Plata în munca temporară, internship și activitatea zilierilor
Salariul pentru misiunea temporară este plătit de agent. Dacă acesta nu execută obligațiile scadente și exigibile în termen de 15 zile calendaristice, salariatul temporar poate solicita plata utilizatorului. [1] [2] Între misiuni, suma nu se stabilește automat printr-un procent unic: contează contractul care continuă, clauzele sale și existența unei suspendări legale. [26] [12] Zilierul care lucrează două ore trebuie plătit pentru echivalentul a cel puțin opt ore; tariful minim general are o excepție pentru activitatea pastorală reglementată distinct. [32] [34] [37] În internshipul obișnuit, organizația-gazdă plătește indemnizația contractuală, de cel puțin 50% din salariul minim brut, proporțional cu orele de activitate. [43] [44]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Salarii și fiscalitate
Cuprins · 9 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Agentul nu a plătit: cui și când cer banii?
- 03Plata între misiuni depinde de contractul care continuă
- 04Zilierul care lucrează două ore: plata pentru cel puțin opt ore
- 05Indemnizația de internship: minimul brut, orele și odihna plătită
- 06Termene și repere
- 07Lista ta de pași
- 08Întrebări frecvente
- 09Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați temporari, agenți de muncă temporară și utilizatori din România
Zilieri și beneficiari care folosesc legal activități necalificate cu caracter ocazional
Interni și organizații-gazdă în regimul obișnuit al Legii nr. 176/2018
Calculul complet al statului de plată și al tuturor contribuțiilor, scutirilor ori deducerilor fiscale
Programul oficial de internship al Guvernului și remunerarea în misiunile permanente ale României în străinătate
Calculul integral al remunerației în regimul pastoral special; ghidul identifică excepția relevantă
Insolvența agentului, detașarea transnațională și stabilirea sumelor pentru perioade istorice cu alte versiuni legale
Agentul nu a plătit: cui și când cer banii?
Pentru salariul aferent misiunii, debitorul inițial este agentul de muncă temporară. El plătește salariul pe durata misiunii și reține și virează contribuțiile și impozitele datorate potrivit legii. Utilizatorul este entitatea la care se desfășoară misiunea, iar faptul că acolo lucrezi nu schimbă această obligație inițială a agentului. [1] [4] [8]
Salariul se negociază cu agentul, cu respectarea minimului legal. În timpul misiunii, el nu poate fi inferior salariului primit de un salariat al utilizatorului care prestează aceeași muncă sau una similară. Dacă nu există un asemenea salariat, reperul este salariul stabilit prin contractul colectiv aplicabil utilizatorului pentru aceeași muncă sau una similară. Verifică atât suma din contractul tău, cât și acest reper de comparație. [5] [6] [7]
Dacă agentul nu execută obligațiile în termen de 15 zile calendaristice de când au devenit scadente și exigibile, plata revine utilizatorului, pe baza solicitării salariatului temporar. Reperul este scadența obligației de plată, nu data la care trimiți reclamația. Pentru salariu, identifică data stabilită în contract, în contractul colectiv aplicabil sau în regulamentul intern; plata trebuie făcută cel puțin o dată pe lună. Regula celor 15 zile privește și contribuțiile și impozitele menționate expres de lege. [2] [17]
Demersul practic este următorul:
- Cere agentului plata și o situație a sumelor restante, indicând misiunea, lunile sau zilele pentru care nu ai primit banii și scadențele. Păstrează contractul, actele privind misiunea, evidența activității și dovada plăților parțiale. Aceste documente ajută la identificarea creanței și a termenului. [8] [17] [19]
- Când sunt îndeplinite condițiile celor 15 zile, adresează utilizatorului o solicitare scrisă de plată. Include identitatea agentului, perioada misiunii la utilizator, obligațiile neexecutate, scadențele și documentele disponibile. HG nr. 1.256/2011 permite susținerea solicitării prin orice mijloc de probă. Păstrează dovada comunicării. [2] [28]
- Poți semnala situația inspectoratului teritorial de muncă. HG nr. 1.256/2011 prevede, în ipoteza lipsei fondurilor agentului ori a insuficienței garanției, plata de către utilizator și pe baza solicitării inspectorului de muncă. [27]
Garanția financiară a agentului servește la plata drepturilor bănești și a contribuțiilor prevăzute de hotărâre. Ea nu înlocuiește dreptul salariatului de a cere utilizatorului plata în condițiile art. 96 alin. (4). După plată, utilizatorul se subrogă, pentru sumele achitate, în drepturile salariatului împotriva agentului; salariatul nu încasează aceeași datorie de două ori. [29] [2] [3]
Dacă restanța nu se rezolvă, cererea privind drepturi salariale se judecă în primă instanță de tribunal, potrivit regulilor de competență teritorială din Codul muncii; conflictul de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru. Dreptul la acțiune pentru salariile neplătite și pentru daunele rezultate din neplată se prescrie în trei ani de când fiecare drept era datorat. Recunoașterea datoriei de către debitor întrerupe acest termen, în condițiile art. 171 alin. (2). Urmărește distinct aceste scadențe chiar dacă ai făcut demersuri la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). [23] [24] [25] [21] [22]
Întârzierea nejustificată sau neplata poate atrage și daune-interese pentru prejudiciul produs. Primirea unei părți din salariu nu înseamnă renunțarea la diferența datorată. [18] [20]
Plata între misiuni depinde de contractul care continuă
Nu există o sumă unică ce poate fi atribuită oricărei persoane aflate „între misiuni”. Codul muncii prevede că agentul poate încheia un contract pe durată nedeterminată; în acest caz, salariatul temporar se află la dispoziția agentului între două misiuni. Art. 95 alin. (2) nu stabilește însă un cuantum distinct al salariului pentru această perioadă. Concluzia practică, rezultată din coroborarea regulilor, este că trebuie analizate contractul și regimul juridic concret, fără a presupune automat nici un anumit procent, nici lipsa oricărei plăți. [9] [26]
Verificarea pornește de la trei situații diferite:
| Situația documentată | Ce verifici pentru plată |
|---|---|
| Contractul pe durată nedeterminată continuă, iar salariatul se află la dispoziția agentului | Clauza salarială aplicabilă perioadei dintre misiuni, actele adiționale și eventualele drepturi colective. Simpla lipsă a unei misiuni nu este, prin ea însăși, dovada unei suspendări și nu oferă în art. 95 alin. (2) o formulă universală de calcul. [9] [26] |
| Contractul de muncă temporară a încetat potrivit regulilor aplicabile misiunii | Identifici data încetării și achiți drepturile deja născute. Nu presupui existența unui contract pe durată nedeterminată doar pentru că părțile speră la o misiune viitoare. [10] [26] |
| Există o măsură legală de suspendare sau întrerupere a activității | Citești temeiul și condițiile măsurii. Suspendarea oprește, ca regulă, prestarea muncii și plata salariului, dar indemnizațiile speciale trebuie verificate separat. [12] [14] |
O clauză explicită privind remunerația dintre misiuni este esențială pentru identificarea obligației asumate. Dacă înscrisul nu tratează separat această perioadă, se examinează clauza salarială existentă și celelalte reguli aplicabile; absența unei clauze separate nu autorizează automat plata zero. Modificarea contractului individual se face, ca regulă, prin acordul părților. Nu trata un mesaj prin care agentul anunță că „nu are de lucru” drept act adițional acceptat sau drept dovadă suficientă a suspendării. [11] [26] [12]
Indemnizația de minimum 75% are un temei și condiții proprii. Dacă intervine legal reducerea ori întreruperea temporară a activității pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare și sunt îndeplinite condițiile art. 53, salariații care nu mai desfășoară activitate beneficiază de o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, cu excepția situației speciale de la art. 52 alin. (3). Ei rămân la dispoziția angajatorului pentru reluarea activității. Acest regim nu se aplică automat tuturor intervalelor dintre misiuni; trebuie să existe situația legală care îl declanșează. [13] [14] [15] [26]
Concediul fără plată pentru studii sau interese personale presupune acordul părților. Lipsa unei misiuni nu dovedește că salariatul a cerut sau a acceptat acest concediu. [16]
Pentru stabilirea unei sume concrete sunt necesare: contractul care continuă, clauza de salariu, actele adiționale, comunicările despre disponibilitate și orice act de suspendare ori de încetare. Fără acestea, se poate identifica regula de verificare, dar nu se poate promite un salariu numeric valabil pentru toate cazurile. [8] [9] [26]
Zilierul care lucrează două ore: plata pentru cel puțin opt ore
Dacă activitatea se desfășoară legal ca muncă de zilier, două ore lucrate nu înseamnă doar două ore plătite. Legea impune plata echivalentului a cel puțin opt ore chiar dacă părțile convin o durată mai mică. Remunerația se negociază direct; în regimul general, tariful brut orar nu poate fi sub valoarea orară a salariului minim brut pe țară. [32] [33] [34]
Pentru o zi cu două ore de activitate, calculul minim în regimul general este:
cel puțin 8 × tariful brut orar convenit, iar tariful convenit trebuie să respecte minimul legal. De exemplu, la un tarif ipotetic de 30 lei brut/oră, două ore lucrate dau dreptul la cel puțin 240 lei brut pentru ziua respectivă. Acesta este un exemplu aritmetic al regulii de opt ore. [32] [33] [34]
De la 1 iulie 2026, HG nr. 146/2026 stabilește salariul minim general la 4.325 lei brut lunar, respectiv 25,949 lei/oră. Aplicând tariful orar publicat, pragul de control pentru opt ore este 8 × 25,949 lei; la stabilirea unei sume în lei și bani, nu utiliza o rotunjire care coboară plata sub acest produs. Exemplul de 30 lei/oră depășește acest minim. Valorile nu se aplică retroactiv zilelor lucrate înainte de 1 iulie 2026. [30] [34] [32]
Timpul efectiv lucrat rămâne distinct de numărul minim de ore plătite. Metodologia registrului electronic cere evidențierea orelor lucrate, a remunerației brute și a remunerației nete. Din această distincție și regula legală de plată rezultă că înregistrezi activitatea reală de două ore și remunerația aferentă a cel puțin opt ore; nu transformi contabil două ore de activitate în opt ore de muncă efectivă. Beneficiarul păstrează extrasele registrului electronic transmise. [41] [32] [42]
Cum se aplică regula minorilor
Zilierul minor cu capacitate de muncă poate lucra cel mult șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămână și nu poate presta activitate noaptea. Aceeași dispoziție legală menține plata pentru echivalentul a cel puțin opt ore atunci când durata convenită este mai mică. Așadar, plata a opt ore nu permite folosirea minorului la muncă timp de opt ore. Pentru minorul de 15–16 ani, acordul părinților sau al reprezentantului legal trebuie exprimat în scris, potrivit normelor. [32] [38]
Când și cum se plătește
Regula este plata la sfârșitul fiecărei zile. Amânarea până la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de activitate, respectiv plata lunară când perioada depășește 30 de zile, necesită acordul scris al zilierului și al beneficiarului ori al împuternicitului. Normele prevăd exprimarea acordului în prima zi de activitate. Beneficiarul trebuie să poată dovedi plata cu documente justificative înregistrate în contabilitate. [35] [39] [40]
Legea permite acest raport prin acordul părților, fără contract individual de muncă scris, dar numai în condițiile regimului zilierilor. O activitate nu devine eligibilă numai pentru că durează două ore: trebuie să fie necalificată, ocazională și să aparțină domeniilor prevăzute de lege. Pentru documentele și evidența acestui raport, vezi Zilierii și lucrătorii sezonieri: documente și evidență. [31] [36]
Excepție: activitatea pastorală din capitolul II^2 al Legii nr. 52/2011. Art. 13^10 derogă de la tariful minim general: prevede un prag brut orar de 50% din valoarea orară a salariului minim și, distinct, un prag al remunerației nete de 50% din salariul minim brut pe țară, la care se adaugă drepturi care acoperă cel puțin cazarea și masa. Această excepție are propriile condiții și nu se extinde oricărei activități agricole. Calculul general de mai sus nu trebuie aplicat mecanic situațiilor din acel capitol. Tema este dezvoltată în Agricultura și munca sezonieră. [37]
Remunerația brută nu este suma netă încasată: venitul zilierului este supus impozitului, iar calculul, plata și declararea acestuia revin beneficiarului sau împuternicitului. Verificarea pragului brut și a plății nete sunt operațiuni distincte. [58] [41]
Indemnizația de internship: minimul brut, orele și odihna plătită
În internshipul obișnuit reglementat de Legea nr. 176/2018, organizația-gazdă plătește indemnizația prevăzută în contract. Ea trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, proporțional cu numărul de ore de activitate. Este un prag minim; contractul poate stabili o indemnizație mai mare. [43] [44]
La salariul minim de 4.325 lei, aplicabil de la 1 iulie 2026, reperul lunar pentru un intern major cu program complet de 40 de ore pe săptămână este 2.162,50 lei brut. Pentru un program redus se aplică proporționalitatea orelor. Astfel, pentru un major care desfășoară întreaga lună un program de 20 de ore pe săptămână, distribuit ca jumătate din programul complet comparabil, reperul minim este 1.081,25 lei brut. Exemplele presupun îndeplinirea programului din luna analizată și nu înlocuiesc plata drepturilor distincte, precum odihna plătită. [30] [44] [45] [47]
Pentru o lună incompletă sau un program inegal, pornești de la minimul în vigoare pentru perioada respectivă și documentezi numărul de ore de activitate aferent calculului. Nu folosi automat indemnizația lunară întreagă pentru orice număr de ore și nu stabili indemnizația numai din titlul de „intern”, fără programul convenit și evidența activității. Valoarea contractuală mai mare și drepturile la zile plătite trebuie luate în considerare separat. [43] [44] [46] [47]
Programul este stabilit prin contract și nu poate depăși 40 de ore pe săptămână pentru un major. Pentru internul sub 18 ani, limita este de 30 de ore pe săptămână și cel mult șase ore pe zi. Orele suplimentare peste aceste limite sunt interzise. Organizația-gazdă ține evidența timpului de activitate și o prezintă organelor de control. Exemplul numeric pentru programul majorului nu autorizează un program de 40 de ore pentru minor. [45] [46]
Dreptul la odihnă plătită introdus în decembrie 2025
De la 11 decembrie 2025, art. 20^1 recunoaște internului zile de odihnă plătite, direct proporționale cu durata programului. Regula proporționalității orelor de activitate nu trebuie folosită pentru a transforma aceste zile în absențe fără plată. Dacă internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractului, legea spune că organizația-gazdă nu le compensează la finalul programului. Această ipoteză nu trebuie confundată cu refuzul organizației de a acorda zile cerute. [47] [48]
Art. 20^1 nu stabilește o bază anuală numerică a zilelor de odihnă. De aceea, numărul concret și planificarea trebuie clarificate în raportul contractual, respectând dreptul la odihnă plătită și proporționalitatea legală; nu se poate atribui acestui articol un număr de zile pe care el nu îl prevede. [48]
Ce trebuie să rezulte din documentele de plată
Contractul se încheie în scris, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii programului. Modelul oficial al contractului conține rubrici distincte pentru indemnizația lunară și data sau datele plății. Înainte de începere, verifică suma brută, programul, data plății și modul în care vor fi evidențiate orele și odihna plătită. [51] [52] [46] [47]
Indemnizația are tratament fiscal de venit salarial/asimilat potrivit trimiterii exprese din Legea nr. 176/2018. Impozitul aferent veniturilor salariale și asimilate se calculează și se reține, ca regulă, la sursă de plătitor. Prin urmare, cei 2.162,50 lei din exemplu reprezintă un reper brut, nu o sumă netă garantată în cont; netul depinde de tratamentul fiscal aplicabil persoanei și plății. [54] [57]
Dacă indemnizația nu se achită, solicită organizației-gazdă plata, indicând contractul, perioada de activitate, suma și data stabilită. Pentru controlul neplății poți sesiza ITM, care are competență pentru contravenția corespunzătoare; litigiul privind executarea contractului se soluționează de instanța competentă potrivit legii. Modelul de contract confirmă această cale judiciară. [43] [52] [55] [56] [53]
Un program obișnuit nu poate depăși 720 de ore pe parcursul a șase luni consecutive. Încheierea unui contract de internship pentru a evita un contract individual de muncă este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute. Pragul de 50% nu justifică folosirea internshipului pentru a remunera mai puțin o activitate pentru care se eludează astfel contractul de muncă. [49] [50]
Termene și repere procedurale
- Interval
15 zile calendaristice. [2]
- De când începe
- Cum se aplică
Se urmărește intervalul prevăzut de art. 96 alin. (4) pentru obligația neachitată; nu se numără 15 zile lucrătoare și nu se pornește de la data solicitării salariatului. [2]
- Consecințe
Dacă agentul nu execută obligațiile în intervalul legal, ele sunt plătite de utilizator pe baza solicitării salariatului temporar. [2]
- Interval
3 ani. [21]
- De când începe
Data de la care salariul sau despăgubirea era datorată. [21]
- Cum se aplică
Scadențele se urmăresc pentru fiecare drept neachitat; termenul nu se calculează global de la finalul ultimei misiuni. [21]
- Consecințe
Neexercitarea dreptului la acțiune în termen expune cererea prescripției. [21]
Simpla prestare a numai două ore nu înlătură plata pentru echivalentul a cel puțin opt ore. [32]
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
Lista ta de pași
Intern: solicită și planifică zilele de odihnă plătite în timpul contractului. Dacă nu le soliciți în această perioadă, art. 20^1 exclude compensarea lor la finalul programului. [47]
Întrebări frecvente
Pot cere utilizatorului salariul imediat ce agentul întârzie?
Regula specială presupune ca agentul să nu execute obligațiile timp de 15 zile calendaristice de când au devenit scadente și exigibile. După îndeplinirea acestor condiții, adresezi utilizatorului solicitarea; ea se formulează în scris și poate fi susținută prin orice mijloc de probă. Nu confunda acest interval cu un termen care ar începe la data reclamației. [2] [28]
Între misiuni sunt automat în concediu fără plată?
Nu. Contractul pe durată nedeterminată poate continua, cu salariatul la dispoziția agentului, iar concediul fără plată pentru studii sau interese personale presupune acordul părților. Pentru remunerație se examinează clauzele contractuale și eventuala măsură legală de suspendare; absența misiunii nu stabilește singură nici concediul, nici o sumă universală de plată. [9] [16] [26]
Dacă plătesc opt ore unui zilier minor, îl pot ține la lucru opt ore?
Nu. Limita activității minorului este de șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, fără muncă de noapte. Plata echivalentului a cel puțin opt ore pentru o durată convenită mai mică nu mărește timpul de muncă permis. [32]
Internshipul poate fi neplătit dacă persoana este de acord?
De reținut
Arată cele 20 idei principale ale ghidului
Dacă agentul nu execută obligațiile scadente și exigibile în termen de 15 zile calendaristice, ele sunt plătite de utilizator pe baza solicitării salariatului temporar.
Solicitarea salariatului temporar către utilizator se formulează în scris și poate fi susținută prin orice mijloc de probă.
Zilierul care lucrează două ore trebuie plătit pentru echivalentul a cel puțin opt ore.
Plata pentru echivalentul a opt ore nu mărește limita de muncă a minorului: șase ore zilnic, 30 de ore săptămânal, fără activitate noaptea.
HG nr. 146/2026 stabilește de la 1 iulie 2026 salariul minim general la 4.325 lei lunar și 25,949 lei/oră.
Din 11 decembrie 2025, internul are dreptul la odihnă plătită proporțional cu durata programului; dacă nu solicită zilele în perioada contractuală, ele nu sunt compensate la final.
Art. 20^1 nu fixează o bază anuală numerică a zilelor de odihnă; această limită a textului nu înlătură caracterul plătit al odihnei.
Verificarea documentelor și a calculului pentru forma de activitate
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 96 / alin. (1)(1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă temporară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 96 / alin. (4)(4) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligațiile privind plata salariului și cele privind contribuțiile și impozitele au devenit scadente și exigibile, iar agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 96 / alin. (5)(5) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (4) se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 96 / alin. (3)(3) Agentul de muncă temporară este cel care reține și virează toate contribuțiile și impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului și plătește pentru acesta toate contribuțiile datorate în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 96 / alin. (2)(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabilește prin negociere directă cu agentul de muncă temporară și nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut prevăzut la art. 160 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 92 / alin. (3)(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 92 / alin. (4)(4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă și care prestează aceeași muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 94 / alin. (2)(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 și art. 18 alin. (1), condițiile în care urmează să se desfășoare misiunea, durata misiunii, identitatea și sediul utilizatorului, precum și cuantumul și modalitățile remunerației salariatului temporar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 95 / alin. (2)(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată, situație în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziția agentului de muncă temporară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 95 / alin. (4)(4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunță la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condițiile contractului de punere la dispoziție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 52 / alin. (1) / lit. c)c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (1)(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 53 / alin. (2)(2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 54Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)(1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (4)(4) Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 170Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VII / art. 95 / alin. (2)(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată, situație în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziția agentului de muncă temporară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporarăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (4)În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de muncă temporară nu deţine fondurile necesare sau garanţia nu este suficientă pentru acoperirea acestora, aceste obligaţii vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar sau a inspectorului de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporarăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (5)Solicitarea salariatului temporar se formulează în scris, susţinerea solicitării putând fi făcută prin orice mijloc de probă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporarăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) Garanţia financiară prevăzută la alin. (1) se poate utiliza numai pentru plata de către agentul de muncă temporară a drepturilor de natură salarială, a celorlalte drepturi băneşti negociate cu ocazia încheierii contractului colectiv de muncă, respectiv a contractului de muncă temporară, precum şi a contribuţiilor datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Hotărârea Guvernului nr. 146 din 12 martie 2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Raportul de muncă dintre zilier și beneficiar sau un împuternicit al acestuia se stabilește în condițiile prevăzute la art. 2, prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)(2) Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)(1) Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remunerație al cărei cuantum se stabilește prin negociere directă între părți, în condițiile prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2)(2) Cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2) lit. e)e) să plătească zilierului remunerația cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârșitul fiecărei zile; plata remunerației se poate realiza cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de desfășurare a activității, respectiv lunar, în situația în care perioada de desfășurare a activității depășește 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar sau un împuternicit al acestuia; modalitatea de plată electronică și aspectele care privesc plata remunerației se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1), teza introductivă(1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13^10 alin. (1)–(2)(1) Prin excepție de la prevederile art. 11 alin. (2), pentru activitatea desfășurată de către zilierii prevăzuți în prezentul capitol, cuantumul remunerației brute orare stabilite de părți nu poate fi mai mic decât 50% din valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. (2) Remunerația netă nu poate fi mai mică decât 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii, la care se adaugă și alte drepturi, în bani sau în natură, care reprezintă cel puțin cheltuieli de cazare și masă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Normele metodologice din 7 aprilie 2015 de aplicare a Legii nr. 52/2011, aprobate prin Ordinul nr. 831/600/2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3Acordul părinților sau al reprezentanților legali pentru prestarea de activități necalificate cu caracter ocazional de către minorul cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 se exprimă în scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Normele metodologice din 7 aprilie 2015 de aplicare a Legii nr. 52/2011, aprobate prin Ordinul nr. 831/600/2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (2)(2) Pentru situația în care plata remunerației se efectuează la sfârșitul săptămânii sau la sfârșitul perioadei de desfășurare a activității, modalitatea de plată se stabilește prin acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar, conform modelului prezentat în anexa nr. 7. Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Normele metodologice din 7 aprilie 2015 de aplicare a Legii nr. 52/2011, aprobate prin Ordinul nr. 831/600/2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (5)(5) La solicitarea inspectorilor de muncă beneficiarul face dovada plății remunerației către zilier cu documente justificative înregistrate în contabilitate conform prevederilor legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Metodologia din 13 iulie 2020 de întocmire și transmitere a Registrului electronic de evidență a zilierilor, aprobată prin Ordinul nr. 1.140/2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 pct. 3 lit. d)–f)d) număr de ore lucrate de zilier/zi; e) remunerație brută, respectiv suma aferentă remunerației brute/zi acordată; f) remunerație netă, respectiv confirmarea acordării de către Beneficiar a remunerației nete către zilier;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Metodologia din 13 iulie 2020 de întocmire și transmitere a Registrului electronic de evidență a zilierilor, aprobată prin Ordinul nr. 1.140/2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)–(2)(1) Beneficiarul și/sau împuternicitul au/are obligația de a păstra Registrul electronic de evidență a zilierilor, prin arhivarea extraselor de Registru completate și transmise anterior. (2) Extrasele prevăzute la alin. (1) sunt furnizate de sistemul informatic aferent Registrului electronic de evidență a zilierilor, prin e-mail, după fiecare transmitere de Registru efectuată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Internul are dreptul la o indemnizație pentru internship, plătită de organizația-gazdă, al cărei cuantum este stipulat în contractul de internship.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)(2) Cuantumul indemnizației pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puțin 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată și se acordă proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (3)–(4)(3) Durata timpului de muncă pentru un intern, pentru a desfășura activitate în baza unui contract de internship, este de maximum 40 de ore pe săptămână și se stabilește prin contractul de internship. (4) În situația internilor cu vârsta sub 18 ani, durata timpului de muncă pentru a desfășura activitate în baza unui contract de internship este de maximum 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (6)–(7)(6) Este interzisă efectuarea de ore suplimentare peste durata prevăzută la alin. (3) și (4). (7) Organizația-gazdă are obligația de a ține evidența timpului în care internul își desfășoară activitatea specifică din cadrul programului de internship, precum și obligația de a prezenta această situație organelor de control ori de câte ori este solicitat acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 20^1 alin. (1)–(2)(1) Pe perioada derulării contractului de internship, internul are dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, direct proporțional cu durata programului de internship. (2) În situația în care internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractuală, acestea nu vor fi compensate de organizația-gazdă la finalul programului de internship.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 20^1 alin. (1)–(2)(1) Pe perioada derulării contractului de internship, internul are dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, direct proporțional cu durata programului de internship. (2) În situația în care internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractuală, acestea nu vor fi compensate de organizația-gazdă la finalul programului de internship.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (5)(5) Încheierea unui contract de internship în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (1)(1) Contractul de internship se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii programului de internship. Obligația de încheiere a contractului de internship în formă scrisă revine organizației-gazdă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Ordinul nr. 2.004/2018 pentru aprobarea modelelor certificatului și contractului de internship, precum și al cererii de solicitare a primei de promovare a angajăriiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 2, secțiunea G pct. 1–21. Indemnizația pentru internship lunară este de .............. lei. 2. Data/Datele la care se plătește indemnizația pentru internship este/sunt ................... .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Ordinul nr. 2.004/2018 pentru aprobarea modelelor certificatului și contractului de internship, precum și al cererii de solicitare a primei de promovare a angajăriiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 2, secțiunea LLitigiile în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract de internship sunt soluționate de instanța judecătorească competentă material și teritorial, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. k)k) indemnizația pentru internship - suma de bani lunară la care are dreptul internul, ca urmare a participării acestuia la programul de internship, supusă prevederilor art. 61 lit. b) și art. 76 alin. (2) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1) lit. a)a) neachitarea de către organizația-gazdă a indemnizației pentru internship în condițiile reglementate la art. 8 alin. (1) și (2), cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Legea nr. 176/2018 privind internshipulTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (2), teza introductivă și lit. a)(2) Constatarea contravențiilor, precum și aplicarea sancțiunilor se realizează de către: a) Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată prin Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (1)(1) Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepția persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)–(2)(1) Remunerația primită de zilier pentru activitatea prestată este supusă impozitului pe venit, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. (2) Calculul, plata și declararea impozitului pe venit datorat pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilier sunt în sarcina beneficiarului sau unui împuternicit al acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗