⌕Meniu

Fiscalitatea beneficiilor și verificarea plafoanelor

Primele se taxează, în general, ca salariul, iar beneficiile au reguli diferite pentru impozit, contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM). Verificarea corectă combină natura beneficiului, condițiile de acordare, plafonul propriu și luna relevantă; plafonul de 33% se aplică numai categoriilor expres prevăzute. Tichetele de masă și voucherele de vacanță pot reduce banii primiți ca salariu prin CASS și impozit, chiar dacă valoarea lor este încărcată integral pe card. [1] [19] [32] [17] [7] [46]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
21 minute
CATEGORIE
Salarii și fiscalitate
Cuprins · 19 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cum pornesc verificarea unui beneficiu
  3. 03Primele și al treisprezecelea salariu
  4. 04Diurna și cazarea șoferului pentru curse în țară
  5. 05Cadourile: condițiile scutirii și plafonul pentru fiecare persoană
  6. 06Cum se taxează excedentul unui cadou
  7. 07Tichetele de masă și diferența dintre netul salarial și banii primiți
  8. 08Voucherele de vacanță
  9. 09Tichetele culturale
  10. 10Plafonul de 33%: ce se cumulează și cum se calculează
  11. 11Beneficiile plătite anticipat pentru mai multe luni
  12. 12Decontul serviciilor turistice: plafonul anual și luna relevantă
  13. 13Educația timpurie: creșă și grădiniță
  14. 14Indemnizația pentru cheltuielile de telemuncă
  15. 15Ajutorul acordat familiei unui salariat decedat
  16. 16Închiderea lunii, declararea și verificarea erorilor
  17. 17Termene și repere
  18. 18Lista ta de pași
  19. 19Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați și angajatori care acordă sau verifică beneficii salariale în România.

  • Părinți salariați, telesalariați și șoferi care efectuează curse interne, pentru situațiile fiscale descrise.

  • Personal bugetar, numai pentru tratamentul fiscal al drepturilor acordate în baza regimului legal aplicabil.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea dreptului concret și a cuantumului fiecărui beneficiu bugetar.

  • Detașarea transnațională, diurna externă și coordonarea sistemelor de securitate socială.

  • Taxarea completă a sumelor din litigii salariale, a ajutoarelor din sistemul public de pensii ori a fiecărui regim fiscal special.

Cum pornesc verificarea unui beneficiu

Tratamentul fiscal se stabilește după natura reală a sumei și după condițiile excepției aplicabile. Regula este că veniturile în bani sau în natură obținute în legătură cu munca sunt venituri salariale. O denumire precum „primă”, „beneficiu flexibil” sau „ajutor” nu creează singură o scutire. Pentru fiecare beneficiu verifici separat impozitul pe venit, CAS, CASS și CAM. [1] [5] [6] [9]

În regimul salarial obișnuit, CAS este 25%, CASS este 10%, iar impozitul este 10% din baza rămasă după contribuțiile obligatorii și deducerile aplicabile. CAM, de 2,25%, este cost al angajatorului și nu se scade din salariul net al angajatului. Exemplele din ghid presupun condiții normale de muncă, lipsa unor scutiri speciale și deduceri care nu se modifică prin acordarea beneficiului; rotunjirile din statul de plată pot produce diferențe de un leu. [2] [3] [4] [8] [9]

O facilitate fiscală arată cum se taxează un drept acordat legal; nu obligă, prin ea însăși, angajatorul să îl acorde. Pentru personalul bugetar, dreptul și cuantumul se verifică în legislația de salarizare și în regulile bugetare aplicabile. Beneficiile în natură nu înlocuiesc obligația de a asigura suma în bani cel puțin egală cu salariul minim brut legal pentru munca prestată. [53] [48] [54]

Primele și al treisprezecelea salariu

Primele de performanță, bonusul anual și al treisprezecelea salariu intră, de regulă, în venitul salarial: se datorează CAS, CASS și impozit pe venit, iar angajatorul calculează CAM. Normele fiscale includ expres recompensele, premiile și premiul anual între veniturile salariale. Aceste sume nu intră automat în lista limitată a beneficiilor neimpozabile din plafonul de 33%. [1] [41] [19] [5] [6] [9]

Pentru o primă suplimentară de 1.000 lei brut, în ipotezele de calcul precizate mai sus, CAS este 250 lei, CASS este 100 lei, iar impozitul este 10% × (1.000 − 250 − 100) = 65 lei. Salariatului îi rămân 585 lei, iar costul suplimentar al angajatorului este 1.022,50 lei, incluzând CAM de 22,50 lei. Acesta este un calcul al creșterii venitului, nu o formulă universală pentru orice salariu: modificarea deducerii personale poate schimba diferența netă. [2] [3] [8] [44] [39]

Plata impozitului urmează termenul salarial lunar sau, pentru plătitorii care îndeplinesc condițiile legale, trimestrial. Pentru salarii și diferențe salariale stabilite pentru perioade anterioare există regula specială a calculului la data plății; nu presupune că orice bonus anual este o diferență salarială retroactivă. Pentru despăgubiri și sume din litigii, vezi Taxarea compensațiilor și a sumelor acordate în litigii salariale. [37] [40]

Diurna și cazarea șoferului pentru curse în țară

Pentru șofer, verificarea începe cu situația de muncă: deplasare în altă localitate în interesul serviciului, delegare, detașare ori activitate a unui lucrător mobil. Codul fiscal include expres prestațiile suplimentare ale lucrătorilor mobili din transportul rutier prevăzuți de HG nr. 38/2008 în regimul art. 76 alin. (2) lit. k). Simplul fapt că suma este trecută în stat ca „diurnă” nu dovedește această încadrare. [11] [1]

Pentru deplasările interne din această categorie se verifică două limite simultan. Prima este de 2,5 ori indemnizația legală pentru personalul public: cuantumul de referință de 23 lei conduce la 57,50 lei pentru o zi eligibilă. A doua este plafonul calculat din trei salarii de bază. Pentru fiecare lună, acesta se determină astfel: 3 × salariul de bază ÷ numărul zilelor lucrătoare din lună × numărul zilelor corespunzătoare acelei luni din perioada deplasării. Suma neimpozabilă este limitată de cel mai mic dintre cele două rezultate, fără a depăși suma efectiv acordată. Dacă deplasarea trece dintr-o lună în alta, calculul celor trei salarii se face distinct pentru fiecare lună. [11] [45]

De exemplu, pentru un salariu de bază de 6.000 lei, o lună cu 20 de zile lucrătoare și cinci zile eligibile integral, prima limită este 287,50 lei, iar a doua este 3 × 6.000 ÷ 20 × 5 = 4.500 lei. Dacă se acordă 500 lei pentru acele cinci zile, 287,50 lei pot rămâne neimpozabili, iar 212,50 lei intră în tratamentul salarial. Exemplul presupune că toate cele cinci zile îndeplinesc condițiile regimului de deplasare aplicabil; numărul zilelor nu se deduce doar din numărul curselor. Excedentul este supus regulilor salariale privind impozitul și contribuțiile. [11] [45] [13] [6] [9]

Transportul și cazarea pentru deplasarea în interesul serviciului se verifică separat de indemnizație. Sumele care acoperă aceste cheltuieli beneficiază de excluderea fiscală prevăzută de Cod, atunci când corespund deplasării reale și regimului legal aplicabil. Cuantumul de 265 lei din ordinul destinat personalului public nu devine, numai prin existența sa, un plafon forfetar neimpozabil de cazare pentru orice șofer din sectorul privat. Pentru justificare, corelează documentele de deplasare și de transport cu facturile de cazare, decontul și aprobarea acestuia; lista concretă rezultă din situația de muncă și regulile de decontare aplicabile. [12] [13] [45] [7] [10]

Diurna de delegare se atribuie fiscal lunii în care se aprobă decontul. Pentru indemnizațiile de detașare și celelalte sume de natura acestora prevăzute la art. 76 alin. (7), impozitul se calculează la fiecare plată. Nu se aplică suplimentar plafonul de 33% indemnizațiilor încadrate la art. 76 alin. (2) lit. k); prestațiile unei clauze de mobilitate din afara acelei categorii au însă regimul distinct de la alin. (4^1) lit. a), care intră în plafonul de 33%. [14] [11] [20] [19]

Cadourile: condițiile scutirii și plafonul pentru fiecare persoană

Cadourile în bani sau în natură, inclusiv tichetele cadou, pot fi acordate fără impozit și contribuții salariale în limita de 300 lei pentru fiecare persoană și fiecare ocazie legală, dacă sunt prevăzute în contractul de muncă ori regulamentul intern și îndeplinesc condițiile Codului fiscal. Limita privește valoarea totală acordată aceleiași persoane pentru aceeași ocazie: nu se multiplică prin împărțirea cadoului în numerar, produse și tichete. [15] [16] [7] [10]

Ocazia Persoanele pentru care se poate aplica plafonul de 300 lei
Paște, Crăciun și sărbători similare ale altor culte religioase Angajatul și fiecare copil minor al acestuia
8 martie Angajata
1 iunie Fiecare copil minor al angajatului; suma este oferită angajatului în beneficiul copilului

Aceste ocazii și beneficiari sunt prevăzuți expres de lege. Un cadou de ziua de naștere a angajatului sau de aniversarea firmei nu primește automat aceeași scutire. Tichetele cadou acordate de angajator propriilor angajați trebuie să corespundă și destinațiilor ori evenimentelor încadrabile în cheltuielile sociale. [15] [50]

Pentru un angajat cu doi copii minori, de Crăciun se pot acorda, în condițiile legii, 300 + 300 + 300 = 900 lei fără taxe salariale: 300 lei pentru salariat și câte 300 lei pentru fiecare copil. De 1 iunie, pentru aceeași familie, plafonul aferent celor doi copii este 600 lei; nu se adaugă o cotă pentru părinte. Regula se aplică separat pentru fiecare copil și pentru fiecare părinte angajat, inclusiv când părinții lucrează la același angajator. Nu este un plafon unic pe familie. [15] [16] [43]

Păstrează evidența nominală a beneficiarilor, a ocaziei și a valorii cumulate, precum și documentele din care rezultă minoritatea și legătura cu salariatul. Aceste dovezi permit verificarea condițiilor scutirii; un total global de „cadouri de sărbători”, fără repartizare pe persoane, nu arată dacă plafonul individual a fost respectat. [15]

Cum se taxează excedentul unui cadou

Dacă toate condițiile scutirii sunt îndeplinite, dar cadoul depășește 300 lei pentru o persoană și o ocazie, partea care depășește plafonul se tratează ca venit salarial. Nu se pierde scutirea pentru primii 300 lei. Dacă lipsește însă condiția ocaziei sau a beneficiarului eligibil, nu poți conserva automat acea primă tranșă ca scutită. [15] [16] [43] [1]

Pentru un cadou în bani de 500 lei acordat angajatului de Crăciun, în condițiile legii, 300 lei sunt scutiți și 200 lei reprezintă venit salarial taxabil. În regimul standard și cu deduceri neschimbate, asupra celor 200 lei rezultă CAS de 50 lei, CASS de 20 lei și impozit de 13 lei: angajatul primește 417 lei din cei 500 lei brut acordați. Pentru un cadou în natură sau un tichet, taxele datorate pentru excedent se reflectă de regulă în suma bănească de plată, deoarece avantajul a fost deja acordat în natură. [15] [16] [2] [3] [44] [17]

Plafonul de 300 lei pentru cadourile eligibile este separat de plafonul de 33%. O parte neutilizată din plafonul de 33% nu poate fi folosită pentru a scuti excedentul cadoului. [15] [19]

Tichetele de masă și diferența dintre netul salarial și banii primiți

Tichetele de masă acordate potrivit legii sunt supuse CASS de 10% și impozitului pe venit de 10%, dar sunt excluse din baza CAS și CAM. CASS se aplică valorii nominale; impozitul se calculează în cadrul venitului salarial, după deducerea contribuțiilor obligatorii și a deducerilor aplicabile. De aceea, nu se adună mecanic 10% + 10% asupra aceleiași baze pentru a obține impozitul final. [17] [18] [7] [3] [10] [4]

Într-un exemplu cu 1.000 lei în tichete, dacă deducerile nu se modifică, CASS suplimentară este 100 lei, iar impozitul suplimentar este 10% × (1.000 − 100) = 90 lei. Banii virați ca salariu pot scădea cu 190 lei, în timp ce pe cardul de masă se încarcă 1.000 lei. Beneficiul net total suplimentar este astfel 810 lei. Dacă acordarea tichetelor modifică deducerea personală, diferența exactă trebuie recalculată pe întregul stat de plată. [3] [7] [44] [39]

Angajatorul suportă contravaloarea nominală a tichetelor și costurile emiterii; nu le poate transfera salariatului. Reținerea taxelor prevăzute de lege se distinge de recuperarea valorii tichetelor de la angajat. Numărul tichetelor utilizabile este limitat la zilele lucrate, iar sumele necuvenite se restituie potrivit legii. [46] [49] [47] [56]

Dacă o explicație salarială pornește de la „2.628 lei net” și arată „2.397 lei rest de plată”, diferența de 231 lei nu poate fi declarată legală sau greșită numai din aceste două cifre. Compară salariul brut și componentele lui, valoarea tichetelor din luna respectivă, CAS, CASS, baza impozitului, deducerile și eventualele alte rețineri. Cere angajatorului calculul diferenței. La cerere, plătitorul trebuie să elibereze și documentul prevăzut de Codul fiscal cu venitul anual, deducerile personale și impozitul calculat și reținut. [4] [39] [38] [56]

Voucherele de vacanță

Voucherele de vacanță acordate potrivit legii sunt supuse CASS de 10% și impozitului pe venit, fără CAS și fără CAM. Contribuția de sănătate se calculează la valoarea nominală, iar impozitul de 10% se determină după regulile bazei salariale. CAS și CASS sunt contribuții diferite: scutirea de CAS nu înseamnă scutire de CASS. [17] [18] [7] [3] [10] [4]

Pentru vouchere de 800 lei, presupunând deduceri neschimbate, rezultă CASS de 80 lei și impozit suplimentar de 72 lei. Salariul plătit în bani se poate reduce cu 152 lei, iar cardul de vacanță primește 800 lei; creșterea netă totală a avantajului este 648 lei. Exemplul privește taxarea unei valori acordate legal, fără să stabilească un drept general al fiecărui salariat la un voucher de 800 lei. [7] [3] [44] [48] [53]

Voucherul de vacanță și decontarea serviciilor turistice sunt mecanisme distincte. Voucherul nu folosește plafonul de 300 lei al cadourilor și nici plafonul de 33% pentru a deveni neimpozabil. În schimb, facilitatea fiscală pentru serviciile turistice decontate are propriile condiții și nu se aplică angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță. [17] [15] [19] [23]

Tichetele culturale

Tichetele culturale acordate potrivit legii sunt venit salarial supus impozitului pe venit de 10%, dar nu intră în baza CAS, CASS sau CAM. Ele nu consumă plafonul de 33%, iar impozitarea nu se elimină prin numirea lor „beneficiu cultural”. Regimul presupune acordarea efectivă a biletelor de valoare în condițiile legii; o primă în numerar destinată informal cumpărării de cărți rămâne, în principiu, salariu obișnuit. [17] [18] [7] [10] [19] [1]

Pentru 200 lei în tichete culturale, dacă valoarea este acordată în limitele legale și deducerile nu se schimbă, impozitul suplimentar este 20 lei. Angajatul păstrează tichetele de 200 lei, iar suma salarială în bani se poate reduce cu cei 20 lei. Respectarea limitelor de acordare ale biletelor de valoare se verifică separat de această formulă de impozitare. [17] [44] [46]

Plafonul de 33%: ce se cumulează și cum se calculează

Plafonul lunar este de cel mult 33% din salariul de bază al locului de muncă ocupat, nu din totalul brut cu prime și sporuri și nici din salariul net. Salariul de bază este componenta fixă, distinctă de sporuri, indemnizații și alte adaosuri. Mai întâi se verifică încadrarea fiecărui beneficiu în categoria legală și limita proprie; numai partea eligibilă se însumează în plafonul lunar, în ordinea stabilită de angajator. [19] [52] [29]

Beneficiul inclus în plafonul lunar Limita proprie și condițiile care trebuie verificate
Prestații din clauza de mobilitate, altele decât cele pentru categoria specială de deplasări și lucrători mobili Maximum 2,5 ori indemnizația legală de referință; încadrare în clauza de mobilitate. [20]
Hrană preparată, acordată de angajator Limita valorii maxime legale a unui tichet de masă pe persoană și zi; prevăzută în contract sau regulament intern. Nu se aplică pentru beneficiarii tichetelor de masă și nu se includ zilele de telemuncă, muncă la domiciliu, concediu de odihnă, concediu medical sau delegare. [21]
Cazare ori chirie pentru locuința pusă la dispoziție de angajator Maximum 20% din salariul minim brut pe țară pe lună și persoană; condiții privind lipsa unei locuințe în localitatea de muncă, spațiul deținut ori închiriat de angajator și acordarea facilității unuia dintre soți, dovedite prin documente. [22]
Servicii turistice sau de tratament, inclusiv transport, în concediu Plafon anual de un câștig salarial mediu brut folosit la bugetul asigurărilor sociale de stat; contract, regulament intern ori temei special și lipsa beneficiului voucherelor de vacanță. [23]
Contribuții ale angajatorului la pensii facultative eligibile Maximum 400 euro pe an și persoană, pentru fondurile și schemele care îndeplinesc condițiile legale. [24]
Contribuții ale angajatorului la pensii ocupaționale eligibile Limită distinctă de maximum 400 euro pe an și persoană, în condițiile categoriei legale proprii. [24]
Asigurare voluntară de sănătate și abonamente medicale Împreună, maximum echivalentul în lei a 400 euro anual pe persoană; nu câte 400 euro pentru fiecare dintre cele două forme. [25]
Abonamente eligibile pentru sport și, după caz, servicii medicale incluse Maximum echivalentul în lei a 100 euro anual pe persoană; furnizori și servicii în condițiile codurilor 9311, 9312 sau 9313 din clasificarea activităților din economia națională (CAEN), prevăzute de lege. [26]
Educație timpurie Maximum 1.500 lei lunar pentru fiecare copil, în limita stabilită de angajator și cu regulile privind părintele beneficiar. [27]
Avantajul de dobândă pentru credite și depozite Diferența favorabilă dintre dobânda preferențială negociată și dobânda pieței. [28]

Respectarea limitelor individuale nu elimină verificarea totalului de 33%. Pentru un salariu de bază de 6.000 lei, plafonul este 1.980 lei. Dacă în aceeași lună sunt eligibile 1.500 lei pentru educație timpurie, 300 lei abonament medical și 300 lei contribuție la pensie facultativă, totalul este 2.100 lei. Presupunând că și limitele anuale sunt respectate, 1.980 lei pot fi scutiți, iar 120 lei devin avantaj salarial taxabil; beneficiul căruia îi este atribuit excedentul depinde de ordinea stabilită de angajator. Excluderile corespunzătoare se verifică și la CAS, CASS și CAM. [19] [29] [30] [7] [10]

Caracterul lunar al plafonului nu permite mutarea automată a spațiului neutilizat în luna următoare. Nici cadourile de sărbători, nici tichetele de masă, culturale sau de vacanță nu intră în această listă. Pentru fiecare dintre ele se aplică propriul regim; includerea arbitrară în totalul de 33% nu produce o scutire. [19] [15] [17]

Beneficiile plătite anticipat pentru mai multe luni

Pentru contribuțiile la pensii facultative sau ocupaționale, asigurările voluntare de sănătate, abonamentele medicale, abonamentele sportive eligibile și educația timpurie, Codul fiscal atribuie sumele lunilor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. Luna transferului bancar nu este, singură, criteriul care concentrează întregul avantaj într-o singură lună. [32]

De exemplu, dacă un abonament medical de 1.200 lei este achitat pentru 12 luni identificate în contract și factură, cu preț egal pentru fiecare lună, se atribuie câte 100 lei fiecărei luni. În fiecare lună se verifică plafonul de 33%, iar separat se urmărește limita anuală aplicabilă serviciilor medicale și asigurării de sănătate. Împărțirea trebuie să rezulte din perioada și valoarea serviciilor; nu este permisă o repartizare aleasă doar pentru a evita depășirea plafonului. [32] [25] [19]

Plafonul anual de 400 euro pentru o categorie eligibilă nu înseamnă o limită lunară automată de 400/12 euro. Limita anuală și atribuirea lunară sunt verificări diferite. Pentru avantajul de dobândă, luna relevantă este fiecare lună în care este scadent creditul, respectiv luna în care dobânda depozitului se înregistrează în cont. Partea impozabilă a beneficiilor se cumulează cu veniturile salariale ale lunii căreia îi este atribuită. [24] [25] [32]

O evidență practică pentru fiecare salariat cuprinde tipul beneficiului, perioada acoperită, suma atribuită fiecărei luni, consumul plafonului anual, salariul de bază, ordinea de includere și partea taxabilă. Factura, contractul și dovada plății trebuie să poată explica aceleași perioade și valori; simpla mențiune „abonament anual” fără perioada acoperită poate necesita lămuriri înaintea calculului. [32] [29]

Decontul serviciilor turistice: plafonul anual și luna relevantă

Serviciile turistice ori de tratament, inclusiv transportul, acordate pentru concediul angajatului și al membrilor de familie pot fi neimpozabile dacă sunt prevăzute în contractul de muncă, regulamentul intern ori într-un temei special, respectă plafonul anual și se încadrează în plafonul lunar de 33%. Facilitatea nu se aplică angajatului care beneficiază de vouchere de vacanță. [23] [19]

Plafonul anual este nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul acordării. Pentru o acordare verificată la 17 octombrie 2026, indicatorul confirmat pentru anul 2026 este 9.192 lei. Acesta este plafonul anual per angajat, inclusiv pentru serviciile membrilor de familie; nu se multiplică pentru fiecare membru. Nici respectarea sumei de 9.192 lei nu înlătură limita lunară de 33%. [23] [57] [19]

Pentru un decont, suma reprezintă venit al lunii în care se aprobă decontul. Dacă salariatul a fost în concediu în august și decontul este aprobat în septembrie, beneficiul se verifică în plafonul lunii septembrie. Luna sejurului sau plata unui avans nu înlocuiește automat această regulă. Numai în situația prevăzută de lege în care nu există obligația prezentării documentelor justificative se folosește luna acordării. Această formulare nu permite ignorarea documentelor necesare pentru a dovedi condițiile facilității în situația concretă. [31] [23]

De exemplu, un decont de 3.000 lei aprobat într-o lună cu salariu de bază de 6.000 lei poate depăși plafonul lunar de 1.980 lei chiar dacă totalul anual este sub 9.192 lei. Dacă nu există alte beneficii în plafon și toate celelalte condiții sunt îndeplinite, 1.980 lei sunt eligibili pentru scutire, iar 1.020 lei se tratează salarial. Nu se împarte decontul pe lunile vacanței doar pentru a crea spațiu suplimentar de scutire. [23] [31] [19] [30] [7] [10]

Educația timpurie: creșă și grădiniță

Angajatorul poate suporta sume pentru plasarea copiilor propriilor angajați în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de el, dar nu mai mult de 1.500 lei lunar pentru fiecare copil. Facilitatea privește această categorie de servicii și nu se extinde automat la orice curs, activitate pentru copii ori serviciu de îngrijire. În toate cazurile se verifică și plafonul lunar cumulat de 33%. [27] [19]

Plata poate fi suportată de angajator sau decontată salariatului. Când angajatul a plătit direct, decontarea se face pe baza documentelor justificative prezentate de acesta. Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, pe baza declarației pe propria răspundere; dacă angajatul lucrează la mai mulți angajatori, trebuie să declare că nu beneficiază de plăți similare de la alt angajator. [27]

Pentru doi copii, limita individuală poate ajunge la 3.000 lei lunar, dar un salariu de bază de 6.000 lei lasă, în lipsa altor beneficii incluse, numai 1.980 lei în plafonul de 33%. Diferența se tratează salarial. Dacă sunt achitate anticipat mai multe luni de educație, atribuirea fiscală se face lunilor pentru care s-a plătit, conform documentelor. [27] [19] [30] [7] [10] [32]

Pentru verificare sunt utile contractul cu unitatea, documentele care identifică beneficiarul și lunile serviciilor, factura și dovada plății în cazul decontării, precum și declarația părintelui. Angajatorul trebuie să poată corela aceste documente cu suma acordată și cu copilul pentru care aplică facilitatea. [27] [32]

Indemnizația pentru cheltuielile de telemuncă

În regimul fiscal aplicabil la 17 octombrie 2026, nu mai există scutirea forfetară pentru 400 lei lunar de telemuncă: litera care o reglementa este abrogată. O indemnizație în bani pentru cheltuielile de acasă este, în lipsa unui alt temei legal concret de excludere, venit salarial supus CAS, CASS, impozit și CAM. Ea nu poate fi inclusă în plafonul de 33% pe baza vechii reguli. [33] [1] [19] [5] [6] [9]

Contractul de telemuncă trebuie să prevadă condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității. Această clauză stabilește raportul dintre părți, fără a crea o scutire fiscală. Separat, Codul fiscal recunoaște deductibilitatea, la determinarea rezultatului fiscal al angajatorului, a cheltuielilor de telemuncă suportate potrivit legii; deductibilitatea cheltuielii firmei nu echivalează cu netaxarea sumei primite de salariat. [51] [36] [33] [1]

Echipamentele tehnice și celelalte bunuri ori drepturi profesionale prevăzute expres de art. 76 alin. (4) lit. f), acordate în condițiile legii, au propriul regim. De aceea, un echipament de lucru furnizat și justificat pentru activitate nu se confundă automat cu o sumă liber utilizabilă pentru cheltuielile gospodăriei. Pentru o indemnizație obișnuită de 400 lei brut, în ipotezele standard ale ghidului, creșterea netă este 234 lei: CAS 100 lei, CASS 40 lei și impozit 26 lei. [34] [1] [2] [3] [44]

Ajutorul acordat familiei unui salariat decedat

Un ajutor de înmormântare acordat de angajator familiei salariatului decedat poate fi neimpozabil, în condițiile contractului de muncă, regulamentului intern ori ale legii speciale aplicabile. Normele precizează că ajutoarele de înmormântare pot fi neimpozabile și pentru alte persoane decât angajatul. Este necesar ca plata să corespundă efectiv acestui ajutor și beneficiarului prevăzut de regulile aplicabile; simpla etichetă „sprijin” nu stabilește tratamentul fiscal. Pentru ajutorul eligibil nu se aplică plafonul de 300 lei al cadourilor și nici cel de 33%. [15] [42] [19]

Ajutorul care îndeplinește condițiile beneficiază și de excluderile corespunzătoare din bazele CAS, CASS și CAM. Dacă plătitorul este contribuabil la impozitul pe profit, ajutoarele de înmormântare sunt incluse în categoria cheltuielilor sociale deductibile în limita de 5% din cheltuielile cu salariile personalului, împreună cu celelalte cheltuieli sociale prevăzute de lege. Acest plafon privește deductibilitatea la firmă; depășirea lui nu transformă, prin ea însăși, ajutorul eligibil într-un venit impozabil al familiei. Nu se aplică mecanic un calcul de deductibilitate de 5% unei entități cu alt regim fiscal. [16] [7] [10] [35] [15]

Salariile datorate până la deces sunt o categorie separată. Codul muncii stabilește ordinea persoanelor cărora li se plătesc aceste drepturi: soțul supraviețuitor, copiii majori ori părinții, iar în lipsa lor ceilalți moștenitori, în condițiile dreptului comun. Plata către familie nu schimbă natura salarială a drepturilor deja datorate și nu le transformă în ajutor de înmormântare. [55] [1]

Dosarul plății ar trebui să explice temeiul ajutorului, decesul, identitatea și calitatea beneficiarului, aprobarea și plata sumei. Documentele de cheltuieli se cer în măsura în care regulile aplicabile condiționează ajutorul de acestea; nu se confundă ajutorul stabilit într-un cuantum cu decontarea fiecărui cost funerar. Pentru celelalte documente și plăți generate de deces, vezi Decesul salariatului sau angajatorului: documente și plăți. [15] [42] [55]

Închiderea lunii, declararea și verificarea erorilor

Înainte de calculul salariilor, identifică temeiul fiecărui beneficiu, valoarea nominală sau decontată, persoana și perioada pentru care este acordat. Aplică limita individuală, atribuirea la luna corectă și, pentru categoriile care o cer, plafonul de 33% în ordinea stabilită de angajator. Păstrează separat partea scutită și partea taxabilă, deoarece bazele CAS, CASS și impozitului pot fi diferite — cazul tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță este un exemplu. [19] [29] [32] [31] [18] [7]

Regula generală este că angajatorul calculează și reține impozitul la plata veniturilor și îl achită până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Declarația salarială privind contribuțiile, impozitul și evidența nominală se depune până la termenul de plată a impozitului. Pentru categoriile expres prevăzute de art. 80 alin. (2), termenul de plată este 25 al lunii următoare trimestrului; eligibilitatea pentru regimul trimestrial nu se deduce numai din faptul că firma este mică. Instituțiile publice aplică regula lunară. [37] [38]

La stabilirea datei efective se aplică regulile de calcul al termenelor: dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește, în regula generală, până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru obligațiile centrale care ar avea scadența sau termenul de declarare la 25 decembrie, regula specială le mută la 21 decembrie; dacă 21 decembrie este nelucrătoare, se folosește ultima zi lucrătoare anterioară. [60] [58] [59]

Dacă observi o diferență, solicită o reconciliere pe componente: brut în bani, avantaje în natură, sume scutite, fiecare contribuție, deduceri, impozit și rest de plată. O valoare mai mică virată în cont poate proveni din taxarea legală a unui avantaj, dar angajatorul trebuie să poată explica fiecare reținere printr-un temei legal. Documentul fiscal anual poate fi cerut potrivit art. 81 alin. (2). După lămurirea bazei și a lunii afectate, angajatorul poate stabili corecția de calcul și de declarare necesară situației concrete. [56] [38] [4]

Termene și repere procedurale

REGULĂDeclararea veniturilor salariale și plata impozitului
Interval

Regula lunară: până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. [37]

De când începe

Plata veniturilor salariale și atribuirea lor lunii fiscale corespunzătoare; declarația salarială se depune până la termenul de plată a impozitului. [38]

Cum se aplică

Se identifică luna relevantă și regimul lunar sau trimestrial; pentru ultima zi nelucrătoare se aplică prelungirea la prima zi lucrătoare următoare, dacă nu există regulă fiscală specială. [37] [60] [58]

Consecințe

Neachitarea sau nedeclararea la termen înseamnă neîndeplinirea obligației fiscale la scadența legală; cuantificarea consecințelor unei întârzieri necesită situația concretă. [37] [38]

[40][38][37][58][59][60]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Plătitorii enumerați la art. 80 alin. (2), în condițiile legale, plătesc până la 25 a lunii următoare trimestrului; instituțiile publice aplică termenul lunar. [37]

  • Pentru obligațiile centrale cu scadență ori declarare la 25 decembrie se aplică 21 decembrie; dacă această zi este nelucrătoare, ultima zi lucrătoare anterioară. [59]

  • Pentru venituri salariale stabilite pentru perioade anterioare se verifică separat art. 78 alin. (3), cu calcul la data plății și termen până la 25 a lunii următoare plății. [40]

Lista ta de pași

  • Identifică natura reală a sumei și temeiul excepției; denumirea de beneficiu sau ajutor nu înlocuiește condițiile legale. [1] [15]

  • Verifică pentru fiecare persoană și ocazie totalul cadourilor în bani, în natură și în tichete, precum și plafonul de 300 lei. [15]

  • Pentru diurna internă, calculează atât limita de 57,50 lei pe zi eligibilă, cât și plafonul proporțional al celor trei salarii de bază; justifică separat transportul și cazarea. [11] [45] [12]

  • Pentru beneficiile din lista de 33%, aplică întâi condițiile și limitele individuale, apoi totalul lunar în ordinea stabilită de angajator. [19] [29]

  • Atribuie beneficiile achitate anticipat lunilor documentate și decontul turistic lunii aprobării. [32] [31]

  • Pentru educația timpurie, verifică documentele de plată și declarația unui singur părinte la un singur angajator. [27]

  • Recalculează CASS și impozitul pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță; explică separat banii virați și valoarea încărcată pe card. [7] [4] [46]

  • Păstrează distinct ajutorul de înmormântare și salariile datorate până la deces. [15] [55]

  • Închide calculul, verifică termenul de declarare și plată și păstrează explicația fiecărei rețineri. [37] [38] [56]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Primele și al treisprezecelea salariu urmează, în regimul standard, taxarea salarială, fără includere automată în plafonul de 33%. [1] [41] [19]

  • Pentru diurna internă eligibilă se respectă simultan plafonul de 2,5 ori indemnizația legală și plafonul celor trei salarii de bază, calculat distinct pentru fiecare lună. [11] [45]

  • Cadourile eligibile au plafon de 300 lei pe persoană și ocazie legală, iar excedentul se taxează salarial. [15] [16] [43]

  • Tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate potrivit legii sunt supuse impozitului și CASS, fără CAS și CAM. [17] [18] [7] [10]

  • Tichetele culturale acordate potrivit legii sunt supuse impozitului pe venit, fiind excluse din bazele CAS, CASS și CAM. [17] [18] [7] [10]

  • Plafonul lunar de 33% se calculează la salariul de bază și cuprinde numai categoriile prevăzute legal, în ordinea stabilită de angajator. [19] [29] [52]

  • Pensiile facultative și ocupaționale eligibile au limite anuale distincte de câte 400 euro, iar asigurarea de sănătate și abonamentele medicale împart plafonul anual de 400 euro. [24] [25]

  • Beneficiile prevăzute la art. 76 alin. (9)-(12), plătite pentru mai multe luni, se atribuie lunilor corespunzătoare plății pe baza documentelor justificative. [32]

  • Decontul turistic se ia în calcul în luna aprobării, respectând atât limita anuală, cât și plafonul lunar; beneficiarii voucherelor de vacanță sunt excluși de la această facilitate. [31] [23] [19]

  • Educația timpurie poate beneficia de scutire în limita de 1.500 lei pe copil și lună și a plafonului de 33%, la un singur părinte și un singur angajator, cu documentele cerute de lege. [27] [19]

  • Vechea scutire forfetară pentru telemuncă este abrogată; indemnizația în bani urmează regula salarială în lipsa altei excepții aplicabile. [33] [1]

  • Ajutorul de înmormântare eligibil poate fi neimpozabil și când este plătit familiei, iar plafonul de 5% privește separat deductibilitatea cheltuielilor sociale la contribuabilul la impozit pe profit. [15] [42] [35]

  • Declarația salarială se depune până la termenul legal de plată a impozitului, cu verificarea regimului lunar sau trimestrial și a regulilor calendaristice speciale. [37] [38] [60] [58] [59]

Verificarea beneficiilor din statul de plată

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (1)
    (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 138 lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 138 lit. a)
    a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 156 · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 156
    Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 78 alin. (1)-(2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (1)-(2)
    (1) Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepția persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82. (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel: a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele: (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă; (ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii; (iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iii 1 ) contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iii 2 ) contribuțiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5); (v) contravaloarea abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5), în limita aceluiași plafon, indiferent de numărul de persoane. (vi) sumele suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 961 alin. (1), astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției. Sumele se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacției, pe baza documentelor justificative emise de către entitățile prevăzute la art. 961 alin. (1), indiferent de numărul acestora. Documentul justificativ cuprinde cel puțin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacției, acțiunile, obligațiunile și/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislației în materie, dobândite și valoarea acestora, precum și faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 961 alin. (1). Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale. În cazul unui angajat care se mută în cursul anului la un alt angajator unde obține venituri din salarii la funcția de bază, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor, suportate de angajați, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 961 alin. (1), pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării. b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 139 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 139 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include: Norme metodologice a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile asupra cărora se datorează contribuția sunt cele prevăzute la art. 145 alin. (1) lit. a);
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 157 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 157 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, o reprezintă câștigul brut care include: Norme metodologice a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau unui statut special prevăzut de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 157 alin. (1) lit. t)-v) și alin. (2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 157 alin. (1) lit. t)-v) și alin. (2)
    t) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare. ț) valoarea nominală a tichetelor cadou, a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, acordate de angajatori, potrivit legii, prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h); u) veniturile prevăzute la art. 142 lit. aa 1 ), pentru partea care depășește limitele prevăzute la respectiva dispoziție; v) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. i). (2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. d), art. 141 lit. d) și art. 142, cu excepția sumelor reprezentând valoarea nominală a biletelor de valoare sub forma tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 220^3 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^3 alin. (1)
    (1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 220^4 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^4 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include: a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază sau, după caz, soldele de funcție/salariile de funcție corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 220^4 alin. (2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^4 alin. (2)
    (2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute la art. 142 .
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (2) lit. k) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (2) lit. k)
    k) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel: (i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat; (ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4) lit. h) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4) lit. h)
    h) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 142 lit. g) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 142 lit. g)
    g) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului stabilit la art. 76 alin. (2) lit. k), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (6)-(7) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (6)-(7)
    (6) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România și în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul se calculează și se reține prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82, după caz. (7) Pentru indemnizații și orice alte sume de aceeași natură, impozabile, primite pe perioada detașării/deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit. k) - n), impozitul se calculează și se reține la fiecare plată, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82 , după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4) lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4) lit. a)
    a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, cu excepția indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii. În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei: (i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase; (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie; (iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 142 lit. b) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 142 lit. b)
    b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. Nu se cuprind în baza de calcul al contribuției nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, cu excepția indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii. În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuției în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie dintre cele de mai jos, nu depășește 300 lei: (i) cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase; (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie; (iii) cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (3) lit. h) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (3) lit. h)
    h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 142 lit. r) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 142 lit. r)
    r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1), partea introductivă · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1), partea introductivă
    (4 1 ) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înțelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. a)
    a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k), în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. b) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. b)
    b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cea prevăzută la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. c) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. c)
    c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiții: (i) angajatul, soțul/soția acestuia nu dețin o locuință în proprietate personală sau în folosință în localitatea în care își desfășoară activitatea; (ii) spațiul de cazare/de locuit se află în unitățile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terță persoană, de către angajator; (iii) contractul de închiriere dintre angajator și terță persoană este încheiat în condițiile legii; (iv) plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți, în cazul în care ambii soți desfășoară activitate în aceeași localitate, la același angajator sau la angajatori diferiți, pe baza declarației pe propria răspundere a acestuia. La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condițiilor se efectuează pe baza documentelor justificative și constituie responsabilitatea angajatorului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. d) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. d)
    d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță, în conformitate cu legislația în vigoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. e)-e^1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. e)-e^1)
    e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; e 1 ) contribuțiile la un fond de pensii ocupațional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. f) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. f)
    f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. h) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. h)
    h) contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. i) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. i)
    i) sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat. Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. j) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. j)
    j) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^2)
    (4 2 ) Ordinea în care veniturile prevăzute la alin. (4 1 ) se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii se stabilește de angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 142 lit. aa^1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 142 lit. aa^1)
    aa 1 ) venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii: 1. prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art. 139 alin. (1) lit. j), în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice; 2. contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cea prevăzută la lit. s) pct. 4, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare. La stabilirea plafonului lunar care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale nu se ia în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înțelege hrana preparată în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislația în vigoare; 3. cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/persoană, acordate în condițiile prevăzute la art. 76 alin. (4 1 ) lit. c); 4. contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaților care beneficiază de vouchere de vacanță, în conformitate cu legislația în vigoare; 5. contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; 5 1 . contribuțiile la un fond de pensii ocupațional potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; 6. primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană; 7. *** A B R O G A T *** 8. contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale; 9. sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în condițiile prevăzute la art. 76 alin. (4 1 ) lit. i); 10. diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite. Ordinea includerii veniturilor prevăzute la pct. 1-10 în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii se stabilește de angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (8) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (8)
    (8) Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, în condițiile alin. (4 1 ) lit. d), se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, în situația în care nu există obligația prezentării unor documente justificative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (9)-(14) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (9)-(14)
    (9) Sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative, după caz, contribuții la un fond de pensii ocupaționale suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4 1 ) lit. e) și e 1 ), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. (10) Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4 1 ) lit. f), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. (11) Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4 1 ) lit. h) se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. (12) Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în condițiile alin. (4 1 ) lit. i), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. (13) Sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre lunile în care este scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă depozitului. (14) Impozitul datorat în cazul sumelor prevăzute la alin. (8)-(13) se calculează și se reține prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii în care se consideră venit, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4^1) lit. g) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4^1) lit. g)
    g) *** A B R O G A T ***
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 76 alin. (4) lit. f) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (4) lit. f)
    f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 25 alin. (3) lit. b), partea introductivă și pct. 1-4 · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (3) lit. b), partea introductivă și pct. 1-4
    b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele: 1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament; 2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea; 2 1 . *** A B R O G A T *** 3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor; 3 1 . sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condițiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4 1 ) lit. i). 4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 25 alin. (2^1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2^1)
    (2 1 ) Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 80 alin. (1)-(4) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 80 alin. (1)-(4)
    (1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri, se plătește, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor: a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice; b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă. (3) Numărul mediu de salariați și veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 147 alin. (6) și (7). (4) În cazul instituțiilor publice, plătitori de salarii și de venituri asimilate, sunt aplicabile prevederile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 81 alin. (1)-(2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (1)-(2)
    (1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să completeze și să depună Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, până la termenul de plată a impozitului, inclusiv. (1 1 ) Declararea veniturilor din salarii și asimilate salariilor se face potrivit prevederilor ordinului comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, prevăzut la art. 147 alin. (17). (2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat și reținut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 77 alin. (1)-(3) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (1)-(3)
    (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (2 1 ) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază. (2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. (3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situația în care, în cursul aceleiași luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 78 alin. (3) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (3)
    (3) În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția electronică ANAFNormă · Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (1) lit. a) pct. (iv)-(v)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (1) lit. a) pct. (iv)-(v)
    (iv) recompensele și premiile de orice fel; (v) sumele reprezentând premiul anual și stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituțiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaților agenților economici;
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția electronică ANAFNormă · Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (10)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (10)
    (10) În aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a), ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât și în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția electronică ANAFNormă · Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (11)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / Secțiunea 1 / pct. 12 alin. (11)
    (11) În sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare angajat și pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar și în cazul în care părinții lucrează la același angajator. Partea care depășește limita de 150 lei reprezintă venit impozabil din salarii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă
    a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.235/2023 — actualizarea indemnizației de delegare/detașare și a alocației de cazareNormă · art. 1 lit. a)-c), pagina 1 · forma din 1 aprilie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. a)-c), pagina 1
    Începând cu data de 1 aprilie 2023: a) cuantumul indemnizaţiei de delegare prevăzute la art. 1 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului se majorează la 23 lei; b) cuantumul alocaţiei de cazare prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 se majorează la 265 lei; c) cuantumul indemnizaţiei de detaşare prevăzute la art. 4 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 se majorează la 23 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoareLege · art. 8 alin. (1)-(4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (1)-(4)
    (1) Costurile legate de emiterea biletelor de valoare se suportă integral de angajatori.(2) Angajatorul care contractează cu o unitate emitentă serviciul de emitere a biletelor de valoare achită atât contravaloarea nominală a biletelor de valoare distribuite angajaților, cât și costul emiterii suportului electronic.(3) Valoarea nominală a biletelor de valoare acordate angajaților nu poate fi diminuată în niciun mod.(4) Suportul electronic al biletelor de valoare nu permite efectuarea de operațiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoareLege · art. 12 alin. (1)-(3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 12 alin. (1)-(3)
    (1) Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaților de către unitatea emitentă, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul.(2) Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate.(3) Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoareLege · art. 4 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4
    Biletele de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unitățile din domeniul bugetar, și în limitele sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, pentru celelalte categorii de angajatori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Normele de aplicare a Legii nr. 165/2018, aprobate prin HG nr. 1.045/2018Normă · art. 5 alin. (3) · forma din 30 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (3)
    (3) Contravaloarea nominală a biletului de valoare, precum și costurile aferente emiterii biletelor de valoare nu pot fi transferate de către angajator salariaților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Normele de aplicare a Legii nr. 165/2018, aprobate prin HG nr. 1.045/2018Normă · art. 11 alin. (2) · forma din 30 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (2)
    (2) Angajații pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinațiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncăLege · art. 5 alin. (2) lit. j) · forma din 25 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2) lit. j)
    j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2)
    (2) Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (3)
    (3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul II / art. 165 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul II / art. 165
    Pentru salariații cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 167 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 167 / alin. (2)
    (2) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)
    (1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Monitoare oficiale cuprinzând apariții legislative cu incidență fiscală — martie 2026Ghid oficial · p. 6 — Legea nr. 44/2026, indicatorul câștigului salarial mediu brutTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. 6 — Legea nr. 44/2026, indicatorul câștigului salarial mediu brut
    Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 este de 9.192 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 155 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 155 alin. (2)
    (2) Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadența și/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente și/sau se declară până la data de 21 decembrie. în situația în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanțele fiscale sunt scadente și/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Taxarea compensațiilor și a sumelor acordate în litigii salarialeC04 · 12 MIN · GHIDDecesul salariatului sau angajatorului: documente și plățiC14 · 13 MIN · GHIDActivitatea în HoReCa și bacșișulC19 · 10 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C04-013 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/fiscalitatea-beneficiilor-si-verificarea-plafoanelor/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision