⌕Meniu

Conflictul colectiv și concilierea

Pentru un conflict colectiv la nivel de unitate, partea îndreptățită să reprezinte salariații parcurge sesizarea prealabilă a angajatorului și înregistrarea conflictului la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) competent, în vederea concilierii obligatorii. Salariile restante pot fi cerute prin demersuri comune și în instanță; încadrarea lor în conflict colectiv are condiții suplimentare, inclusiv, în cazul drepturilor din contractul/acordul colectiv, existența unui litigiu nesoluționat în 45 de zile de la primul termen și pragurile legale de personal afectat. Dacă părțile se înțeleg înainte de ședință, este recomandat să consemneze acordul complet în scris și să îl comunice autorității sesizate, cerând confirmarea finalizării procedurii. [30] [40] [51] [60] [10] [90] [22] [91]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Reprezentare și negociere colectivă
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Salarii neplătite: cum pot acționa împreună cu colegii
  3. 03Când neacordarea unor drepturi poate deveni conflict colectiv
  4. 04Premisele unui conflict legat de negocierea colectivă
  5. 05Cine formulează revendicările și ce se cere mai întâi angajatorului
  6. 06Unde se înregistrează conflictul și ce trebuie să conțină cererea
  7. 07Termenele și desfășurarea concilierii
  8. 08Am ajuns la acord înainte de ședința ITM: cum procedez?
  9. 09Dacă acordul este parțial sau concilierea nu rezolvă conflictul
  10. 10Asistență socială, personal bugetar și raporturi de serviciu
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați, sindicate, reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor și angajatori implicați într-un conflict colectiv.

  • Personal din asistența socială, cu delimitarea personalului contractual și a raporturilor de serviciu.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul salariilor și sporurilor specifice fiecărei categorii bugetare.

  • Procedura completă a grevei și contestarea legalității acesteia.

  • Insolvența angajatorului, fondul de garantare și executarea silită a creanțelor.

  • Versiunile anterioare ale legilor și eventualele modificări apărute după formele consolidate pe care se bazează ghidul.

Salarii neplătite: cum pot acționa împreună cu colegii

Dacă ai salarii restante, la fel ca mai mulți colegi, poți organiza împreună cu ei un demers comun pentru plata lor și, dacă este necesar, o acțiune în instanță. Salariul trebuie plătit cel puțin lunar, la data stabilită în contractul individual, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern. Întârzierea nejustificată ori neplata poate atrage și daune-interese pentru prejudiciul produs. [1] [2] [10]

  1. Identifică creanța fiecăruia. Ca măsură practică, centralizează salariații afectați, lunile restante, scadențele și sumele cerute, apoi păstrează contractele, clauzele colective relevante, extrasele bancare și răspunsurile angajatorului. Plata se dovedește prin statele de plată semnate ori alte documente justificative, iar în proces sarcina probei revine angajatorului. Centralizarea nu înseamnă că salariații trebuie să dețină toate actele aflate la angajator. [93] [12]
  2. Cere plata în scris și păstrează dovada primirii. Aceasta este o modalitate practică de a încerca soluționarea amiabilă și de a fixa exact obiectul solicitării. Sindicatul poate apăra drepturile membrilor săi, inclusiv în fața instituțiilor și a instanțelor. Pentru o acțiune în justiție în numele unui membru este necesară cererea scrisă a acestuia; sindicatul nu poate introduce sau continua acțiunea dacă persoana se opune ori renunță expres la judecată. [14] [18] [19]
  3. Sesizează ITM pentru controlul respectării obligațiilor de muncă. Inspecția Muncii controlează aplicarea reglementărilor de muncă, prin structura sa teritorială. Reprezentanții salariaților au expres atribuția de a sesiza ITM pentru nerespectarea legii și a contractului sau acordului colectiv aplicabil. Pentru obținerea unei hotărâri asupra plății sumelor, demersul se adresează tribunalului. [16] [17] [20] [7]
  4. Evaluează o cerere comună în instanță. Mai multe persoane pot fi împreună reclamante când este vorba despre un drept sau o obligație comună, aceeași cauză ori drepturi și obligații între care există o strânsă legătură. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții, cererea poate fi depusă la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți. Pentru conflictele de muncă, prima instanță este tribunalul; competența teritorială se raportează la domiciliul, reședința ori locul de muncă al reclamantului sau, după caz, la sediu. Cauzele de jurisdicție a muncii sunt scutite de taxa judiciară de timbru. [10] [9] [7] [8] [11]

Urmărește separat prescripția fiecărei restanțe: dreptul la acțiune pentru salarii și daunele rezultate din neplată se prescrie în 3 ani de la data la care drepturile erau datorate. Recunoașterea datoriei salariale de către angajator întrerupe acest termen. Într-un tabel al restanțelor, fiecare scadență trebuie urmărită distinct; intervalul de 45 de zile descris mai jos nu este un termen de așteptare înainte de a cere salariile în instanță. [4] [5] [6] [90]

Când neacordarea unor drepturi poate deveni conflict colectiv

Mai multe salarii neplătite nu transformă automat problema într-un conflict colectiv supus concilierii ITM. Legea distinge conflictul privind începerea, desfășurarea sau încheierea negocierilor colective de situația specială a unor drepturi individuale neacordate în mod colectiv. Pentru această a doua situație, drepturile trebuie să fie prevăzute de contractul sau acordul colectiv aplicabil, să fi început un litigiu în instanță și acesta să nu se fi finalizat în maximum 45 de zile de la primul termen de judecată. [21] [22] [90]

Se aplică și următoarele praguri cumulative cu aceste condiții:

Numărul salariaților angajatorului Numărul minim al angajaților/lucrătorilor pentru care drepturile nu au fost acordate
Mai mult de 20 și mai puțin de 100 Cel puțin 10. [23]
Cel puțin 100 și mai puțin de 300 Cel puțin 10%. [24]
Cel puțin 300 Cel puțin 30. [25]

Textul acestei situații speciale nu enumeră un prag pentru angajatorii cu cel mult 20 de salariați. Nu este suficientă o simplă listă de colegi afectați: trebuie identificate clauza colectivă, persoanele vizate și dosarul, inclusiv data primului termen de judecată. Aceste cerințe privesc încadrarea drept conflict colectiv; ele nu suprimă dreptul persoanelor de a cere plata creanțelor salariale prin căile judiciare aplicabile. [22] [23] [24] [25] [14]

Concilierea colectivă, în care intervine autoritatea statului, este distinctă de concilierea voluntară a unui conflict individual, realizată cu un consultant extern specializat. Pentru aceasta din urmă, consultă Soluționarea amiabilă a conflictului individual de muncă. [26] [15]

Premisele unui conflict legat de negocierea colectivă

Pentru negocierea blocată, verifică situația concretă din art. 126 al Legii nr. 367/2022:

  • Angajatorul refuză începerea negocierii, deși nu există un contract colectiv încheiat ori cel anterior a încetat. [31]
  • Angajatorul sau organizația patronală nu acceptă revendicările formulate ori părțile nu ajung la înțelegere până la data convenită pentru finalizarea negocierilor. [32] [33]
  • Negocierea a început, dar angajatorul nu respectă obligația de informare prevăzută de art. 98 alin. (4). Este vorba despre informații care să permită analiza situației economico-financiare, în întinderea minimă stabilită de acel articol. [34] [38]
  • Angajatorul refuză renegocierea clauzelor pentru care a expirat perioada convenită de renegociere periodică sau părțile nu se înțeleg asupra lor. [35]
  • Renegocierea unor clauze a căror nulitate a fost constatată nu se finalizează, după epuizarea procedurilor legale de negociere. [39] [36]
  • Angajatorul refuză aderarea la contractul sau acordul colectiv sectorial în condițiile prevăzute de lege. [37]

Pe durata unui contract sau acord colectiv valabil, conflictul la acel nivel de negociere este, ca regulă, interzis, cu excepțiile prevăzute de lege. Revendicările care pot fi rezolvate numai prin adoptarea unei legi sau a altui act normativ nu pot constitui obiectul acestui conflict. [45] [29]

Refuzul aderării la un contract sectorial are o procedură specială. Dacă există un contract/acord colectiv sectorial înregistrat, salariații unităților în care organizațiile sindicale semnatare au membri pot declanșa conflictul la nivel de unitate când angajatorul refuză aderarea în condițiile art. 99 alin. (3). Organizația sindicală reprezentativă semnatară poate solicita în scris aderarea; angajatorul răspunde în maximum 10 zile de la notificare, iar concilierea prin ITM din raza sediului unității are loc în acest interval. Lipsa acordului la expirarea termenului permite declanșarea grevei în condițiile speciale ale art. 129 alin. (4)–(5), după notificarea angajatorului cu cel puțin 48 de ore înainte. Acest calendar special nu trebuie confundat cu procedura generală descrisă mai jos. [46] [47] [48] [49]

Pentru declanșarea negocierii și reacția la refuzul de a o începe, vezi Pregătirea și desfășurarea negocierii colective. Aplicabilitatea contractului sectorial este tratată în Contractul colectiv: înregistrare și aplicare.

Cine formulează revendicările și ce se cere mai întâi angajatorului

În conflictul colectiv, salariații sunt reprezentați de părțile îndreptățite să participe la negociere sau, după caz, de părțile care i-au reprezentat efectiv la negocierea colectivă, conform mandatului. Un demers informal al câtorva colegi trebuie distins de sesizarea făcută de partea îndreptățită să reprezinte salariații în această procedură. [30]

În situațiile art. 126, reprezentanții îndreptățiți sesizează în scris angajatorul sau organizația patronală, precizând revendicările, motivarea și propunerile de soluționare. Angajatorul, organizația patronală ori, după caz, instituția sau autoritatea publică are obligația să primească și să înregistreze sesizarea. Cerința este îndeplinită și dacă toate aceste elemente au fost prezentate la o întâlnire, iar discuțiile au fost consemnate într-un proces-verbal. [40] [41]

Angajatorul, organizația patronală ori instituția/autoritatea publică, după caz, trebuie să răspundă în scris în 3 zile lucrătoare de la primire, motivat, pentru fiecare revendicare. Dacă nu răspunde tuturor revendicărilor sau partea salariaților nu acceptă punctul de vedere comunicat, conflictul poate fi declanșat în condițiile legii. Informarea despre declanșare și motive se transmite în scris atât părții angajatoare, cât și ITM sau ministerului competent, după nivel. [42] [43] [44]

Ca dosar practic, păstrează sesizarea, numărul și data înregistrării sau altă dovadă de primire, procesul-verbal care o înlocuiește, dacă există, răspunsul primit și procesele-verbale relevante ale negocierii. Acestea permit demonstrarea îndeplinirii etapelor cerute pentru conciliere. [57] [40] [41]

Unde se înregistrează conflictul și ce trebuie să conțină cererea

Conflictul colectiv se declanșează numai după înregistrarea sa prealabilă. La nivel de unitate, partea salariaților notifică angajatorul și sesizează în scris ITM din județul în care își desfășoară activitatea angajații/lucrătorii unității care au declanșat conflictul, în vederea concilierii. Pentru această procedură generală, legea se referă la locul activității salariaților; regula specială pentru aderarea sectorială se raportează la sediul unității. [50] [51] [48]

Nivelul conflictului Autoritatea sesizată și notificările către partea angajatoare
Unitate ITM competent; notificare către angajator. [51]
Grup de unități Ministerul responsabil cu dialogul social; notificare către fiecare unitate membră și către organizația patronală constituită la nivelul grupului. [52]
Sector de negociere colectivă sau nivel național Ministerul responsabil cu dialogul social; notificări către unitățile în care federațiile/confederațiile sindicale au membri și se declanșează conflictul, precum și către federațiile/confederațiile patronale corespondente. [53]

Sesizarea pentru conciliere se redactează în scris și cuprinde obligatoriu:

  1. Angajatorul sau organizația patronală, sediul și datele sale de contact. [54] [55]
  2. Obiectul conflictului și motivarea sa. [56]
  3. Dovada îndeplinirii cerințelor art. 126–128: situația care justifică demersul, sesizarea prealabilă și răspunsul ori lipsa acestuia, după caz. [57] [40] [43]
  4. Numele persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizația sindicală ori reprezentanții angajaților/lucrătorilor. [58]

La redactare, este util să prezinți o cronologie cu date și documente anexate, precum și o listă precisă a revendicărilor rămase nesoluționate. Aceasta este o modalitate practică de a demonstra obiectul și etapele cerute de art. 131, nu o listă suplimentară de condiții impuse printr-un formular unic. [56] [57]

Termenele și desfășurarea concilierii

Concilierea este obligatorie și are loc între părțile aflate în conflict. Autoritatea ajută părțile să comunice și să soluționeze diferendele. [60] [59] [26]

Calendarul general are două momente distincte: în 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, ITM sau ministerul desemnează persoana care participă la conciliere și comunică datele ei ambelor părți. Autoritatea convoacă apoi părțile la conciliere într-un termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la desemnarea delegatului, nu de la depunerea sesizării. Aceste durate privesc obligațiile autorității și nu reprezintă un termen legal garantat pentru obținerea acordului. [61] [62]

Partea salariaților desemnează o delegație de 2–5 persoane, împuternicită în scris. Delegatul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu și să fie angajat/lucrător al unității sau să reprezinte federația/confederația sindicală reprezentativă la care este afiliată organizația care a declanșat conflictul. Legea permite includerea în delegația sindicală și a reprezentanților federației sau confederației de afiliere, cu respectarea acestor condiții. Angajatorul ori organizația patronală desemnează, de asemenea, o delegație de 2–5 persoane prin împuternicire scrisă. [63] [64] [65] [66]

La ședință, delegatul autorității verifică împuternicirile și invită părțile să examineze posibilitățile de conciliere. Susținerile și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal semnat de părți și de delegatul autorității, cu câte un original pentru fiecare parte participantă și unul pentru delegat. Procesul-verbal întocmit la ITM se transmite ministerului responsabil cu dialogul social în maximum 5 zile lucrătoare de la semnare. Această transmitere între instituții nu este termenul pentru depunerea sesizării de către salariați. [67] [68] [69] [70]

Dacă acordul rezolvă revendicările, conflictul se consideră încheiat. Dacă înțelegerea este parțială, procesul-verbal trebuie să arate separat revendicările rezolvate și cele nesoluționate, cu poziția fiecărei părți asupra celor din urmă. Angajatorul aduce rezultatele concilierii la cunoștința angajaților/lucrătorilor. [71] [72] [73]

Am ajuns la acord înainte de ședința ITM: cum procedez?

Consemnează înțelegerea completă în scris și comunică acordul autorității deja sesizate. Legea definește acordul ca înțelegere scrisă între partenerii sociali și prevede închiderea conflictului când se ajunge la acord asupra revendicărilor în urma dezbaterilor. Pentru acordul intervenit după sesizarea ITM, dar înainte de ședință, pașii de mai jos sunt recomandări practice deduse din această regulă și din obligația de bună-credință; art. 131–139 nu stabilesc un termen numeric distinct pentru notificarea acestui acord anticipat. [27] [71] [28] [91] [92]

  1. Semnează un acord care identifică exact părțile și revendicările soluționate. Ca măsură practică, trece numărul sesizării, soluția pentru fiecare revendicare, obligațiile asumate, responsabilii și datele de executare convenite. Verifică dacă semnatarii se încadrează în mandatul de reprezentare. Un acord doar verbal sau o promisiune de negociere ulterioară nu oferă aceeași dovadă a rezolvării integrale. [27] [30] [91]
  2. Trimite o comunicare scrisă către ITM sau ministerul sesizat, de preferat asumată de ambele părți, anexând acordul și solicitând consemnarea soluționării conflictului. Păstrează dovada primirii. Comunicarea promptă și cererea de confirmare a situației ședinței sunt recomandări de bună administrare a procedurii, nu un termen nou de 24 de ore, 3 zile sau 5 zile. [91] [92] [28]
  3. Dacă există deja o convocare, cere confirmarea modului de finalizare. Nu presupune că o discuție telefonică a anulat ședința; în lipsa confirmării autorității, prezintă acordul în cadrul procedurii convocate. Aceasta este o măsură practică pentru a evita ca acordul privat și evidența concilierii să rămână necorelate. [91] [62] [68]

Un text orientativ pentru comunicare, care se adaptează situației și nu reprezintă un formular legal obligatoriu:

Către [ITM/ministerul sesizat], referitor la sesizarea nr. [număr] din [data] privind conflictul colectiv dintre [părți]. Vă comunicăm că, la [data], reprezentanții împuterniciți ai părților au semnat acordul anexat, prin care au fost soluționate [toate revendicările/lista exactă]. Solicităm consemnarea situației rezultate și confirmarea modului de finalizare a procedurii, inclusiv a situației convocării pentru [data, dacă există]. Anexăm acordul și documentele de reprezentare relevante. [Nume, calități și semnături].

Modelul este o recomandare de documentare a acordului și de comunicare cu autoritatea; pentru o înțelegere parțială trebuie indicat expres ce rămâne nesoluționat. [91] [72]

Verifică și efectele actului semnat. Dacă acordul schimbă un contract colectiv în vigoare, modificările se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat contractul și se comunică depozitarului; ele devin aplicabile de la înregistrare ori de la data ulterioară convenită. Comunicarea închiderii conflictului nu înlocuiește această formalitate. Pentru pași, consultă Contractul colectiv: înregistrare și aplicare. [89]

Într-un acord privind salariile, salariatul nu poate renunța la drepturile recunoscute de lege, iar simpla acceptare a unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la restul drepturilor salariale. Formula „toate revendicările sunt stinse” trebuie să reflecte ceea ce s-a convenit efectiv, fără a masca o renunțare interzisă. [13] [3]

Dacă acordul este parțial sau concilierea nu rezolvă conflictul

Un acord parțial trebuie să păstreze vizibilă diferența dintre revendicările soluționate și cele rămase în discuție. Nu consemna închiderea integrală doar pentru că s-a acceptat o parte a solicitărilor: procesul-verbal trebuie să includă revendicările nesoluționate și pozițiile părților. [72]

După declanșarea conflictului, părțile pot conveni, prin consens, medierea sau arbitrajul; această posibilitate există și când concilierea nu a soluționat conflictul. Dacă părțile au decis de comun acord medierea ori arbitrajul înaintea grevei sau în timpul ei, procedura convenită devine obligatorie. Hotărârile arbitrale ale Oficiului de Mediere sunt obligatorii pentru părți, completează contractele colective și se aplică prin voința acestora. [74] [75] [77] [76]

Lipsa acordului la conciliere nu permite trecerea automată la încetarea lucrului. În procedura obișnuită, greva are condiții prealabile distincte, iar revendicările ei sunt cele rămase nesoluționate după conciliere ori mediere, cu excepția grevelor de solidaritate. [78] [79]

Asistență socială, personal bugetar și raporturi de serviciu

Într-o unitate de asistență socială, stabilește mai întâi dacă este vorba despre personal contractual ori funcționari publici și dacă angajatorul aparține sistemului bugetar. Funcționarii publici declanșează conflictul colectiv potrivit procedurii Legii nr. 367/2022; stabilirea drepturilor salariale concrete și a căii judiciare depinde de statutul profesional. Pentru delimitare, consultă Identificarea statutului profesional și raportarea la contractele colective. [85] [86]

Pentru personalul din sistemul bugetar, nu pot fi negociate sau incluse în contracte/acorduri colective clauze despre drepturi salariale a căror acordare și cuantum sunt deja prevăzute de legislația categoriei respective. Drepturile salariale stabilite prin lege, în limita bugetelor aprobate, nu pot fi modificate prin contract colectiv. Există însă situația în care legea specială stabilește limite minime și maxime: drepturile concrete se determină atunci prin negociere colectivă, în acele limite. Clauzele contrare art. 105 alin. (1)–(3) sunt nule. [86] [87] [88]

Cererea de a primi un salariu deja datorat trebuie separată de revendicarea unei majorări pentru care ar fi necesară schimbarea legii. Prima privește executarea unui drept; pentru a doua, art. 123 exclude revendicările care necesită adoptarea unei legi sau a altui act normativ din obiectul conflictului colectiv reglementat aici. Pragurile și condițiile speciale privind drepturile prevăzute de contractul/acordul colectiv rămân relevante dacă se invocă acea formă de conflict colectiv. [1] [29] [22]

În unitățile sanitare și de asistență socială, greva este permisă numai cu asigurarea a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, fără a pune în pericol viața și sănătatea populației ori siguranța instalațiilor. Proporția privește activitatea asigurată; nu se reduce automat la alegerea unei treimi din personal. Organizatorii comunică modalitățile stabilite angajatorului/organizației patronale și ITM/ministerului, după caz, cu minimum 24 de ore înaintea declanșării. [83] [94] [84]

În procedura obișnuită a grevei, după epuizarea procedurilor obligatorii, greva de avertisment precedă greva propriu-zisă. Regula generală este de cel puțin 2 zile lucrătoare între ele; pentru unitățile art. 173, inclusiv asistența socială, intervalul este de cel puțin 5 zile lucrătoare. Greva de avertisment nu poate depăși 2 ore. Momentul grevei propriu-zise se anunță angajatorului cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv 5 zile lucrătoare pentru aceste unități. Sunt condiții cumulative cu celelalte cerințe legale ale grevei, nu o autorizație dată prin simpla trecere a timpului. [78] [81] [82]

Termenul de 24 de ore pentru comunicarea încetării grevei către ITM se calculează de la încetarea acesteia. El privește greva și nu trebuie transferat asupra notificării unui acord intervenit înaintea primei ședințe de conciliere, când nu a existat grevă. [80] [92]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul angajatorului la revendicările prealabile
Interval

3 zile lucrătoare. [42]

De când începe

Primirea sesizării formulate de partea salariaților îndreptățită. [42]

Cum se aplică

Se urmărește data primirii, de la care curg cele 3 zile lucrătoare; răspunsul este scris și motivat pentru fiecare revendicare. [42]

Consecințe

Lipsa răspunsului la toate revendicările sau dezacordul cu răspunsul permite declanșarea conflictului, cu respectarea celorlalte etape. [43] [50]

[42][41][47][43][50]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cerința sesizării este îndeplinită și prin discuții consemnate în proces-verbal, în condițiile art. 127 alin. (2). [41]

  • Calendarul special al aderării sectoriale este distinct. [47]

REGULĂDesemnarea delegatului autorității pentru conciliere
Interval

3 zile lucrătoare. [61]

De când începe

Înregistrarea sesizării pentru conciliere la autoritatea competentă. [61]

Cum se aplică

ITM sau ministerul desemnează persoana și comunică datele sale ambelor părți în intervalul legal de la înregistrare. [61]

Consecințe

Desemnarea este momentul de la care se calculează termenul distinct al convocării la conciliere. [62]

[61][62]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • ITM intervine la nivel de unitate; ministerul, la grup, sector ori nivel național. [61]

REGULĂConvocarea la conciliere
Interval

Cel mult 7 zile lucrătoare. [62]

De când începe

Desemnarea delegatului ITM sau al ministerului. [62]

Cum se aplică

Reperul este desemnarea, nu depunerea sesizării. [62]

Consecințe

Părțile participă prin delegați împuterniciți, iar rezultatul dezbaterilor se consemnează în proces-verbal. [67] [68]

[62][72][47][48][67][68]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Acesta este termenul convocării la procedură; nu reprezintă un termen pentru obținerea obligatorie a acordului. [62] [72]

  • Pentru aderarea sectorială, concilierea se desfășoară în intervalul special de maximum 10 zile de la notificarea cererii de aderare. [47] [48]

REGULĂTransmiterea procesului-verbal întocmit la ITM către minister
Interval

Maximum 5 zile lucrătoare. [70]

De când începe

Semnarea procesului-verbal de conciliere întocmit la ITM. [70]

Cum se aplică

Intervalul se calculează de la semnare și privește transmiterea către ministerul responsabil cu dialogul social. [70]

Consecințe

Procesul-verbal rezultat intră în circuitul de comunicare instituțională; fiecare parte participantă primește propriul original. [70] [69]

[70][92][69]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen pentru sesizarea ITM de către salariați sau pentru notificarea acordului anterior ședinței. [70] [92]

REGULĂIntervalul relevant pentru neacordarea colectivă a drepturilor din CCM/acord
Interval

Maximum 45 de zile fără finalizarea litigiului deja început. [22]

De când începe

Data primului termen de judecată în litigiul privind acele drepturi. [22]

Cum se aplică

Reperul prevăzut expres este primul termen de judecată, nu înregistrarea cererii și nici scadența salariului. Textul folosește zile, fără calificarea „lucrătoare”. [22]

Consecințe

Neîncheierea litigiului în acest interval reprezintă una dintre condițiile încadrării în situația specială de conflict colectiv, fără a înlocui reprezentarea și procedura aplicabilă. [22] [30] [50]

[22][23][24][25][30][50]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Drepturile trebuie să provină din contractul/acordul colectiv aplicabil și trebuie îndeplinit pragul legal de salariați afectați. [22] [23] [24] [25]

REGULĂPrescripția drepturilor salariale restante
Interval

3 ani. [4]

De când începe

Data la care fiecare drept salarial era datorat. [4]

Cum se aplică

Fiecare scadență se urmărește distinct; art. 268 alin. (1) lit. c) privește acțiunea pentru drepturile salariale neacordate și despăgubiri. [4] [6]

Consecințe

Depășirea termenului expune dreptul la acțiune prescripției; demersul salarial trebuie urmărit în raport cu scadențele concrete. [4]

[4][6][5][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Recunoașterea datoriei de către angajator întrerupe prescripția. [5]

  • Nu se confundă cu intervalul de 45 de zile pentru litigiul deja început relevant încadrării conflictului colectiv. [22]

Lista ta de pași

  • Pentru salarii restante, întocmește practic o situație pe persoane, luni și scadențe și păstrează documentele disponibile; urmărește prescripția de 3 ani pentru fiecare drept datorat. [93] [4]

  • Dacă invoci neacordarea colectivă a drepturilor din CCM/acord, identifică clauza, dosarul, primul termen, lipsa finalizării în 45 de zile și pragul de persoane afectate. [22] [23] [24] [25]

  • Verifică partea îndreptățită să reprezinte salariații, mandatul și dovezile sesizării angajatorului; răspunsul său este datorat în 3 zile lucrătoare de la primire. [30] [40] [42]

  • Depune sesizarea scrisă la autoritatea competentă, cu obiectul, motivarea, datele angajatorului, dovezile etapelor și numele delegaților. [51] [54] [55] [56] [57] [58]

  • Pregătește împuternicirile scrise pentru delegațiile de 2–5 persoane ale ambelor părți și verifică condițiile delegaților salariaților. [63] [64] [65] [66]

  • Dacă intervine acordul înainte de ședință, ca măsură practică semnează-l, comunică-l autorității și cere confirmarea finalizării; indică expres orice revendicare nesoluționată. [91] [92] [72]

  • Pentru un conflict în asistența socială, separă plata drepturilor datorate de revendicările ce necesită schimbarea legii și, dacă se discută greva, planifică activitatea minimă și notificările speciale. [29] [83] [84] [78]

Întrebări frecvente

Nu am fost plătit, la fel ca mai mulți colegi. Trebuie să aștept 45 de zile înainte să chem angajatorul în judecată?

Nu. Cele 45 de zile se raportează la primul termen al unui litigiu deja început și reprezintă una dintre condițiile situației speciale de conflict colectiv privind drepturi din contractul sau acordul colectiv. Pentru creanțele salariale, dreptul la acțiune se urmărește în raport cu scadența lor și cu prescripția de 3 ani. [22] [4] [6]

ITM trebuie sesizat în județul sediului angajatorului?

În procedura generală de conciliere la nivel de unitate, art. 130 lit. a) indică județul în care lucrează angajații/lucrătorii care au declanșat conflictul. Procedura specială de aderare la contractul sectorial prevăzută de art. 129 se referă la ITM din raza sediului unității. Verifică procedura exactă înainte de depunere. [51] [48]

Ședința trebuie să aibă loc în 7 zile lucrătoare de la depunerea sesizării?

Termenul legal al convocării la conciliere este de cel mult 7 zile lucrătoare de la desemnarea delegatului autorității. Desemnarea și comunicarea datelor acestuia au un termen distinct: 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării. [61] [62]

Acordul semnat înainte de conciliere trebuie notificat în 24 de ore?

Art. 131–139 nu prevăd un termen numeric distinct pentru notificarea acordului încheiat înainte de ședință. Recomandarea este să comunici fără întârziere acordul scris autorității sesizate și să ceri confirmarea situației convocării. Termenul de 24 de ore de la încetare prevăzut de art. 146 alin. (3) privește greva, nu această situație. [92] [91] [80]

Conflictul poate fi declarat închis dacă angajatorul a acceptat numai o parte dintre revendicări?

Acordul parțial trebuie consemnat ca atare: se enumeră revendicările soluționate, cele rămase și punctele de vedere ale părților. Regula închiderii conflictului prin acord privește soluționarea revendicărilor formulate. [72] [71]

Cine îi informează pe salariați despre rezultatul concilierii?

Legea stabilește această obligație în sarcina angajatorului. Rezultatul trebuie corelat cu procesul-verbal: acord complet, acord parțial ori revendicări nesoluționate. [73] [72] [68]

De reținut

Arată cele 20 idei principale ale ghidului

  • Demersul comun pentru salarii nu echivalează automat cu un conflict colectiv; excepția drepturilor din contractul colectiv de muncă (CCM) sau din acordul colectiv presupune litigiu nesoluționat în 45 de zile de la primul termen și praguri legale. [90] [22] [23] [24] [25]

  • Sindicatul poate introduce acțiuni pentru membrii săi la cererea lor scrisă și nu poate continua împotriva opoziției sau renunțării exprese a persoanei. [19]

  • Acțiunea comună în instanță depinde de condițiile coparticipării; litigiile de muncă sunt soluționate în primă instanță de tribunal. [10] [9] [7]

  • Drepturile salariale și daunele aferente neplății au prescripție de 3 ani de la scadență, întreruptă prin recunoașterea datoriei. [4] [5]

  • Revendicările a căror soluționare necesită adoptarea unei legi ori a altui act normativ sunt excluse de art. 123. [29]

  • Pe durata CCM/acordului valabil, declanșarea conflictului la același nivel este interzisă ca regulă, cu excepțiile legale. [45]

  • Reprezentarea în conflict aparține părților îndreptățite la negociere ori celor care au reprezentat salariații conform mandatului. [30]

  • Sesizarea prealabilă include revendicări, motivare și propuneri; răspunsul motivat al angajatorului este datorat în 3 zile lucrătoare de la primire. [40] [42]

  • Conflictul se înregistrează prealabil; pentru procedura generală de unitate, concilierea revine ITM din județul activității salariaților implicați. [50] [51]

  • Sesizarea scrisă pentru conciliere cuprinde identificarea angajatorului, obiectul și motivarea, dovada etapelor și delegații nominali. [54] [55] [56] [57] [58]

  • Desemnarea delegatului are termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare; convocarea, maximum 7 zile lucrătoare de la desemnare. [61] [62]

  • Delegațiile ambelor părți au 2–5 persoane și împuterniciri scrise, iar delegații salariaților îndeplinesc condițiile speciale. [63] [64] [65] [66]

  • Acordul integral soluționează conflictul; acordul parțial trebuie să delimiteze expres revendicările rămase și pozițiile părților. [71] [72]

  • Comunicarea acordului încheiat înainte de ședință și solicitarea confirmării finalizării sunt recomandări practice; nu există în art. 131–139 un termen numeric distinct atribuit acestei comunicări. [91] [92]

  • Rezultatele concilierii sunt aduse la cunoștința angajaților/lucrătorilor de către angajator. [73]

  • Acordul de închidere nu înlocuiește înregistrarea actului adițional care modifică un CCM și nu permite renunțarea salariatului la drepturi recunoscute de lege. [89] [13]

  • Salariile bugetare legal fixate nu pot fi modificate prin CCM; când legea specială oferă limite minime și maxime, drepturile concrete se stabilesc prin negociere în cadrul legal. [86] [87] [88]

  • În asistența socială, greva presupune cel puțin o treime din activitatea normală pe întreaga zi, fără periclitarea vieții și sănătății; modalitățile se notifică cu minimum 24 de ore înainte. [83] [84]

  • În procedura obișnuită, avertismentul și anunțarea grevei au intervale speciale de 5 zile lucrătoare pentru unitățile art. 173, inclusiv asistența socială. [78] [81] [82]

  • Procedura specială de aderare sectorială are răspuns și conciliere în maximum 10 zile de la notificare și condiția notificării grevei cu cel puțin 48 de ore înainte după expirarea termenului. [47] [48] [49]

Documentele pentru demersul potrivit

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)
    (4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 170 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 170
    Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)
    (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (3)
    (3) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 59 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 59
    Condiții de existență Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 38 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 38
    Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (1)
    (1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (3)
    (3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul X / art. 237 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul X / art. 237
    Aplicarea reglementărilor generale și speciale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă este supusă controlului Inspecției Muncii, ca organism specializat al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul X / art. 238 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul X / art. 238
    Inspecția Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, organizate în fiecare județ și în municipiul București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (1)
    (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 28 / alin. (2)
    (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. b)
    b) să sesizeze inspectoratul teritorial de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale și ale contractului/acordului colectiv de muncă aplicabil;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. a)
    a) începerea, desfășurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b)
    b) neacordarea, în mod colectiv, a unor drepturi individuale prevăzute de contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă aplicabile, în condițiile în care a fost început un litigiu în acest sens în instanță și nu s-a finalizat în termen de maximum 45 de zile, calculat de la data primului termen de judecată, pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (i)
    (i) cel puțin 10 angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați mai mult de 20 de salariați și mai puțin de 100 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (ii)
    (ii) cel puțin 10% din angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 100 de salariați, dar mai puțin de 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / pct. (iii)
    (iii) cel puțin 30 de angajați/lucrători, dacă angajatorul are încadrați cel puțin 300 de salariați;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 26. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 26.
    26. conciliere - procedură obligatorie de soluționare a disputelor în care o a treia parte, reprezentând autoritatea statului, ajută părțile să comunice, să atenueze sau să elimine diferendele lor; pentru concilierea conflictelor colective de muncă la nivel de unitate, autoritatea este Inspecția Muncii, iar pentru concilierea conflictelor colective de muncă la nivel de grup de unități sau de sector de negociere colectivă, autoritatea este ministerul responsabil cu dialogul social;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 19. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 19.
    19. acord - orice formă de înțelegere încheiată în formă scrisă între partenerii sociali și care produce efecte numai între părțile semnatare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul I / art. 121 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul I / art. 121 / alin. (2)
    (2) Pentru soluționarea conflictelor de muncă, părțile vor acționa întotdeauna cu bună-credință, cu scopul asigurării unui climat de încredere reciprocă pe timpul și după finalizarea conflictului de muncă, în vederea aplicării eficiente a procedurilor stabilite de prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 123 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 123
    Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaților/lucrătorilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 125 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 125
    În conflictele colective de muncă de la orice nivel, angajații/lucrătorii sunt reprezentați de părțile îndreptățite să participe la negociere sau, după caz, de părțile care au participat la negocierea colectivă și care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. a)
    a) angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract în condițiile în care nu are încheiat un astfel de contract ori cel anterior a încetat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. b)
    b) angajatorul/organizația patronală nu acceptă revendicările formulate de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. c)
    c) părțile nu ajung la o înțelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. d)
    d) în condițiile în care, deși a fost începută negocierea unui contract colectiv de muncă, angajatorul nu își respectă obligația prevăzută de art. 98 alin. (4);
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. e)
    e) angajatorul refuză să înceapă negocierea în condițiile în care părțile au prevăzut clauze ce urmează a fi renegociate periodic, conform art. 97 alin. (3), iar perioada convenită de către părți pentru renegocierea acestora a expirat ori dacă părțile nu ajung la un acord privind renegocierea clauzelor ce urmează a fi renegociate periodic;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. f)
    f) în situația nefinalizării renegocierii prevăzută la art. 109 alin. (4), după epuizarea procedurilor de negociere prevăzute de prezenta lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 126 / lit. g)
    g) dacă angajatorul refuză să adere la contractul/acordul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă în condițiile art. 99 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul I / art. 98 / alin. (4)
    (4) Informațiile pe care angajatorul le va pune la dispoziția părții sindicale și/sau a reprezentanților angajaților/lucrătorilor, trebuie să permită o analiză a situației economico-financiare și vor cuprinde cel puțin date referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul V / art. 109 / alin. (3)
    (3) În cazul constatării nulității unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesată poate cere renegocierea acestora, în perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (1)
    (1) În toate cazurile în care există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă conform prevederilor art. 126, părțile prevăzute la art. 125 vor sesiza, în scris, angajatorul/organizația patronală despre această situație, precizând revendicările angajaților/lucrătorilor, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare. Angajatorul/organizația patronală sau, după caz, instituția ori autoritatea publică, este obligat/obligată să primească și să înregistreze sesizarea astfel formulată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (2)
    (2) Cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită și în cazul în care revendicările, motivarea și propunerile de soluționare sunt exprimate de părțile prevăzute la art. 125 cu ocazia întâlnirii cu reprezentanții angajatorului/organizației patronale, dacă discuțiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 127 / alin. (3)
    (3) Angajatorul/organizația patronală sau, după caz, instituția ori autoritatea publică, are obligația de a răspunde în scris părților prevăzute la art. 125, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere motivat pentru fiecare dintre revendicările formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (1)
    (1) În situația în care angajatorul/organizația patronală sau instituția/autoritatea publică, după caz, nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deși a răspuns, părțile prevăzute la art. 125 nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se poate declanșa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 128 / alin. (2)
    (2) Informarea privitoare la declanșarea conflictelor colective de muncă și a motivelor declanșării acestora se transmite, în scris, de către părțile prevăzute la art. 125, angajatorului/ organizației patronale sau instituției/autorității publice, după caz, inspectoratelor teritoriale de muncă sau ministerului responsabil cu dialogul social, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (1)
    (1) Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații/lucrătorii nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul de negociere respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (2)
    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul contractului/acordului colectiv de muncă înregistrat la nivel de sector de negociere colectivă, angajații/lucrătorii unităților în care organizațiile sindicale semnatare ale contractului au membri pot declanșa conflictul colectiv de muncă la nivelul unităților dacă angajatorii refuză să adere la contractul colectiv de muncă sectorial în condițiile art. 99 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (3)
    (3) Organizația sindicală reprezentativă semnatară poate solicita în scris angajatorilor să adere la contractul sectorial, angajatorul având obligația de a răspunde organizației sindicale, în termen de maximum 10 zile de la data notificării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (4)
    (4) În termenul prevăzut la alin. (3) are loc concilierea prin intermediul inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia își are sediul unitatea, lipsa acordului la expirarea termenului dând dreptul organizației sindicale reprezentative semnatare de a declanșa greva la nivelul angajatorului respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 129 / alin. (5)
    (5) Prin excepție de la procedura prevăzută la art. 146-151, declanșarea grevei în condițiile alin. (4) se face după expirarea termenului de 10 zile prevăzut la alin. (3), prin notificare adresată angajatorului de către organizația sindicală reprezentativă semnatară, cu cel puțin 48 de ore înainte de declanșarea grevei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 130 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130
    Conflictul colectiv de muncă se declanșează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia. În acest sens, părțile prevăzute la art. 125:
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. a)
    a) la nivel de unitate, vor notifica angajatorului declanșarea conflictului colectiv de muncă și vor sesiza în scris inspectoratul teritorial de muncă din județul în care își desfășoară activitatea angajații/lucrătorii unității care au declanșat conflictul, în vederea concilierii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. b)
    b) la nivel de grup de unități, vor notifica fiecărei unități membre a grupului de unități, precum și organizației patronale constituite la nivelul grupului declanșarea conflictului colectiv de muncă și vor sesiza în scris ministerul responsabil cu dialogul social, în vederea concilierii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul II / art. 130 / lit. c)
    c) la nivelul sectorului de negociere colectivă și la nivel național, vor notifica declanșarea conflictului colectiv de muncă fiecărei unități în care au membri federațiile și/sau confederațiile sindicale și în care se declanșează conflictul, precum și federațiilor și/sau confederațiilor patronale corespondente, și vor sesiza în scris ministerul responsabil cu dialogul social, în vederea concilierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 131 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131
    În toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris și va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. a)
    a) angajatorul sau organizația patronală, cu indicarea sediului și datelor de contact ale acestuia/acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. b)
    b) obiectul conflictului colectiv de muncă și motivarea acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. c)
    c) dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute la art. 126-128;
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. d) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 131 / lit. d)
    d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizația sindicală sau reprezentanții angajaților/lucrătorilor, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 132 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 132
    Concilierea, medierea și arbitrarea conflictelor colective de muncă se fac numai între părțile aflate în conflict.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (1)
    (1) Procedura de conciliere este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (2)
    (2) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, ministerul responsabil cu dialogul social, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de grup de unități, la nivel sectorial sau la nivel național, respectiv inspectoratul teritorial de muncă, în cazul conflictelor colective de muncă la nivel de unitate, desemnează o persoană pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă și comunică datele persoanei delegate atât organizației sindicale ori reprezentanților angajaților/lucrătorilor, cât și angajatorului/organizației patronale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3)
    (3) Ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv inspectoratul teritorial de muncă, după caz, convoacă părțile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăși 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului său conform alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (1)
    (1) Pentru susținerea intereselor lor la conciliere, organizațiile sindicale sau, după caz, reprezentanții angajaților/lucrătorilor, care au participat la negocierea colectivă ori sunt îndreptățite să participe la negocierea colectivă, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B, după caz, desemnează o delegație formată din 2-5 persoane, care va fi împuternicită, în scris, să participe la concilierea organizată de ministerul responsabil cu dialogul social sau de inspectoratul teritorial de muncă, după caz. Din delegația sindicală pot face parte și reprezentanți ai federației sau ai confederației sindicale la care organizația sindicală este afiliată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. a)
    a) are capacitate deplină de exercițiu;
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 134 / alin. (2) / lit. b)
    b) este angajat/lucrător al unității sau reprezintă federația/ confederația sindicală reprezentativă la care organizația sindicală care a declanșat conflictul de muncă este afiliată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 135 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 135
    Pentru susținerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizația patronală desemnează printr-o împuternicire scrisă o delegație compusă din 2-5 persoane care să participe la conciliere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (1)
    (1) La data fixată pentru conciliere, delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de muncă, după caz, verifică împuternicirile delegaților părților și invită părțile să analizeze posibilitățile de acțiune pentru a se realiza concilierea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (2)
    (2) Susținerile părților și rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părți și de delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de muncă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (3)
    (3) Procesul-verbal se întocmește în original, câte unul pentru fiecare parte participantă la conciliere și unul pentru delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de muncă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 136 / alin. (4)
    (4) Procesul-verbal prevăzut la alin. (2) întocmit la inspectoratul teritorial de muncă se va transmite ministerului responsabil cu dialogul social, în maximum 5 zile lucrătoare de la data semnării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 137 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 137
    În cazul în care, în urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 138 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 138
    În situațiile în care acordul cu privire la soluționarea conflictului colectiv de muncă este numai parțial, în procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul și cele rămase nesoluționate, împreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți referitoare la acestea din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 139 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 139
    Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunoștința angajaților/lucrătorilor de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul IV / art. 140 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 140 / alin. (1)
    (1) După declanșarea conflictului colectiv de muncă părțile pot hotărî, prin consens, inițierea procedurii medierii sau arbitrajului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul IV / art. 143 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 143
    În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost soluționat ca urmare a concilierii organizate de ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă, după caz, părțile pot hotărî, prin consens, inițierea procedurii de mediere sau arbitraj, conform prevederilor art. 142.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 144 / alin. (2)
    (2) Hotărârile arbitrale pronunțate de Oficiul de Mediere sunt obligatorii pentru părți, completează contractele colective de muncă și se aplică prin voința părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul IV / art. 145 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul IV / art. 145
    Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de muncă este obligatorie/obligatoriu dacă părțile, de comun acord, au decis acest lucru înainte de declanșarea grevei sau pe parcursul acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (1)
    (1) Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitățile de soluționare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfășurarea grevei de avertisment și dacă momentul declanșării acesteia a fost adus la cunoștința angajatorilor de către organizatori cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, respectiv pentru unitățile prevăzute la art. 173, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (2)
    (2) Revendicările grevei nu pot fi altele decât cele rămase nesoluționate după conciliere sau mediere, după caz, cu excepția grevelor de solidaritate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 146 / alin. (3)
    (3) Declanșarea și încetarea grevei se comunică de către organizatorii grevei inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia își are sediul unitatea în care se declanșează greva, cu minimum 24 de ore înainte de declanșarea, respectiv în 24 de ore de la încetarea acesteia, conform modelului prezentat în anexa nr. 4.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (1)
    (1) Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, și trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu cel puțin 2 zile lucrătoare greva propriu-zisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 149 / alin. (2)
    (2) Pentru unitățile prevăzute la art. 173, termenul ce trebuie să preceadă greva propriu-zisă este de cel puțin 5 zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1)
    (1) În unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în unitățile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile de transporturi pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură, greva este permisă cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și/sau funcționarea instalațiilor în deplină siguranță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (2)
    (2) Organizatorii grevei vor notifica atât angajatorul sau, după caz, organizația patronală, cât și inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, ministerul responsabil cu dialogul social, cu minimum 24 de ore anterior declanșării grevei, cu privire la modalitățile stabilite pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 174 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 174
    Funcționarii publici declanșează conflictul colectiv de muncă conform procedurii prevăzute în prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (1)
    (1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (3)
    (3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (4)
    (4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul VI / art. 116 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul VI / art. 116 / alin. (2)
    (2) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat contractul și se comunică în scris depozitarului la care a fost înregistrat și devin aplicabile de la data înregistrării sau de la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 25. / lit. b)
    b) neacordarea, în mod colectiv, a unor drepturi individuale prevăzute de contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă aplicabile, în condițiile în care a fost început un litigiu în acest sens în instanță și nu s-a finalizat în termen de maximum 45 de zile, calculat de la data primului termen de judecată, pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 137 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 137
    În cazul în care, în urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 133 / alin. (3)
    (3) Ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv inspectoratul teritorial de muncă, după caz, convoacă părțile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăși 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului său conform alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
    (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul V / art. 173 / alin. (1)
    (1) În unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în unitățile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile de transporturi pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, apă și căldură, greva este permisă cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitatea normală, repartizată pe întreaga durată a zilei, care să nu pună în pericol viața și sănătatea populației și/sau funcționarea instalațiilor în deplină siguranță.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pregătirea și desfășurarea negocierii colectiveC13 · 12 MIN · GHIDContractul colectiv: înregistrare și aplicareC13 · 14 MIN · GHIDSoluționarea amiabilă a conflictului individual de muncăC12 · 14 MIN · GHIDIdentificarea statutului profesional și raportarea la contractele colectiveC18 · 11 MIN · EXPLICAȚIE JURIDICĂ
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-007 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/conflictul-colectiv-si-concilierea/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision