⌕Meniu

Activitatea în HoReCa și bacșișul

Bacșișul colectat în regimul special al restaurantelor și barurilor se distribuie integral salariaților, după o procedură din regulamentul intern și pe baza unei evidențe nominale. Legea lasă criteriile de repartizare operatorului; pentru persoanele angajate sau plecate în cursul lunii nu stabilește o formulă generală de proratare. [11] [16]

Distribuirea zilnică în numerar, inclusiv din bacșiș încasat prin card, trebuie organizată prin procedură, cu numerar real și documente de plată. Operatorul reține impozitul de 10% la distribuire și achită salariaților netul; pentru aceste sume nu se datorează contribuții sociale obligatorii. [17] [31] [33] [13] [24] [30]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Situații profesionale specifice
Cuprins · 9 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce sume intră în regimul bacșișului
  3. 03Ce trebuie să prevadă regulamentul de distribuire
  4. 04Angajarea sau încetarea contractului în cursul lunii
  5. 05Se poate distribui zilnic în numerar bacșișul încasat prin card?
  6. 06Impozitul, declarațiile și termenele angajatorului
  7. 07Termene și repere
  8. 08Lista ta de pași
  9. 09Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Operatorii activităților de restaurante și baruri prevăzute de art. 2^3 din OUG nr. 28/1999 și salariații cărora li se distribuie bacșișul colectat în acest regim. [5] [11]

✕ NU ACOPERĂ

  • Analiza generală a muncii sezoniere, a zilierilor și a beneficiilor salariale.

  • Bacșișuri din alte domenii sau sume care nu sunt colectate și distribuite în regimul special descris.

Ce sume intră în regimul bacșișului

Bacșișul reglementat de OUG nr. 28/1999 este suma oferită voluntar de client, peste prețul bunurilor sau serviciilor, în activitățile de restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor prevăzute de art. 2^3. Simpla apartenență a unei afaceri la HoReCa nu extinde automat acest regim la orice serviciu hotelier. Bacșișul nu reprezintă o livrare sau o prestare supusă TVA. [5]

În aceste activități, bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal, indiferent dacă este încasat în numerar sau prin card. Înaintea emiterii bonului, clientul primește nota de plată cu opțiunile procentuale de 0%–15% și cu rubrica pentru o sumă absolută. Acordarea serviciului nu poate fi condiționată de lăsarea unui bacșiș. [6] [10] [7] [8]

Pentru livrarea produselor la domiciliu există excepția de la evidențierea obligatorie a bacșișului pe bon. Dacă operatorul alege totuși această evidențiere, întregul regim al art. 2^3 se aplică în mod corespunzător. Procedura de mai jos privește bacșișul colectat și distribuit în acest regim. [9] [14]

Ce trebuie să prevadă regulamentul de distribuire

Operatorul are trei obligații centrale: să înregistreze bacșișul în conturi de datorii, cu analitic distinct; să îl distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale; să stabilească prin regulament intern procedura și modalitatea distribuirii. Încasarea nu este venit propriu al operatorului, iar distribuirea nu este cheltuială proprie a acestuia. [11] [12]

Legea nu stabilește o cotă identică pentru fiecare salariat, un procent obligatoriu pentru ospătari sau o formulă unică pentru bucătărie și celelalte funcții. Pentru ca repartizarea să poată fi refăcută și explicată, regulamentul poate detalia următoarele elemente. Lista reprezintă o recomandare de organizare a obligației legale, iar criteriile alese trebuie să respecte nediscriminarea. [15] [20]

Element Ce este util să fie stabilit concret
Fondul și perioada Ce punct de lucru, tură sau perioadă formează fondul; cum se reunesc încasările în numerar și prin card. [15]
Participanții și criteriile Categoriile de salariați participanți și criteriul verificabil: ore, ture, puncte sau o combinație explicată; modul de tratare a absențelor. [15] [20]
Intrările și ieșirile Cum se calculează partea aferentă perioadei în care persoana a participat la activitate, cum se închide situația la plecare și cum se achită restanțele. [16]
Aprobarea și plata Cine întocmește și verifică evidența; frecvența distribuirii; data și mijlocul plății; cine corectează erorile. [15]
Urmărirea fiecărei sume Legătura dintre încasări, fondul repartizat, salariat, suma brută, impozitul reținut, suma netă și documentul de plată. [11] [13]

Regulamentul intern se întocmește de angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz. Angajatorul îl aduce la cunoștința fiecărui salariat în prima zi de lucru și păstrează dovada informării; față de salariat, regulamentul produce efecte de la luarea la cunoștință. Modificările trebuie comunicate prin aceeași procedură de informare. [19] [21] [22] [23]

Documentația practică pornește de la regulament și dovada comunicării lui, apoi leagă bonurile și centralizarea încasărilor de evidența nominală a repartizării. Dacă formula folosește ore sau ture, păstrează și situația care dovedește aceste date. Pentru fiecare plată, evidența trebuie să permită identificarea beneficiarului, a brutului, a impozitului și a netului. Aceste detalii operaționale dau conținut evidenței nominale cerute de lege; formularul intern nu poate schimba obligația de distribuire integrală. [15] [11] [13]

Din obligația distribuirii integrale rezultă că operatorul nu poate păstra pentru sine o cotă din fond și nici nu poate transforma comisioanele sale de încasare prin card într-o reducere a bacșișului destinat salariaților. Impozitul reținut pentru salariat se evidențiază separat: distribuirea integrală a fondului brut este compatibilă cu plata către salariați a sumelor nete. [18] [13]

Angajarea sau încetarea contractului în cursul lunii

Pentru un salariat care începe ori încetează contractul în cursul lunii, punctul de plecare este formula din regulamentul aplicabil perioadei respective. Art. 2^3 nu impune împărțirea la toate zilele calendaristice ale lunii și nici acordarea automată a unei cote egale pentru o lună întreagă. Aceste rezultate pot apărea numai din criteriul ales și aplicat corect, nu dintr-o formulă legală generală. [16]

Dacă regula folosește orele efectiv participante la fond, la noul angajat se iau în calcul orele eligibile de după începerea activității, iar la persoana care pleacă, cele eligibile până la încetare. Dacă regula folosește ture sau puncte, calculul se face pe acea bază. Situația contractului, evidența activității și perioada fondului trebuie să poată fi corelate. Acesta este modul de aplicare a unui criteriu convenit prin regulament, nu o obligație legală de a folosi orele în toate unitățile. [16]

Exemplu de formulă aleasă prin regulament: fond brut de 1.000 lei pentru o perioadă, repartizat după 100 de ore eligibile cumulate. O persoană cu 10 ore eligibile primește 1.000 × 10 / 100 = 100 lei brut. La cota de 10%, impozitul este 10 lei și plata netă 90 lei. Exemplul se aplică la fel unei persoane nou intrate sau unei persoane care pleacă, dacă orele sale aparțin perioadei fondului. Procentele de repartizare și numărul orelor sunt date ilustrative. [16] [13] [24] [30]

La plecare, este utilă o situație de închidere: perioada acoperită, criteriul aplicat, suma deja repartizată, plățile făcute și soldul de achitat. Dacă suma a fost deja individualizată pentru activitatea prestată, simpla încetare a contractului nu constituie, în art. 2^3, un temei pentru a transforma acea datorie în bani ai operatorului. Această concluzie rezultă din obligația distribuirii integrale și a evidenței nominale; cuantumul concret depinde de regulament și de datele perioadei. Articolul nu fixează un termen special unic de lichidare a bacșișului la încetare, astfel că procedura trebuie să stabilească explicit momentul decontării. [16]

Comunicarea regulii este esențială inclusiv pentru noul angajat: informarea se face în prima zi de lucru, iar o modificare a formulei trebuie comunicată potrivit regulilor regulamentului intern. O formulă creată după închiderea perioadei nu explică repartizarea care trebuia făcută potrivit regulii aplicabile atunci. [21] [22] [23] [16]

Se poate distribui zilnic în numerar bacșișul încasat prin card?

Procedura poate prevedea distribuirea zilnică în numerar, inclusiv pentru bacșișul încasat prin card, dacă există numerar real disponibil, plata este documentată și impozitul este reținut. Această posibilitate rezultă din faptul că art. 2^3 alin. (8) lasă operatorului stabilirea procedurii și modalității distribuirii, fără să impună o frecvență lunară ori identitatea dintre mijlocul de încasare și cel de plată. Este o concluzie de aplicare a textului, nu o dispoziție care ar permite orice retragere din sertarul casei. [17] [13] [31] [33]

Plata trebuie să respecte regulile și limitele legale aplicabile operațiunilor în numerar. [31]

Încasarea prin card se urmărește ca încasare prin card și decontare bancară. Ea nu mărește singură numerarul fizic din casierie. Pentru plata în numerar trebuie să existe efectiv banii necesari, proveniți din operațiuni reale și documentate. Registrul de casă privește încasările și plățile în numerar și stabilește soldul zilnic; nu transforma încasarea prin card într-o încasare fictivă în numerar pentru a acoperi o plată. [33] [32]

Un circuit practic pentru fiecare distribuire zilnică este următorul:

  1. Centralizează bacșișul înregistrat în perioada sau tura relevantă și păstrează distincția dintre încasările în numerar și cele prin card. Aplică regula din regulament, fără să confunzi fondul de repartizat cu soldul fizic al casieriei. [6] [15] [33]
  2. Întocmește evidența nominală a distribuirii: brut pentru fiecare persoană, impozitul reținut și netul de plată. Reținerea se face la fiecare distribuire. [11] [13] [24]
  3. Documentează plata către beneficiari. Dispoziția de plată către casierie, cod 14-4-4, este documentul utilizabil când nu există alt document prin care se dispune plata; ea servește și ca document justificativ în condițiile prevăzute de normele contabile. Evidența nominală de repartizare și documentul care dovedește plata trebuie să poată fi corelate. [31] [11]
  4. Înregistrează operațiunea efectivă în registrul de casă, întocmit zilnic pe baza documentelor justificative de încasări și plăți, și verifică soldul real rămas. Dacă numerarul disponibil nu acoperă plata, alege o plată prin cont sau asigură numerarul printr-o operațiune reală, înregistrată. [32] [33] [17]

Nu se predă salariaților întregul brut fără reținerea impozitului. De exemplu, 300 lei bacșiș în numerar și 700 lei prin card formează un fond brut de 1.000 lei. Dacă tot fondul se distribuie, impozitul total aferent exemplului este 100 lei, iar netul de achitat 900 lei. Plata celor 900 lei în numerar presupune existența acestei sume în casierie, chiar dacă numai 300 lei provin din bacșiș încasat în numerar. Cei 700 lei prin card rămân înregistrați pe circuitul lor bancar; impozitul de 100 lei rămâne o obligație de achitat bugetului. Exemplul nu presupune existența unor bani care lipsesc fizic și nu autorizează retragerea nedocumentată a încasărilor. [13] [24] [26] [33] [31]

Impozitul, declarațiile și termenele angajatorului

Bacșișul distribuit în condițiile art. 2^3 este venit din alte surse al salariatului, cu impozit de 10% din brut, reținut de operator la momentul distribuirii. Impozitul este final. Pentru aceste sume nu se aplică titlul V al Codului fiscal privind contribuțiile sociale obligatorii: nu se calculează contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate sau contribuția asiguratorie pentru muncă. Regimul nu permite reîncadrarea fiscală a sumelor ca salarii sau venituri asimilate salariilor. [13] [24] [25] [30]

Calculul este: impozit = brut repartizat × 10%; net = brut repartizat − impozit. Fondul se individualizează pe fiecare beneficiar. Nu se aplică deducerea personală salarială acestui calcul pe brut. Momentul încasării de la client și cel al distribuirii pot fi diferite; pentru reținerea impozitului contează distribuirea către salariat, iar termenul de plată se raportează la luna reținerii. [11] [13] [24] [26]

Obligație Cine și ce face Termen
Calcul și reținere Operatorul calculează și reține impozitul la distribuirea către fiecare salariat. [13] La momentul distribuirii, inclusiv dacă plata este zilnică. [13]
D100 și plata impozitului Plătitorul declară impozitul în formularul 100, la obligația „Impozit pe veniturile din alte surse”, poziția 690, și îl achită la bugetul de stat. [36] [28] [26] Până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. [26] [28]
D205 Plătitorul face raportarea anuală pe beneficiari și selectează categoria distinctă „Venituri provenite din încasarea bacșișului de către salariați”. [29] [35] Până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului următor anului raportat. [34] [29]

Pentru calculul termenelor fiscale se aplică regulile de procedură civilă, dacă legislația fiscală nu dispune altfel: când ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Există o regulă specială pentru scadențele și declarațiile care ar ajunge la 25 decembrie: termenul este 21 decembrie, iar dacă 21 decembrie este nelucrătoare, se folosește ultima zi lucrătoare anterioară. Nu aplica acestei excepții regula generală de mutare în ziua lucrătoare următoare. [1] [4] [2]

D205 se corelează cu evidențele nominale și cu impozitul declarat în cursul anului; raportarea anuală este distinctă de declararea și plata lunară. Plata impozitului după scadență atrage, potrivit regulii generale, dobânzi și penalități de întârziere. [28] [29] [3]

Pentru acest bacșiș, raportarea salarială prin D112 nu înlocuiește D100 și D205. Salariatul nu depune declarația unică numai pentru bacșișul astfel impozitat final și exclus din contribuțiile sociale; eventualele obligații pentru alte venituri ale sale se analizează separat. [37] [27] [25] [13]

Termene și repere procedurale

REGULĂInformarea salariatului despre regulamentul intern
Interval

În prima zi de lucru. [21]

De când începe

Începerea activității salariatului la angajator. [21]

Cum se aplică

Angajatorul comunică prevederile și păstrează dovada îndeplinirii obligației în prima zi de lucru. [21]

Consecințe

Regulamentul produce efecte față de salariat de la momentul luării la cunoștință. [22]

[21][23][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Modificările regulamentului sunt supuse procedurilor de informare prevăzute de art. 243. [23]

REGULĂDeclararea și plata impozitului pe bacșiș
Interval

Până la 25 inclusiv a lunii următoare reținerii impozitului. [26] [28]

De când începe

Distribuirea bacșișului către salariat și reținerea impozitului de către operator. [13]

Cum se aplică

Se identifică luna distribuirii și reținerii, apoi data de 25 a lunii următoare. Declararea se face prin D100, poziția 690. [26] [28] [36]

Consecințe

Neachitarea la scadență generează, potrivit regulii generale, dobânzi și penalități de întârziere. [3]

[26][28][13][36][1][4][2][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În lipsa unei derogări fiscale, ultima zi nelucrătoare mută termenul în prima zi lucrătoare următoare. [1] [4]

  • Pentru un termen care s-ar împlini la 25 decembrie, se aplică 21 decembrie sau ultima zi lucrătoare anterioară dacă 21 este nelucrătoare. [2]

REGULĂRaportarea anuală a bacșișului prin D205
Interval

Până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat. [34]

De când începe

Încheierea anului pentru care plătitorul raportează veniturile cu impozit reținut la sursă, pe beneficiari. [29]

Cum se aplică

Se folosește ultima zi calendaristică a lunii februarie din anul următor celui raportat și categoria distinctă pentru bacșiș. [34] [35]

Consecințe

Omiterea D205 lasă neîndeplinită obligația anuală de raportare nominală, chiar dacă impozitul a fost declarat și plătit lunar. Obligațiile sunt distincte. [28] [29]

[34][29][35][1][4][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare, potrivit regulii generale aplicabile termenelor fiscale. [1] [4]

Lista ta de pași

  • Există regulamentul de distribuire și dovada comunicării sale, inclusiv pentru noii angajați și pentru modificări. [11] [21] [23]

  • Criteriul de repartizare poate fi refăcut din date; intrările și ieșirile în cursul perioadei sunt tratate potrivit aceleiași reguli aplicabile. [15] [16]

  • Evidența nominală explică pentru fiecare beneficiar brutul, impozitul reținut și netul plătit. [11] [13]

  • La plata în numerar există bani reali, document justificativ și înregistrare în registrul de casă; încasările prin card nu sunt transformate în încasări fictive în numerar. [31] [32] [33]

  • D100 și plata impozitului sunt urmărite la termenul lunar, iar D205 la termenul anual și în categoria distinctă pentru bacșiș. [36] [26] [28] [35] [34]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Regimul special analizat privește bacșișul voluntar din activitățile de restaurante și baruri prevăzute de art. 2^3. [5]

  • Bacșișul se contabilizează ca datorie, cu analitic distinct, și se distribuie integral salariaților pe baza unei evidențe nominale și a procedurii din regulamentul intern. [11]

  • Nu există o formulă legală unică de împărțire; criteriile sunt stabilite în regulament și aplicate cu respectarea nediscriminării. [15] [20]

  • Regulamentul se întocmește cu consultarea reprezentării salariaților, după caz, și se comunică fiecărui salariat în prima zi de lucru; produce efecte de la luarea la cunoștință. [19] [21] [22]

  • Pentru angajarea sau încetarea contractului în cursul lunii se aplică regula de repartizare a perioadei; calculul pe ore este numai un exemplu de criteriu, nu o proratare impusă tuturor de lege. [16]

  • Procedura poate permite plata zilnică în numerar a bacșișului încasat prin card, cu numerar efectiv, documente și reținerea impozitului; această posibilitate rezultă din libertatea operatorului de a stabili modalitatea de distribuire. Plata rămâne supusă regulilor și limitelor legale aplicabile operațiunilor în numerar. [17] [31] [33] [13]

  • Salariatului i se calculează un impozit final de 10% din bacșișul brut distribuit, reținut la distribuire; netul este brutul minus impozitul. [13] [24] [25] [30]

  • Bacșișului distribuit potrivit art. 2^3 nu i se aplică titlul V privind contribuțiile sociale obligatorii și nu poate fi reîncadrat fiscal ca salariu. [13]

  • Operatorul declară impozitul prin D100, poziția 690, și îl plătește până la 25 inclusiv a lunii următoare reținerii, cu ajustările legale pentru zile nelucrătoare și decembrie. [36] [28] [26] [1] [4] [2]

  • D205 raportează anual veniturile pe beneficiari, în categoria distinctă pentru bacșiș, până în ultima zi din februarie a anului următor, cu prelungirea legală dacă aceasta este nelucrătoare. [29] [35] [34] [1] [4]

Fiscalitatea beneficiilor și verificarea plafoanelor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 155 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 155 alin. (2)
    (2) Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadența și/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente și/sau se declară până la data de 21 decembrie. în situația în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanțele fiscale sunt scadente și/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 173 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 173 alin. (1)
    (1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (1) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (1)
    (1) Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri și alte activități de servire a băuturilor». Bacșișul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (2) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (2)
    (2) Pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), bacșișul încasat de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (3) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (3)
    (3) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (4) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (4)
    (4) Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (5) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (5)
    (5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, operatorii economici prevăzuți la alin. (1) nu au obligația de a evidenția bacșișul pe bonul fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (6) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (6)
    (6) Bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacșiș».
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (8) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (8)
    (8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (9) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (9)
    (9) Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (10) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (10)
    (10) Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii prevăzute la alin. (8) sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuții sociale obligatorii din același act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (11) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (11)
    (11) În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, prevăzută la alin. (5), se optează pentru evidențierea bacșișului pe bonul fiscal, prevederile prezentului articol sunt aplicabile integral în mod corespunzător, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (8) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (8)
    (8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (8) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (8)
    (8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (8) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (8)
    (8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (8) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (8)
    (8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul I / art. 241 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul I / art. 241
    Regulamentul intern se întocmește de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul I / art. 242 / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul I / art. 242 / lit. b)
    b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul I / art. 243 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul I / art. 243 / alin. (1)
    (1) Angajatorul are obligația de a aduce la cunoștința fiecărui salariat prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, și de a face dovada îndeplinirii acestei obligații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul I / art. 243 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul I / art. 243 / alin. (3)
    (3) Regulamentul intern își produce efectele față de salariat de la momentul luării la cunoștință a acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XI / Capitolul I / art. 244 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XI / Capitolul I / art. 244
    Orice modificare ce intervine în conținutul regulamentului intern este supusă procedurilor de informare prevăzute la art. 243.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 115 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 115 alin. (1)
    (1) Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote de: a) 10% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-g), j)-k 1 ) și m 2 ); b) 16% pentru veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. h) și i).
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 115 alin. (2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 115 alin. (2)
    (2) Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 115 alin. (3) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 115 alin. (3)
    (3) Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 116 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 116 alin. (1)
    (1) Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele prevăzute la art. 115 alin. (1), precum și din cele prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l), m) și m 1 ) au obligația de a depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la termenul legal de depunere prevăzut la art. 122 alin. (3)
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 132 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 132 alin. (1)
    (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să calculeze, să rețină, să plătească și să declare impozitul reținut la sursă, până la termenul de plată a acestuia inclusiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția electronică ANAFLege · art. 132 alin. (2) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 132 alin. (2)
    (2) Plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor au obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepția plătitorilor de venituri din salarii și asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceștia având obligația depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția electronică ANAFNormă · Titlul IV, capitolul X, pct. 34 alin. (1) lit. i)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV, capitolul X, pct. 34 alin. (1) lit. i)
    i) veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului, potrivit prevederilor legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile, anexa nr. 2 la OMFP nr. 2634/2015Normă · Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Dispoziție de plată/încasare către casierie (cod 14-4-4) · forma din 1 august 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Dispoziție de plată/încasare către casierie (cod 14-4-4)
    Dispoziția de plată/încasare către casierie servește ca: - dispoziție pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.; - dispoziție pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozițiilor legale; - document justificativ de înregistrare în Registrul de casă și în contabilitate, în cazul plăților în numerar efectuate fără alt document justificativ. Dispoziția de plată/încasare către casierie se întocmește: - în cazul utilizării ca dispoziție de plată, când nu există alte documente prin care se dispune plata (ex.: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.); - în cazul utilizării ca dispoziție de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.; - în cazul utilizării ca dispoziție de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune încasarea (avize de plată, somații de plată etc.).
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile, anexa nr. 2 la OMFP nr. 2634/2015Normă · Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Registrul de casă (cod 14-4-7A și cod 14-4-7bA) · forma din 1 august 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Registrul de casă (cod 14-4-7A și cod 14-4-7bA)
    Registrul de casă servește ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar (lei sau valută), efectuate prin casieria entității; - document de stabilire, la sfârșitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă. Registrul de casă se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile, anexa nr. 2 la OMFP nr. 2634/2015Normă · Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Registrul de casă (cod 14-4-7A și cod 14-4-7bA) · forma din 1 august 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 2, grupa a IV-a, Registrul de casă (cod 14-4-7A și cod 14-4-7bA)
    Registrul de casă servește ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar (lei sau valută), efectuate prin casieria entității; - document de stabilire, la sfârșitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă. Registrul de casă se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: OPANAF nr. 179/2022 – formularul 205 și instrucțiunile de completareFormular oficial · Anexa nr. 1, instrucțiuni, I pct. 6.1 lit. a) · forma din 11 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 1, instrucțiuni, I pct. 6.1 lit. a)
    6.1. Declarația se completează și se depune anual: a) până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: OPANAF nr. 179/2022 – formularul 205 și instrucțiunile de completareFormular oficial · Anexa nr. 1, instrucțiuni, II pct. 7.5 · forma din 11 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 1, instrucțiuni, II pct. 7.5
    7.5. Categoria „Venituri provenite din încasarea bacșișului de către salariați“ se selectează în cazul sumelor provenite din încasarea bacșișului de către salariați, calificate ca venituri din alte surse, pentru care impozitul pe venit datorat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: ANAF Brașov – Impozitarea veniturilor din premii, jocuri de noroc și alte surseGhid oficial · p. 16, Declarare impozit, primul punct – formularul 100, poziția 690 · forma din 25 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. 16, Declarare impozit, primul punct – formularul 100, poziția 690
    prin formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” poziţia 690 “Impozit pe veniturile din alte surse”;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Ordonanța de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscaleNormă · art. 2^3 alin. (10) · forma din 2 februarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2^3 alin. (10)
    (10) Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii prevăzute la alin. (8) sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuții sociale obligatorii din același act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Fiscalitatea beneficiilor și verificarea plafoanelorC04 · 21 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C19-007 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/activitatea-in-horeca-si-bacsisul/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision