⌕Meniu

Încetarea contractului cadrului didactic universitar în legătură cu o condamnare

Încetarea nu este automată. O condamnare anterioară Legii nr. 199/2023 ridică o problemă reală de neretroactivitate atunci când universitatea invocă noua restricție pentru a înceta un contract deja în derulare. Trebuie separate data faptei, data condamnării definitive și temeiul concret al încetării. [11] [12] [13] [20] [21] [22] Art. 201 alin. (7) privește condamnarea definitivă pentru o infracțiune intenționată, fără reabilitare; Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 45 din 23 martie 2026, a respins sesizarea ca inadmisibilă, fără să tranșeze pe fond aplicarea regulii condamnărilor anterioare. [1] [25] [26] [27] [28] [29]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Sector public și statute speciale
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce interzice legea și de când
  3. 03Condamnarea, executarea în penitenciar și interdicția profesională sunt temeiuri diferite
  4. 04Cum se analizează o faptă și o condamnare anterioare
  5. 05Ce a decis, efectiv, ÎCCJ în 2026
  6. 06Documentele care pot schimba concluzia
  7. 07Ce trebuie să formalizeze angajatorul
  8. 08Unde și în ce termen poate fi contestată măsura
  9. 09Ce se poate solicita și ce trebuie probat
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cadre didactice universitare încadrate prin contract individual de muncă.

  • Instituții de învățământ superior care invocă o condamnare pentru încetarea contractului individual de muncă (CIM).

✕ NU ACOPERĂ

  • Personal didactic preuniversitar.

  • Hotărâri ale comisiilor de etică, procedura sancționării disciplinare și anularea titlurilor universitare.

  • Stabilirea termenelor penale de reabilitare.

  • Soluționarea individuală a unui litigiu ori certificarea unei hotărâri de fond ulterioare Deciziei ÎCCJ nr. 45/2026.

Ce interzice legea și de când

Art. 201 alin. (7) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 prevede că nu pot ocupa o funcție didactică în învățământul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea. Condițiile trebuie verificate împreună: o acuzație penală, o hotărâre care nu este definitivă ori o infracțiune din culpă nu îndeplinesc, prin ele însele, această ipoteză. [1] [9]

Regula există de la intrarea legii în vigoare, la 4 septembrie 2023. Textul alineatului este identic în forma inițială și în consolidarea din 16 iulie 2026. Prin urmare, pentru această interdicție, comparația temporală se face cu septembrie 2023, nu cu data ultimei consolidări a legii. [2] [3] [1]

Problema unui contract în curs are două niveluri: dacă formularea „nu pot ocupa” instituie și un caz special de încetare a contractului, apoi dacă acel efect se poate lega de o faptă și o condamnare anterioare legii. În cauza încheiată prin Decizia nr. 45/2026, ÎCCJ a fost sesizată tocmai asupra acestor aspecte, dar nu le-a rezolvat pe fond. [20] [21] [22] [25] [26] [27] [28] [29]

Condamnarea, executarea în penitenciar și interdicția profesională sunt temeiuri diferite

Identificarea exactă a temeiului contează înainte de discuția despre legea nouă:

Situație Regula relevantă Ce trebuie verificat
Executarea unei pedepse privative de libertate Art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, interpretat prin Decizia ÎCCJ nr. 15/2017 Executarea efectivă în penitenciar și imposibilitatea fizică de a se prezenta la serviciu. [4] [5] [6] [7]
Interzicerea unei profesii sau funcții Art. 56 alin. (1) lit. h) din Codul muncii Existența hotărârii definitive care dispune interdicția ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară și legătura ei cu profesia sau funcția ocupată. [8]
Restricția specială pentru funcția didactică universitară Art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 Condamnarea definitivă, intenția, lipsa reabilitării și aplicarea în timp a normei. Textul nu condiționează restricția de executarea efectivă în penitenciar. [1] [9]

Suspendarea executării pedepsei nu produce singură încetarea în temeiul art. 56 alin. (1) lit. f). Aceasta este dezlegarea obligatorie din Decizia ÎCCJ nr. 15 din 6 martie 2017. Decizia soluționează definitiv propria sesizare; această calificare rezultă din regimul hotărârii prealabile, corelat cu regulile căilor de atac, și nu confirmă soluția finală a procesului individual. [73] [74] [75] [76] [77] [78] Hotărârea nu interpretează însă restricția universitară adoptată în 2023: pentru aceasta, faptul că executarea este suspendată nu înlătură prin el însuși existența unei condamnări. [5] [6] [7] [70] [9]

Nici amânarea aplicării pedepsei și renunțarea la aplicarea pedepsei nu trebuie confundate cu o condamnare cu suspendarea executării. Codul de procedură penală le enumeră ca soluții distincte de condamnare. Citirea dispozitivului penal este necesară pentru a stabili dacă există chiar premisa cerută de art. 201 alin. (7). [10] [1]

Cum se analizează o faptă și o condamnare anterioare

Art. 6 din Codul civil interzice retroactivitatea și prevede că actele și faptele anterioare legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea de la data lor. Totodată, legea nouă se aplică actelor, faptelor și situațiilor juridice născute ulterior intrării ei în vigoare. De aceea, simpla afirmație că raportul de muncă „încă există” nu rezolvă singură dacă este permisă atașarea unei consecințe restrictive noi unei fapte penale vechi. [11] [12] [13]

Pentru evaluarea cazului, așază pe aceeași cronologie încheierea contractului, săvârșirea faptei, condamnarea definitivă, intrarea în vigoare a restricției și decizia universității. Diferențele au următoarea semnificație:

Cronologie Consecința pentru analiză
Contract, faptă și condamnare anterioare datei de 4 septembrie 2023 Există un argument serios de neretroactivitate împotriva încetării întemeiate exclusiv pe noua restricție. Aceasta a fost și poziția instanței de trimitere în cauza încheiată prin Decizia ÎCCJ nr. 45/2026; nu este o dezlegare dată de ÎCCJ. [11] [12] [13] [20] [21] [22]
Fapta este anterioară, dar condamnarea definitivă este ulterioară Nu trebuie redusă analiza la data condamnării. În consultarea redată de ÎCCJ au existat opinii teoretice diferite despre momentul decisiv; respingerea sesizării nu le-a unificat pe fond. [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29]
Contractul este anterior, dar fapta și condamnarea sunt ulterioare Vechimea contractului nu este, singură, un argument suficient împotriva aplicării legii noi. Chiar opinia instanței de trimitere favorabilă neretroactivității făcea această delimitare. Verifică în continuare temeiul încetării și toate condițiile restricției. [11] [12] [13] [20] [21] [22] [1]

Un argument suplimentar rezultă din Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 676 din 21 octombrie 2021, definitivă și general obligatorie. În materia pierderii pensiei de serviciu a magistraților, Curtea a explicat că o faptă penală consumată înaintea unei restricții civile noi nu poate primi ulterior orice consecință prohibitivă. Folosirea acestui raționament în litigiul universitar este un argument de interpretare: CCR nu a judecat art. 201 alin. (7), iar soluția privind pensia magistraților nu se transferă automat unui contract didactic. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37]

Universitatea trebuie, de asemenea, să indice un temei legal concret; regulile civile restrictive ori sancționatorii nu se extind prin analogie la situații neprevăzute. Competența instituției în materia personalului se exercită în baza legislației în vigoare. [14] [71]

Ce a decis, efectiv, ÎCCJ în 2026

În cauza care a generat Decizia nr. 45 din 23 martie 2026, contractul era încheiat în 1996, condamnarea invocată de angajator era din 1 martie 2023, iar decizia de încetare fusese emisă la 7 septembrie 2023. Tribunalul București a respins contestația prin sentința din 20 martie 2025, considerând relevante efectele condamnării nereabilitate. Salariatul a declarat apel. Această relatare privește o sentință atacată, nu o soluție definitivă pe fond. [15] [16] [17] [18] [19]

Curtea de Apel București, în opinia care a însoțit sesizarea, a considerat că norma poate constitui un caz special de încetare, dar că nu trebuie aplicată faptelor și condamnărilor anterioare intrării sale în vigoare. Separat, instanțele consultate au transmis opinii teoretice diferite. Decizia arată că, în acea consultare, nu fuseseră identificate hotărâri definitive asupra problemei; această constatare nu dovedește inexistența oricărei soluții ulterioare. [20] [21] [22] [23] [24]

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă. A apreciat că instanța de trimitere formulase deja o interpretare clară și că solicitarea tindea spre rezolvarea situației individuale, depășind rolul unei hotărâri prealabile. ÎCCJ nu a ales, pe fond, între interpretările prezentate. Respingerea soluționează definitiv propria sesizare, prin aplicarea aceluiași cadru procedural; această finalitate nu certifică soluția definitivă a litigiului de muncă. [73] [74] [75] [76] [77] [78] [25] [26] [27] [28] [29]

Consecința practică este precisă: Decizia nr. 45/2026 nu poate fi invocată ca și cum ar fi stabilit obligatoriu că toate condamnările anterioare permit încetarea și nici ca și cum ar fi anulat ea însăși toate asemenea măsuri. Legalitatea deciziei universității trebuie examinată în litigiul concret. [72]

Documentele care pot schimba concluzia

Pentru cadrul didactic și pentru universitate, dosarul minim de analiză trebuie să permită verificarea următoarelor elemente:

  • Hotărârea penală și dovada caracterului definitiv: soluția exactă, infracțiunea, forma de vinovăție, data faptei, modul executării și orice interdicție profesională. Un certificat sau o relatare care nu lămurește aceste elemente nu înlocuiește analiza temeiului invocat. [1] [4] [5] [6] [7] [8] [10]
  • Situația reabilitării: dacă intervenise la momentul juridic relevant, premisa „pentru care nu a intervenit reabilitarea” trebuie reevaluată. Reabilitarea ulterioară nu este, numai prin textul art. 201 alin. (7), un mecanism de refacere automată a unui contract deja încetat. [1] [9]
  • Contractul, actele adiționale și funcția ocupată: data încheierii și categoria postului permit raportarea situației la restricția universitară și la problema temporală. [1] [20] [21] [22]
  • Decizia universității și dovada luării la cunoștință: temeiul, evenimentul invocat, data efectelor și comunicarea sunt esențiale pentru controlul măsurii și termenul de contestare. [43] [50]

Dacă este invocată nulitatea contractului, analiza este distinctă. Art. 57 leagă nulitatea de condițiile necesare încheierii valabile; constatarea produce efecte pentru viitor, prin acordul părților sau, când acestea nu se înțeleg, prin hotărârea instanței. O controversă despre art. 201 alin. (7) nu poate fi ocolită etichetând unilateral contractul drept nul. [38] [39] [40] [41] [42]

Ce trebuie să formalizeze angajatorul

Pentru încetarea întemeiată pe art. 56 alin. (1) lit. f) ori h), Codul muncii cere constatarea în scris, prin decizie, în 5 zile lucrătoare de la intervenirea cazului, și comunicarea în 5 zile lucrătoare. Succesiunea textului susține calcularea celui de-al doilea interval de la emiterea deciziei; acest declanșator rezultă din interpretare, deoarece alineatul nu îl formulează distinct. [43] [44]

La calcul se numără zile lucrătoare. Aplicarea subsidiară a regulilor civile privind excluderea zilelor de început și de împlinire și prorogarea capătului nelucrător presupune compatibilitatea cu raportul de muncă; nu se confundă cu o regulă specială de calcul al preavizului. Art. 56 alin. (2) nu prevede el însuși o sancțiune autonomă pentru depășirea acestor intervale. [51] [52] [53] [54] [55] [56] [44]

Aceste termene sunt prevăzute expres pentru cazurile art. 56 alin. (1) lit. c)–j). Aplicarea lor unei încetări invocate exclusiv pe art. 201 alin. (7) nu poate fi presupusă fără justificarea încadrării juridice; tocmai existența și întinderea cazului special au fost controversate în cauza din 2026. [43] [44] [20] [21] [22] [25] [26] [27] [28] [29]

Pentru documentele generale ale încetării de drept, consultă Încetarea de drept: documente și situații.

Unde și în ce termen poate fi contestată măsura

Când obiectul cererii este măsura angajatorului privind încetarea contractului individual de muncă, competența revine tribunalului, în materia conflictelor de muncă. Cererea se adresează tribunalului în circumscripția căruia reclamantul are domiciliul, reședința sau locul de muncă, după caz. Caracterul public al universității nu mută singur această contestație în contencios administrativ: Legea nr. 554/2004 respectă existența procedurii judiciare speciale prevăzute prin lege organică. [45] [46] [47] [48]

Obiectul exact rămâne decisiv. O hotărâre a comisiei de etică universitară este calificată expres de lege drept act administrativ și are o procedură proprie; nu trebuie confundată cu simpla constatare a încetării CIM pentru condamnare. Ghidul de față nu tratează contestarea unei asemenea hotărâri de etică ori a unei sancțiuni disciplinare. [49]

Pentru măsura de încetare analizată aici, art. 268 alin. (1) lit. a) stabilește 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsură. Păstrează dovada acestui moment. Termenul nu începe din nou doar pentru că a fost publicată o hotărâre prealabilă relevantă; declanșatorul legal este cunoașterea măsurii angajatorului. [50]

Calculul se face după regulile termenelor de drept material, cu completarea compatibilă prin Codul civil: nu se includ în durată ziua de început și ziua de împlinire; zilele nelucrătoare intermediare intră în cele 45 de zile calendaristice; dacă ziua de împlinire este nelucrătoare, capătul se mută la prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la registratură se respectă programul normal. Păstrează recipisa ori dovada transmiterii printr-o modalitate prevăzută de art. 183 din Codul de procedură civilă; pentru e-mail contează dovada primirii la instanță în condițiile acelui articol. [51] [52] [53] [54] [55] [56] [63] [64]

Depășirea termenului poate împiedica examinarea fondului dacă este invocată prescripția de către beneficiarul ei; prescripția nu operează de plin drept și nu se aplică din oficiu. Pentru motive temeinice se poate cere repunerea în termen, cu exercitarea acțiunii în 30 de zile din ziua în care persoana a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor întârzierii. Acest interval se calculează potrivit acelorași reguli civile; existența motivelor temeinice trebuie demonstrată, iar repunerea nu este automată. [57] [58] [59] [60] [61] [62] [51] [52] [53] [54] [55] [56]

Ce se poate solicita și ce trebuie probat

Cererea trebuie să urmărească remediul concret: anularea măsurii și, după situație, restabilirea raportului de muncă și drepturile patrimoniale aferente. În litigiul relatat în Decizia ÎCCJ nr. 45/2026 au fost cerute reîncadrarea, drepturile salariale și recunoașterea vechimii; faptul că au fost cerute nu înseamnă că ÎCCJ le-a acordat. Întinderea cererilor și temeiul lor trebuie corelate cu motivul de nelegalitate invocat. [69]

Pentru despăgubiri, art. 253 din Codul muncii cere prejudiciu material ori moral produs din culpa angajatorului, în condițiile răspunderii contractuale. Nu este suficientă simpla existență a unei contestații. Cauzele de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru, iar sarcina probei revine angajatorului, care trebuie să depună dovezile în apărare până la prima zi de înfățișare. Salariatul are tot interesul să prezinte hotărârea penală, cronologia și dovada cunoașterii măsurii pentru a individualiza exact obiecțiile. [67] [68] [65] [66] [50]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestarea măsurii de încetare a CIM
Interval

45 de zile calendaristice. [50]

De când începe

Data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura angajatorului privind încetarea contractului. [50]

Cum se aplică

Se completează compatibil cu regulile Codului civil: ziua de început și ziua de împlinire nu intră în durată; zilele nelucrătoare intermediare se numără, iar un capăt nelucrător se prorogă până la prima zi lucrătoare următoare. Pentru actul depus la registratură se respectă programul normal; dovada transmiterii se păstrează potrivit art. 183 din Codul de procedură civilă. [51] [52] [53] [54] [55] [56] [63] [64]

Consecințe

Depășirea poate duce la respingerea cererii pe prescripție dacă beneficiarul o invocă; prescripția nu operează de plin drept și nu se aplică din oficiu. [57] [58] [59] [60]

[50][51][52][53][54][55][56][63][64][57][58][59][60][49][61][62]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește contestația împotriva măsurii de încetare analizate aici; o sancțiune disciplinară ori o hotărâre de etică necesită încadrarea și procedura proprii. [50] [49]

  • Repunerea în termen cere motive temeinice și îndeplinirea condițiilor art. 2522 din Codul civil; nu este automată. [61] [62]

REGULĂConstatarea scrisă de către angajator, pentru art. 56 alin. (1) lit. f) sau h)
Interval

5 zile lucrătoare. [43]

De când începe

Intervenirea cazului legal; art. 56 alin. (1) lit. f) și h) indică rămânerea definitivă a hotărârii relevante, cu verificarea interpretării obligatorii privind executarea efectivă pentru lit. f). [4] [5] [6] [7] [8] [43]

Cum se aplică

Se numără zilele lucrătoare. Ca aplicare subsidiară, în limita compatibilității cu raportul de muncă, regulile civile exclud din durată zilele de început și de împlinire și prorogă un capăt nelucrător. Această completare rezultă din trimiterea generală a art. 278 alin. (1), nu dintr-o regulă scrisă în art. 56 alin. (2). [51] [52] [53] [54] [55] [56]

Consecințe

Angajatorul are obligația constatării în scris. Art. 56 alin. (2) nu precizează o sancțiune autonomă pentru întârziere; efectul asupra măsurii trebuie apreciat în litigiul concret. [43] [44]

[43][4][5][6][7][8][51][52][53][54][55][56][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 56 alin. (2) se referă expres la cazurile art. 56 alin. (1) lit. c)–j). Nu se extinde automat unei încetări întemeiate exclusiv pe art. 201 alin. (7). [43] [44]

REGULĂComunicarea deciziei de constatare către salariat
Interval

5 zile lucrătoare. [43]

De când începe

Calcularea de la emiterea deciziei rezultă din succesiunea constatare–comunicare; alineatul nu indică expres un declanșator distinct pentru al doilea interval. [44]

Cum se aplică

Se numără zile lucrătoare; completarea cu regulile civile privind zilele de început și de împlinire și capătul nelucrător se face numai în măsura compatibilității, prin art. 278 alin. (1). [51] [52] [53] [54] [55] [56]

Consecințe

Comunicarea trebuie îndeplinită și dovedită. Textul nu stabilește o sancțiune autonomă pentru depășire; termenul salariatului se raportează la cunoașterea măsurii în condițiile art. 268. [43] [44] [50]

[43][44][51][52][53][54][55][56][50]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Aceeași limită materială: cazurile art. 56 alin. (1) lit. c)–j), fără extindere automată la art. 201 alin. (7). [43] [44]

REGULĂExercitarea acțiunii pentru a putea obține repunerea în termenul de prescripție
Interval

30 de zile. [61] [62]

De când începe

Ziua în care partea a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor temeinice care justificau depășirea prescripției. [61] [62]

Cum se aplică

Regulile Codului civil privind termenele pe zile: excluderea zilelor de început și de împlinire, ora-limită și prorogarea capătului nelucrător; completare în raportul de muncă în limita compatibilității. [51] [52] [53] [54] [55] [56]

Consecințe

Repunerea nu poate fi dispusă fără exercitarea acțiunii în intervalul prevăzut la art. 2522 alin. (2); dacă prescripția este opusă, cauza riscă să nu fie examinată pe fond. [61] [62] [57] [58] [59] [60]

[61][62][51][52][53][54][55][56][57][58][59][60]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este necesară dovedirea motivelor temeinice; simpla solicitare nu produce automat repunerea. [61] [62]

Lista ta de pași

  • Identifică temeiul exact: executarea efectivă a pedepsei, interdicția profesională ori art. 201 alin. (7); condițiile nu sunt interschimbabile. [4] [5] [6] [7] [8] [1]

  • Separă data contractului, data faptei și data condamnării definitive față de 4 septembrie 2023; formulează distinct argumentul de neretroactivitate. [2] [3] [11] [12] [13] [20] [21] [22]

  • Verifică soluția penală exactă și dovada reabilitării; amânarea aplicării pedepsei nu se confundă cu o condamnare cu suspendarea executării. [1] [9] [10]

  • Păstrează decizia universității și dovada datei la care ai luat cunoștință; verifică imediat termenul de 45 de zile și calculul lui. [50] [51] [52] [53] [54] [55] [56]

  • În cerere, explică motivul de nelegalitate și remediile solicitate; nu prezenta Decizia ÎCCJ nr. 45/2026 ca pe o dezlegare de fond ori ca dovadă că au fost acordate despăgubiri. [69] [72] [67] [68]

Întrebări frecvente

O condamnare cu suspendare permite automat încetarea CIM?

Nu în temeiul art. 56 alin. (1) lit. f), care, potrivit dezlegării obligatorii din Decizia ÎCCJ nr. 15/2017, privește executarea efectivă în penitenciar. Trebuie însă verificată separat eventuala interdicție profesională și restricția art. 201 alin. (7), care nu cere executare efectivă. Pentru o condamnare anterioară legii, rămâne distinctă problema neretroactivității. [4] [5] [6] [7] [8] [9] [20] [21] [22]

Dacă am fost reabilitat înaintea măsurii, mai contează condamnarea?

Art. 201 alin. (7) cere ca reabilitarea să nu fi intervenit. De aceea, dovada reabilitării și momentul juridic relevant trebuie confruntate cu temeiul și data efectelor invocate de angajator. Nu rezultă însă din acest alineat că o reabilitare survenită după o încetare legală reface automat vechiul contract. [1] [9]

Prin Decizia nr. 45/2026, ÎCCJ a hotărât că legea se aplică tuturor condamnărilor vechi?

Nu. A respins sesizarea ca inadmisibilă, fără dezlegare pe fond. Poziția potrivit căreia faptele și condamnările anterioare trebuie excluse aparține instanței de trimitere, iar poziția contrară reținută în prima instanță privea o sentință atacată cu apel. Niciuna nu devine dezlegare ÎCCJ prin simpla reproducere în decizie. Dispozitivul declară hotărârea prealabilă obligatorie, fără să certifice soluția definitivă a litigiului individual. [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [25] [26] [27] [28] [29] [72]

Trebuie folosit contenciosul administrativ pentru că universitatea este publică?

Pentru contestația împotriva măsurii de încetare a CIM, regula este jurisdicția muncii la tribunal. Hotărârile comisiei de etică sunt acte distincte, calificate de lege ca administrative; calea lor nu se confundă cu cea a unei contestații împotriva măsurii angajatorului privind contractul. [45] [46] [47] [48] [49]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Restricția art. 201 alin. (7) cere cumulativ condamnare definitivă, faptă intenționată și lipsa reabilitării, pentru o funcție didactică universitară. [1] [9]

  • Art. 201 alin. (7) este identic în forma inițială din 4 septembrie 2023 și în consolidarea din 16 iulie 2026; data consolidării nu mută introducerea interdicției. [1] [2] [3]

  • Prin Decizia nr. 45/2026, ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă și nu a oferit o dezlegare de fond asupra condamnărilor anterioare; opiniile reproduse rămân distincte de soluția ÎCCJ. [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [72]

  • Pentru faptă și condamnare anterioare legii, într-un contract în curs, există un argument serios de neretroactivitate; Decizia CCR nr. 676/2021 sprijină argumentul temporal fără a judeca norma universitară. [11] [12] [13] [20] [21] [22] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37]

  • Decizia ÎCCJ nr. 15/2017 limitează art. 56 alin. (1) lit. f) la executarea efectivă în penitenciar; nu exclude distinct interdicția profesională ori o restricție specială legală. [4] [5] [6] [7] [8] [9]

  • Procedura de 5 zile lucrătoare pentru constatare și 5 pentru comunicare privește expres art. 56 alin. (1) lit. c)–j); declanșatorul celui de-al doilea interval nu este formulat expres, iar extinderea la o ipoteză specială nu rezultă din text. [43] [44] [51] [52] [53] [54] [55] [56]

  • Contestația împotriva măsurii de încetare a CIM se judecă la tribunal ca litigiu de muncă; caracterul public al universității nu o transformă singur în contencios administrativ. [45] [46] [47] [48] [49]

  • Termenul de contestare al măsurii analizate este de 45 de zile calendaristice de la cunoașterea ei, cu calcul material prin completarea compatibilă cu Codul civil. [50] [51] [52] [53] [54] [55] [56] [63] [64]

  • Prescripția nu operează de plin drept și nu se aplică din oficiu; repunerea pentru motive temeinice cere exercitarea acțiunii în intervalul de 30 de zile al art. 2522. [57] [58] [59] [60] [61] [62] [51] [52] [53] [54] [55] [56]

  • Reabilitarea trebuie verificată la momentul juridic relevant; textul art. 201 alin. (7) nu dispune refacerea automată a unui CIM deja încetat. [1] [9]

Documentele și situațiile încetării de drept

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Lege · art. 201 alin. (7) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (7)
    Nu pot ocupa o funcție didactică în învățământul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea învățământului superior nr. 199/2023 — forma inițială în vigoare la 4 septembrie 2023Lege · art. 201 alin. (7) · forma din 4 septembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (7)
    Nu pot ocupa o funcție didactică în învățământul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Lege · art. 260 alin. (1) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 260 alin. (1)
    Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. f) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. f)
    f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: ÎCCJ, Decizia nr. 15 din 6 martie 2017 privind art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul munciiHotărâre · dispozitiv — dezlegarea art. 56 alin. (1) lit. f) · forma din 22 iunie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 15 · 6 martie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv — dezlegarea art. 56 alin. (1) lit. f)
    Dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situația în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: ÎCCJ, Decizia nr. 15 din 6 martie 2017 privind art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul munciiHotărâre · dispozitiv — obligativitate · forma din 22 iunie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 15 · 6 martie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv — obligativitate
    Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: ÎCCJ, Decizia nr. 15 din 6 martie 2017 privind art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul munciiHotărâre · par. 64, prima frază · forma din 22 iunie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 15 · 6 martie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 64, prima frază
    În concluzie, textul de lege dedus dezlegării prin pronunțarea unei hotărâri prealabile comportă o interpretare restrânsă, întemeiată pe considerente istorice, logice și de echitate juridică, potrivit căreia încetarea contractului de muncă survine numai în situația în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. h) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. h)
    h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Lege · art. 201 alin. (7) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (7)
    Nu pot ocupa o funcție didactică în învățământul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · Partea SPECIALĂ / Titlul III / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 396 / alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Partea SPECIALĂ / Titlul III / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 396 / alin. (1)
    (1) Instanța hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (1)
    (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (2)
    (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (5) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 6 / alin. (5)
    (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul III / art. 10 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul III / art. 10
    Interzicerea analogiei Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 10, cererile formulate în litigiul de muncă · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 10, cererile formulate în litigiul de muncă
    Prin cererea de chemare în judecată reînregistrată, ca urmare a regulatorului de competență, pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 3 decembrie 2024 cu nr. 29.778/3/2023*, reclamantul Ș.D.C., în contradictoriu cu pârâta U.B., a formulat contestație împotriva Deciziei nr. xxx/7.09.2023, emisă de pârâtă, solicitând, în principal, constatarea nulității absolute a deciziei, iar în subsidiar anularea deciziei; reîncadrarea reclamantului pe postul ocupat anterior; obligarea pârâtei la plata unei sume de bani ce reprezintă totalitatea drepturilor salariale indexate, majorate, începând cu data de 8.09.2023 și până la data reîncadrării, actualizată la data plății efective, inclusiv celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul; recunoașterea vechimii în muncă pentru această perioadă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 11, primele două fraze · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 11, primele două fraze
    Prin Sentința civilă nr. 1.951 din 20 martie 2025, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin Decizia nr. xxx/7.09.2023, emisă de pârâtă și contestată în cauză, angajatorul a constatat intervenirea încetării de drept a Contractului de muncă nr. zzz/1.10.1996, în temeiul art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023, având în vedere Decizia nr. 90/A/2023 din 1 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în Dosarul nr. 3.070/1/2021.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 12 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 12
    În legătură cu aplicarea în timp a deciziei penale de condamnare a reclamantului, instanța a reținut că ceea ce prezintă relevanță nu este data pronunțării hotărârii penale, ci efectele condamnării penale pentru infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 13, prima frază · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 13, prima frază
    Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel, argumentând, în esență, că dispozițiile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 nu reprezintă un nou caz de încetare de drept a contractului de muncă, ci ar putea reprezenta, eventual, un caz de nulitate absolută a actului juridic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 14 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 14
    A mai susținut apelantul că aplicarea unor norme juridice intrate în vigoare în septembrie 2023 cu privire la un contract de muncă încheiat în anul 1996 încalcă principiul neretroactivității legii civile. Totodată, a susținut că aplicarea în speță a art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 reprezintă o încălcare a art. 10 din Codul civil, care interzice aplicarea legii prin analogie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 18 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 18
    În opinia instanței de trimitere, dispozițiile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 se interpretează în sensul că reglementează un caz de încetare de drept a contractului individual de muncă, suplimentar celor prevăzute de art. 56 alin. (1) din Codul muncii, raportat la faptul că enumerarea regăsită în art. 56 alin. (1) din Codul muncii nu este limitativă, prin legi speciale legiuitorul putând reglementa și alte cazuri de încetare de drept a contractului de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 22 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 22
    În condițiile în care infracțiunea săvârșită cu intenție și condamnarea au intervenit anterior intrării în vigoare a normei legale aplicate de intimata pârâtă, arată că încetarea de drept a raportului de muncă în temeiul art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 capătă caracter retroactiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 23 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 23
    Prin urmare, instanța de trimitere apreciază că dispozițiile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 trebuie interpretate în sensul că acestea vizează și cadrele didactice universitare având contracte de muncă pe durată nedeterminată, încheiate anterior intrării în vigoare a dispozițiilor menționate, însă numai dacă fapta săvârșită și, implicit, condamnarea penală definitivă au intervenit după intrarea în vigoare a legii noi, iar nu pentru fapte și condamnări anterioare noii reglementări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 24 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 24
    La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat în unanimitate că nu au identificat hotărâri judecătorești definitive cu privire la problema juridică ce face obiectul prezentei sesizări, fiind transmis un număr mic de opinii juridice, din care rezultă următoarele orientări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 26, a doua opinie teoretică, fraza de concluzie · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 26, a doua opinie teoretică, fraza de concluzie
    Așadar, s-a opinat că chiar dacă faptele care au atras condamnarea sunt săvârșite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 199/2023, atât timp cât condamnarea survine ulterior intrării în vigoare a acestei legi, devin incidente prevederile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023, care instituie un caz de încetare de drept a contractului individual de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 48, prima frază · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 48, prima frază
    Analiza întrebării prealabile în cuprinsul încheierii de sesizare relevă faptul că instanța de trimitere nu are o dificultate majoră în a determina sensul normelor de drept în discuție, expunând un punct de vedere clar și argumentat cu privire la modul de interpretare a acestora, fără a prezenta elemente care să conducă la concluzia că textele de lege vizate ar fi neclare ori susceptibile de interpretări contradictorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 49 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 49
    Sesizarea adresată instanței supreme se circumscrie situației factuale specifice reclamantului și nu întrunește condițiile necesare pentru a se constitui într-o chestiune de drept care, dacă ar fi dezlegată, ar oferi o soluție de principiu specifică mecanismului de unificare a jurisprudenței prin hotărâri prealabile, urmărindu-se mai degrabă, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluției ce urmează a fi adoptată de instanța de trimitere, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 51 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 51
    Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond întrucât nu respectă exigențele procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme o interpretare a unei norme de drept cu finalitate doar în raportul juridic litigios ce a prilejuit sesizarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · dispozitiv, fraza introductivă · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, fraza introductivă
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 29.778/3/2023* privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · dispozitiv, obligativitate · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, obligativitate
    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 33, fraza a doua · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 33, fraza a doua
    Deși legea nouă poate dispune cu privire la consecințe și efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/ succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naștere sau, după caz, au modificat sau au stins o situație juridică ori cu privire la efecte pe care acea situație juridică le-a produs înainte de aceeași dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 34 · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 34
    Curtea a conchis că, dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu are voie să prevadă că aceasta s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Cu alte cuvinte, săvârșirea unor fapte penale nu poate produce decât acele efecte juridice prevăzute de legea în vigoare la data comiterii lor (astfel, dacă fapta a fost comisă anterior datei de 27 iulie 2014, condamnarea poate constitui temei pentru eliberarea din funcția de judecător sau de procuror, dar nu și temei pentru pierderea pensiei de serviciu).
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 35, prima frază · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 35, prima frază
    Așa fiind, Curtea a reținut că textul de lege criticat este în acord cu principiul neretroactivității legii civile dacă sancțiunea de drept civil este aplicabilă exclusiv raporturilor juridice născute ulterior intrării în vigoare a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · dispozitiv, soluția — fragment introductiv · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, soluția — fragment introductiv
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · dispozitiv, finalitate · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, finalitate
    Definitivă și general obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 33, fraza a doua · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 33, fraza a doua
    Deși legea nouă poate dispune cu privire la consecințe și efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/ succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naștere sau, după caz, au modificat sau au stins o situație juridică ori cu privire la efecte pe care acea situație juridică le-a produs înainte de aceeași dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 34 · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 34
    Curtea a conchis că, dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu are voie să prevadă că aceasta s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Cu alte cuvinte, săvârșirea unor fapte penale nu poate produce decât acele efecte juridice prevăzute de legea în vigoare la data comiterii lor (astfel, dacă fapta a fost comisă anterior datei de 27 iulie 2014, condamnarea poate constitui temei pentru eliberarea din funcția de judecător sau de procuror, dar nu și temei pentru pierderea pensiei de serviciu).
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CCR, Decizia nr. 676 din 21 octombrie 2021 privind art. 83² alin. (1) din Legea nr. 303/2004Hotărâre · par. 35, prima frază · forma din 9 februarie 2022Curtea Constituțională a României · 676 · 21 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 35, prima frază
    Așa fiind, Curtea a reținut că textul de lege criticat este în acord cu principiul neretroactivității legii civile dacă sancțiunea de drept civil este aplicabilă exclusiv raporturilor juridice născute ulterior intrării în vigoare a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (1) / lit. d)
    d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (1)
    (1) Nerespectarea oricăreia dintre condițiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (2)
    (2) Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (6)
    (6) Constatarea nulității și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 57 / alin. (7)
    (7) Dacă părțile nu se înțeleg, nulitatea se pronunță de către instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2)
    (2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul V / Secţiunea 1 / art. 56 / alin. (2)
    (2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 266 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 266
    Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul I / art. 5 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 5 / alin. (2)
    (2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Lege · art. 171 alin. (10) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 171 alin. (10)
    Hotărârea comisiei de etică universitară reprezintă un act administrativ și trebuie să cuprindă explicit în textul acesteia faptele care au condus la sancționarea persoanei vizate, temeiul legal, respectiv considerentele pentru care comisia de etică universitară a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)
    a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XIII / art. 278 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551
    Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)
    (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.500 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.500 / alin. (1)
    (1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (1)
    (1) Prescripția nu operează de plin drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (1)
    (1) Cel care, din motive temeinice, nu și-a exercitat în termen dreptul la acțiune supus prescripției poate cere organului de jurisdicție competent repunerea în termen și judecarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.522 / alin. (2)
    (2) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depășirea termenului de prescripție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)
    (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2)
    (2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 10, cererile formulate în litigiul de muncă · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 10, cererile formulate în litigiul de muncă
    Prin cererea de chemare în judecată reînregistrată, ca urmare a regulatorului de competență, pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 3 decembrie 2024 cu nr. 29.778/3/2023*, reclamantul Ș.D.C., în contradictoriu cu pârâta U.B., a formulat contestație împotriva Deciziei nr. xxx/7.09.2023, emisă de pârâtă, solicitând, în principal, constatarea nulității absolute a deciziei, iar în subsidiar anularea deciziei; reîncadrarea reclamantului pe postul ocupat anterior; obligarea pârâtei la plata unei sume de bani ce reprezintă totalitatea drepturilor salariale indexate, majorate, începând cu data de 8.09.2023 și până la data reîncadrării, actualizată la data plății efective, inclusiv celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul; recunoașterea vechimii în muncă pentru această perioadă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)
    (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (6)
    Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă și concedierea personalului didactic și de cercetare sunt de competența instituțiilor de învățământ superior, în baza legislației în vigoare, a metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1) și a cartei universitare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: ÎCCJ, Decizia nr. 45 din 23 martie 2026 privind art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023Hotărâre · par. 51 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 23 martie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 51
    Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond întrucât nu respectă exigențele procedurale ale mecanismului hotărârii prealabile câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme o interpretare a unei norme de drept cu finalitate doar în raportul juridic litigios ce a prilejuit sesizarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul I / art. 457 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul I / art. 457 / alin. (1)
    (1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 519 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 519
    Obiectul sesizării Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 520 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 520 / alin. (2)
    (2) Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (1)
    (1) Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 1. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (1) / pct. 1.
    1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 634 / alin. (2)
    (2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Încetarea de drept: documente și situațiiC14 · 14 MIN · ORIENTARE
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C18-030 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/incetarea-contractului-cadrului-didactic-universitar-in-legatura-cu-o-condamnare/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision