, temeiul acestei sancțiuni. [27]
Cum urmăresc răspunsul la sesizarea ITM
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2În sensul prezentei ordonanțe, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiționarului nu se iau în considerare și se clasează, potrivit prezentei ordonanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul petițiilor anonime sau al celor în care nu sunt menționate datele de identificare a petiționarului și care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (3)(3) Petițiile prevăzute la alin. (2) sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, Comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, în conformitate cu metodologia privind prevenția și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 lit. c)c) să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege și să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2) lit. A lit. e)e) controlează folosirea forței de muncă, în scopul identificării cazurilor de muncă nedeclarată;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 lit. c)c) să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum și salariaților, singuri ori în prezența martorilor, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 lit. d)d) să li se pună la dispoziție de către entitatea controlată copii de pe documentele care au legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 lit. e)e) să ia declarații scrise, singuri sau în prezența martorilor, salariaților, angajatorilor și/sau, după caz, reprezentanților legali ai acestora, precum și altor persoane care pot da informații cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3)(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Petiții și sesizări — formular electronic al Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Formular Petiție / căi de comunicarePentru petiții puteți depune petiția prin următoarele căi de comunicare: fax, email, poșta sau la ghișeul instituției.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Petiții și sesizări — formular electronic al Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Formular Petiție / adresa completăAtenție! Dacă nu treceți adresa completă nu veți putea primi raspuns la solicitare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Despre petiții — modalități de transmitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Despre petiții / Modalități de transmitere a unei petițiiîn scris, direct inspectoratului teritorial de muncă (ITM) pe raza căruia îşi are sediul angajatorul, prin depunerea unei petiţii conform modelului, la sediul ITM sau transmiterea formularului de petiţie prin: poştă/curier, fax sau poştă electronică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)(1) Inspectoratele teritoriale de muncă sunt conduse de câte un inspector-șef, numit prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5Pentru soluționarea legală a petițiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităților și instituțiilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11În cazul în care prin petiție sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Transmiterea plângerilor / cine poate depunePlângerile către Autoritatea Națională de Supraveghere pot fi adresate de orice persoană vizată, care consideră că modul de prelucrare a datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale în vigoare, în special în cazul în care reşedinţa sa obişnuită, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Transmiterea plângerilor / conținut și doveziConform Deciziei Președintelui Autorității Naționale de Supraveghere nr. 133/2018, la depunerea plângerilor este obligatorie:
Textul în documentul-sursă ↗Transmiterea plângerilor / conținut și doveziprecizarea detaliată a obiectului acestora,
Textul în documentul-sursă ↗Transmiterea plângerilor / conținut și doveziprecizarea demersurilor întreprinse de petiţionar (persoana vizată) față de operatorul reclamat sau față de persoana împuternicită reclamată,
Textul în documentul-sursă ↗Transmiterea plângerilor / conținut și doveziprecizarea informaţiilor disponibile pentru susţinerea afirmaţiilor,
Textul în documentul-sursă ↗Transmiterea plângerilor / conținut și dovezianexarea de dovezi concludente, în măsura în care le deţine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Transmiterea plângerilor / date de identificarefurnizarea următoarelor date ale petiţionarului: nume, prenume, adresă poştală de domiciliu sau de reşedinţă; în cazul în care plângerea este depusă electronic, furnizarea adresei de poştă electronică a petiţionarului;
Textul în documentul-sursă ↗Transmiterea plângerilor / date de identificarefurnizarea datelor de identificare ale operatorului reclamat sau a persoanei împuternicite reclamate, precum nume şi prenume/denumire, adresă/sediu, sau cel puţin a informaţiilor disponibile deţinute de petiţionar, în vederea identificării acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Transmiterea plângerilor / semnăturăPlângerile trimise se semnează olograf sau electronic, iar în cazul petiţiilor trimise electronic care nu pot fi semnate, Autoritatea Națională de Supraveghere poate solicita confirmarea corectitudinii datelor transmise electronic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Transmiterea plângerilor / confidențialitatePetiţionarii pot solicita păstrarea confidenţialităţii anumitor date cu caracter personal, menţionate în mod expres, furnizate prin plângere, cu excepţia situaţiilor în care, pentru soluţionarea corespunzătoare a obiectului plângerilor depuse, datele de identificare ale petiţionarului trebuie să fie dezvăluite către entitatea reclamată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 6 / alin. (4)(4) În cazul în care salariații, reprezentanții salariaților sau membrii de sindicat înaintează angajatorului o plângere sau inițiază proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor prevăzute în prezenta lege, beneficiază de protecție împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 6 / alin. (5)(5) Salariatul care se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului în sensul alin. (4) se poate adresa instanței de judecată competente cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare sau anularea situației create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor în baza cărora poate fi prezumată existența respectivului tratament.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul IV / art. 260 / lit. f)f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 lit. c)c) să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum și salariaților, singuri ori în prezența martorilor, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 lit. c)c) să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege și să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Ordonanța Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)(1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relații cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se ingrijească de rezolvarea petițiilor și să expedieze răspunsurile către petiționari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Soluționarea petițiilor — anunț din 12 martie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Soluționarea petițiilor / paragraful „Sesizările trebuie să conțină”Sesizările trebuie să conţină numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exactă, date de identificare a angajatorului şi a locaţiilor în care acesta îşi desfăşoară activitatea, să fie descris cât mai concis faptele, iar pentru o rezolvare temeinică şi legală a petiţiilor cetăţenilor, instituţia noastră pune la dispoziţia acestora un formular tipizat care se poate găsi atât la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Argeș cât și pe site-ul instituției la secţiunea Interes Public: https://www.inspectiamuncii.ro/web/itm-arges/petitii-si-sesizari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Transmiterea plângerilor către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter PersonalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Transmiterea plângerilor / modalitățiPlângerile pot fi depuse la registratura generală de la sediul Autorității Națioale de de Supraveghere sau pot fi transmise prin poştă, inclusiv cea electronică, ori prin utilizarea formularului electronic, disponibil pe pagina de internet a autorității, la secțiunea Plângeri https://www.dataprotection.ro/?page=Plangeri_RGPD&lang=ro.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Petiții și sesizări — formular electronic al Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
- Sursa 34: Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, republicată, pentru înființarea și organizarea Inspecției MunciiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București.
Textul în documentul-sursă ↗