Pagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciului — pașii angajatorului

Pentru a recupera o pagubă de la un salariat, angajatorul trebuie să dovedească fapta, vinovăția, pierderea și legătura cu munca. Nota de constatare poate propune recuperarea amiabilă în condițiile legii; dacă salariatul nu acceptă, pretenția se stabilește în instanță. După schimbarea locului de muncă, continuarea reținerilor presupune transmiterea unui titlu executoriu către noul angajator. [61] [3] [64] [11]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Disciplină și răspundere
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Ce faptă și ce pagubă pot dovedi
  3. 032. Pregătirea dosarului de dovezi înaintea solicitării
  4. 043. Redactarea și comunicarea notei de constatare și evaluare
  5. 054. Acordul, numai în condițiile procedurii amiabile
  6. 065. Dacă salariatul contestă: cererea de despăgubire la tribunal
  7. 076. Prescripția și, separat, perioada de recuperare
  8. 087. Rețineri legale și continuarea după schimbarea angajatorului
  9. 098. Delimitarea gestiunii și a garanției de procedura generală
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Angajatori care cer despăgubiri de la salariați sau foști salariați.

  • Gestiuni care intră în sfera Legii nr. 22/1969, numai în condițiile regimului special indicat.

✕ NU ACOPERĂ
  • Imputarea specifică raportului de serviciu al funcționarului public.

  • Soluționarea răspunderii penale și a prejudiciilor pretinse în procesul penal.

  • Stabilirea nominală a salariului minim brut aplicabil unei pagube individuale.

1. Ce faptă și ce pagubă pot dovedi

Angajatorul poate cere despăgubiri pentru o pagubă materială produsă din vina salariatului și în legătură cu munca acestuia. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a identificat cinci condiții cumulative: raportul de muncă cu angajatorul păgubit, fapta ilicită personală legată de muncă, paguba, legătura de cauzalitate și vinovăția. O diferență contabilă arată un fapt de explicat; nu înlocuiește demonstrarea acestor condiții. [1] [61]

Paguba trebuie să aibă o existență sigură, o întindere determinabilă și să nu fi fost deja reparată. În consecință, calculează pierderea rămasă după bunurile restituite și plățile care au acoperit-o; indică distinct fiecare componentă, nu doar totalul pretins. Nu prezenta valoarea de cumpărare a unui bun drept cuantum automat al oricărei deteriorări ulterioare. Calculul concret trebuie probat. [62] [66]

Verifică de la început explicațiile care pot înlătura răspunderea: forța majoră, cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și riscul normal al serviciului. O pierdere apărută în activitate nu devine imputabilă doar pentru că s-a produs în timpul programului. [2] [1]

În regimul general, când au contribuit mai mulți salariați, stabilește contribuția fiecăruia. Dacă aceasta nu poate fi determinată, Codul muncii folosește salariul net de la constatare și, când este cazul, timpul efectiv lucrat de la ultimul inventar. Regulile speciale ale gestiunii cer o analiză separată; nu împărți automat suma în mod egal între membrii echipei. [5] [6]

2. Pregătirea dosarului de dovezi înaintea solicitării

Sarcina probei în conflictul de muncă revine angajatorului. Pregătește documente care explică atât lipsa, cât și legătura ei cu atribuțiile persoanei. Lista următoare este o organizare practică a dovezilor, dedusă din condițiile răspunderii; nu reprezintă un set obligatoriu identic pentru fiecare incident. [20] [56] [61]

Ce trebuie clarificat Dovezi utile, în funcție de situație
Obligația concretă și persoana responsabilă Contract, fișa postului, instrucțiuni comunicate, documente de predare și acces
Ce bunuri au intrat și au ieșit Inventar inițial și final, documente de recepție, transfer, consum, retur și predare între schimburi
Valoarea pierderii efective Facturi, devize, documente contabile și situația recuperărilor deja făcute
Cum s-a produs incidentul Cronologie, declarații, documente tehnice, corespondență și alte probe obținute legal
Explicațiile alternative Erori de înregistrare, accesul altor persoane, defecțiuni, instrucțiuni greșite și obiecțiile salariatului

Aceste înscrisuri pot fi coroborate cu martori, interogatoriu, expertiză și celelalte mijloace de probă admise de lege. Dacă diferența este contabilă sau tehnică, formulează întrebări concrete pentru expertiză: ce lipsește efectiv, din ce perioadă, care este cauza și cum se calculează valoarea. Instanța decide necesitatea expertizei. [28] [30]

O semnătură de predare poate dovedi ce a fost încredințat, dar nu rezolvă singură vinovăția pentru orice pierdere ulterioară. Lipsa semnăturii nu justifică ignorarea tuturor celorlalte probe. Pentru contestațiile privind evidența ori preluarea gestiunii, consultă ghidul privind pagubele și gestiunea. [61] [28]

3. Redactarea și comunicarea notei de constatare și evaluare

Nota din art. 254 alin. (3) descrie paguba constatată și evaluarea ei, apoi propune recuperarea prin acord. Este util să aibă un număr, o dată, autorul constatării și anexele identificabile. Structura de mai jos este orientativă, nu un formular oficial și nici o decizie care obligă unilateral salariatul la plată. [3] [55] [64]

Rubrică Conținut de completat
Identificare [angajator], [salariat], [funcție], [locul activității], [număr și dată]
Constatare [data incidentului], [data descoperirii], [bunul ori suma], [împrejurările concrete]
Atribuire [obligația încălcată], [conduita], [legătura cu paguba], [dovezile pentru vinovăție]
Evaluare [metoda], [valoarea și documentele], [sume sau bunuri recuperate], [restul solicitat]
Obiecții [explicațiile salariatului] și [răspunsul documentat la acestea]
Propunere [suma], [modalitatea voluntară de plată], [termenul], [posibilitatea exprimării acordului]
Anexe și comunicare [lista documentelor], [semnătura autorului], [data și dovada comunicării]

Termenul propus pentru recuperare nu poate fi mai mic de 30 de zile de la comunicare. Păstrează dovada datei la care nota a ajuns la salariat; data întocmirii nu dovedește singură comunicarea. La calculul pe zile, regula civilă exclude prima și ultima zi, iar o ultimă zi nelucrătoare se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Acordă un interval care respectă efectiv minimul legal. [3] [55] [48] [49]

Separă confirmarea primirii de exprimarea acordului asupra datoriei și plății. O mențiune „am primit” arată comunicarea, nu dovedește singură acceptarea pagubei. [60] Dacă salariatul refuză acordul, nota rămâne, potrivit ÎCCJ, cel mult un început de dovadă scrisă în ansamblul probelor. [3] [64]

4. Acordul, numai în condițiile procedurii amiabile

Procedura simplificată permite acordul după producerea și evaluarea pagubei, în limita a cinci salarii minime brute pe economie. ÎCCJ a precizat că, atunci când întinderea pagubei depășește această limită, procedura nu este aplicabilă. Plafonul nu înseamnă că o pagubă mai mare poate fi împărțită în tranșe pentru a evita instanța. [4] [63] [65]

Pentru o pagubă care poate fi convenită amiabil, consemnează expres incidentul, suma acceptată, plățile anterioare, ratele și scadențele, modalitatea voluntară de plată și soldul. Această organizare face verificabil acordul; nu transformă simpla convenție de la art. 254 într-o autorizație generală de reținere din salariu. Limitele și structura acordului sunt explicate în ghidul pagubelor și gestiunii. [3] [55] [7] [8]

Nu substitui evaluarea printr-o sumă fixată anticipat în contractul individual de muncă sau într-un act adițional pentru pagubele ce vor fi produse din vina salariatului. ÎCCJ, prin Decizia nr. 19 din 20 mai 2019, a stabilit obligatoriu nulitatea unei asemenea clauze penale. Dezlegarea privește clauza contractuală anticipată; nu soluționează toate regimurile speciale de garanție și executare. [68]

5. Dacă salariatul contestă: cererea de despăgubire la tribunal

Când salariatul nu acceptă recuperarea convențională, angajatorul se adresează instanței pentru stabilirea răspunderii și a sumei. Refuzul nu dovedește vinovăția, dar nici nu împiedică formularea acțiunii. Prezintă fapta, obligația de serviciu, calculul și probele, inclusiv explicațiile care trebuie lămurite. [64] [66]

Pentru conflictul individual de muncă, prima instanță este tribunalul. Dacă reclamantul este angajator persoană juridică, cererea se adresează tribunalului în circumscripția căruia acesta are sediul, potrivit regulii din art. 269 alin. (2). Litigiul este scutit de taxa judiciară de timbru; aceasta nu înseamnă că orice cheltuială a procesului dispare. [15] [16] [17]

Cererea trebuie să identifice părțile și reprezentantul, să arate suma și calculul, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare capăt de cerere și să fie semnată. Anexează dovada reprezentării când este cazul. Probele reclamantului se propun prin cerere, sub sancțiunea decăderii, cu excepțiile legale; nu păstra documentele esențiale pentru finalul procesului. [22] [23] [24] [25] [26] [27] [29]

Hotărârea primei instanțe este supusă numai apelului, în 10 zile de la comunicare. Calculul termenului procedural pe zile exclude ziua de început și ziua împlinirii și prorogă ultima zi nelucrătoare. Nu confunda faptul că o hotărâre poate fi executorie cu rămânerea ei definitivă: aceasta intervine, după caz, după expirarea termenului de apel fără atacare sau prin hotărârea din apel fără recurs. [18] [19] [53] [54] [31] [32] [33]

6. Prescripția și, separat, perioada de recuperare

Acțiunea privind răspunderea patrimonială a salariatului are termen de trei ani de la nașterea dreptului la acțiune. Regula generală civilă leagă începutul prescripției de momentul în care titularul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului. Stabilește această dată din faptele și documentele incidentului; nu considera că data aleasă pentru emiterea notei acordă automat trei ani noi. [58] Completarea prin regulile civile operează numai dacă acestea sunt compatibile cu raportul de muncă. [14] [42] [21]

Termenul pe ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă nu există zi corespunzătoare în ultima lună, în ultima zi a acelei luni, cu prorogarea ultimei zile nelucrătoare. Prescripția poate împiedica obținerea constrângerii la plată dacă este invocată de partea în folosul căreia curge; instanța nu o aplică din oficiu. [46] [47] [49] [50] [51] [52]

Negocierile nu suspendă automat orice termen: regula civilă invocată pentru negocieri amiabile cere ca acestea să fie purtate în ultimele șase luni înaintea expirării prescripției. Recunoașterea datoriei ori executarea voluntară pot avea efect întreruptiv; punerea în întârziere produce acest efect numai dacă este urmată de chemarea în judecată în șase luni. Evaluează condițiile evenimentului concret, fără să te bazezi doar pe schimbul de notificări. [43] [44] [45]

După obținerea titlului, există și prescripția dreptului de a obține executarea silită: în regula aplicabilă creanței bănești, trei ani; pentru hotărâri judecătorești, de la rămânerea definitivă. Aceasta este distinctă de intervalul din art. 259 al Codului muncii, raportat la prima rată de reținere. [35] [36] [13]

7. Rețineri legale și continuarea după schimbarea angajatorului

În procedura generală pentru daune, simpla constatare internă nu permite diminuarea salariului. Art. 169 cere condițiile legale ale datoriei și constatarea prin hotărâre judecătorească definitivă. Plata voluntară a unei sume acceptate și reținerea operată de angajator în statul de salarii sunt operațiuni diferite. [7] [8] [67]

Atunci când există temeiul legal pentru reținere, ratele pentru daune nu pot depăși o treime din salariul lunar net și, împreună cu celelalte rețineri, jumătate din acesta. Pentru venituri mici și popriri concurente se aplică și protecțiile explicate în Poprirea și reținerile din salariu. [9] [10]

Dacă salariatul pleacă înaintea stingerii datoriei, art. 258 permite continuarea reținerilor de noul angajator sau de noua instituție ori autoritate publică, pe baza titlului executoriu transmis de angajatorul păgubit. Transmite titlul și, ca măsură practică, situația plăților, soldul și datele necesare virării, pentru a evita recuperarea aceleiași sume de două ori. O adresă cu suma pretinsă, însoțită doar de nota internă de constatare, nu ține locul titlului cerut. [11] [57] [64]

Dacă persoana nu s-a încadrat la un alt angajator, dauna se poate recupera prin urmărirea bunurilor sale în condițiile Codului de procedură civilă, pe baza unui titlu executoriu. Dacă acoperirea prin rețineri nu se poate realiza în maximum trei ani de la prima rată, angajatorul se poate adresa executorului conform art. 259. Acest text nu cere așteptarea pasivă a trei ani și nu înlocuiește prescripția executării. [59] [12] [34] [13] [35] [36]

Actele de executare, cererea de executare și actele voluntare ori recunoașterea datoriei pot întrerupe prescripția executării în condițiile legii; după întrerupere curge un termen nou. Executarea respinsă, anulată, perimată sau abandonată nu are efectul întreruptiv prevăzut de regula generală. Pentru demersurile ulterioare, vezi Executarea hotărârii și recuperarea sumelor. [37] [38] [39] [40] [41]

8. Delimitarea gestiunii și a garanției de procedura generală

Pentru regimul Legii nr. 22/1969 verifică categoria angajatorului și atribuțiile efective: art. 1 trimite la persoanele juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal și la primirea, păstrarea și eliberarea bunurilor ca atribuții principale. Denumirea informală a postului nu justifică singură aplicarea tuturor regulilor speciale. Răspunderea integrală din art. 25 privește pagubele cauzate în gestiunea sa, nu orice pierdere a întregii organizații. [69] [71]

Art. 32 al Legii nr. 22/1969 păstrează o formulare privind caracterul executoriu al angajamentului scris, dar simpla invocare a acesteia nu rezolvă compatibilitatea cu protecția salarială din Codul muncii. În două cauze de apel, din Constanța în 2015 și Timișoara în 2018, instanțele au respins folosirea angajamentului ca titlu propriu pentru recuperare. Sunt ilustrații din buletine oficiale, cu finalitate neconfirmată, nu hotărâri de unificare. Pentru recuperarea contestată, urmează calea judiciară; condițiile gestiunii sunt explicate în ghidul privind pagubele și gestiunea. [72] [8] [64] [73] [74]

Garanția deja constituită nu este o sumă pe care angajatorul o poate însuși la simpla apariție a unei diferențe. Pentru despăgubirea din garanția în numerar, art. 16 cere pagubă în gestiune la locul de muncă, neacoperită integral într-o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv. Verifică aceste condiții distinct de calculul salariului și de plățile voluntare. [70]

Termene și repere procedurale

REGULĂTermenul propus pentru recuperarea amiabilă
Interval

Minimum 30 de zile. [3]

De când începe

Comunicarea notei către salariat. [3]

Cum se aplică

Calculul pe zile exclude prima și ultima zi; ultima zi nelucrătoare se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. [48] [49]

Consecințe

Termenul propus nu poate reduce minimul legal; lipsa acordului conduce la calea judiciară pentru constatare și recuperare. [3] [64]

[3][48][49][64]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Privește propunerea de recuperare prin acord; nu un termen pentru a impune unilateral datoria. [3] [64]

REGULĂPrescripția acțiunii în răspundere patrimonială
Interval

Trei ani. [14]

De când începe

Nașterea dreptului la acțiune, corelată cu momentul cunoașterii sau al cunoașterii datorate potrivit regulii generale. [14] [42]

Cum se aplică

Ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă lipsește, ultima zi a lunii; prorogarea zilei nelucrătoare. [46] [47] [49]

Consecințe

Prescripția invocată de partea îndreptățită poate împiedica obținerea constrângerii la plată; nu se aplică din oficiu. [50] [51] [52]

[14][42][46][47][49][43][44][45][50][51][52]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Negocierile au efectul suspensiv descris de art. 2.532 pct. 6 numai în ultimele șase luni. [43]

  • Recunoașterea sau plata voluntară pot întrerupe; punerea în întârziere trebuie urmată de acțiune în șase luni. [44] [45]

REGULĂApelul în conflictul de muncă
Interval

10 zile. [18]

De când începe

Comunicarea hotărârii. [18]

Cum se aplică

Zile libere: se exclud începutul și împlinirea; ultima zi nelucrătoare se prorogă. [53] [54]

Consecințe

La expirarea termenului fără apel, hotărârea primei instanțe devine definitivă în condițiile Codului de procedură civilă. [31] [33]

[18][53][54][19][31][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Hotărârea de fond este supusă numai apelului; această regulă privește conflictele de muncă indicate. [19]

REGULĂEvaluarea posibilității de recuperare prin rate
Interval

Maximum trei ani. [13]

De când începe

Data primei rate de rețineri. [13]

Cum se aplică

Interval pe ani raportat la prima rată, distinct de data pagubei ori a notei. [13]

Consecințe

Dacă reținerile nu pot acoperi prejudiciul în acest interval, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc. [13]

[13][35][36]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Nu înlocuiește prescripția dreptului de a obține executarea silită. [35] [36]

REGULĂPrescripția dreptului de a obține executarea silită
Interval

Trei ani, în regula creanței bănești. [35]

De când începe

Nașterea dreptului de executare; pentru hotărâri judecătorești, rămânerea definitivă. [36]

Cum se aplică

Se calculează separat de prescripția acțiunii și de perioada ratelor; întreruperea pornește un termen nou. [36] [40]

Consecințe

Împlinirea termenului expune dreptul de executare prescripției, independent de existența datoriei. [35]

[35][36][40][37][38][39][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Actele voluntare și recunoașterea, cererea ori actele de executare pot întrerupe în condițiile legii. [37] [38] [39]

  • Executarea respinsă, anulată, perimată ori abandonată nu întrerupe prescripția. [41]

Lista ta de pași

  • Identifică atribuția, conduita, vinovăția și legătura dintre faptă și paguba reală. [61] [62]

  • Verifică riscul normal al serviciului și celelalte cauze de înlăturare a răspunderii. [2]

  • Documentează calculul și comunică nota cu termenul legal și cu o propunere de acord clară. [3] [55]

  • Stabilește prescripția înainte de a prelungi negocierile și pregătește probele pentru tribunal când acordul nu este obținut. [14] [43] [64]

  • Înaintea continuării reținerilor la alt angajator, verifică titlul și soldul, păstrând limitele salariale. [11] [57] [10]

Întrebări frecvente

Semnarea notei de primire înseamnă că salariatul a acceptat datoria?

Confirmarea comunicării și acordul asupra recuperării trebuie deosebite. Verifică ce exprimă semnătura; primirea notei nu dovedește singură acordul asupra pagubei și plății. În lipsa acordului, ÎCCJ arată că nota poate constitui cel mult un început de dovadă scrisă. [3] [64]

Pot trimite noului angajator doar angajamentul și calculul meu?

Art. 258 cere un titlu executoriu. Nota internă și calculul propriu nu îndeplinesc singure această cerință. Pentru reținerile de daune, respectă condițiile hotărârii judecătorești din art. 169 alin. (2); problema invocării angajamentului de gestiune este explicată distinct mai sus. [11] [64] [8]

Plafonul amiabil limitează orice despăgubire cerută în instanță?

Nu. Plafonul de cinci salarii minime brute privește procedura convențională simplificată. Pentru o pagubă mai mare, ÎCCJ indică stabilirea judiciară a întinderii ei, pe baza probelor și a tuturor condițiilor răspunderii. [4] [65] [66]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului
  • Răspunderea presupune cumulativ raport de muncă, faptă ilicită personală, pagubă, cauzalitate și vinovăție. [61]

  • Paguba trebuie să fie certă, materială și nereparată. [62]

  • Forța majoră, cauzele neprevăzute inevitabile și riscul normal al serviciului înlătură răspunderea în condițiile art. 254 alin. (2). [2]

  • Angajatorul poartă sarcina probei în conflictul de muncă. [20]

  • Nota poate propune acordul cu un termen de recuperare de minimum 30 de zile de la comunicare. [3]

  • Procedura convențională simplificată nu se aplică unei pagube care depășește cinci salarii minime brute. [4] [65]

  • În lipsa acordului salariatului, constatarea și recuperarea se cer instanței, nota fiind cel mult un început de dovadă scrisă. [64]

  • Pentru angajatorul persoană juridică reclamant, cererea se adresează tribunalului de la sediu. [15] [16]

  • Acțiunea în răspundere patrimonială are termen de trei ani de la nașterea dreptului la acțiune. [14]

  • Reținerea pentru daune în regimul general cere condițiile datoriei și hotărârea prevăzute de art. 169 alin. (2). [8]

  • Ratele de daune sunt de cel mult o treime din salariul lunar net, iar cumulat cu celelalte rețineri cel mult jumătate. [10]

  • Noul angajator continuă reținerile pe baza titlului executoriu transmis de angajatorul păgubit. [11]

  • Clauza penală care evaluează anticipat paguba produsă angajatorului în contractul individual de muncă ori într-un act adițional este nulă în condițiile dezlegării ÎCCJ. [68]

  • Formularea art. 32 din Legea nr. 22/1969 nu trebuie folosită izolat pentru a impune rețineri; în două cauze de apel cu finalitate neconfirmată instanțele au refuzat caracterul executoriu propriu al angajamentului. [72] [8] [73] [74]

  • Despăgubirea din garanție presupune paguba în gestiune neacoperită în luna de la obținerea titlului executoriu definitiv. [70]

Regulile pentru acord, gestiune și contestarea pagubei

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)
    (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (2)
    (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)
    (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4)
    (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 255 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 255 / alin. (1)
    (1) Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 255 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 255 / alin. (2)
    (2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)
    (1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (2)
    (2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (1)
    (1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 257 / alin. (2)
    (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (1)
    (1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator și cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcționar public, reținerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituție ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (2)
    (2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcționar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condițiile Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 259 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 259
    În cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)
    (2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)
    (2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XIII / art. 278 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250
    Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 330 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 330 / alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 3.
    3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 4. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 4.
    4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (2)
    (2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 632 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 632 / alin. (1)
    (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 706 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 706 / alin. (1)
    (1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 706 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 706 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 1. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 1.
    1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 2.
    2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 4. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (1) / pct. 4.
    4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (2)
    (2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul V / art. 709 / alin. (3)
    (3) Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523
    Regula generală Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6.
    6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 1. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 1.
    1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.500 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.500 / alin. (1)
    (1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)
    (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 258 / alin. (1)
    (1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator și cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcționar public, reținerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituție ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523
    Regula generală Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 259 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 259
    În cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)
    (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 50 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 50
    Această răspundere poate interveni dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul în patrimoniul căruia s-a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; paguba cauzată angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și pagubă; vinovăția salariatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 51 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 51
    Paguba cauzată angajatorului trebuie, la rândul ei, să îndeplinească mai multe condiții, care, de asemenea, se impun a fi întrunite cumulativ. În primul rând, paguba trebuie să fie certă, respectiv să aibă o existență sigură și o întindere determinabilă la momentul evaluării, iar în al doilea rând paguba trebuie să fie cauzată angajatorului de către propriul salariat, să aibă caracter material și să nu fi fost reparată până la momentul la care angajatorul solicită acoperirea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 57 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 57
    Prin urmare, evaluarea pagubei în acest caz este ulterioară producerii pagubei, pe baza elementelor de fapt constatate cu prilejul descoperirii ei, întinderea despăgubirii fiind de natură a acoperi prejudiciul efectiv suferit de angajator, iar nu un prejudiciu evaluat convențional, prealabil producerii pagubei, care chiar în condițiile în care ar fi fost convenit prin inserarea unei clauze penale în contractul de muncă sau într-un act adițional la acesta n-ar putea fi valorificat în această procedură specială. Realizarea acordului de voință între cei doi actori, în legătură cu aspectele constatate prin nota anterior menționată, echivalează cu o convenție de evaluare a pagubei, ulterioară momentului producerii acesteia, prin care se tranzacționează între părțile contractante cu privire la pretențiile lor derivate din aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 59 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 59
    Nota de constatare și evaluare a pagubei întocmită de angajator în cadrul acestei proceduri are, în mod evident, valențe probatorii în ce privește existența și întinderea pagubei produse acestuia de salariatul său în legătură cu munca sa, în măsura realizării acordului dintre angajator și salariat. În acest mod legiuitorul, cel puțin în cazul pagubelor care nu depășesc cinci salarii minime brute pe economie, a exclus o evaluare anticipată a întinderii pagubei. În cazul în care salariatul nu își dă acordul pentru recuperarea pe cale convențională a pagubei, angajatorul trebuie, în vederea constatării și recuperării ei, să se adreseze instanțelor judecătorești competente, nota de constatare și evaluare a pagubei constituind cel mult un început de dovadă scrisă, în ansamblul materialului probator administrat în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 60 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 60
    În cazul pagubelor care depășesc limita anterior menționată, procedura simplificată prevăzută de art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii nu este aplicabilă și, prin urmare, nu este permisă evaluarea convențională a întinderii pagubei posterior producerii acesteia și, cu atât mai puțin, nu este permisă evaluarea convențională prealabilă producerii pagubei prin negocierea unei clauze penale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 61 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 61
    Așadar, în situația dată, angajatorul ca titular al cererii de chemare în judecată prin care tinde să angajeze răspunderea patrimonială a salariatului său trebuie să facă dovada îndeplinirii condițiilor angajării acestui tip de răspundere, inclusiv a existenței și întinderii concrete a pagubei suferite prin fapta ilicită a salariatului său, iar stabilirea cuantumului creanței necesare pentru îndestularea sa este în competența exclusivă a instanței de judecată învestite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Paragraful 62 · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 62
    De altfel, acesta este și sensul dispozițiilor art. 169 alin. (1) din Codul muncii, care stabilesc că pot fi efectuate rețineri din salariu, cu titlu de daune cauzate angajatorului, numai în cazul unor creanțe certe, lichide și exigibile „constatate ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă“, sintagmă echivalentă cu evaluarea judiciară a întinderii pagubei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: ÎCCJ, Decizia nr. 19 din 20 mai 2019 privind clauza penală în contractul individual de muncăHotărâre · Dispozitiv · forma din 12 iulie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 20 mai 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38,art. 57,art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Articolul 1, alineatul (1) · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 1, alineatul (1)
    Gestionar, în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Articolul 16, alineatul privind despăgubirea din garanție · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 16, alineatul privind despăgubirea din garanție
    Cînd gestionarul a cauzat o paguba în gestiune la locul sau de muncă și aceasta nu se acopera integral în termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, agentul economic, autoritatea sau institutia publică se va despagubi din garantia în numerar constituita în favoarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Articolul 25, alineatul (1) · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 25, alineatul (1)
    Gestionarul raspunde integral față de agentul economic, autoritatea sau institutia publică pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · Articolul 32, alineatul (1) · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 32, alineatul (1)
    La constatarea unei pagube în gestiune, persoana răspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Curtea de Apel Timișoara, Decizia civilă nr. 433 din 25 aprilie 2018 — selecție oficialăHotărâre · Speța 6, pagina tipărită 36 (pagina 37 a PDF), considerente privind art. 32 alin. (1) · forma din 25 aprilie 2018Curtea de Apel Timișoara · 433 · 25 aprilie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Speța 6, pagina tipărită 36 (pagina 37 a PDF), considerente privind art. 32 alin. (1)
    dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 22/1969 au fost abrogate expres în mod indirect
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Curtea de Apel Constanța, Decizia civilă nr. 432/CM din 29 septembrie 2015 — buletin oficialHotărâre · Speța 10, pagina tipărită 70 (pagina 71 a PDF), considerente privind angajamentul de plată · forma din 29 septembrie 2015Curtea de Apel Constanța · 432/CM · 29 septembrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Speța 10, pagina tipărită 70 (pagina 71 a PDF), considerente privind angajamentul de plată
    nici învoiala părţilor şi nici angajamentul de plată nu constituie titluri executorii
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C09-007 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/pagubele-si-gestiunea-dovezi-si-recuperarea-prejudiciului-pasii-angajatorului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision