Decesul salariatului sau angajatorului: documente și plăți
La decesul salariatului, contractul încetează de drept la data decesului; angajatorul documentează evenimentul, transmite încetarea în Registrul general de evidență a salariaților (REGES) și pregătește adeverința de activitate și extrasul din registru. [31] [1] [5] [7] Salariile datorate se plătesc în ordinea specială din Codul muncii, iar concediul anual dobândit și neefectuat poate genera o indemnizație transmisibilă moștenitorilor. [11] [39] În ediția Codului fiscal publicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, ajutorul de înmormântare acordat de firmă are reguli fiscale distincte: limita de 5% pentru cheltuielile sociale deductibile nu este un plafon individual al ajutorului. [32] [33] Dacă moare angajatorul persoană fizică, contractul încetează de drept; decesul administratorului unei societăți nu se confundă cu dispariția angajatorului persoană juridică. [1] [20]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Încetarea raportului de muncă
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce documente pregătește angajatorul după decesul unui salariat
- 03Când se transmite încetarea în REGES-ONLINE
- 04Cine poate primi documentele și salariile neachitate
- 05Ce sume se calculează și când pot fi cerute
- 06Ce sumă poate acorda firma ca ajutor de înmormântare
- 07Contribuții, regimul fiscal al firmei și documentarea ajutorului
- 08Dacă moare angajatorul persoană fizică
- 09Dacă decesul are legătură cu munca
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Angajatori care închid evidențele unui salariat decedat
Familia și moștenitorii care solicită documente ori sume datorate
Salariații unui angajator persoană fizică decedat
Calculul ajutorului de deces din sistemul public de pensii și al despăgubirii din asigurarea pentru accidente de muncă
Regimuri bugetare sau profesionale speciale ale ajutoarelor
Procedura integrală a succesiunii ori a transferului unei întreprinderi
Istoricul fiscal al unor plăți efectuate în alte perioade
Ce documente pregătește angajatorul după decesul unui salariat
Contractul încetează de drept la data decesului. Angajatorul păstrează dovada evenimentului în dosarul personal și întocmește documentele necesare închiderii evidențelor. Certificatul de deces dovedește starea civilă; dosarul trebuie să cuprindă actele privind încetarea și documentele care justifică exactitatea înregistrării. [31] [1] [6] [16]
Pachetul de documente se organizează astfel:
| Document | Ce trebuie să rezulte și cum se folosește |
|---|---|
| Dovada decesului și consemnarea datei la care firma a aflat | Certificatul de deces susține data evenimentului. Păstrează separat dovada informării angajatorului, deoarece aceasta poate determina data-limită a transmiterii în REGES. [16] [5] |
| Înscris intern de constatare, dacă este întocmit | Indică persoana, contractul, data decesului, art. 56 alin. (1) lit. a) și documentul justificativ. Este o consemnare a unui efect produs de lege; nu creează încetarea la data semnării. [1] [2] |
| Adeverință de activitate și vechime | Atestă activitatea, durata, salariul, vechimea în muncă și în specialitate. Obligația de eliberare la încetarea activității este prevăzută de art. 8 alin. (6) din HG nr. 295/2025. [7] |
| Extras din REGES-ONLINE | Se eliberează împreună cu adeverința, certificat prin semnătură; trebuie să reflecte data și temeiul legal al încetării. [7] [4] |
| Situația sumelor datorate și dovada plății | Evidențiază salariul restant, alte drepturi salariale exigibile și, separat, concediul neefectuat și eventualul ajutor acordat de firmă. Plata salariului se justifică prin state de plată sau alte documente care dovedesc plata către persoana îndreptățită. [11] [14] [15] [39] [32] |
Nu aplica automat regula „decizie în 5 zile lucrătoare și comunicare în alte 5 zile” decesului. Art. 56 alin. (2) o prevede pentru cazurile de la lit. c)-j), iar decesul este la lit. a). Angajatorul poate consemna încetarea într-un înscris, însă acesta nu amână data încetării și nici termenul REGES. [2] [5]
Dacă este vorba despre declararea judecătorească a morții, Codul muncii prevede un caz distinct: încetarea la data rămânerii definitive a hotărârii. Nu se confundă această ipoteză cu decesul dovedit prin certificatul de stare civilă. [3] [1]
Când se transmite încetarea în REGES-ONLINE
Se transmit data și temeiul legal al încetării. Regula este transmiterea cel târziu la data încetării contractului sau la data la care angajatorul ia cunoștință de evenimentul care a determinat încetarea, în condițiile legii. Pentru un deces aflat ulterior, documentează când a ajuns informația la angajator și transmite în acea zi; data încetării rămâne data decesului. [4] [5] [1]
Exemplu de aplicare: dacă decesul a avut loc la 10 octombrie, iar angajatorul a aflat la 12 octombrie, înregistrarea indică încetarea la 10 octombrie și se transmite cel târziu la 12 octombrie. Acest exemplu aplică împreună regula datei decesului și regula luării la cunoștință; nu introduce un termen suplimentar de 5 zile. [1] [5] [2]
Netransmiterea modificărilor privind data și temeiul încetării în termenul prevăzut este contravenție sancționată cu amendă de la 5.000 la 8.000 lei. Constatarea și sancționarea revin inspectorilor de muncă. [28] [29] [30]
Cine poate primi documentele și salariile neachitate
Pentru plata drepturilor salariale datorate până la deces, art. 167 alin. (2) stabilește această ordine:
- soțul supraviețuitor;
- în lipsa acestuia, copiii majori ai defunctului;
- în lipsa categoriilor precedente, părinții;
- dacă nu există niciuna dintre aceste categorii, alți moștenitori, potrivit dreptului comun. [11]
Identifică solicitantul și calitatea lui înainte de plată. Actele de stare civilă susțin căsătoria și filiația, iar certificatul de moștenitor dovedește calitatea succesorală și cotele. Art. 167 alin. (2) nu condiționează textual plata către primele trei categorii de obținerea, în toate cazurile, a unui certificat de moștenitor. Acesta devine relevant pentru plata către alți moștenitori și pentru drepturile care se transmit pe cale succesorală; situațiile cu mai mulți solicitanți ori calități contestate cer lămurirea dovezilor înainte de alegerea beneficiarului. [11] [16] [12] [39]
Lista beneficiarilor salariilor nu înseamnă că orice rudă are acces la întregul dosar personal. Pentru predarea documentelor, solicitarea scrisă trebuie să indice calitatea, documentul necesar și scopul: de exemplu, stabilirea sumelor datorate sau soluționarea succesiunii. Este o organizare practică a dovezilor, nu o listă legală exhaustivă de acte. [7] [8] [12]
HG nr. 295/2025 prevede expres, pentru salariatul sau fostul salariat care solicită în scris, copii din dosarul personal în 15 zile lucrătoare și adeverința cerută în cel mult 15 zile lucrătoare. Copiile se certifică pentru conformitate de reprezentantul legal sau persoana împuternicită. Aceste termene nu trebuie prezentate ca un drept necondiționat al oricărui membru al familiei; textul identifică alți destinatari. [8] [10] [9]
Ce sume se calculează și când pot fi cerute
Salariile și drepturile salariale datorate până la deces se calculează potrivit activității și drepturilor devenite exigibile. Regula plății salariului rămâne data prevăzută în contractul individual, contractul colectiv sau regulamentul intern, cel puțin o dată pe lună; nu există în textele citate un termen general de „3 zile de la deces” pentru lichidarea tuturor sumelor. Păstrează calculul și dovada plății către persoana îndreptățită. [11] [13] [14]
Concediul anual plătit dobândit și neefectuat nu dispare din cauza decesului. Codul muncii permite compensarea în bani la încetarea contractului. În hotărârea preliminară Bauer și Willmeroth, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că dreptul la indemnizația financiară pentru concediul anual neefectuat se transmite moștenitorilor, inclusiv în raport cu un angajator privat. Se identifică dreptul efectiv dobândit și zilele rămase; nu se presupune că orice zi solicitată este automat datorată. [15] [39] [40]
Ține distincte salariul neachitat, pentru care Codul muncii stabilește ordinea specială de plată, și indemnizația pentru concediul neefectuat, pentru care hotărârea CJUE consacră transmiterea succesorală. Aceasta nu stabilește singură cine sunt moștenitorii într-un caz românesc și nici cotele lor. [11] [39] [12]
Acțiunea privind salariile și daunele pentru neplata lor se prescrie, ca regulă, în 3 ani de la data la care sumele erau datorate, nu de la momentul la care familia obține toate documentele. Recunoașterea datoriei de către debitor întrerupe prescripția. În materie succesorală există și suspendări: prescripția nu curge împotriva moștenitorilor până la acceptarea moștenirii sau numirea unui curator care să îi reprezinte, în condițiile art. 2.533 alin. (2) Cod civil. Calculul concret trebuie să țină seama de calitatea persoanei care cere plata și de evenimentele intervenite; nu presupune un nou termen de 3 ani pentru fiecare comunicare cu firma. [17] [18] [24]
Hotărârea preliminară interpretează dreptul Uniunii. Soluțiile definitive ale litigiilor naționale germane nu sunt confirmate aici; hotărârea nu stabilește rezultatul unei succesiuni concrete din România. [40]
Ce sumă poate acorda firma ca ajutor de înmormântare
În ediția Codului fiscal publicată de ANAF cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, ajutorul de înmormântare nu are un plafon individual în lei în dispoziția fiscală care îl privește. Art. 76 alin. (4) lit. a) enumeră ajutorul și condițiile neimpozitării, fără o limită individuală de sumă pentru acest ajutor. Valoarea concretă se stabilește potrivit regulilor aplicabile firmei și beneficiului; dacă ajutorul este un drept prevăzut în contract, angajatorul trebuie să respecte drepturile asumate. Regimurile speciale ale instituțiilor publice ori ale anumitor profesii pot avea propriile reguli și nu sunt înlocuite de această explicație. [32] [27]
Nu confunda trei întrebări diferite:
| Întrebare | Regula relevantă |
|---|---|
| Cât poate acorda firma? | Dispoziția fiscală privind ajutorul de înmormântare nu fixează un maxim individual. Suma rezultă din condițiile beneficiului și aprobarea acordării, după caz. [32] [27] |
| Este impozabil pentru beneficiar? | Ajutorul de înmormântare acordat de angajator salariaților proprii sau altor persoane este neimpozabil în condițiile art. 76 alin. (4) lit. a), inclusiv prevederea lui în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Încadrarea reală și documentele contează; simpla etichetă „ajutor” nu înlocuiește aceste condiții. [32] |
| Cât deduce firma la impozitul pe profit? | Ajutorul intră în totalul cheltuielilor sociale cu deductibilitate limitată la cota de până la 5% din cheltuielile cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. [33] |
Prin urmare, 5% nu înseamnă 5% din salariul persoanei decedate și nici 5% din profitul firmei. Limita privește ansamblul cheltuielilor sociale enumerate la art. 25 alin. (3) lit. b). Un ajutor poate depăși spațiul fiscal de deducere disponibil; pentru partea care depășește limita nu se obține deducerea pe acest temei, dar limita fiscală nu devine automat o interdicție de plată sau un plafon individual de neimpozitare. [33] [32]
Exemplu simplificat: la cheltuieli salariale eligibile de 1.000.000 lei, 5% înseamnă 50.000 lei. Dacă alte cheltuieli sociale care intră în aceeași limită au consumat 40.000 lei, rămân 10.000 lei pentru deducere. Pentru un ajutor de 15.000 lei, în ipoteza îndeplinirii celorlalte condiții, 10.000 lei încap în limită, iar 5.000 lei o depășesc. Aceasta este o ilustrare a calculului fiscal, nu suma legală datorată familiei. [33]
Plafonul de 300 lei din art. 76 alin. (4) lit. a) privește cadourile acordate cu ocaziile expres enumerate acolo. Nu este plafonul ajutorului de înmormântare. [32]
Regulile și exemplul acestei secțiuni descriu ediția fiscală indicată. Pentru o plată căreia i se aplică o modificare fiscală ulterioară, această explicație nu stabilește singură tratamentul fiscal. [32] [33]
Contribuții, regimul fiscal al firmei și documentarea ajutorului
În ediția Codului fiscal publicată de ANAF cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, regulile de mai jos disting contribuțiile de deductibilitatea cheltuielii. [36] [37] [38] [33]
Pentru ajutoarele de înmormântare care îndeplinesc condițiile legale, art. 142 lit. b) exclude sumele din baza contribuției de asigurări sociale (CAS). Trimiterile din art. 157 alin. (2) și art. 220^4 alin. (2) le exclud, în condițiile acelor texte, și din bazele contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM). Limita de deductibilitate a cheltuielilor sociale la plătitor nu este aceeași analiză cu impozitarea sau contribuțiile beneficiarului. [36] [37] [38] [33]
Regimul angajatorului schimbă calculul fiscal. La o societate plătitoare de impozit pe profit se aplică art. 25. La o microîntreprindere impozitată pe venit, baza se construiește din venituri și ajustările art. 53: cheltuiala cu acest ajutor nu se deduce din baza impozitului micro după formula de la impozitul pe profit. Pentru activități independente în sistem real, art. 68 alin. (5) lit. c) are o regulă distinctă de deducere limitată a cheltuielilor sociale, raportată la valoarea anuală a cheltuielilor cu salariile. Nu extinde această regulă la impozitarea pe normă de venit. [33] [34] [35]
Pentru a documenta acordarea, alcătuiește un dosar practic: cererea sau propunerea de acordare; dovada decesului și legătura beneficiarului cu situația; prevederea din contractul de muncă ori regulamentul intern; aprobarea și suma; dovada plății. Această listă organizează probele necesare încadrării fiscale și identificării beneficiarului; nu este un formular legal unic și nu transformă orice document justificativ într-o condiție suplimentară inventată. [32] [16]
Ajutorul plătit de firmă trebuie evidențiat distinct de salariile restante și de indemnizația pentru concediul neefectuat, care au alte temeiuri și condiții de plată. Pentru detalii despre beneficii, vezi Fiscalitatea beneficiilor și verificarea plafoanelor. [32] [11] [39]
Dacă moare angajatorul persoană fizică
Dacă angajatorul înscris în contract este chiar persoana fizică decedată, contractul încetează de drept la data decesului, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a). Nu este nevoie de demisia salariatului pentru a produce această încetare și nu se prelungește contractul numai fiindcă formalitățile succesiunii nu s-au încheiat. [19] [31] [1]
Mai întâi, citește cine figurează la rubrica „angajator” în contract. Dacă acolo este o societate, decesul asociatului, acționarului sau administratorului nu este decesul angajatorului persoană fizică. Societatea participă în nume propriu la circuitul civil; art. 56 alin. (1) lit. a) leagă încetarea, pentru angajatorul persoană juridică dizolvat, de data la care acesta își încetează existența conform legii. Înlocuirea administratorului și eventuala dizolvare sunt probleme distincte. [19] [20] [1]
Salariile deja datorate de angajatorul persoană fizică nu dispar odată cu acesta. Prezintă contractul, statele sau dovezile de salarizare, perioadele și sumele restante persoanelor care gestionează succesiunea și formulează creanța față de patrimoniul succesoral. Moștenitorii legali și legatarii universali ori cu titlu universal răspund, ca regulă, numai cu bunurile succesorale și proporțional cu cota lor; nu se presupune că orice rudă datorează salariul din banii proprii. Pentru creanțele născute înaintea deschiderii moștenirii, creditorii pot cere plata din bunurile aflate în indiviziune înainte de partaj. [21] [22]
Regula de prescripție pentru salarii este de 3 ani de la scadență, dar pentru creanțele creditorilor defunctului asupra moștenirii art. 2.533 alin. (1) Cod civil prevede suspendarea cât timp moștenirea nu a fost acceptată ori, în lipsa acceptării, nu a fost numit un curator care să o reprezinte. Păstrează dovada cererii și a etapelor succesorale; momentul decesului nu este singurul element al calculului. [17] [23]
Dacă activitatea urmează să continue cu un alt angajator, clarifică noul raport înainte de a presta muncă. Un nou contract se încheie în scris cel târziu în ziua anterioară începerii activității și se înregistrează/transmite potrivit legii înainte de începere. Aceasta nu reînvie contractul încetat prin deces și nu soluționează prin ea însăși regulile speciale de transmitere a unei întreprinderi. [25] [26] [1]
Pentru documentarea altor cauze de încetare, vezi Încetarea de drept: documente și situații.
Dacă decesul are legătură cu munca
Închiderea contractului și plata drepturilor salariale au temeiurile descrise mai sus. Dacă familia urmărește și demersurile specifice unui deces în legătură cu munca, folosește ghidul Decesul în legătură cu munca: documente și demersurile familiei, pentru a păstra distincte cererile și documentele aferente fiecărui drept. [1] [11]
Termene și repere procedurale
- Interval
Cel târziu la data încetării sau la data luării la cunoștință a evenimentului, după ipoteza legală. [5]
- De când începe
- Cum se aplică
Declararea judecătorească a morții are ca reper distinct data rămânerii definitive a hotărârii. [3]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Ce documente eliberez după decesul unui salariat?
Pregătește adeverința de activitate, durată, salariu și vechime și extrasul REGES certificat prin semnătură; păstrează în dosar actele care justifică încetarea. Identifică persoana îndreptățită și scopul solicitării pentru predare. Termenul de 15 zile lucrătoare din art. 8 alin. (4) și (7) privește textual cererile salariatului sau fostului salariat și nu poate fi promis automat oricărei rude. [7] [6] [8] [10]
Există o sumă maximă pe care firma o poate acorda familiei?
În ediția Codului fiscal publicată de ANAF cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, dispoziția fiscală privind ajutorul de înmormântare nu stabilește un maxim individual în lei. Condițiile beneficiului, prevederea în contract ori regulamentul intern și eventualele reguli speciale rămân relevante. Cota de 5% din art. 25 alin. (3) lit. b) limitează deductibilitatea totalului cheltuielilor sociale la impozitul pe profit; nu stabilește suma maximă care poate fi plătită familiei. [32] [33] [27] Explicația este limitată la această ediție fiscală, nu la eventuale modificări ulterioare. [32]
Contractul continuă automat cu moștenitorii angajatorului persoană fizică?
Nu în temeiul regulii generale din art. 56 alin. (1) lit. a): contractul încetează de drept la decesul persoanei fizice angajatoare. Creanțele salariale rămase se urmăresc potrivit regulilor succesorale, iar o eventuală activitate ulterioară cu un alt angajator cere un temei distinct. Dacă angajatorul din contract este o societate, decesul unei persoane care o administra nu reprezintă, prin el însuși, acest caz de încetare. [31] [1] [21] [20] [25]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Termenul de constatare/comunicare de 5 zile lucrătoare din art. 56 alin. (2) nu acoperă decesul de la lit. a). [2]
La încetarea activității există obligația adeverinței de activitate/salariu/vechime și a extrasului REGES certificat. [7]
Salariile datorate până la deces se plătesc în ordinea soț supraviețuitor, copii majori, părinți, iar în lipsa acestora, alți moștenitori. [11]
În ediția Codului fiscal publicată de ANAF cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, ajutorul de înmormântare nu are plafon individual în lei în art. 76 alin. (4) lit. a); condiția contractului de muncă ori regulamentului intern este distinctă de cuantum. [32]
În ediția Codului fiscal publicată de ANAF cu ultima actualizare prin Legea nr. 170/2026, limita de 5% din art. 25 privește deductibilitatea cumulată a cheltuielilor sociale la impozitul pe profit, nu un maxim de plată al ajutorului individual. [33]
Cum pregătesc documentele și calculele pentru fiecare drept
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. a)a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum și în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și-a încetat existența conform legii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2)(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. b)b) la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a instituirii tutelei speciale a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 / alin. (2) / lit. q)q) data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 / alin. (1) / lit. f)f) datele prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. q) se transmit cel târziu la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (3)(3) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puțin următoarele documente: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiționale și celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, acte de studii/certificate de calificare, precum și orice alte documente care certifică legalitatea și corectitudinea completării în Registru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (6)(6) La încetarea activității salariatului, angajatorii au obligația să îi elibereze acestuia o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și un extras din Registru, certificat prin semnătură, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (4)(4) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia copii ale documentelor existente în dosarul personal, în termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (5)(5) Documentele sunt eliberate în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 / alin. (7)(7) La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligați să îi elibereze acestuia o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, astfel cum rezultă din Registru și din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 167 / alin. (2)(2) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a IV-a / Titlul IV / Capitolul I / Secţiunea a 6-a / art. 1.133 / alin. (1)(1) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3)(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 99 / alin. (1)(1) Starea civilă se dovedește prin actele de naștere, căsătorie și deces întocmite, potrivit legii, în registrele de stare civilă, precum și prin certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 14 / alin. (1)(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 193 / alin. (1)(1) Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a IV-a / Titlul IV / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.114 / alin. (2)(2) Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a IV-a / Titlul IV / Capitolul IV / Secţiunea a 3-a / art. 1.155 / alin. (2)(2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanțe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moștenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.533 / alin. (1)(1) Prescripția nu curge contra creditorilor defunctului în privința creanțelor pe care aceștia le au asupra moștenirii cât timp aceasta nu a fost acceptată de către succesibili ori, în lipsa acceptării, cât timp nu a fost numit un curator care să îi reprezinte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.533 / alin. (2)(2) Ea nu curge nici contra moștenitorilor defunctului cât timp aceștia nu au acceptat moștenirea ori nu a fost numit un curator care să îi reprezinte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (2)(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. c)c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (3)(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (3) / lit. d)d) netransmiterea modificărilor aduse datelor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. p) și q), în termenul prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. e) și f).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: HOTĂRÂRE nr. 295 din 27 martie 2025 privind Registrul general de evidență a salariaților - REGES-ONLINETextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 / alin. (7)(7) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor angajatorilor se fac de către inspectorii de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 76 alin. (4) lit. a)(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, cu excepția indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii. În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei: (i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase; (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie; (iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 25 alin. (3) lit. b)b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele: 1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament; 2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea; 2 1 . *** A B R O G A T *** 3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor; 3 1 . sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condițiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4 1 ) lit. i). 4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / art. 53 alin. (1)-(3)ART. 53 - Baza impozabilă (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; d) veniturile din subvenții; e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; e 1 ) *** A B R O G A T *** f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; h) veniturile din diferențe de curs valutar; i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora; j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora; l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin. n) dividendele primite de la o persoană juridică română. o) dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât și filiala îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 24; dispozițiile prezentei litere prevalează față de cele ale lit. m). p) veniturile reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal. (2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele: a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, potrivit art. 52, această diferență reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, potrivit art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferența respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru; c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv; d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării. (3) - *** A B R O G A T ***
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul II / art. 68 alin. (5) lit. c)c) cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru destinațiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din titlul II, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul V / Capitolul II / art. 142 lit. b)b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Nu se cuprind în baza de calcul al contribuției nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, cu excepția indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii. În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuției în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie dintre cele de mai jos, nu depășește 300 lei: (i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase; (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie; (iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul V / Capitolul III / art. 157 alin. (2)(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. d), art. 141 lit. d) și art. 142, cu excepția sumelor reprezentând valoarea nominală a biletelor de valoare sub forma tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAF, ultima actualizare: LEGEA nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul V / Capitolul IX / art. 220^4 alin. (2)(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute la art. 142 .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CJUE, Marea Cameră, Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Bauer și Willmeroth, cauzele conexate C-569/16 și C-570/16, ECLI:EU:C:2018:871Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Punctul 62Având în vedere ceea ce precedă și în considerarea, pe de altă parte, a celor amintite la punctele 38-50 din prezenta hotărâre, este necesar să se considere că, atunci când raportul de muncă încetează prin decesul lucrătorului, decurge nu numai din articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88, ci și din articolul 31 alineatul (2) din cartă că, pentru a preveni pierderea în mod retroactiv a dreptului fundamental la concediu anual plătit dobândit de acest lucrător, inclusiv în aspectul patrimonial al acestuia, dreptul persoanei interesate la o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat este transmisibil pe cale succesorală moștenitorilor acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CJUE, Marea Cameră, Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Bauer și Willmeroth, cauzele conexate C-569/16 și C-570/16, ECLI:EU:C:2018:871Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, punctele 1 și 21) Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, precum și articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiile principale, în aplicarea căreia, în cazul în care raportul de muncă încetează din cauza decesului lucrătorului, dreptul la concediu anual plătit dobândit în temeiul respectivelor dispoziții și neefectuat de acest lucrător înainte de deces se stinge fără a putea da naștere unui drept la o indemnizație financiară pentru respectivul concediu care să fie transmisibilă pe cale succesorală moștenitorilor lucrătorului menționat. 2) În cazul imposibilității de a interpreta o reglementare națională precum cea în discuție în litigiile principale astfel încât să se asigure conformitatea acesteia cu articolul 7 din Directiva 2003/88 și cu articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale, instanța națională sesizată cu un litigiu între moștenitorul unui lucrător decedat și fostul angajator al acestui lucrător trebuie să lase neaplicată reglementarea națională menționată și să se asigure că respectivului moștenitor i se acordă beneficiul unei indemnizații financiare, în sarcina acestui angajator, pentru concediul anual plătit dobândit în temeiul dispozițiilor menționate și neefectuat de respectivul lucrător înainte de deces. Această obligație se impune instanței naționale în temeiul articolului 7 din Directiva 2003/88 și al articolului 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale atunci când litigiul opune un astfel de moștenitor unui angajator având calitatea de autoritate publică și în temeiul celei de a doua dintre aceste dispoziții atunci când litigiul opune moștenitorul unui angajator având calitatea de particular.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CJUE, Marea Cameră, Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Bauer și Willmeroth, cauzele conexate C-569/16 și C-570/16, ECLI:EU:C:2018:871Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Punctele 10-1210 Doamna Bauer este unica moștenitoare a soțului său, decedat la 20 decembrie 2010, care era angajat al orașului Wuppertal. Acesta din urmă a respins cererea doamnei Bauer privind acordarea unei indemnizații de 5857,75 euro, care corespunde cu 25 de zile de concediu anual neefectuat de soțul său la data decesului. 11 Doamna Broßonn este unica moștenitoare a soțului său, care a fost angajat al domnului Willmeroth din anul 2003 și care a decedat la 4 ianuarie 2013, după ce s‑a aflat, începând cu luna iulie a anului 2012, în incapacitate de muncă pentru cauză de boală. Domnul Willmeroth a respins cererea doamnei Broßonn privind acordarea unei indemnizații de 3702,72 euro, care corespunde cu 32 de zile de concediu anual plătit neefectuat de soțul său la data decesului. 12 Doamnele Bauer și Broßonn au sesizat fiecare în ceea ce le privește Arbeitsgericht (Tribunalul pentru Litigii de Muncă, Germania) competent cu o cerere prin care au solicitat plata indemnizațiilor respective. Aceste cereri au fost admise, iar apelurile declarate de orașul Wuppertal și, respectiv, de domnul Willmeroth împotriva acestor hotărâri pronunțate în primă instanță au fost respinse de Landesarbeitsgericht (Tribunalul Superior pentru Litigii de Muncă, Germania) competent. Orașul Wuppertal și domnul Willmeroth au sesizat, așadar, instanța de trimitere, Bundesarbeitsgericht (Curtea Federală pentru Litigii de Muncă, Germania), cu recursuri îndreptate împotriva acestor decizii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CJUE, Marea Cameră, Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Bauer și Willmeroth, cauzele conexate C-569/16 și C-570/16, ECLI:EU:C:2018:871Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Punctul 2020 Doamna Broßonn contestă admisibilitatea cererilor de decizie preliminară pentru motivul, pe de o parte, că Curtea a statuat deja, în Hotărârea din 12 iunie 2014, Bollacke ( C‑118/13 , EU:C:2014:1755 ), că articolul 7 din Directiva 2003/88 se opune unor reglementări sau practici naționale, precum reglementarea în discuție în litigiile principale, în temeiul căreia, în cazul decesului lucrătorului, dreptul la concediu anual plătit se stinge fără a da naștere unui drept la o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat. Or, a statua că aceeași dispoziție nu se opune unei asemenea reglementări naționale, în măsura în care exclude posibilitatea ca aceeași indemnizație să fie transmisă moștenitorilor, ar face inoperantă concluzia care reiese din această hotărâre a Curții. Pe de altă parte, o mare parte a instanțelor și a doctrinei naționale ar considera că reglementarea națională în discuție în litigiile principale poate fi interpretată într‑un sens conform acestei concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗