Identificarea statutului profesional și raportarea la contractele colective
Statutul unui post se stabilește din lege, atribuții și actul de încadrare: funcția publică se exercită în baza numirii legale, iar personalul contractual lucrează în temeiul contractului aplicabil. În Jandarmerie există personal militar și personal contractual, cu regimuri distincte. Un militar nu poate prelua automat un avantaj dintr-un contract colectiv invocat generic, dar poate avea drepturi familiale acordate expres prin lege, inclusiv concediu paternal. [6] [7] [24] [42] [44] [46] [31] [58]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 11 minute
- CATEGORIE
- Sector public și statute speciale
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Funcție publică, post contractual sau statut militar: ce documente decid
- 03Cum clarific încadrarea unui post concret
- 04Ce contract sau acord colectiv poate fi aplicabil
- 05Poate un jandarm beneficia de un contract colectiv general?
- 06Drepturile părintelui militar au și temeiuri legale proprii
- 07Cum formulez verificarea unui beneficiu concret
- 08Termene și repere
- 09Lista ta de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane încadrate sau candidate la posturi din autorități și instituții publice
Angajatori publici și compartimente de resurse umane
Personal militar și personal contractual din Jandarmeria Română
Părinți din categoriile de personal expres indicate pentru concediul paternal
Procedura completă a concursurilor de recrutare și promovare
Contenciosul unui act individual de încadrare sau al refuzului unui beneficiu
Calculul integral al indemnizațiilor familiale și al soldei
Stabilirea aplicabilității unui anumit contract colectiv fără analiza textului și a părților sale
Funcție publică, post contractual sau statut militar: ce documente decid
Pentru a stabili statutul unui post, confruntă legea aplicabilă instituției, atribuțiile postului și actul în baza căruia persoana lucrează. Funcția publică presupune atribuții și responsabilități stabilite în temeiul legii pentru exercitarea prerogativelor de putere publică. Funcționarul public este persoana numită legal într-o asemenea funcție, iar raportul său de serviciu se naște prin actul administrativ de numire. Plata din bani publici, denumirea instituției sau folosirea cuvântului „funcție” nu înlocuiesc aceste elemente. [1] [6] [7] [15]
| Situația juridică | Documentul și regula de identificare |
|---|---|
| Funcționar public supus Codului administrativ | Act administrativ de numire într-o funcție publică legal stabilită; raport de serviciu. [7] [14] |
| Personal contractual | Contract individual de muncă sau, pentru categoria legală respectivă, contract de management; regimul contractual se completează cu Codul muncii și legile speciale. Pentru un contract individual de muncă, salariatul prestează muncă sub autoritatea angajatorului în schimbul salariului. [24] [25] [28] |
| Personal militar al Jandarmeriei | Încadrarea în categoria militară și statutul legal aferent; cadrul militar și soldatul sau gradatul profesionist sunt categorii distincte. Personalul militar este exceptat de la titlul Codului administrativ privind funcționarii publici, sub rezerva excepțiilor prevăzute de cod. [43] [44] [45] [8] [11] |
Atribuțiile contează, dar se aplică împreună cu excepțiile legale. Codul administrativ include între activitățile de putere publică autorizarea, inspecția, controlul și auditul public, precum și gestionarea resurselor umane și a fondurilor publice. Stabilirea posturilor în regim de funcție publică este obligatorie când sunt îndeplinite activitățile prevăzute la art. 370 alin. (1)–(3), cu excepțiile de la alin. (4): categoriile de la art. 382 lit. c), h) și i) și posturile autorităților autonome pentru care categoriile de personal sunt stabilite prin legislație specială. Aceste excepții includ personalul militar, anumite categorii din justiție și corpul diplomatic și consular, în întinderea prevăzută de lege. [2] [3] [5] [10] [11] [12]
Activitățile de secretariat, gospodărire, întreținere sau deservire care nu exercită prerogative de putere publică pot aparține personalului contractual. Tot astfel, Codul distinge activitățile din domeniul societății informaționale de monitorizarea și întreținerea echipamentelor informatice; menținerea echipamentelor și rețelelor informatice apare și între exemplele de personal contractual de specialitate. Prin urmare, denumiri precum „consilier”, „referent” ori „specialist IT” trebuie confruntate cu atribuțiile și încadrarea legală, fără o clasificare exclusiv după titulatură. [9] [4] [26] [15]
Cum clarific încadrarea unui post concret
Solicită compartimentului de resurse umane documentele relevante pentru postul tău și păstrează numerele, datele și versiunile lor. Comparația de mai jos este o metodă de identificare a regimului aplicabil, întemeiată pe regulile privind stabilirea funcțiilor și actele de încadrare. [15]
- Identifică instituția și legea de organizare. Verifică dacă postul intră sub Codul administrativ ori sub un statut special. Chiar în cadrul aceleiași instituții pot exista categorii diferite; legea Jandarmeriei le separă expres. [5] [25] [42]
- Confruntă statul de funcții cu actul care îl aprobă și cu actele de transformare a postului. Funcțiile publice se stabilesc prin actul conducătorului autorității sau instituției ori, după caz, prin hotărârea consiliului județean sau local. Posturile contractuale care presupun activități de putere publică intră în mecanismul legal de stabilire a funcțiilor publice. [14] [13]
- Citește actul individual de încadrare. Pentru funcționarul public, numirea se face prin act administrativ; pentru personalul contractual, identifică natura contractului și legea în baza căreia a fost încheiat. Un act intitulat „decizie” sau un document intitulat generic „contract” nu rezolvă singur analiza. [23] [24] [15]
- Compară fișa postului cu atribuțiile efective și cu excepțiile legale. La funcțiile exercitate în baza unui contract individual de muncă, scopul și atribuțiile sunt stabilite prin fișa postului. Pentru o funcție publică, verifică prerogativele de putere publică și temeiul legal al încadrării. [27] [1] [5]
- Cere o explicație scrisă pentru neconcordanțe. Dacă fișa atribuie prerogative de putere publică unui post declarat contractual, solicită temeiul încadrării, excepția invocată și actele de stabilire ori transformare. Această neconcordanță nu trebuie tratată ca o numire automată: raportul de serviciu se naște în condițiile legii, prin actul de numire. [15] [13] [7]
În 2026 există și obligații tranzitorii de analiză a posturilor. Pentru autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 369 lit. a) și b) din Codul administrativ, art. V alin. (1) din Legea nr. 165/2026 stabilește un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi pentru analiza structurii de posturi și identificarea posturilor care implică prerogative de putere publică, precum și a celor contractuale. După stabilirea posturilor, în același termen, trebuie emise actele de numire sau încheiate actele adiționale aferente posturilor transformate și ocupate de personal contractual, după caz. Termenul pentru actualizarea fișelor personalului contractual vizat de art. V alin. (6) este distinct: până la 1 ianuarie 2027. De aceea, la o încadrare în curs de transformare, cere actele concrete și data lor de aplicare; actualizarea fișei nu ține locul actului legal de numire. [64] [7] [15]
HG nr. 1.336/2022 privește cariera personalului contractual bugetar și definește postul contractual prin poziția sa în structura instituției și atribuțiile stabilite conform actelor de organizare. Regulamentul are excluderi pentru încadrarea și promovarea reglementate prin statute sau alte norme specifice și pentru anumite concursuri interne. În apărare, ordine publică și siguranță națională pot exista reguli procedurale specifice pentru ocuparea funcțiilor contractuale; existența lor nu transformă aceste posturi în funcții militare. [53] [56] [54] [55] [42]
Pentru aspectele de numire și debut, vezi Numirea și debutul în sectorul public: identificarea statutului.
Ce contract sau acord colectiv poate fi aplicabil
După identificarea statutului, analizează instrumentul colectiv concret. Formula „contract colectiv general” nu arată cine este angajatorul, categoria de personal, perioada de aplicare ori nivelul la care s-a încheiat convenția. Aplicabilitatea nu se stabilește prin preluarea unei clauze favorabile dintr-un contract găsit separat de aceste elemente. [33] [34] [35] [36] [31]
Pentru personalul contractual, contractul colectiv de la nivelul unității produce efecte pentru toți angajații/lucrătorii din unitate cărora li se aplică regimul respectiv, fără o condiție individuală de apartenență la sindicat. La nivel sectorial sau național trebuie analizate regulile privind unitățile din organizațiile patronale semnatare și aderările ulterioare. Un contract din altă unitate sau alt sector nu devine aplicabil doar fiindcă dreptul său pare mai favorabil. [34] [35] [36] [31]
Pentru funcționarii publici, instrumentul este acordul colectiv, negociat în cadrul special prevăzut de Codul administrativ. Art. 487 permite numai măsuri referitoare la condițiile de muncă și fondurile pentru îmbunătățirea lor, sănătate și securitate în muncă, programul zilnic, perfecționare profesională și anumite măsuri de protecție a celor aleși în conducerea organizațiilor sindicale. Acordurile încheiate cu nerespectarea acestei delimitări sunt nule de drept, nulitatea fiind constatată de instanța competentă. [41] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]
În sistemul bugetar există și limite salariale. Nu pot fi negociate ori incluse clauze privind drepturi salariale a căror acordare și cuantum sunt deja stabilite de legislația aplicabilă categoriei. Dacă o lege specială fixează limite minime și maxime, drepturile concrete se determină prin negociere colectivă în condițiile acelei legi. Clauzele care încalcă limitele art. 105 sunt lovite de nulitate; regula se aplică și clauzelor privind personalul contractual bugetar din contracte încheiate la alte niveluri. [38] [39] [40] [37]
Pentru verificarea contractului și a înregistrării sale, vezi Contractul colectiv: înregistrare și aplicare.
Poate un jandarm beneficia de un contract colectiv general?
Un jandarm militar nu dobândește automat beneficiile unui contract colectiv invocat generic. Trebuie identificat temeiul dreptului pentru categoria militară respectivă. Cadrelor militare din Jandarmerie li se aplică Legea nr. 80/1995; în această categorie intră ofițerii, maiștrii militari și subofițerii. Pentru soldații și gradații profesioniști legea Jandarmeriei trimite la statutul lor distinct. [44] [47] [45] [48] [31]
Legea dialogului social interzice personalului cu statut militar din Ministerul Afacerilor Interne și din unitățile sau subunitățile sale să constituie ori să adere la o organizație sindicală. Această regulă nu justifică însă amestecarea militarilor cu personalul civil contractual și nici concluzia că militarul are drepturi numai dintr-un singur act normativ. Statutul însuși trimite la Constituție și la legile țării. [32] [42] [46] [48]
Personalul contractual al Jandarmeriei are alt regim. Art. 23 alin. (6) îl supune legislației muncii în măsura în care legea specială nu dispune altfel. Pentru acest personal se poate analiza aplicarea unui contract colectiv, cu verificarea ariei sale de aplicare și a limitelor bugetare. Afirmația „toți cei care lucrează în Jandarmerie sunt excluși de la contractele colective” este prea largă. [46] [34] [37] [38]
Nici afirmația „Codul muncii nu poate avea niciodată legătură cu un statut special” nu este corectă. Codul se aplică raporturilor reglementate prin legi speciale în lipsa dispozițiilor derogatorii și, pentru raporturile fără contract individual de muncă, cu titlu de drept comun numai în măsura în care reglementarea specială este incompletă și completarea este compatibilă. Aplicarea supletivă a Codului muncii și extinderea unui anumit contract colectiv sunt analize diferite; din prima nu rezultă automat a doua. [29] [30] [31]
Drepturile părintelui militar au și temeiuri legale proprii
Faptul că un avantaj dintr-un contract colectiv nu se aplică automat unui militar nu înlătură drepturile familiale recunoscute de lege. Art. 15 din Legea nr. 80/1995 recunoaște femeilor cadre militare în activitate concediul de maternitate și alte drepturi legale legate de îngrijirea copilului. Cadrele militare în activitate au, în condițiile legilor care le reglementează, drepturi la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, concediu de acomodare, concediu paternal, respectiv concediu și indemnizație pentru creșterea copilului. Această enumerare nu stabilește un cuantum unic sau condiții identice pentru toate concediile. [49] [50]
Un exemplu explicit este concediul paternal. Legea nr. 210/1999 include cadrele militare, soldații și gradații profesioniști în activitate printre beneficiarii dreptului. Tatăl copilului nou-născut beneficiază de 10 zile lucrătoare plătite; dacă are atestat de absolvire a cursului de puericultură, durata se majorează cu 5 zile lucrătoare. Majorarea poate fi folosită pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului, indiferent când a fost obținut. [57] [58] [62]
Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, pe baza certificatului de naștere din care rezultă calitatea de tată. Cele 8 săptămâni reprezintă intervalul legal raportat la naștere, iar durata concediului se exprimă separat în zile lucrătoare. Cererea trebuie să permită acordarea concediului în acest interval; legea nu instituie prin acest text un drept general de amânare după expirarea lui. Angajatorul are obligația de a aproba concediul în condițiile legii și de a informa angajații despre acest drept. Pentru personalul militar inclus expres, drepturile salariale din perioada concediului se stabilesc potrivit legislației de salarizare a categoriei sale. [60] [63] [61]
Legea permite cumulul concediului paternal cu învoirea plătită, permisii sau zile de concediu pentru nașterea copilului, dacă acel drept distinct este prevăzut de reglementările legale aplicabile categoriei. Nu este suficient că un coleg civil sau o persoană din altă instituție primește zile suplimentare prin propriul contract colectiv. [59] [31]
Pentru situații personale sau familiale deosebite, art. 17 din Legea nr. 80/1995 permite acordarea unor permisii, durata și competența de aprobare fiind stabilite prin regulamentele militare. Nu se poate presupune aceeași durată pentru toate situațiile și toate categoriile. Separat, la declararea mobilizării ori a stării de război, art. 19 alin. (3) prevede întreruperea concediilor enumerate, inclusiv paternal, de acomodare și pentru creșterea copilului, pentru cadrele militare în activitate. [51] [52]
Cum formulez verificarea unui beneficiu concret
Pentru un drept legat de familie, formulează întrebarea prin raportare la beneficiar, situație și temei: „Sunt cadru militar în activitate/personal contractual; solicit [concediul sau beneficiul] pentru [situația și perioada]; ce dispoziție îl acordă categoriei mele și ce documente justificative sunt necesare?”. Metoda evită concluziile bazate doar pe denumirea instituției sau pe existența unui contract colectiv al altor persoane. [42] [44] [46] [33] [31]
Pentru concediul paternal, cererea și certificatul de naștere au temei expres; pentru majorare, atașează atestatul de puericultură. Pentru o permisie ori un alt drept suplimentar, cere identificarea reglementării aplicabile categoriei tale și a clauzei sau dispoziției pe care se bazează solicitarea. Nu transforma o simplă referire generică la contractul colectiv de muncă într-o dovadă că dreptul se acordă tuturor persoanelor din instituție. [60] [62] [51] [59] [31]
Termene și repere procedurale
- Interval
- De când începe
Nașterea copilului; solicitantul trebuie să aibă calitatea de tată justificată prin certificatul de naștere. [60]
- Cum se aplică
Pentru personalul militar, includerea expresă privește cadrele militare, soldații și gradații profesioniști în activitate. [58]
Majorarea cu 5 zile lucrătoare cere atestat de puericultură și poate fi folosită pentru fiecare copil nou-născut. [62]
Pentru cadrele militare în activitate, declararea mobilizării sau a stării de război determină întreruperea concediului potrivit art. 19 alin. (3) din Legea nr. 80/1995. [52]
- Interval
6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026. [64]
- De când începe
Intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026; destinatare sunt autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 369 lit. a) și b) pentru obligațiile de la art. V alin. (1) și (4). [64]
- Cum se aplică
Termen relativ în luni, care curge de la intrarea în vigoare a legii; ghidul nu indică o dată finală, iar termenul nu se confundă cu cel pentru fișele posturilor. [64]
Stabilirea se face potrivit art. 370 și art. 539 alin. (2), cu procedurile diferențiate din art. V alin. (2)–(3). [64]
Obligația de emitere a actelor de numire ori de încheiere a actelor adiționale privește posturile identificate și transformate, ocupate de personal contractual, în condițiile alin. (4). [64]
- Interval
Până la 1 ianuarie 2027. [64]
- De când începe
Obligația tranzitorie stabilită prin art. V alin. (6) din Legea nr. 165/2026 pentru autoritățile/instituțiile prevăzute la art. II alin. (1) al legii și cele prevăzute la art. 539 alin. (2) din Codul administrativ. [64]
- Cum se aplică
Dată calendaristică fixă, distinctă de termenul de 6 luni prevăzut la art. V alin. (1). [64]
Vizează fișele posturilor personalului contractual din categoriile expres indicate la art. V alin. (6), conform HG nr. 1.336/2022, cu modificările și completările ulterioare. [64]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Dacă salariul este plătit din buget, sunt automat funcționar public?
Orice post care presupune lucrul cu bani publici trebuie să fie funcție publică?
Gestionarea fondurilor publice este una dintre activitățile prevăzute de art. 370, însă încadrarea trebuie făcută cu respectarea excepțiilor legale, inclusiv pentru personalul militar și pentru anumite autorități autonome. Verifică atribuțiile concrete, categoria legală și actul care stabilește postul. [3] [5] [15]
Pot primi avantajele contractului colectiv al colegilor civili dacă sunt jandarm militar?
Nu există o extindere automată numai pentru că lucrezi în aceeași instituție. Legea Jandarmeriei separă statutul militar de personalul contractual. Pentru avantajul solicitat este necesar un temei aplicabil propriei categorii; drepturile familiale pot proveni direct din legi speciale, fără a depinde de contractul colegilor. [42] [44] [46] [31] [50]
Un tată care este cadru militar sau soldat ori gradat profesionist are drept la concediu paternal?
Da, pentru personalul în activitate includerea este expresă în Legea nr. 210/1999. Concediul este de 10 zile lucrătoare, cu majorarea de 5 zile lucrătoare în condițiile atestatului de puericultură; se acordă la cerere în primele 8 săptămâni de la naștere, pe baza certificatului de naștere. Pentru cadrele militare rămâne aplicabilă regula specială privind întreruperea la declararea mobilizării sau a stării de război. [57] [58] [62] [60] [52]
De reținut
Arată cele 17 idei principale ale ghidului
Personalul contractual al Jandarmeriei este supus legislației muncii, în măsura în care legea specială nu prevede altfel. [46]
Concediul paternal se poate cumula cu drepturi legale distincte pentru naștere, dacă acestea sunt aplicabile categoriei de personal. [59]
Art. V din Legea nr. 165/2026 distinge termenul de 6 luni de la intrarea în vigoare pentru analiza/stabilirea posturilor și actele aferente transformării de termenul de 1 ianuarie 2027 pentru actualizarea fișelor de post ale personalului vizat. [64]
Verific înregistrarea și aplicarea contractului colectiv
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA I / Titlul II / art. 5 / lit. y)y) funcția publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 370 / alin. (2) / lit. c)c) autorizarea, inspecția, controlul și auditul public;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 370 / alin. (2) / lit. d)d) gestionarea resurselor umane și a fondurilor publice;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 370 / alin. (2) / lit. f)f) realizarea de activități în conformitate cu strategiile din domeniul societății informaționale, cu excepția situației în care acestea vizează monitorizarea și întreținerea echipamentelor informatice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 370 / alin. (4)(4) Stabilirea posturilor în regim de funcție publică este obligatorie, în măsura în care sunt îndeplinite activități prevăzute la alin. (1)-(3), cu excepția posturilor aferente personalului din categoriile prevăzute la art. 382 lit. c), h) și i), precum și a posturilor din cadrul autorităților autonome, pentru care categoriile de personal sunt stabilite prin legislația specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 371 / alin. (1)(1) Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 374 / alin. (1)(1) Raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcționarii publici Prevederile prezentului titlu, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod, nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. a)a) personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire, pază, precum și alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. c)c) magistrații, personalul asimilat acestora și, după caz, categorii de personal auxiliar din cadrul instanțelor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. h)h) personalul militar;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. i)i) membrii Corpului diplomatic și consular al României și personalul contractual încadrat pe funcții specifice ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 406Transformarea posturilor de natură contractuală în funcții publice Autoritățile și instituțiile publice care au prevăzute în statele de funcții posturi de natură contractuală, care presupun desfășurarea unor activități dintre cele prevăzute la art. 370 alin. (1)-(3), stabilesc funcții publice în condițiile prevăzute la art. 407.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 407Stabilirea de funcții publice Funcțiile publice se stabilesc pe baza activităților prevăzute la art. 370 alin. (1)-(3), pentru fiecare autoritate și instituție publică, prin act administrativ al conducătorului acesteia, respectiv prin hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 407Stabilirea de funcții publice Funcțiile publice se stabilesc pe baza activităților prevăzute la art. 370 alin. (1)-(3), pentru fiecare autoritate și instituție publică, prin act administrativ al conducătorului acesteia, respectiv prin hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1)(1) Autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1) / lit. a)a) condițiile de muncă necesare desfășurării activității, precum și constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1) / lit. b)b) sănătatea și securitatea în muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1) / lit. c)c) programul zilnic de lucru;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1) / lit. d)d) perfecționarea profesională;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (1) / lit. e)e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul VII / art. 487 / alin. (4)(4) Acordurile colective încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul X / Secţiunea 1 / art. 528 / alin. (1)(1) Numirea în funcția publică, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, precum și sancționarea disciplinară a funcționarilor publici se fac prin act administrativ emis în termenele și în condițiile legii de conducătorul autorității sau instituției publice sau, după caz, de persoana care are competența legală de numire în condițiile unor acte normative specifice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul III / Capitolul I / art. 538 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului titlu se aplică personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice, încadrat în temeiul unui contract individual de muncă sau contract de management și al cărui rol este definit conform art. 541, denumit în continuare personal contractual.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul III / Capitolul I / art. 538 / alin. (2)(2) Dispozițiile prezentului titlu se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu alte legi speciale care reglementează regimul aplicabil anumitor categorii de personal sau contractului de management, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul III / Capitolul I / art. 539 / alin. (2) / lit. a)a) personal contractual de specialitate din administrația publică centrală și locală care desfășoară activități ce presupun îndeplinirea unor atribuții și responsabilități complexe pentru care se cer calificări obținute prin studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă ori studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna, cum sunt conducătorii serviciilor publice deconcentrate prevăzuți la art. 280 alin. (2) care nu sunt funcționari publici, personalul care asigură mentenanța echipamentelor și rețelelor informatice, personalul de conducere al compartimentelor administrative, personalul medical și cel de specialitate psihologică al autorităților publice, proiectanții și alții asemenea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul III / Capitolul I / art. 541 / alin. (5) / lit. a)a) pentru funcțiile exercitate în executarea unui contract individual de muncă, prin fișa postului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 10Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)(2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (2)(2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (2)(2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 4Persoanele care dețin funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, conform legii, magistrații, personalul cu statut militar din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, unitățile și/sau subunitățile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 100 / alin. (1)(1) Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul II / art. 101 / alin. (1) / lit. a)a) pentru toți angajații/lucrătorii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul II / art. 101 / alin. (1) / lit. c)c) pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile din sectorul de negociere colectivă pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă și care fac parte din organizațiile patronale semnatare, respectiv pentru toți angajații/lucrătorii încadrați în unitățile organizațiilor patronale și ale angajatorilor din sectorul de negociere colectivă respectiv care au aderat ulterior la contractul colectiv de muncă sectorial;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul II / art. 101 / alin. (1) / lit. e)e) pentru toți angajații/lucrătorii din unitățile din economia națională pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la nivel național și care fac parte din organizațiile patronale semnatare, respectiv pentru toți angajații încadrați în unitățile organizațiilor patronale și ale angajatorilor care au aderat ulterior la contractul colectiv de muncă la nivel național.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul II / art. 101 / alin. (3)(3) În contractele colective de muncă la orice nivel clauzele aplicabile angajaților/lucrătorilor încadrați cu contract individual de muncă în sistemul bugetar vor respecta în mod obligatoriu prevederile art. 105.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (1)(1) Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate pentru angajații/lucrătorii din sistemul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale ale căror acordare și cuantum sunt prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (3)(3) Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin lege în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul IV / art. 105 / alin. (4)(4) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul IV / art. 106 / alin. (1)(1) Negocierea acordurilor colective de muncă pentru funcționarii publici se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și ale Hotărârii Guvernului nr. 302/2022 pentru aprobarea normelor privind modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor paritare, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acestora, precum și a normelor privind încheierea și monitorizarea aplicării acordurilor colective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei RomâneTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1)(1) Personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar și personal contractual.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei RomâneTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (2)(2) Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare, elevi ai instituțiilor militare de învățământ, soldați și gradați profesioniști, militari în termen și militari cu termen redus.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei RomâneTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (3)(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei RomâneTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (4)(4) Gradaților și soldaților profesioniști li se aplică Statutul gradaților și soldaților profesioniști, aprobat prin lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei RomâneTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (6)(6) Personalul contractual este supus reglementărilor din legislația muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (1)(1) Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de legile tarii și de prezentul statut.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)(1) Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și beneficiază de pauze pentru alimentarea și îngrijirea copilului, precum și de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administrația publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)(2) Cadrele militare în activitate au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, concediu de acomodare, concediu paternal, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1)–(2)(1) Pentru rezolvarea unor situații personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum și celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unități militare, li se pot acorda permisii.(2) Durata permisiilor și comandanții care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (3)(3) La declararea mobilizării sau a stării de război, concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, paternal, de acomodare, pentru creșterea copilului, de studii, pentru formare profesională, vacanțele și permisiile se întrerup, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la unitățile militare de care aparțin, în cel mai scurt timp posibil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1Prezenta hotărâre are ca obiect aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, denumit în continuare Regulamentul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)–(2)(1) Dispozițiile Regulamentului nu se aplică: a) instituțiilor și autorităților publice, inclusiv celor prevăzute la art. 2, care prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate au reglementat încadrarea și promovarea personalului contractual; b) instituțiilor și autorităților publice prevăzute la art. 2, pentru posturile vacante sau temporar vacante pentru a căror ocupare există condiția ca participanții la concurs să fie angajați în cadrul acestora, sau unităților care funcționează în subordinea/sub autoritatea acestora, după caz. (2) În vederea organizării ocupării posturilor vacante/ temporar vacante prevăzute la alin. (1) lit. b), conducătorii instituțiilor și autorităților publice aprobă prin act administrativ regulamente, proceduri sau metodologii, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4Pentru instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, aspecte specifice procedurale referitoare la condițiile de participare la concursul/examenul organizat pentru ocuparea numai a posturilor corespunzătoare funcțiilor contractuale, precum și la organizarea și desfășurarea concursului/examenului pot fi reglementate prin act administrativ al conducătorilor instituțiilor și autorităților publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. g)g) post aferent funcției contractuale - poziție în structura organizatorică a unei autorități sau instituții publice pentru care sunt stabilite atribuții și responsabilități cu limită de competență, conform actelor normative de organizare și funcționare ale autorității sau instituției publice respective;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)(1) Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1^1)(1^1) De dreptul prevăzut la alin. (1) beneficiază și polițiștii, cadrele militare, soldații și gradații profesioniști, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în activitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1^2)(1^2) Lucrătorii și persoanele prevăzute la alin. (1^1) pot cumula dreptul la concediul paternal plătit cu dreptul la învoire plătită, permisie sau zile de concediu, după caz, pentru nașterea unui copil, prevăzut de reglementările legale în vigoare aplicabile categoriei de personal din care fac parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de tata a petitionarului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4)(4) Pentru personalul prevăzut la alin. (1^1), drepturile salariale cuvenite pe perioada concediului paternal se stabilesc potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea acestor categorii de personal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)–(2)(1) În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal, acordat în condițiile art. 2, se majorează cu 5 zile lucrătoare.(2) Tatăl poate beneficia de prevederile alin. (1) pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultură, indiferent când este acesta obținut.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Legea nr. 210/1999 privind concediul paternalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4^1 alin. (1)(1) Angajatorul are obligația de a aproba concediul paternal prevăzut la art. 1 și de a informa angajații cu privire la dreptul stabilit potrivit prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PARTEA a VI-a / Titlul III / Capitolul I / art. 539 / alin. (2) / notă 1Notă Articolul V din LEGEA nr. 165 din 5 august 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 6 august 2026 prevede: Articolul V (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să analizeze structura de posturi existente și să stabilească posturile care implică exercitarea de prerogative de putere publică, în condițiile prevăzute la art. 370, precum și posturile prevăzute la art. 539 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență. (2) Stabilirea posturilor aferente personalului contractual la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se realizează prin act administrativ al conducătorului autorității și instituției publice, cu avizul prealabil și consultativ al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Prevederile art. 402 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (3) Stabilirea posturilor aferente personalului contractual la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean. (4) În termenul prevăzut la alin. (1), după finalizarea stabilirii posturilor aferente personalului contractual potrivit alin. (1)-(3), autoritățile și instituțiile publice au obligația de a asigura emiterea actelor administrative de numire, respectiv încheierea actelor adiționale la contractele individuale de muncă, după caz, aferente posturilor identificate la nivelul organigramei proprii, ca urmare a transformării acestora, pentru personalul contractual care le ocupă. (5) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile administrative autonome și celelalte autorități publice prevăzute la art. 2 din anexa nr. 13 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a iniția demersurile de modificare a actelor normative privind organizarea și funcționarea proprie, astfel încât să fie asigurată implementarea normelor legale referitoare la dezvoltarea cadrelor de competență proprii, aplicabile posturilor aferente personalului contractual, și, implicit, la gestiunea unitară a personalului contractual. (6) Până la data de 1 ianuarie 2027, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. II alin. (1) din prezenta lege, precum și cele prevăzute la art. 539 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să actualizeze fișele posturilor pentru personalul contractual, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗