Plecarea din firmă: ultima plată, documente și predarea bunurilor
La plecare, verifică separat banii rămași de primit, documentele și bunurile de restituit. Angajatorul eliberează documentele prevăzute la încetare, iar concediul cuvenit și neefectuat se compensează în bani; o semnătură de lichidare nu validează renunțarea la drepturi legale. [25] [3] [9] [11] Locul predării bunurilor se stabilește din actele și regulile aplicabile. Modelele de mai jos te ajută să ceri documentele, să precizezi diferențele de plată și să organizezi predarea. [50] [45]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 17 minute
- CATEGORIE
- Încetarea raportului de muncă
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Documentele de încetare și ce fac dacă nu le primesc
- 03Ultima plată și concediul de odihnă neefectuat
- 04Ce înseamnă semnătura pe „nu mai am bani de primit”
- 05Adeverința pentru șomaj: anexa nr. 26
- 06Predarea bunurilor când lucrez în alt oraș
- 07Cât timp rămân asigurat la sănătate după demisie?
- 08Model de cerere pentru documente și diferențe de plată
- 09Model pentru organizarea și confirmarea predării
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați și foști salariați care pregătesc ori verifică încetarea contractului individual de muncă.
Angajatori care calculează drepturile la plecare, eliberează actele și primesc bunurile.
Stabilirea completă a eligibilității și calculului individual al indemnizației de șomaj.
Analiza fiscală individuală a contribuțiilor și stabilirea tuturor categoriilor de asigurați.
Litigii privind clauze de neconcurență ori confidențialitate, tratate în ghidul despre neconcurență și confidențialitate după plecare.
Documentele de încetare și ce fac dacă nu le primesc
La încetarea activității, angajatorul trebuie să elibereze adeverința de activitate și vechime, cu durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, și extrasul din Registrul general de evidență a salariaților (REGES-ONLINE) certificat prin semnătură. Această obligație este legată de încetare; termenul de 15 zile lucrătoare de mai jos privește cererile scrise pentru copii ori pentru o adeverință solicitată separat. [25] [23] [26]
Solicită și copia actului care justifică data și temeiul încetării. Conținutul depinde de situație: la concediere există o decizie comunicată în scris, iar efectele ei pornesc de la comunicare; pentru cazurile de încetare de drept de la art. 56 alin. (1) lit. c)-j), angajatorul constată încetarea prin decizie în 5 zile lucrătoare de la eveniment și o comunică în 5 zile lucrătoare. La demisie, păstrează notificarea și dovada comunicării: angajatorul trebuie să o înregistreze, iar refuzul poate fi dovedit prin orice mijloc de probă. Demisia nu depinde de „aprobarea lichidării”. [70] [71] [72] [31] [32] [34]
Pentru salariații care demisionează cu preaviz, contractul produce în continuare efecte în perioada preavizului și încetează la expirarea lui ori la data renunțării totale sau parțiale a angajatorului la acest termen. Data ultimei prezențe efective și data încetării contractului trebuie confruntate cu actele, nu presupuse identice. [33] [34]
Dacă documentele lipsesc:
- Trimite angajatorului o cerere scrisă precisă, cu dovada transmiterii. Cere copii ale contractului, actelor adiționale și actelor privind încetarea din dosarul personal; acestea se eliberează în 15 zile lucrătoare de la solicitare, certificate pentru conformitate cu originalul. Adeverința cerută separat are un termen de cel mult 15 zile lucrătoare. [22] [23] [24] [26]
- Accesează propriile date din registru și generează extrasul disponibil. Accesul online aparține și fostului salariat. Extrasul te ajută să verifici evidența, dar nu înlocuiește copia deciziei atunci când contează conținutul și comunicarea ei. [21] [70] [71]
- Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, anexând cererea, dovada comunicării și răspunsul ori lipsa documentelor. Încălcarea obligațiilor privind eliberarea copiilor, adeverinței și extrasului este contravenție, iar constatarea și sancționarea revin inspectorilor de muncă. [27] [28]
- Pentru obligarea angajatorului la îndeplinirea obligației sau pentru drepturi bănești contestate, te poți adresa tribunalului competent pentru conflicte de muncă; pentru persoana fizică reclamantă contează domiciliul, reședința sau locul de muncă, după caz. Cauzele de muncă sunt scutite de taxă judiciară de timbru. [17] [18] [19]
Angajatorul transmite în registru data și temeiul încetării cel târziu la data încetării contractului sau la data luării la cunoștință a evenimentului care a produs încetarea, după caz. Eliberarea documentelor și această raportare sunt obligații distincte. [30] [29] [25]
Dacă vrei și contestarea măsurii de încetare, nu trata cererea de acte ca pe o prelungire a termenului de proces: regula generală pentru măsura de încetare este de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință; pentru decizia de sancționare disciplinară, inclusiv concedierea disciplinară, termenul special este de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Termenul de 3 ani pentru bani are alt obiect. [68] [69] [16]
Ultima plată și concediul de odihnă neefectuat
Concediul de odihnă cuvenit și neefectuat se compensează în bani la încetarea contractului. Regula nu exclude demisia. Cât timp contractul continuă, plata în locul concediului nu este soluția prevăzută de Codul muncii; concediul anual trebuie acordat efectiv. [3] [4] [5]
Dacă angajatorul refuză să plătească cele șase zile pe care le consideri rămase, cere mai întâi situația concediului: dreptul anual din contract, perioadele luate în calcul, zilele efectuate, zilele reportate și soldul la data încetării. Cere apoi calculul compensației și motivul scris al oricărei diferențe. Pentru soldurile din anii anteriori, verifică și condițiile reportării; simpla trecere într-un an nou nu dovedește stingerea dreptului. [3] [6] [83]
La verificarea sumei, separă numărul zilelor compensabile, valoarea zilnică folosită, suma brută și suma netă efectiv virată. Reperele remunerației de concediu din art. 150 includ salariul de bază, indemnizațiile și sporurile permanente cuvenite, precum și media zilnică a drepturilor din ultimele trei luni anterioare lunii concediului. Corelarea lor cu compensarea la încetare justifică solicitarea unui calcul explicit al valorii zilelor rămase; nu înmulți automat zilele cu salariul net împărțit la 30. Termenul de plată cu cinci zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu privește concediul efectuat și nu se transferă mecanic la încetare. [7] [89] [3] [8]
În cauza C-218/22, Comune di Copertino, judecată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un angajat municipal care demisionase pentru pensionare anticipată solicita compensarea a 79 de zile de concediu din anii 2013-2016. Municipalitatea invoca interdicția națională de compensare și faptul că angajatul cunoscuse obligația de a lua concediul. [85]
Prin hotărârea preliminară din 18 ianuarie 2024, Curtea a arătat că demisia voluntară nu exclude prin ea însăși indemnizația pentru concediul anual protejat de dreptul Uniunii. Pentru o eventuală pierdere a unor zile contează dacă lucrătorul a avut efectiv posibilitatea să le ia, a fost informat precis și la timp despre consecințe și s-a abținut deliberat; angajatorului îi revine proba diligenței sale. Hotărârea interpretează dreptul Uniunii într-un litigiu italian; ea nu este o hotărâre națională de acordare a celor 79 de zile, iar soluția ulterioară a instanței naționale nu este presupusă aici. [82] [83] [84] [86]
Dacă refuzul continuă, cere plata în scris și păstrează contractul, cererile/aprobările de concediu, evidența zilelor, corespondența, documentele de plată și extrasul bancar. Pentru o hotărâre care obligă la plată, demersul este la tribunalul competent în materia muncii. Sarcina probei revine angajatorului, dar documentele tale ajută la identificarea perioadelor și sumelor cerute. [3] [17] [20] [10]
Pentru drepturile salariale neacordate și despăgubiri, termenul este de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune; pentru salariu, de la data la care suma era datorată. La compensația concediului, încetarea este evenimentul care permite transformarea zilelor în bani; păstrează această dată și verifică scadența sumei în actele de plată, fără să amâni demersul până la soluționarea unei sesizări administrative. Recunoașterea datoriei de către angajator poate întrerupe prescripția în condițiile art. 171 alin. (2). [16] [14] [3] [15]
Ultimul salariu urmează data de plată stabilită în contractul individual, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Încetarea nu instituie o regulă universală de plată a salariului în aceeași zi; o scadență deja depășită rămâne însă o întârziere. Explicația detaliată este în Plata salariului: dată, documente și modalități de încasare. [87] [2]
Ce înseamnă semnătura pe „nu mai am bani de primit”
O formulare generală precum „angajatorul nu mai are datorii față de mine” nu poate înlătura drepturile recunoscute de lege. Codul muncii interzice renunțarea la aceste drepturi, iar primirea fără rezerve a unei plăți parțiale sau semnarea actelor aferente nu echivalează cu renunțarea la restul drepturilor salariale cuvenite. [9] [11]
Totuși, ce ai semnat poate conta ca probă. O mențiune concretă că ai încasat o anumită sumă și semnătura pe statul de plată trebuie analizate împreună cu dovada viramentului, chitanțele și celelalte înscrisuri. Nu presupune nici că orice formulare stinge automat creanța, nici că orice semnătură este lipsită de efect probator. Plata salariului se dovedește prin statele semnate și alte documente justificative care arată efectuarea plății. [10] [9] [11]
Dacă banii nu au fost primiți, corectează mențiunea înainte de semnare ori adaugă o rezervă precisă, de exemplu: „Confirm primirea documentului. Nu confirm încasarea sumelor [descriere/perioadă], pe care le solicit distinct.” Aceasta este o precizare factuală propusă, nu o condiție legală pentru a păstra drepturile salariale. Dacă ai semnat deja, transmite imediat explicația diferenței și păstrează actul; pentru recuperarea banilor se verifică în continuare creanța, probele și prescripția aplicabilă. [11] [10] [14]
Pentru angajator este util ca procesul-verbal să enumere separat bunurile predate, documentele înmânate și sumele efectiv plătite. O declarație generală de „lichidare fără pretenții” nu înlocuiește calculul și dovada plății și nu validează renunțarea la drepturi legale. [10] [9] [25]
Adeverința pentru șomaj: anexa nr. 26
Angajatorul eliberează adeverința prevăzută de art. 18 din Normele aprobate prin HG nr. 174/2002, potrivit modelului din anexa nr. 26. Ea servește certificării stagiului și stabilirii indemnizației de șomaj. Adeverința de vechime și extrasul REGES au alt conținut și nu înlocuiesc această adeverință. [73] [25]
În formular se înscriu datele de identificare ale angajatorului și persoanei, lunile și veniturile relevante, cele două baze de calcul — baza pentru contribuția asiguratorie pentru muncă (BC) și cea pentru indemnizația de șomaj (BCIS) —, numărul declarației lunare validate și natura veniturilor. Se completează și datele de începere și încetare, temeiul încetării și perioadele de suspendare, cu motivele lor. Datele privind bazele de calcul se raportează la declarațiile lunare prevăzute de lege; formularul nu este o listă a salariilor nete încasate. [78] [74] [79]
Ordinea lunilor contează: modelul cere completarea descrescătoare pentru maximum 12 luni în care s-a realizat stagiul și pentru care s-a datorat contribuția, începând cu luna încetării. Dacă încetarea este la data de 1 a lunii, se începe cu luna anterioară. De exemplu, pentru încetarea la 1 octombrie, prima lună indicată este septembrie; exemplul explică regula formularului și nu stabilește stagiul unei persoane. [77]
Eliberarea adeverinței nu garantează dreptul la indemnizație. Pentru persoana provenită din muncă se verifică motivul neimputabil al încetării și cumulativ stagiul de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare cererii, condiția veniturilor, condiția referitoare la pensionare și înregistrarea la agenția competentă. Perioada de 24 de luni are excluderile speciale din lege, inclusiv pentru anumite suspendări. Demisia și încetarea prin acordul părților nu sunt, ca atare, temeiurile de încetare neimputabilă enumerate pentru contractul de muncă de art. 5 din norme. [52] [53] [54] [55] [56] [57] [58] [59] [81]
Pentru solicitantul eligibil căruia i-a încetat raportul de muncă, cererea înregistrată în 10 zile de la încetare permite acordarea indemnizației de la acea dată. Dacă se înregistrează după cele 10 zile, dar în maximum 12 luni de la încetare, indemnizația pornește de la înregistrarea cererii; termenul de 12 luni este de decădere. Contactează din timp agenția pentru ocuparea forței de muncă competentă (județeană sau, în București, municipală) pentru înregistrare și pentru situația actelor lipsă. Faptul că ai cerut angajatorului adeverința nu este același lucru cu înregistrarea cererii de indemnizație la agenție. [60] [61] [62] [63] [57]
Dacă angajatorul nu eliberează adeverința, adresează sesizarea agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă: organele sale de control au competență pentru această contravenție. Dacă agenția constată neconcordanțe, ea poate cere în scris corectarea și depunerea documentelor în 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării sale, cu excepția declarației lunare, care urmează regimul fiscal de depunere. Acesta este termenul de corectare declanșat de agenție, nu un termen general de cinci zile pentru orice cerere a fostului salariat. Dacă angajatorul și-a suspendat sau încetat activitatea, normele prevăd certificarea stagiului minim din informațiile declarațiilor în situația expres reglementată. [76] [75] [80]
Predarea bunurilor când lucrez în alt oraș
Faptul că sediul social este în alt oraș nu stabilește, singur, locul obligatoriu al predării. Verifică mai întâi contractul, documentul prin care ai primit laptopul, telefonul, mașina ori alte bunuri, procedura comunicată și practicile dintre părți. O clauză valabilă și aplicabilă privind locul restituirii contează; instrucțiunile angajatorului sunt obligatorii în limitele legalității lor. [50] [36] [35] [45]
Dacă nu există o regulă contractuală aplicabilă și locul nu rezultă din natura prestației, practicile dintre părți sau uzanțe, se poate aplica subsidiar regula civilă: pentru un bun individual determinat, predarea se face la locul unde bunul se afla la încheierea contractului relevant; pentru celelalte obligații, regula este domiciliul ori sediul debitorului de la încheiere. Aplicarea în raportul de muncă presupune compatibilitatea cu specificul acestuia. Prin urmare, fără documentele de atribuire și restituire nu se poate stabili automat nici obligația de a merge la sediul central, nici dreptul de a impune preluarea de la domiciliu. [45] [46] [47] [44] [88]
Separă deplasarea de serviciu de restituirea după încetare. Dacă, în timpul contractului, inclusiv în preaviz, deplasarea pentru predare este o sarcină corespunzătoare atribuțiilor, dispusă în afara locului de muncă, verifică regimul delegării: salariatul delegat are dreptul la cheltuieli de transport și cazare și la indemnizația de delegare în condițiile legii ori ale contractului colectiv. Nu aplica automat acest regim unei deplasări după încetarea contractului. Atunci se examinează obligația de restituire și convenția privind costurile; regula civilă subsidiară pune cheltuielile executării în sarcina debitorului în lipsa unei stipulații contrare, iar schimbarea ulterioară a sediului stabilit ca loc al executării are propria regulă pentru cheltuielile suplimentare. [33] [38] [39] [49] [48] [44]
Trimite din timp o propunere scrisă care identifică bunurile, locul unde se află, data disponibilă pentru predare, persoana autorizată să le primească și modul de transport. Propune, după împrejurări, predarea la punctul de lucru, preluarea de către un reprezentant ori curier convenit, precizând cine comandă și plătește transportul. Aceste opțiuni sunt soluții de organizare care trebuie convenite, nu drepturi automate. Păstrează răspunsul și dovada predării. [37] [51] [45]
În procesul-verbal menționează seria/numărul de inventar, accesoriile, starea constatată și orice rezervă a fiecărei părți. Predarea bunului, existența unei pagube și cuantumul ei sunt chestiuni diferite: răspunderea patrimonială a salariatului cere pagubă materială produsă din vină și în legătură cu munca, cu excluderile legale pentru forță majoră, cauze neprevăzute inevitabile și riscul normal al serviciului. [40] [41]
Pentru a evita un litigiu suplimentar, organizează restituirea conform actelor aplicabile și urmărește separat salariile restante. La rândul său, angajatorul nu poate transforma unilateral o pretenție pentru laptop într-o reținere liberă din salariu: reținerile se fac numai în cazurile și condițiile legii, cu regulile speciale pentru daune. O recuperare amiabilă a pagubei are condițiile art. 254 alin. (3)-(4), inclusiv acordul părților, minimum 30 de zile de la comunicarea notei de constatare/evaluare și plafonul de cinci salarii minime brute; simpla fișă de lichidare nu înlocuiește acest mecanism. [50] [12] [13] [42] [43]
Pentru obligațiile care pot continua după predare, vezi Neconcurența și confidențialitatea după plecare; predarea bunurilor nu stabilește singură întinderea acelor clauze. [50]
Cât timp rămân asigurat la sănătate după demisie?
Dacă asigurarea ta rezultă din veniturile salariale, regula este de 3 luni de la încetarea raportului de muncă. Art. 267 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 prevede încetarea calității de asigurat în acest termen. Demisia nu înlătură regula și nu mută începutul calculului la data ultimei plăți a salariului. [96]
Identifică data efectivă a încetării contractului, nu data depunerii demisiei. În preaviz, contractul continuă să producă efecte și încetează potrivit regulilor demisiei; cere actele de încetare și verifică data înscrisă în registru. Cele trei luni se calculează ca luni calendaristice, după ziua corespunzătoare, nu ca un număr fix de 90 de zile; dacă luna finală nu are ziua corespunzătoare, reperul este ultima ei zi. [33] [34] [25] [30] [96] [64] [65]
Verifică și situația de după plecare. Dacă începi un nou raport de muncă, calitatea bazată pe acel raport se acordă de la începerea lui. Dacă te încadrezi într-o altă categorie de asigurați, se aplică regulile acelei categorii; termenul de trei luni al fostului raport de muncă nu este regula tuturor formelor de asigurare. Pierderea dreptului de domiciliu, reședință, ședere ori a calității de lucrător frontalier poate avea reguli proprii, potrivit situației persoanei. [97] [99] [98]
Solicită furnizorului medical verificarea electronică a calității de asigurat. Dacă nu figurezi în categoria corespunzătoare, adresează-te casei de asigurări cu documentele acelei categorii și păstrează documentele privind încetarea vechiului contract. Pentru persoanele asigurate cu venituri salariale, normele prevăd actul de identitate și adeverința de salariat; aceasta trebuie să reflecte situația reală a raportului de muncă. Deținerea cardului se corelează cu încadrarea într-o categorie asigurată. [92] [93] [94] [91]
Anunță medicul de familie și casa de asigurări despre modificările referitoare la categoria de asigurat în termenul de 15 zile prevăzut de norme. Acest termen de informare este distinct de cele trei luni de după încetarea muncii. Înainte de expirare, verifică dacă există un alt temei de asigurare; dacă nu mai faci dovada acestei calități, legea prevede regimul pachetului minimal de servicii, nu continuarea automată a tuturor drepturilor din pachetul de bază. [95] [96] [100] [101]
Model de cerere pentru documente și diferențe de plată
Modelul de mai jos se adaptează documentelor și sumelor care lipsesc. Solicitarea copiilor din dosarul personal și a adeverinței se întemeiază pe obligațiile legale de eliberare; cererea pentru bani trebuie să identifice dreptul pretins și perioada. Păstrează dovada comunicării și completează numai fapte reale. [23] [26] [3] [10]
Către: [denumirea angajatorului, adresa de comunicare]
De la: [nume și prenume, adresă de corespondență]
Subiect: Documente aferente încetării contractului și situația drepturilor de plată
Contractul meu individual de muncă [număr/data] a încetat/urmează să înceteze la [data], potrivit [actul/temeiul cunoscut]. Vă rog să îmi comunicați, la [adresa/modalitatea]:
Adeverința privind activitatea, durata, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și extrasul din registru certificat prin semnătură, aferente încetării. [25]
Copii certificate ale [documentelor concrete din dosarul personal], inclusiv actul care justifică încetarea, în termenul legal de 15 zile lucrătoare de la solicitare. [22] [23] [24]
Adeverința prevăzută de art. 18 din Normele aprobate prin HG nr. 174/2002, conform anexei nr. 26, pentru certificarea stagiului și stabilirea eventualului drept la indemnizație de șomaj. [73]
Situația zilelor de concediu cuvenite, efectuate și rămase la încetare, calculul compensației și data plății; potrivit evidenței mele, diferența este [descriere]. Solicit plata drepturilor neachitate aferente [perioadei/dreptului], în cuantumul rezultat din calculul legal și contractual. [3] [7] [89]
Vă rog să îmi indicați distinct sumele brute, reținerile aplicate, netul datorat și plățile deja efectuate, cu documentele justificative relevante. Nu confirm încasarea sumelor încă neplătite. [12] [10] [11]
[Data, semnătura]
Anexe: [copiile relevante; inventarul documentelor anexate]
În cerere, diferențiază documentele datorate la încetare de cele solicitate ulterior și elimină punctele care nu corespund situației. Nu completa un număr de zile ori o sumă doar pentru că apare într-un exemplu. [25] [23] [73]
Model pentru organizarea și confirmarea predării
Acest model documentează o propunere și predarea efectivă. El nu modifică unilateral locul restituirii și nu presupune că toate costurile aparțin uneia dintre părți. [45] [51] [49]
Propunere de predare
Către [angajator/persoana desemnată],
Dețin următoarele bunuri primite pentru activitate: [denumire, serie/număr de inventar, accesorii]. Ele se află în [localitate/loc]. Propun predarea la [loc], în [data și intervalul], către [persoana autorizată], ori preluarea prin [modalitatea propusă].
Vă rog să confirmați locul și persoana care primește, modul de ambalare și transport și suportarea costurilor. Dacă solicitați altă localitate, vă rog să precizați regula contractuală aplicabilă și organizarea deplasării/transportului. [45] [39] [49]
[Data, numele și semnătura]
Proces-verbal de predare-primire
Astăzi, [data și ora], în [loc], [numele persoanei care predă] a predat către [numele și calitatea persoanei autorizate să primească], pentru [angajator], bunurile: [denumire, serie/inventar, accesorii, cantitate].
Starea constatată la predare: [descriere factuală]. Rezervele persoanei care predă: [descriere/nu sunt]. Rezervele persoanei care primește: [descriere/nu sunt]. Documente anexate: [inventar].
Documentul confirmă predarea și constatările înscrise. Eventualele pretenții privind pagubele vor fi identificate și soluționate potrivit condițiilor legale aplicabile; semnarea nu reprezintă, prin ea însăși, acord asupra unei datorii neprecizate. [40] [41] [42]
Documente de încetare înmânate separat: [inventar/data]. Sume efectiv plătite și documente de plată: [sumă/perioadă/dovadă, dacă este cazul]. Nu se confirmă prin acest înscris primirea unor bani care nu au fost încasați și nu se renunță la drepturi salariale cuvenite. [25] [10] [9] [11]
Predat: [semnătură]. Primit: [semnătură]. Câte un exemplar pentru fiecare parte.
Termene și repere procedurale
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
5 zile lucrătoare pentru constatarea în scris și 5 zile lucrătoare pentru comunicarea deciziei. [72]
- De când începe
Angajatorul constată cazul de încetare de drept de la art. 56 alin. (1) lit. c)-j); termenul de constatare pornește de la intervenirea cazului. [72]
- Cum se aplică
Sunt două etape: constatarea de la eveniment și comunicarea deciziei către persoana afectată. Păstrează dovada ambelor date și calculează în zile lucrătoare. [72]
- Interval
Cel târziu la data încetării contractului ori la data luării la cunoștință a evenimentului care a determinat încetarea, după caz. [29]
- Cum se aplică
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
Legea folosește zile, nu zile lucrătoare, pentru primul interval. Regula generală a termenelor pe zile nu include prima și ultima zi; termenul pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare, iar dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, intervine regula primei zile lucrătoare următoare. Înregistrează cererea cât mai devreme. [61] [62] [66] [64] [65] [67]
Declarația lunară are regimul fiscal propriu de depunere. Acesta nu este un termen general de cinci zile declanșat de cererea fostului salariat. [75]
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
Data de plată din contractul individual, contractul colectiv aplicabil ori regulamentul intern; plata salariului se face cel puțin lunar. [1]
- Cum se aplică
Verifică data prevăzută în actul aplicabil. Încetarea nu creează singură o scadență universală în aceeași zi. [87]
- Consecințe
Întârzierea nejustificată ori neplata poate atrage daune-interese pentru prejudiciul produs. [2]
- Interval
3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu. [96]
- De când începe
- Cum se aplică
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot primi adeverința pentru șomaj chiar dacă am demisionat?
Da, obligația de eliberare a adeverinței la încetarea raportului de muncă este distinctă de condițiile indemnizației. Agenția verifică temeiul încetării și celelalte condiții. Demisia nu figurează, ca atare, între motivele neimputabile enumerate pentru contractul de muncă de art. 5 din norme. [73] [81] [53]
Semnătura pe fișa de lichidare îmi închide orice cerere de bani?
Nu stinge prin ea însăși drepturi legale neachitate. Totuși, o declarație precisă despre încasarea unei sume poate conta la proba plății. Păstrează înscrisul și confruntă-l cu documentele de plată; semnarea ori acceptarea unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la restul drepturilor salariale. [9] [11] [10]
Pot trimite laptopul prin curier fără să mai discut cu firma?
Propune în scris curierul, adresa, persoana care primește și suportarea costurilor; verifică mai întâi locul restituirii stabilit prin actele aplicabile. Nu presupune că alegerea unilaterală a transportului modifică înțelegerea sau dovedește singură o predare corespunzătoare. Păstrează confirmarea și documentul de predare. [50] [51] [45] [49]
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Drepturile de concediu nu se sting automat doar pentru că lucrătorul nu a cerut concediul; pentru pierderea dreptului protejat de dreptul Uniunii contează posibilitatea efectivă, informarea și abținerea deliberată, cu sarcina probei angajatorului. [83]
Termenul de cinci zile lucrătoare pentru corectarea documentelor de șomaj pornește de la cererea scrisă a agenției, cu excepția declarației lunare; nu este termenul general de eliberare la cererea fostului salariat. [75]
Ultimul salariu urmează scadența contractuală aplicabilă; încetarea nu instituie universal plata în aceeași zi. [87]
Cum pregătesc cererea și inventarul de predare
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)(4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3)(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 144 / alin. (1)(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 144 / alin. (2)(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (2)(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (1)(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (3)(3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 38Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 170Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)(1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2)(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5^1)(5^1) Registrul general de evidență a salariaților este accesibil online pentru salariați/foști salariați, în privința datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea și tipărirea acestor date, precum și la generarea online și descărcarea unui extras din registru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (3)(3) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puțin următoarele documente: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, acte de studii/certificate de calificare, precum și orice alte documente care certifică legalitatea și corectitudinea completării în Registru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (4)(4) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia copii ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (5)(5) Documentele sunt eliberate în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (6)(6) La încetarea activității salariatului, angajatorii au obligația să îi elibereze acestuia o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și un extras din Registru, certificat prin semnătură, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (7)(7) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, astfel cum rezultă din Registru și din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (6)(6) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei încălcarea de către angajator a prevederilor art. 8 alin. (4)-(8).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (7)(7) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor angajatorilor se fac de către inspectorii de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (1) / lit. f)f) datele prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. q) se transmit cel târziu la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 / alin. (2) / lit. q)q) data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (1)(1) Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (2)(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (5)(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 8-a / art. 81 / alin. (7)(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c)c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. c)c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 8 / alin. (1)(1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 43Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 44 / alin. (2)(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)(2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4)(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.494 / alin. (1)(1) În lipsa unei stipulații contrare ori dacă locul plății nu se poate stabili potrivit naturii prestației sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite între părți ori al uzanțelor:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.494 / alin. (1) / lit. b)b) obligația de a preda un lucru individual determinat trebuie executată în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.494 / alin. (1) / lit. c)c) celelalte obligații se execută la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului la data încheierii contractului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.494 / alin. (2)(2) Partea care, după încheierea contractului, își schimbă domiciliul sau, după caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al plății, suportă cheltuielile suplimentare pe care această schimbare le cauzează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.498Cheltuielile plății Cheltuielile plății sunt în sarcina debitorului, în lipsă de stipulație contrară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 6-a / art. 1.270 / alin. (1)(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea a 6-a / art. 1.270 / alin. (2)(2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 17 / alin. (1) / lit. a)a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1)(1) Șomerii prevăzuți la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. a)a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. b)b) nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. c)c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. d)d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1)(1^1) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a), nu se iau în calcul:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. a)a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii*);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 38 / alin. (1) / lit. a)a) încetării raporturilor de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 38 / alin. (2)(2) Indemnizația de șomaj se acordă de la data prevăzută la alin. (1), dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 10 de zile de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 38 / alin. (3)(3) Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută la alin. (1), indemnizația de șomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 38 / alin. (4)(4) Termenul de maximum 12 luni prevăzut la alin. (3) este termen de decădere din drepturi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 76Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea a 6-a / art. 77Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2)(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1)(1) În vederea certificării stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege și a stabilirii dreptului la indemnizație de șomaj, angajatorii au obligația de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu o adeverință din care să rezulte baza lunară de calcul al indemnizației de șomaj stabilită potrivit art. 39 alin. (2^1) din lege și baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, în care s-a realizat stagiul de cotizare și pentru care s-a datorat conform prevederilor legale, la bugetul de stat, contribuția asiguratorie pentru muncă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 26.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3)(3) Adeverința prevăzută la alin. (1) va conține și date cu privire la perioadele în care s-a prestat activitatea, perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu ori raporturile juridice prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege au fost suspendate, precum și data și motivul încetării acestora. Datele privind raporturile de muncă sau de serviciu se verifică și se certifică de agențiile pentru ocuparea forței de muncă pe baza înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă, pentru perioadele până la data de 31 decembrie 2010, și în situația raporturilor de muncă pe baza informațiilor care se pun la dispoziția agențiilor pentru ocuparea forței de muncă prin sistemul informatic al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă de către Inspecția Muncii, pentru perioade ulterioare datei de 31 decembrie 2010.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6)(6) În situația în care sunt identificate neconcordanțe între conținutul adeverinței și informațiile din cuprinsul declarațiilor prevăzute la alin. (4) depuse de angajator sau plătitorul de venit ori persoana prevăzută la art. 19 lit. i) din lege și/sau înscrisurile efectuate în carnetul de muncă până la data de 31 decembrie 2010 ori se constată că angajatorul sau plătitorul de venit ori persoana prevăzută la art. 19 lit. i) din lege nu a depus potrivit prevederilor legale declarația lunară, agențiile pentru ocuparea forței de muncă solicită în scris acestora corectarea respectivelor documente și depunerea lor la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, cu excepția declarației lunare care se depune potrivit prevederilor din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (7)(7) Neeliberarea de către angajator sau plătitorul de venit prevăzut la alin. (2) a adeverinței prevăzute la alin. (1) constituie contravenție, potrivit art. 113 lit. j) din lege și se sancționează cu amenda prevăzută la art. 114 alin. (1) lit. a) din lege de către organele de control măsuri active ale structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă care au competența constatării și sancționării celorlalte contravenții prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 26, secțiunea B.1, NOTĂ, prima liniuțăSe completează descrescător pentru maximum 12 luni în care s-a realizat stagiul de cotizare și pentru care angajatorul are obligația de a vira în contul bugetului de stat sumele reprezentând contribuția asigurătorie pentru muncă prevăzute de lege, începând cu luna încetării raporturilor de muncă sau de serviciu ori a raporturilor juridice în temeiul cărora persoana este asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj conform art. 19 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care încetarea se realizează cu data de 1 a lunii, se completează descrescător pentru maximum 12 luni începând cu luna anterioară lunii încetării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 26, secțiunea B.1, antetul tabeluluiNr. crt. Luna și anul Baza de calcul Contribuție asigurătorie pentru muncă (BC) Baza de calcul al indemnizației de șomaj (BCIS) Numărul de înregistrare a declarației lunare validate Natura veniturilor din care este constituită baza de calcul al indemnizației de șomaj
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19^1 alin. (1) și (1^1)(1) Veniturile care constituie baza de calcul al indemnizației de șomaj prevăzute la art. 39 alin. (2^1) din lege sunt veniturile care constituie baza de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă. (1^1) Baza de calcul al indemnizației de șomaj și baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, sunt cele din cuprinsul declarației lunare privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, depusă potrivit prevederilor legale și pusă la dispoziția agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, pe cale electronică, din sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (8)(8) Prin excepție, în situația persoanelor prevăzute la art. 19 din lege care au fost asigurate obligatoriu prin efectul legii, certificarea stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege se face pe baza informațiilor din cuprinsul declarațiilor de natura celor prevăzute la alin. (2) în cazul în care se constată că angajatorul și-a suspendat/încetat activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Norme metodologice din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin HG nr. 174/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 lit. a) și b)a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 56 alin. (1) lit. a), b), d), e), g) și i), art. 61 lit. c) și d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare; b) încetarea raportului de muncă la inițiativa angajatorului, prin notificare scrisă, în temeiul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: CJUE, Hotărârea din 18 ianuarie 2024, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 32Rezultă că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88, un lucrător care nu a fost în măsură să efectueze în întregime concediul anual plătit înainte de încetarea raportului său de muncă are dreptul la o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat. Nu este relevant în această privință motivul pentru care a încetat raportul de muncă. Prin urmare, faptul că lucrătorul încetează din proprie inițiativă raportul de muncă nu are nicio incidență asupra dreptului său de a percepe, dacă este cazul, o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit pe care nu a putut să îl efectueze înainte de încetarea raportului său de muncă (Hotărârea din 20 iulie 2016, Maschek, C‑341/15, EU:C:2016:576, punctele 28 și 29, precum și Hotărârea din 25 noiembrie 2021, job‑medium, C‑233/20, EU:C:2021:960, punctele 32 și 34).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: CJUE, Hotărârea din 18 ianuarie 2024, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 48-49În schimb, în cazul în care lucrătorul s‑a abținut să își efectueze concediul anual plătit în mod deliberat și în cunoștință de cauză cu privire la consecințele care decurg din aceasta, după ce i s‑a oferit posibilitatea de a‑și exercita în mod efectiv dreptul la concediu, articolul 31 alineatul (2) din cartă nu se opune pierderii acestui drept și nici, în cazul încetării raportului de muncă, lipsei corelative a unei indemnizații financiare pentru concediul anual plătit neefectuat, fără ca angajatorul să fie obligat să impună acestui lucrător să își exercite în mod efectiv acest drept (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Max‑Planck‑Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften, C‑684/16, EU:C:2018:874, punctul 56). În acest sens, angajatorul este obligat în special, având în vedere caracterul imperativ al dreptului la concediu anual plătit și pentru a asigura efectul util al articolului 7 din Directiva 2003/88, să se asigure în mod concret și pe deplin transparent că lucrătorul este efectiv în măsură să își efectueze concediul anual plătit, invitându‑l, dacă este necesar în mod formal, să facă acest lucru și informându‑l, în același timp, în mod precis și în timp util pentru a garanta că respectivul concediu este încă apt să garanteze persoanei interesate repausul și destinderea la care se presupune că contribuie, cu privire la faptul că, dacă nu îl efectuează, acesta va fi pierdut la sfârșitul perioadei de referință sau al unei perioade de report autorizate sau nu va mai putea fi înlocuit de o indemnizație financiară. Sarcina probei îi revine angajatorului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Max‑Planck‑Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften, C‑684/16, EU:C:2018:874, punctele 45 și 46).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: CJUE, Hotărârea din 18 ianuarie 2024, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivArticolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru și articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care, pentru motive legate de controlul cheltuielilor publice și de cerințele organizatorice ale angajatorului public, prevede interdicția de a plăti lucrătorului o indemnizație financiară pentru zilele de concediu anual plătit dobândite atât în ultimul an de încadrare în muncă, cât și în cursul anilor anteriori, care nu au fost luate la data încetării raportului de muncă, în cazul în care acesta pune capăt în mod voluntar acestui raport de muncă și nu a demonstrat că nu a efectuat concediul în cursul raportului de muncă respectiv pentru motive independente de voința sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: CJUE, Hotărârea din 18 ianuarie 2024, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 8-11BU a fost angajat de municipalitatea Copertino de la 1 februarie 1992 până la 1 octombrie 2016, în cadrul căreia ocupa un post de Istruttore direttivo (responsabil executiv). Începând cu 1 octombrie 2016, în urma unei demisii voluntare, BU și‑a încetat activitatea pentru a beneficia de pensionarea anticipată. Întrucât considera că avea dreptul la o indemnizație financiară pentru 79 de zile de concediu anual plătit, dobândite în perioada cuprinsă între anul 2013 și anul 2016, BU a sesizat Tribunale di Lecce (Tribunalul din Lecce, Italia), care este instanța de trimitere, cu o cerere de compensare financiară a acestor zile de concediu neefectuat. În fața instanței de trimitere, municipalitatea Copertino a contestat această cerere, invocând articolul 5 alineatul 8 din Decretul‑lege nr. 95. Potrivit acesteia din urmă, faptul că BU a luat zile de concediu în cursul anului 2016 ar demonstra că avea cunoștință de obligația sa, în temeiul acestei dispoziții, de a lua zilele de concediu pe care le dobândise înainte de încetarea raportului de muncă. În plus, el nu ar fi efectuat restul concediilor sale, deși demisionase.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: CJUE, Hotărârea din 18 ianuarie 2024, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. 53Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 1.494 / alin. (1) / lit. b)b) obligația de a preda un lucru individual determinat trebuie executată în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (2)(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (6), teza introductivă și lit. a)(6) Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează: a) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau reședință în România, precum și în condițiile art. 267 alin. (2), (2^1)-(2^3) și (2^5) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1), teza introductivă și lit. a)(1) Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România sunt, după caz: a) cardul național de asigurări sociale de sănătate, în condițiile în care persoanele deținătoare se încadrează în una dintre categoriile de persoane asigurate potrivit legii și prezentelor norme metodologice;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9Modalitatea electronică de verificare a calității de asigurat se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale a codului numeric personal sau a codului de identificare din sistemul de asigurări sociale de sănătate al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în câmpul „CNP“/„CIS“ din aplicația instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1), teza introductivă(1) În cazul în care, ca urmare a verificării calității de asigurat potrivit art. 9, persoanele asigurate nu figurează în baza de date în una dintre categoriile de persoane asigurate, în vederea acordării calității de asigurat și a asigurării accesului liber la pachetul de servicii medicale de bază, depun la casele de asigurări de sănătate următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. o)o) pentru persoanele asigurate care realizează venituri din salarii sau asimilate acestora, asupra cărora se datorează contribuția potrivit Codului fiscal: actul de identitate valabil la data solicitării, original și copie, precum și adeverința de salariat eliberată de angajator, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: Norme metodologice din 29 noiembrie 2018 pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat, aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1.549/2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (4)(4) Asiguratul are obligația să anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 267 alin. (2), p. PDF 187(2) Pentru persoanele care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează în termen de 3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 222 alin. (2), p. PDF 149(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 222 alin. (5), p. PDF 150(5) Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează: a) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau reşedinţă în România, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2) - (22), după caz; b) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b), odată cu pierderea dreptului de şedere în România, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2) - (22), după caz; c) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c), odată cu pierderea dreptului de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2) - (22), după caz; d) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d), odată cu pierderea calităţii de lucrător frontalier, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2) şi (22), după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 267 alin. (2^1), p. PDF 187(21) Pentru categoriile de persoane asigurate fără plata contribuţiei prevăzute la art. 224 alin. (1), calitatea de asigurat încetează în termen de 1 lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asiguraţi, cu excepţia studenţilor, pentru care calitatea de asigurat încetează în termen de 3 luni de la data la care aceştia nu se mai încadrează în categoria de persoane asigurate fără plata contribuţiei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 267 alin. (2^4), p. PDF 188(24) După expirarea perioadelor prevăzute la alin. (2) - (23), pentru persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, sunt aplicabile prevederile art. 232.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, consolidarea din 13 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 232 alin. (1), p. PDF 162Art. 232. - (1) Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevăzut de prezenta lege, şi de alocaţia de hrană astfel cum a fost stabilită. Modalitatea de decontare a serviciilor medicale pentru aceste persoane se aplică şi alocaţiei de hrană.
Textul în documentul-sursă ↗