⌕Meniu

Pagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciului

Nu orice lipsă la inventar este o datorie a salariatului. Răspunderea cere o pagubă reală, vinovăție și legătură cu munca; riscul normal al serviciului este exclus. Acordul amiabil are limite, iar o clauză care fixează anticipat pagubele în contractul de muncă este nulă. [1] [35] [3] [38]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Disciplină și răspundere
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când devine o pagubă obligația personală a salariatului
  3. 03Garanția gestionarului nu acoperă automat întreaga instituție
  4. 04Cum documentez o eroare de evidență la inventar
  5. 05Dacă nu am semnat preluarea gestiunii
  6. 06Pierderile care țin de riscul normal al serviciului
  7. 07Limita recuperării amiabile: cinci salarii minime brute
  8. 08Ce trebuie să conțină acordul de plată în rate
  9. 09Clauza care fixează anticipat o sumă pentru pagube
  10. 10Dacă am accidentat un coleg, inclusiv pe șantier
  11. 11Ce urmăresc dacă disputa ajunge la tribunal
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista ta de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați cu contract individual de muncă și angajatorii acestora.

  • Gestionari, în limitele sferei Legii nr. 22/1969 și ale gestiunii efectiv încredințate.

  • Răspunderea pentru accidentarea unui coleg, inclusiv în construcții.

✕ NU ACOPERĂ

  • Răspunderea administrativă patrimonială a funcționarilor publici și regimurile militare ori profesionale speciale.

  • Procedurile statutare speciale de contestare a angajamentelor de plată.

  • Încadrarea penală și stabilirea prestațiilor speciale pentru accidente de muncă.

Când devine o pagubă obligația personală a salariatului

O lipsă înscrisă într-un inventar nu demonstrează singură că salariatul trebuie să o plătească. Pentru răspunderea patrimonială față de angajator trebuie stabilite împreună raportul de muncă, o faptă personală nelegală legată de serviciu, paguba materială certă și nereparată, vinovăția și legătura dintre faptă și pagubă. Într-un litigiu de muncă, angajatorul trebuie să dovedească aceste condiții. [1] [7] [35]

Întrebările decisive sunt: ce bun lipsește, când a fost încredințat, cine avea acces, ce obligație a fost încălcată și cum s-a calculat valoarea rămasă neacoperită? Faptul că nu ai sustras bunuri nu exclude, singur, răspunderea pentru o neglijență dovedită. Nici pierderea produsă în timpul turei nu dovedește automat culpa celui aflat atunci la serviciu. Aceste distincții rezultă din necesitatea probării faptei și a cauzalității. [2] [35]

Pentru întocmirea notei și introducerea acțiunii, vezi pașii angajatorului pentru recuperarea prejudiciului.

Garanția gestionarului nu acoperă automat întreaga instituție

În regimul Legii nr. 22/1969, garanția în numerar este legată de gestiunea încredințată. Contractul de garanție trebuie încheiat în scris, iar cuantumul garanției nu poate depăși valoarea bunurilor încredințate. Art. 16 permite despăgubirea din garanție pentru paguba cauzată în gestiune la locul de muncă, în condițiile sale. Nu rezultă de aici dreptul instituției de a trece automat în sarcina unui gestionar toate bunurile altor compartimente. [25] [26] [28]

Verifică fișa postului, actele de încredințare, inventarele și contractul de garanție. Dacă primești, păstrezi și eliberezi efectiv bunurile mai multor compartimente, gestiunea reală poate fi mai largă decât denumirea postului. Invers, simpla utilizare a unui calculator sau a unor unelte pentru muncă nu echivalează, prin ea însăși, cu activitatea gestionarului: legea distinge atribuțiile de primire, păstrare și eliberare de bunurile primite spre folosință. [24] [27]

Aceste reguli speciale presupun încadrarea în sfera art. 1 din Legea nr. 22/1969; ele nu se extind numai prin denumirea „gestionar” la orice salariat și orice angajator. Pentru o pagubă produsă altui bun al angajatorului poate exista răspunderea obișnuită din Codul muncii, dacă este dovedită, dar aceasta nu transformă automat paguba într-un debit acoperit de garanția gestiunii. [24] [28] [1]

Garanția nu poate fi consumată doar la anunțarea unei lipsuri. Art. 16 cere ca paguba să nu fi fost acoperită integral într-o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv. Este o lună calendaristică, calculată până la ziua corespunzătoare; când aceasta lipsește, până la ultima zi a lunii, cu prorogarea legală dacă ultima zi este nelucrătoare. Condiția privește folosirea garanției, nu constituirea sa lunară. [26] [20]

Pentru cuantum și reținerile lunare de constituire, vezi Poprirea și reținerile din salariu.

Cum documentez o eroare de evidență la inventar

Formulează obiecții concrete pe ultima filă a listei de inventariere și cere analizarea lor. Pct. 33 din normele aprobate prin Ordinul nr. 2.861/2009 obligă comisia să analizeze obiecțiile și să consemneze concluziile. Pct. 35 cere compararea situației faptice cu fișele de magazie și contabilitatea și corectarea operativă a erorilor înainte de stabilirea rezultatelor. [29] [30]

Pentru fiecare diferență, pregătește un tabel cu bunul sau codul, cantitatea din evidență, cantitatea găsită, documentul omis ori dublat și corecția cerută. Atașează documentele de recepție, avizele, bonurile de consum, transferurile, retururile sau dovezile predării, după situație. Păstrează copii ale obiecțiilor și ale răspunsurilor. Sunt pași practici pentru verificarea diferenței, nu o obligație de a-ți dovedi singur nevinovăția. [34] [7]

Comisia trebuie să solicite explicații scrise pentru plusuri, lipsuri și deprecieri și să propună regularizarea pe baza documentelor. De exemplu, o intrare înregistrată de două ori poate produce o lipsă doar în evidență; explicația trebuie confruntată cu actele și cu bunurile existente. Semnătura pe inventar trebuie interpretată împreună cu mențiunile sale: consemnarea cantităților și recunoașterea unei datorii sunt operațiuni diferite, iar condițiile răspunderii rămân de demonstrat. [31] [34] [1]

Verifică și prețul cerut. Pentru lipsurile imputabile, normele definesc valoarea de înlocuire prin raportare la un bun cu caracteristici și grad de uzură similare, la data constatării pagubei, inclusiv costurile accesorii prevăzute. Costul unui bun nou nu reprezintă automat valoarea oricărui bun uzat lipsă. Regulile contabile de evaluare nu dispensează angajatorul de dovada vinovăției și de procedura legală de recuperare. [32] [1] [35]

Dacă nu am semnat preluarea gestiunii

Lipsa semnăturii este importantă pentru probă, dar nu asigură o exonerare automată. Normele cer ca, la predarea-primirea gestiunii, listele să fie semnate atât de predător, cât și de primitor. Totuși, art. 31 din Legea nr. 22/1969 reglementează și răspunderea angajatului care primește, păstrează și eliberează bunuri fără calitatea formală de gestionar, în sfera de aplicare a acestei legi. Pentru ceilalți salariați rămân condițiile art. 254 din Codul muncii. [29] [27] [1]

Apărarea utilă reconstruiește situația de la început: ce cantități existau, de când ai avut acces, cine mai avea chei sau acces informatic și ce operațiuni ai efectuat. Dacă nu există inventar de predare, angajatorul trebuie totuși să probeze bunurile încredințate, lipsa imputabilă și legătura cu fapta ta. Nu se poate deduce exclusiv din lipsa actului nici că ai primit întregul stoc scriptic, nici că nu ai gestionat niciun bun. Aceasta este consecința necesității unei probe complete, nu o prezumție absolută în favoarea vreuneia dintre părți. [34] [7] [35]

Pierderile care țin de riscul normal al serviciului

Salariatul nu răspunde pentru pagubele încadrate în riscul normal al serviciului. Codul muncii exclude și pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate. O pierdere nu devine imputabilă numai pentru că firma a suportat un cost. [1]

Încadrarea se face concret: instrucțiuni respectate, starea utilajului, uzură, condiții de păstrare, posibilitatea prevenirii și normele tehnice aplicabile. Uzura normală sau o pierdere tehnologică inevitabilă pot susține exonerarea; distrugerea evitabilă prin folosirea necorespunzătoare a utilajului poate conduce la răspundere dacă sunt dovedite toate condițiile. Exemplele sunt orientări de analiză, nu liste de scutiri automate. [23]

Nici existența unei cote interne de perisabilitate nu stinge orice lipsă. Normele de inventariere prevăd că limitele admisibile se aplică numai după constatarea lipsurilor efective, în limita acestora, și nu automat: sunt limite maxime. Păstrează probele cauzei concrete, inclusiv avertizările privind defectele și condițiile de depozitare. [33] [23]

Limita recuperării amiabile: cinci salarii minime brute

Procedura generală de la art. 254 alin. (3)–(4) presupune o pagubă deja produsă, o notă de constatare și evaluare și acordul real al părților. Termenul acordat pentru recuperare nu poate fi mai mic de 30 de zile de la comunicare, iar contravaloarea pagubei recuperate prin această procedură nu poate depăși cinci salarii minime brute pe economie. Nu este vorba despre cinci salarii proprii ale angajatului sau despre salarii nete. [3]

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) explică în Decizia nr. 19/2019 că procedura simplificată nu este aplicabilă când întinderea pagubei depășește plafonul. Limita nu se multiplică prin împărțirea aceleiași pagube în rate sau acorduri succesive. Pentru paguba mai mare ori în lipsa acordului, stabilirea și recuperarea creanței presupun sesizarea instanței; angajatorul trebuie să probeze suma și condițiile răspunderii. Plafonul amiabil nu este un plafon general al despăgubirii pe care instanța o poate stabili. [36] [35]

Nota comunicată nu este un ordin de plată care devine acceptat prin tăcere. Refuzul acordului trimite disputa către instanță. Cele 30 de zile reprezintă un minim al termenului de recuperare, nu un termen în care salariatul pierde dreptul de a contesta prin simplul fapt că nu a semnat. [3] [36]

Ce trebuie să conțină acordul de plată în rate

Pentru un acord în procedura generală a Codului muncii, consemnează cel puțin părțile, raportul de muncă, evenimentul, nota și data comunicării, faptele recunoscute, calculul pagubei efective, suma convenită și eventualele plăți deja făcute. Anexează dovezile relevante și graficul ratelor, cu valoarea fiecăreia, scadența, modalitatea de plată și soldul. Această structură este o recomandare practică de redactare, nu un formular obligatoriu impus de lege. [4]

Un nucleu neutru de clauză poate fi: „În urma notei nr. [număr], comunicate la [data], privind [evenimentul], părțile stabilesc suma de [sumă] lei, potrivit calculului și documentelor anexate. După plățile de [sumă] lei, soldul este [sumă] lei. Plata voluntară se face prin [modalitate], conform graficului anexat. Prima scadență este [data], cu respectarea termenului minim legal de 30 de zile de la comunicarea notei. Orice sumă plătită se evidențiază și reduce soldul.” Completează numai fapte acceptate și dovedite; nu formula o recunoaștere globală a oricăror pierderi viitoare. [4] [36]

Acordul pentru plăți voluntare nu justifică, prin el însuși, reținerea unilaterală a ratelor pe statul de salarii. Pentru daunele angajatorului, art. 169 și interpretarea ÎCCJ cer condițiile legale și constatarea judiciară. Când reținerile sunt legal întemeiate, rata pentru daune nu poate depăși o treime din salariul net, iar totalul reținerilor nu poate depăși jumătate. Aceste limite ale reținerilor nu trebuie confundate cu plafonul total al procedurii amiabile. [5] [37] [6]

Invocarea art. 32 din Legea nr. 22/1969 nu rezolvă singură problema reținerii. În Decizia nr. 432/CM din 29 septembrie 2015, Curtea de Apel Constanța a tratat angajamentul de plată ca probă, fără putere executorie proprie; în Decizia nr. 433 din 25 aprilie 2018, Curtea de Apel Timișoara a considerat dispoziția privind titlul executoriu abrogată indirect prin Codul muncii. Acestea sunt ilustrații din apel, prezentate în selecții oficiale, cu finalitate neconfirmată; nu stabilesc o practică unitară. Modelul de mai sus privește acordul general al Codului muncii și nu înlocuiește statutele profesionale speciale. [40] [39] [3]

Clauza care fixează anticipat o sumă pentru pagube

O clauză din contractul individual de muncă sau dintr-un act adițional care evaluează anticipat paguba produsă angajatorului din vina salariatului și în legătură cu munca sa este interzisă și nulă. Aceasta este dezlegarea obligatorie din Decizia ÎCCJ nr. 19 din 20 mai 2019. Denumirea „penalitate”, „garanție” sau „despăgubire convenită” nu înlocuiește examinarea conținutului clauzei. [38]

De exemplu, o sumă fixată înainte de orice incident pentru fiecare eroare ori bun deteriorat nu poate înlocui dovedirea prejudiciului concret. Situația este diferită de acordul legal încheiat după producerea și evaluarea pagubei, în limita procedurii amiabile. Nulitatea clauzei nu înlătură posibilitatea recuperării unei pagube reale, dacă sunt îndeplinite și probate condițiile legale. [38] [36] [35]

Poți cere eliminarea clauzei și, în caz de neînțelegere, constatarea nulității de către instanță; nulitatea poate fi invocată și ca apărare când angajatorul solicită plata. Înlocuirea clauzei contrare normelor imperative se face cu dispozițiile legale aplicabile. [9] [38]

Dacă am accidentat un coleg, inclusiv pe șantier

Poți răspunde personal dacă o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție a provocat colegului un prejudiciu. Obligația de reparare față de victimă se analizează după regulile răspunderii civile delictuale; simpla existență a unui contract de muncă nu înlătură răspunderea autorului. Trebuie stabilite conduita, culpa, prejudiciul și legătura cauzală. [13]

Poate răspunde și angajatorul, în calitate de comitent, dacă exercită direcția, supravegherea și controlul, iar fapta are legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate. Codul civil prevede și excepția situației în care victima știa ori putea să știe că autorul acționa fără nicio asemenea legătură. Când sunt îndeplinite condițiile răspunderii mai multor persoane pentru aceeași faptă, obligația față de victimă poate fi solidară: victima nu este limitată automat la o cotă cerută fiecăruia. [14] [15]

Pe șantier contează folosirea corectă a utilajelor, instrucțiunile primite, pregătirea și funcționarea protecțiilor. Lucrătorul trebuie să evite punerea în pericol a altora, iar angajatorul păstrează obligațiile sale de securitate: obligațiile lucrătorului nu îl exonerează. Dacă angajatorul însuși a contribuit prin organizare sau instruire necorespunzătoare, nu poate recupera de la altcineva partea despăgubirii corespunzătoare propriei contribuții. [17] [16] [15]

Plata de către companie nu închide neapărat raporturile interne. Art. 253 alin. (3) din Codul muncii permite recuperarea de la salariatul vinovat în condițiile art. 254 și următoarele. Regresul presupune stabilirea răspunderii și a părții imputabile; nu justifică transferarea automată asupra angajatului a întregii sume plătite. Pentru accidentele de muncă, art. 44 din Legea nr. 319/2006 privește răspunderea angajatorului pentru prejudiciile neacoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale. Prejudiciul victimei nu este supus plafonului de cinci salarii al acordului dintre angajator și salariat. [8] [3] [15] [19]

Evenimentul trebuie comunicat de îndată angajatorului. Acesta are propriile obligații de comunicare către Inspectoratul Teritorial de Muncă și, după caz, organele de urmărire penală; cercetarea evenimentului este obligatorie și se încheie prin proces-verbal. Păstrează instrucțiunile, fișele de instruire, documentele utilajului, identitatea martorilor și actele privind împrejurările. O cercetare penală, dacă este cazul, are un obiect distinct; nu rezultă automat din orice accident o condamnare sau o anumită sumă datorată. [18] [17] [13]

Pentru urmările permanente, vezi Compensațiile pentru urmări permanente ale accidentului sau bolii profesionale.

Ce urmăresc dacă disputa ajunge la tribunal

În procedura generală a conflictelor de muncă, cererea referitoare la o măsură privind executarea contractului, inclusiv un angajament de plată, are termen de 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință. Pentru cererile având ca obiect răspunderea patrimonială a salariatului ori drepturi salariale neacordate, Codul muncii prevede trei ani de la nașterea dreptului la acțiune. Obiectul concret al cererii contează: cei trei ani nu prelungesc automat termenul de contestare a unei măsuri. [10] [11]

Pentru termenul procedural pe zile se aplică regulile legale de calcul, inclusiv excluderea zilei de început și a zilei de împlinire și prelungirea când ultima zi este nelucrătoare; depunerea la instanță trebuie să respecte modalitatea și programul legal aplicabile. Sesizarea internă a comisiei nu trebuie tratată ca o prelungire a termenului judiciar. Pentru un act întemeiat pe un statut special, acest calendar general nu înlocuiește procedura specială aplicabilă. [22] [10]

Conflictele individuale de muncă se judecă în primă instanță de tribunal; cererea se adresează tribunalului de la domiciliul, reședința ori locul de muncă al reclamantului sau, după caz, sediul său. Aceste cauze sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Atașează actul contestat și dovada datei la care l-ai cunoscut, obiecțiile la inventar și documentele care explică diferențele. [12] [34]

Termene și repere procedurale

REGULĂTermenul minim pentru recuperarea amiabilă generală
Interval

Cel puțin 30 de zile. [3]

De când începe

Comunicarea notei de constatare și evaluare către salariat. [3]

Cum se aplică

Termenul se stabilește în zile; potrivit regulii civile generale nu se includ prima și ultima zi, iar ultima zi nelucrătoare se prorogă. Scadențele se înscriu expres în acord. [21] [4]

Consecințe

Angajatorul nu poate impune prin această procedură un termen mai scurt; fără acord, recuperarea urmează calea judiciară. [3] [36]

[3][21][4][36]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este un minim al termenului de recuperare în procedura art. 254 alin. (3), nu un termen de contestare ori o acceptare prin tăcere. [3] [36]

  • Părțile pot prevedea scadențe mai îndepărtate, fără a eluda plafonul pagubei. [4] [36]

REGULĂFolosirea garanției în numerar pentru despăgubire
Interval

O lună fără acoperirea integrală a pagubei. [26]

De când începe

Obținerea titlului executoriu definitiv pentru paguba cauzată în gestiune la locul de muncă. [26]

Cum se aplică

Lună calendaristică până la ziua corespunzătoare; în lipsa ei, ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, prorogare legală. [20]

Consecințe

Dacă paguba rămâne neacoperită integral după termen, entitatea se despăgubește din garanția în numerar în condițiile art. 16. [26]

[26][20][24]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai garanția constituită legal în favoarea entității păgubite, în sfera art. 1 din Legea nr. 22/1969. [24] [26]

  • Simpla constatare a lipsei nu îndeplinește condiția existenței titlului executoriu definitiv. [26]

REGULĂContestarea în procedura generală a măsurii sau angajamentului de plată
Interval

45 de zile calendaristice. [10]

De când începe

Luarea la cunoștință de măsura referitoare la contract, inclusiv angajamentul de plată. [10]

Cum se aplică

Regulile pentru termenul procedural pe zile exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare se prorogă, iar depunerea respectă modalitatea și programul legal aplicabile. [22]

Consecințe

Depunerea tardivă expune cererea respingerii în raport cu termenul legal aplicabil obiectului său; păstrează dovada datei cunoașterii măsurii. [10]

[10][22][11]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regula privește cererile încadrate la art. 268 alin. (1) lit. a); pretențiile patrimoniale au regimul distinct de la lit. c). [10] [11]

  • Nu substituie procedurile statutare speciale și nu conferă obiecțiilor interne efect de prelungire a termenului judiciar. [10]

Lista ta de pași

  • Identifică bunurile și atribuțiile efectiv încredințate înainte de a accepta extinderea garanției. [24] [28]

  • Consemnează diferențele și obiecțiile la inventar, cu documentele care susțin corectarea evidenței. [29] [30]

  • Verifică paguba totală, acordul real, termenul și graficul plăților; separă plata voluntară de reținerea salarială. [3] [5]

  • La un accident, comunică imediat evenimentul și păstrează probele privind instruirea, utilajele și împrejurările. [18] [17]

Întrebări frecvente

Dacă plătesc în mai multe rate, crește plafonul amiabil?

Nu. Împărțirea plății nu schimbă întinderea aceleiași pagube. Procedura simplificată este rezervată pagubelor care nu depășesc cinci salarii minime brute pe economie. [3] [36]

Este suficient să refuz semnarea inventarului?

Refuzul nu rezolvă diferențele și nu garantează exonerarea. Sunt utile obiecții identificabile și documente care explică stocul, iar angajatorul trebuie să probeze condițiile răspunderii. [29] [7] [35]

Garanția este suma maximă pe care o pot datora?

Nu rezultă un plafon general al răspunderii din cuantumul garanției. Garanția asigură recuperarea în condițiile legii, în timp ce întinderea pagubei imputabile trebuie stabilită distinct. [27] [25] [35]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Răspunderea patrimonială cere condiții cumulative; lipsa scriptică nu demonstrează singură culpa. [1] [7] [35]

  • Garanția legală a gestiunii nu se extinde automat la toate bunurile instituției și se utilizează numai în condițiile art. 16. [24] [25] [26] [28]

  • Lipsa semnăturii de preluare are relevanță probatorie, dar nu exclude gestiunea de fapt sau răspunderea dovedită. [29] [27] [7] [35]

  • Erorile de evidență trebuie corectate înainte de stabilirea rezultatului inventarierii, iar obiecțiile trebuie analizate. [29] [30] [31]

  • Riscul normal al serviciului, forța majoră și cauzele neprevăzute inevitabile exonerează în condițiile art. 254 alin. (2). [1]

  • Procedura amiabilă generală presupune acord posterior pagubei, termen de minimum 30 de zile de la comunicare și pagubă de cel mult cinci salarii minime brute. [3] [36]

  • Ratele sau acordurile succesive nu multiplică plafonul aceleiași pagube; limita nu plafonează despăgubirea judiciară. [36] [35]

  • Acordul voluntar general nu autorizează singur reținerea salarială; reținerile pentru daune respectă art. 169 și plafonul de o treime, cumulat cel mult jumătate din net. [5] [37] [6]

  • Clauza penală care evaluează anticipat pagubele în contractul individual de muncă sau într-un act adițional este interzisă și nulă. [38] [9]

  • Autorul unui accident poate răspunde personal; răspunderea comitentului, solidaritatea și regresul depind de condițiile legale. [13] [14] [15]

  • Angajatorul nu poate transfera prin regres partea de despăgubire aferentă propriei contribuții. [15] [8] [16]

  • Termenul general de 45 de zile pentru măsuri și angajamente se distinge de prescripția de trei ani a pretențiilor patrimoniale. [10] [11]

Ce verific: documentele și calculul pagubei

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)
    (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)
    (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)
    (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)
    (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)
    (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4)
    (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)
    (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4)
    (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1); Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2); Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)
    (1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2)
    (2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (4)
    (4) Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (2)
    (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (1)
    (1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2); Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)
    (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2)
    (2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (3)
    (3) Angajatorul care a plătit despăgubirea își va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (4); Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6); Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (4)
    (4) În situația în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabilește drepturi sau obligații pentru salariați, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispozițiile legale sau convenționale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6)
    (6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7)
    (7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)
    a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1); Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2); Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.349 / alin. (1); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.349 / alin. (2); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 3-a / art. 1.357 / alin. (1); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 3-a / art. 1.357 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.349 / alin. (1)
    (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.349 / alin. (2)
    (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 3-a / art. 1.357 / alin. (1)
    (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 3-a / art. 1.357 / alin. (2)
    (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (1); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (2); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (1)
    (1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (2)
    (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 4-a / art. 1.373 / alin. (3)
    (3) Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.382; Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.383; Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (1); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (3); Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (4) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.382
    Răspunderea solidară Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.383
    Raporturile dintre debitori Între cei care răspund solidar, sarcina reparației se împarte proporțional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenția sau cu gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită. În cazul în care nici astfel nu se poate împărți sarcina reparației, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (1)
    (1) Cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepția cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (3)
    (3) Dacă prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind răspunzător pentru fapta uneia dintre ele, a plătit despăgubirea se poate întoarce și împotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dacă va fi cazul, împotriva celor care răspund pentru acestea. În toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depășește partea ce revine persoanei pentru care se răspunde și nu poate depăși partea din despăgubire ce revine fiecăreia dintre persoanele împotriva cărora se exercită regresul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 1.384 / alin. (4)
    (4) În toate cazurile, cel care exercită regresul nu poate recupera partea din despăgubire care corespunde propriei sale contribuții la cauzarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (1); Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (2); Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (3) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (1)
    (1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (2)
    (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (3)
    (3) Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în munca nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul IV / art. 22; Capitolul IV / art. 23 / alin. (1); Capitolul IV / art. 23 / alin. (1) / lit. a); Capitolul IV / art. 23 / alin. (1) / lit. c) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Capitolul IV / art. 22
    Fiecare lucrator trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul IV / art. 23 / alin. (1)
    (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul IV / art. 23 / alin. (1) / lit. a)
    a) sa utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul IV / art. 23 / alin. (1) / lit. c)
    c) sa nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și sa utilizeze corect aceste dispozitive;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 26; Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1) / lit. a); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1) / lit. c); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. a); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. b); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. c); Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 9 extrase citate
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 26
    Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștința despre producerea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1)
    (1) Angajatorul are obligația sa comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1) / lit. a)
    a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (1) / lit. c)
    c) organelor de urmărire penală, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1)
    (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. a)
    a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. b)
    b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (1) / lit. c)
    c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 29 / alin. (2)
    (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul IX / art. 44 · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul IX / art. 44
    Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1); Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2); Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1); Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2); Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3); Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)
    (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.; Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2); Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1); Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1)
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1); Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)
    (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)
    (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Art. 1 alin. (1); Art. 10, teza privind bunurile primite spre folosință · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 1 alin. (1)
    Gestionar, în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 10, teza privind bunurile primite spre folosință
    Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, în functie de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garantii în condițiile prezentului capitol și asupra altor categorii de angajați care minuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în indeplinirea atribuțiilor de serviciu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Art. 11 teza întâi; Art. 12 alin. (1) · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 11 teza întâi
    Constituirea garantiei se face prin contract incheiat în scris.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 12 alin. (1)
    Garantia în numerar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăși valoarea bunurilor încredințate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Art. 16, alineatul privind despăgubirea din garanția în numerar · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 16, alineatul privind despăgubirea din garanția în numerar
    Cînd gestionarul a cauzat o paguba în gestiune la locul sau de muncă și aceasta nu se acopera integral în termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, agentul economic, autoritatea sau institutia publică se va despagubi din garantia în numerar constituita în favoarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Art. 25 alin. (1); Art. 31 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 25 alin. (1)
    Gestionarul raspunde integral față de agentul economic, autoritatea sau institutia publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 31
    Angajatul care primeste, păstrează și elibereaza bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înțelesul articolului 1 raspunde integral, aplicindu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Art. 1 alin. (1); Art. 16, alineatul privind despăgubirea din garanția în numerar · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 1 alin. (1)
    Gestionar, în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16, alineatul privind despăgubirea din garanția în numerar
    Cînd gestionarul a cauzat o paguba în gestiune la locul sau de muncă și aceasta nu se acopera integral în termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, agentul economic, autoritatea sau institutia publică se va despagubi din garantia în numerar constituita în favoarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 33Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa, pct. 33
    Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi membrii comisiei de inventariere, de către gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 35 alin. (1); Anexa, pct. 35 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Anexa, pct. 35 alin. (1)
    (1) Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa, pct. 35 alin. (2)
    (2) Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 39Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa, pct. 39
    Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicită explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării bunurilor, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileşte natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi natura plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 40 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa, pct. 40 alin. (2)
    Prin valoare de înlocuire, în sensul prezentelor norme, se înţelege costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 41 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Anexa, pct. 41 alin. (2)
    (2) Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa, pct. 41 alin. (2)
    De asemenea, limitele de perisabilitate nu se aplică automat, acestea fiind considerate limite maxime.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea și efectuarea inventarierii, anexa la Ordinul MFP nr. 2.861/2009Normă · Anexa, pct. 33; Anexa, pct. 35 alin. (2); Anexa, pct. 39Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Anexa, pct. 33
    Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi membrii comisiei de inventariere, de către gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa, pct. 35 alin. (2)
    (2) Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa, pct. 39
    Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicită explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării bunurilor, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileşte natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi natura plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 50; Paragraful 51 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Paragraful 50
    Această răspundere poate interveni dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul în patrimoniul căruia s-a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; paguba cauzată angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și pagubă; vinovăția salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Paragraful 51
    Paguba cauzată angajatorului trebuie, la rândul ei, să îndeplinească mai multe condiții, care, de asemenea, se impun a fi întrunite cumulativ. În primul rând, paguba trebuie să fie certă, respectiv să aibă o existență sigură și o întindere determinabilă la momentul evaluării, iar în al doilea rând paguba trebuie să fie cauzată angajatorului de către propriul salariat, să aibă caracter material și să nu fi fost reparată până la momentul la care angajatorul solicită acoperirea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 57; Paragraful 59; Paragraful 60; Paragraful 61 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Paragraful 57
    Prin urmare, evaluarea pagubei în acest caz este ulterioară producerii pagubei, pe baza elementelor de fapt constatate cu prilejul descoperirii ei, întinderea despăgubirii fiind de natură a acoperi prejudiciul efectiv suferit de angajator, iar nu un prejudiciu evaluat convențional, prealabil producerii pagubei, care chiar în condițiile în care ar fi fost convenit prin inserarea unei clauze penale în contractul de muncă sau într-un act adițional la acesta n-ar putea fi valorificat în această procedură specială. Realizarea acordului de voință între cei doi actori, în legătură cu aspectele constatate prin nota anterior menționată, echivalează cu o convenție de evaluare a pagubei, ulterioară momentului producerii acesteia, prin care se tranzacționează între părțile contractante cu privire la pretențiile lor derivate din aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Paragraful 59
    Nota de constatare și evaluare a pagubei întocmită de angajator în cadrul acestei proceduri are, în mod evident, valențe probatorii în ce privește existența și întinderea pagubei produse acestuia de salariatul său în legătură cu munca sa, în măsura realizării acordului dintre angajator și salariat. În acest mod legiuitorul, cel puțin în cazul pagubelor care nu depășesc cinci salarii minime brute pe economie, a exclus o evaluare anticipată a întinderii pagubei. În cazul în care salariatul nu își dă acordul pentru recuperarea pe cale convențională a pagubei, angajatorul trebuie, în vederea constatării și recuperării ei, să se adreseze instanțelor judecătorești competente, nota de constatare și evaluare a pagubei constituind cel mult un început de dovadă scrisă, în ansamblul materialului probator administrat în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Paragraful 60
    În cazul pagubelor care depășesc limita anterior menționată, procedura simplificată prevăzută de art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii nu este aplicabilă și, prin urmare, nu este permisă evaluarea convențională a întinderii pagubei posterior producerii acesteia și, cu atât mai puțin, nu este permisă evaluarea convențională prealabilă producerii pagubei prin negocierea unei clauze penale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Paragraful 61
    Așadar, în situația dată, angajatorul ca titular al cererii de chemare în judecată prin care tinde să angajeze răspunderea patrimonială a salariatului său trebuie să facă dovada îndeplinirii condițiilor angajării acestui tip de răspundere, inclusiv a existenței și întinderii concrete a pagubei suferite prin fapta ilicită a salariatului său, iar stabilirea cuantumului creanței necesare pentru îndestularea sa este în competența exclusivă a instanței de judecată învestite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 62 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 62
    De altfel, acesta este și sensul dispozițiilor art. 169 alin. (1) din Codul muncii, care stabilesc că pot fi efectuate rețineri din salariu, cu titlu de daune cauzate angajatorului, numai în cazul unor creanțe certe, lichide și exigibile „constatate ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă“, sintagmă echivalentă cu evaluarea judiciară a întinderii pagubei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Dispozitiv; Paragraful 66 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38,art. 57,art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Paragraful 66
    Constituind un drept legal al angajatului, acesta nu poate renunța la el, conform art. 38 din Codul muncii. Clauza penală stipulată în contractul individual de muncă sau într-un act adițional la acesta are o asemenea semnificație, de renunțare implicită la dreptul salariatului de a-i fi angajată răspunderea patrimonială numai în justiție, pe baza unei evaluări judiciare a pagubei, fiind interzisă conform art. 10 din Codul muncii și, în consecință, lovită de nulitate, în temeiul art. 57 din același cod, sancțiune juridică care poate fi constatată pe cale de acțiune sau pe cale de excepție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Curtea de Apel Timișoara, Decizia civilă nr. 433 din 25 aprilie 2018 — selecție oficialăHotărâre · Speța 6, pagina tipărită 36 (pagina 37 a PDF), considerente privind art. 32 alin. (1) · forma din 25 aprilie 2018Curtea de Apel Timișoara · 433 · 25 aprilie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Speța 6, pagina tipărită 36 (pagina 37 a PDF), considerente privind art. 32 alin. (1)
    dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 22/1969 au fost abrogate expres în mod indirect
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Curtea de Apel Constanța, Decizia civilă nr. 432/CM din 29 septembrie 2015 — buletin oficialHotărâre · Speța 10, pagina tipărită 70 (pagina 71 a PDF), considerente privind angajamentul de plată · forma din 29 septembrie 2015Curtea de Apel Constanța · 432/CM · 29 septembrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Speța 10, pagina tipărită 70 (pagina 71 a PDF), considerente privind angajamentul de plată
    nici învoiala părţilor şi nici angajamentul de plată nu constituie titluri executorii
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciului — pașii angajatoruluiC09 · 10 MIN · GHIDPoprirea și reținerile din salariuC04 · 12 MIN · GHIDCompensațiile pentru urmări permanente ale accidentului sau bolii profesionaleC07 · 10 MIN · GHIDExecutarea hotărârii și recuperarea sumelorC12 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C09-008 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/pagubele-si-gestiunea-dovezi-si-recuperarea-prejudiciului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision