Concediul de risc maternal: evaluare, durată și indemnizație

O firmă cu mai puțin de 5 angajați trebuie să asigure evaluarea riscurilor cu participarea medicului de medicina muncii. Dacă riscul nu poate fi înlăturat prin adaptarea muncii ori repartizarea la un post sigur, salariata poate beneficia de concediu de risc maternal, în condițiile legii. Durata totală este de cel mult 120 de zile calendaristice, iar indemnizația reprezintă 75% din baza legală de calcul, fără condiție de stagiu de asigurare. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7]

ACTUALIZAT: 19 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 12 minute
CATEGORIE: Sarcină, copii și familie

Cuprins · 13 secțiuni

01Cui se adresează
02Poate o firmă cu sub 5 angajați să refuze evaluarea?
03Când se poate acorda concediul de risc maternal
04Documentele și pașii pentru salariată și angajator
05Termenele au declanșatoare diferite
06Ce fac dacă angajatorul refuză sau amână evaluarea?
07Cât durează și când se poate acorda
08Se cere vechime sau stagiu de asigurare?
09Cum se calculează indemnizația și cine o plătește
10Termene și repere
11Lista ta de pași
12Întrebări frecvente
13Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Salariate gravide, care au născut recent sau care alăptează și angajatorii lor, inclusiv firme cu mai puțin de cinci angajați.
Procedura de protecție a maternității în raporturile de muncă sau de serviciu.
Delimitarea dreptului persoanelor asigurate prin contract de procedura organizată prin angajator.

✕ NU ACOPERĂ

Calculul fiscal al sumei nete și tratamentul contribuțiilor individuale.
Calculul individual cu mai mulți angajatori, perioade transfrontaliere ori contracte de asigurare istorice cu regim tranzitoriu.
Formulele zilnice detaliate, modelele de formulare și excepțiile procedurale care depind de forma curentă a normelor aprobate prin Ordinul nr. 15/2018/1.311/2017.
Aplicarea unor versiuni istorice la concedii din alte perioade.

Poate o firmă cu sub 5 angajați să refuze evaluarea?

Numărul mic de angajați nu înlătură obligația de evaluare. Pentru activitățile care pot prezenta un risc specific, OUG nr. 96/2003 cere evaluarea naturii, gradului și duratei expunerii salariatei, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii. Rezultatele și măsurile necesare trebuie consemnate într-un raport scris. Obligația nu este condiționată de existența unui număr minim de angajați. [1]

HG nr. 355/2007 impune respectarea regulilor privind supravegherea sănătății lucrătorilor în toate domeniile, în sectorul public și în cel privat. Angajatorul asigură fondurile și condițiile serviciilor medicale profilactice necesare, fără costuri pentru lucrători. Prin urmare, lipsa unui serviciu medical organizat de firmă sau costul evaluării nu justifică transferarea acestei obligații către salariată. [2] [8] [9]

În microîntreprinderile și întreprinderile mici cu activități fără riscuri deosebite, angajatorul își poate asuma anumite atribuții de securitate și sănătate în muncă dacă are capacitatea necesară. Această regulă privește organizarea activității de prevenire; nu înlocuiește participarea medicului de medicina muncii impusă pentru evaluarea riscului maternal. [10] [11] [1]

Când se poate acorda concediul de risc maternal

Pentru salariate, concediul de risc maternal protejează sănătatea și securitatea femeii gravide, a celei care a născut recent ori care alăptează și, după caz, a fătului sau a copilului. Evaluarea trebuie să țină cont de situația concretă a salariatei și de evoluția sarcinii, lăuziei sau alăptării. Un raport general despre postul ocupat nu înlocuiește această evaluare particulară. [12] [13]

Dacă evaluarea evidențiază un risc, angajatorul trebuie mai întâi să modifice temporar condițiile și/sau programul de muncă, potrivit recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale. Dacă această măsură nu este posibilă sau nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, urmează repartizarea la un alt post fără riscuri, cu menținerea veniturilor salariale. Concediul intervine când nici această repartizare nu poate fi asigurată din motive justificate obiectiv. [3] [4]

Existența sarcinii nu conferă automat dreptul la 120 de zile de concediu de risc maternal. Documentul care confirmă sarcina, evaluarea riscurilor profesionale și certificatul de concediu medical au funcții diferite în această procedură. [14] [1] [15]

Documentele și pașii pentru salariată și angajator

1. Anunță angajatorul în scris și anexează documentul medical. Pentru salariata gravidă, documentul este eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist și atestă starea de graviditate. Normele prevăd prezentarea copiei documentului medical angajatorului în maximum 5 zile lucrătoare de la eliberare; documentul trebuie să cuprindă și recomandările privind protecția la locul de muncă. Păstrează o copie și dovada depunerii. [14] [16]

2. Angajatorul înștiințează medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă (ITM). Termenul este de 10 zile lucrătoare de la anunțarea în scris a situației de către salariată. Normele cer transmiterea copiilor documentelor depuse. [17] [18]

3. Angajatorul și medicul de medicina muncii evaluează riscurile și întocmesc raportul. Raportul identifică activitatea, factorii de risc, natura și durata expunerii, măsurile de prevenire, recomandările medicale și concluzia privind păstrarea ori schimbarea postului. Pentru examenele medicale profilactice, angajatorul completează și semnează fișa de identificare a factorilor de risc profesional. [1] [19] [20]

4. Salariata primește informarea scrisă și se aplică măsurile de protecție. Informarea comunică rezultatul evaluării și măsurile necesare. Modelul oficial include schimbările de program, condiții sau post și, când acestea sunt imposibile, motivele concrete și recomandarea medicului de medicina muncii privind concediul de risc maternal. [21] [22]

5. Dacă sunt îndeplinite condițiile concediului, se obține certificatul medical și se depune pentru plată. Solicită adeverința eliberată de plătitorul indemnizațiilor: ordonanța prevede eliberarea acesteia și pentru riscul maternal. [23] OUG nr. 96/2003 prevede eliberarea certificatului de medicul de familie sau de medicul specialist și prezentarea la consultațiile prenatale și postnatale. Ca regulă generală, certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. [15] [24] [25]

Termenele au declanșatoare diferite

Termenele pentru notificare, evaluare și control nu sunt același termen. [16] [17] [13] [19] [26]

Demers	Cine îl face	Termen și moment de la care se calculează
Prezentarea copiei documentului medical	Salariata	Maximum 5 zile lucrătoare de la eliberare. [16]
Înștiințarea medicului de medicina muncii și a ITM	Angajatorul	10 zile lucrătoare de la informarea scrisă primită de la salariată. [17]
Evaluarea specifică	Angajatorul, cu participarea medicului de medicina muncii	Art. 8 alin. (2) lit. b) din norme prevede 10 zile de la informarea scrisă sau evaluarea concomitentă cu evaluarea generală a riscurilor; textul acestui termen nu folosește calificarea „lucrătoare”. [13]
Transferul la postul recomandat prin raport	Angajatorul	Cel mult 15 zile lucrătoare de la încheierea raportului de evaluare. [19]
Înaintarea raportului destinatarilor prevăzuți de norme	Angajatorul	5 zile lucrătoare de la întocmire, inclusiv către ITM și medicul de medicina muncii din direcția de sănătate publică (DSP). [19]
Verificarea condițiilor de muncă	Medicul de medicina muncii din DSP și ITM	Maximum 30 de zile lucrătoare de la informarea de către angajator. [26]

Termenele de 60 de zile pentru evaluare și de 5 zile lucrătoare pentru transfer, prevăzute în legătură cu intrarea în vigoare a normelor din 2004, descriu măsuri tranzitorii; nu sunt termene noi care încep la fiecare sarcină. [13] [19]

Termenul pentru transfer trebuie corelat cu obligația de protecție: când evaluarea evidențiază riscul, angajatorul aplică măsurile de adaptare a condițiilor sau programului prevăzute de lege. Termenul maxim nu justifică menținerea unei expuneri pe care aceste măsuri trebuie să o prevină. [3] [19]

Ce fac dacă angajatorul refuză sau amână evaluarea?

Depune o solicitare scrisă care identifică notificarea anterioară și cere organizarea evaluării cu medicul de medicina muncii, comunicarea rezultatului și aplicarea măsurilor recomandate. Dacă firma afirmă că nu poate adapta munca ori nu are un post sigur, cere ca motivele să fie consemnate în informarea privind protecția maternității. Aceste documente corespund etapelor pe care angajatorul trebuie să le parcurgă. [1] [21] [3] [22]

Pentru neîndeplinirea obligațiilor de notificare, informare ori adaptare a muncii, poți sesiza ITM. În privința obligației de evaluare prevăzute de art. 5 din OUG nr. 96/2003, ordonanța atribuie competențe de constatare și sancționare personalului împuternicit din DSP. Încălcarea obligației de evaluare intră în intervalul de amendă de 2.500–5.000 lei prevăzut de art. 27 alin. (1) lit. a). Atașarea notificării, a documentului medical și a refuzului primit ajută la identificarea situației reclamate. [27]

Angajatorul nu are un drept discreționar de a refuza efectele concediului atunci când condițiile legale sunt îndeplinite. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit prin Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025, pronunțată în procedura hotărârii prealabile, că riscul maternal reprezintă un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă, în sensul art. 50 lit. b) din Codul muncii. Motivarea precizează că efectul rezultă din lege, iar angajatorul este obligat să îl recunoască. Această dezlegare nu înlocuiește evaluarea medicală și documentele necesare fiecărei salariate. [28] [29] [30]

Caracterul obligatoriu al dezlegării rezultă expres din dispozitiv; caracterul definitiv al hotărârii nu este menționat separat, iar soluția definitivă a apelului individual nu este stabilită prin această decizie. Concluzia privește natura suspendării. [30]

Contextul hotărârii. Sesizarea provenea din apelul unei salariate medic rezident, care ceruse încadrarea ca specialist și diferențe de drepturi salariale. Ea beneficiase de risc maternal, apoi de maternitate și de concediu pentru creșterea copilului. Criticase calificarea riscului maternal drept suspendare de drept, în lipsa unui text care să îl numească expres astfel. Acestea sunt contextul procesului și argumentul salariatei; ele nu arată dacă apelul a fost câștigat. [31] [32]

ÎCCJ a explicat că riscul maternal este o măsură de protecție condiționată de ineficiența celorlalte măsuri. Instanța a exclus încadrarea la art. 50 lit. i), care ar presupune o prevedere expresă distinctă, și a reținut art. 50 lit. b), având în vedere imposibilitatea de a presta activitatea din motive medicale neimputabile. Raționamentul explică suspendarea de drept și păstrează condițiile speciale ale concediului. [33] [34] [35]

Cât durează și când se poate acorda

Limita este de 120 de zile calendaristice în total, acordate integral sau fracționat, potrivit recomandării medicale și condițiilor legale. Nu este un nou plafon pentru fiecare certificat și nu se dublează prin împărțirea concediului înainte și după naștere. [15] [5]

Pentru salariata gravidă, concediul de risc maternal se poate acorda înainte de data solicitării concediului de maternitate. Pentru cea care a născut recent sau alăptează, se poate acorda după revenirea din concediul de lăuzie obligatoriu, dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea copilului. Nu se suprapune cu alte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005. [4] [15]

Categoria salariatei care a născut recent presupune reluarea activității după lăuzie și solicitarea în scris a protecției, cu document medical, în cel mult 6 luni de la naștere. Pentru salariata care alăptează, notificarea scrisă privește începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare și este însoțită de documentele medicale corespunzătoare. [36] [37]

Pentru salariata care beneficiază de concediu de maternitate, concediul de risc maternal nu scurtează cele minimum 42 de zile de lăuzie obligatorie după naștere. Normele prevăd și posibilitatea acordării riscului maternal înainte sau după naștere pentru salariata care nu îndeplinește condițiile concediului de maternitate, cu păstrarea condițiilor specifice de protecție și a plafonului de 120 de zile. [38] [5]

Pentru durata și indemnizația concediului de sarcină și lăuzie, vezi Concediul de maternitate: durată și indemnizație.

Se cere vechime sau stagiu de asigurare?

Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de asigurare. Nu trebuie împlinit stagiul de 6 luni cerut, ca regulă, pentru indemnizația de maternitate. Aceasta este o derogare expresă prevăzută de OUG nr. 158/2005; celelalte condiții privind riscul, măsurile de protecție și documentele medicale rămân aplicabile. [6] [39] [4]

Lipsa stagiului minim nu înseamnă lipsa unei baze pentru calculul indemnizației. Pentru persoanele cu mai puțin de 6 luni de asigurare, art. 10 alin. (6) folosește media veniturilor lunare realizate sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate. Lunile nelucrate nu trebuie introduse automat cu venit zero pentru a împărți suma la șase. [40]

OUG nr. 158/2005 extinde expres dreptul și la persoanele asigurate prin contract pentru concedii și indemnizații, prevăzute de art. 1 alin. (2). Pentru acestea, regula lipsei stagiului se aplică în mod corespunzător, iar baza riscului maternal este media veniturilor lunare asigurate înscrise în contract. Procedura cu angajator și ITM descrisă mai sus privește raporturile de muncă. [41] [42] [43]

Cum se calculează indemnizația și cine o plătește

Indemnizația de risc maternal reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit art. 10 din OUG nr. 158/2005. Pentru salariate, regula generală folosește media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni relevante pentru stagiu, în limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă. Dacă există mai puțin de 6 luni de asigurare, se aplică regula specială a veniturilor realizate sau a primei luni de activitate. [7] [44] [40]

Pentru a verifica aplicarea procentului: dacă baza legală relevantă este 6.000 lei, 75% din aceasta înseamnă 4.500 lei. Acesta este un exemplu de aplicare a procentului; suma efectivă pentru o lună depinde și de zilele indemnizabile. Din perioada de concediu exprimată în zile calendaristice se plătesc zilele lucrătoare, ținând cont de sărbătorile nelucrătoare și de programul de muncă. [7] [45]

Indemnizația este suportată integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Pentru salariate, plata lunară este efectuată de angajator, cel târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna respectivă, pe baza certificatului medical. Sursa din care se suportă indemnizația și persoana care o plătește salariatei sunt aspecte diferite. [6] [25] [46]

Pentru concediile de risc maternal acordate începând cu 1 iunie 2026, este aplicabilă excepția de la diminuarea indemnizației cu o zi. Nu se elimină automat prima zi indemnizabilă prin aplicarea regulii generale introduse pentru alte concedii medicale. [47] [48] [49] [50]

Termene și repere procedurale

REGULĂDurata totală a concediului de risc maternal

Interval: Cel mult 120 de zile calendaristice cumulate. [5] [15]
De când începe: Acordarea concediului de risc maternal în condițiile medicale și de protecție la locul de muncă prevăzute de lege. [4] [15]
Cum se aplică: Se cumulează toate perioadele concediului, inclusiv dacă este fracționat; plafonul nu se reia la fiecare certificat și nu se dublează prin împărțirea înainte și după naștere. [5]
Consecințe: Acest temei nu permite acordarea unei durate totale mai mari de 120 de zile calendaristice. [15] [5]

[5][15][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Durata concretă se stabilește medical, în limita totală; concediul nu se suprapune cu alte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005. [15]
Se respectă momentul anterior maternității ori ulterior revenirii din lăuzia obligatorie și condiția privind nesolicitarea concediului pentru creșterea copilului. Pentru salariata care nu îndeplinește condițiile maternității, normele prevăd acordarea înainte sau după naștere, în condițiile legii. [4] [5]

REGULĂÎnștiințarea medicului de medicina muncii și a ITM

Interval: 10 zile lucrătoare. [17]
De când începe: Data la care angajatorul a fost anunțat în scris că salariata se află într-una dintre situațiile protejate. [17]
Cum se aplică: Angajatorul urmărește termenul exprimat în zile lucrătoare de la notificare și transmite înștiințarea către ambii destinatari; normele prevăd transmiterea copiilor documentelor depuse. [17] [18]
Consecințe: Încălcarea art. 7 alin. (1) constituie contravenție în intervalul de amendă de 2.500–5.000 lei prevăzut de ordonanță; sunt prevăzute competențe pentru inspectorii de muncă. [27]

[17][18][27][13][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Este obligația angajatorului de înștiințare, distinctă de termenul evaluării și de cel al verificării instituționale. [17] [13] [26]

REGULĂPrezentarea copiei documentului medical angajatorului

Interval: Maximum 5 zile lucrătoare. [16]
De când începe: Data eliberării documentului medical care atestă situația salariatei. [16]
Cum se aplică: Salariata prezintă angajatorului copia documentului în termenul de zile lucrătoare prevăzut de art. 6 alin. (6) din norme. [16]
Consecințe: Documentul și notificarea permit identificarea situației protejate și parcurgerea etapelor de înștiințare și evaluare; textul citat nu stabilește o pierdere automată a dreptului pentru simpla întârziere a copiei. [16] [18]

[16][18][14][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Documentul include starea medicală și recomandările de protecție; pentru sarcină, notificarea angajatorului este scrisă și însoțită de documentul medical. [16] [14]
Acest document atestă situația de maternitate; nu este, prin el însuși, certificatul de concediu medical care justifică plata. [16] [25]

REGULĂEvaluarea specifică a riscurilor

Interval: 10 zile; textul art. 8 alin. (2) lit. b) nu precizează „lucrătoare”. [13]
De când începe: Informarea în scris a angajatorului de către salariată, în cadrul procedurii de protecție a maternității. [13]
Cum se aplică: Normele prevăd evaluarea în termen de 10 zile de la informare sau concomitent cu evaluarea generală a riscurilor indicată de text. Participarea medicului de medicina muncii este obligatorie. [13] [1]
Consecințe: Raportul scris fundamentează măsurile de protecție și, dacă sunt îndeplinite condițiile, concediul; neîndeplinirea obligației de evaluare poate fi constatată și sancționată în competența prevăzută pentru DSP. [1] [4] [27]

[13][1][4][27][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Alternativa evaluării concomitente este păstrată potrivit textului normei; ea nu înlătură evaluarea particulară a salariatei și obligațiile de protecție când riscul este evidențiat. [13] [1] [3]
Termenul de 60 de zile din art. 8 alin. (2) lit. a) privea intrarea în vigoare a normelor din 2004 și nu începe din nou la fiecare notificare de sarcină. [13]

REGULĂPrezentarea certificatului medical pentru plată — termen general

Interval: Până cel târziu la data de 5 a lunii următoare. [25]
De când începe: Luna pentru care a fost acordat concediul medical. [25]
Cum se aplică: Reperul este data de 5 din luna următoare celei pentru care certificatul acordă concediul; nu este un termen de 5 zile lucrătoare de la eliberare. [25]
Consecințe: Certificatul constituie documentul justificativ pentru calculul și plata indemnizației; păstrează dovada prezentării la plătitor. [25]

[25][16]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Este descris termenul general din art. 36 alin. (2), pentru circuitul obișnuit al certificatului eliberat în condițiile legii. [25]
Predarea copiei documentului care atestă sarcina și prezentarea certificatului pentru plata concediului sunt demersuri distincte, cu termene diferite. [16] [25]

REGULĂTransferul la postul recomandat

Interval: Cel mult 15 zile lucrătoare. [19]
De când începe: Data încheierii raportului de evaluare care recomandă schimbarea locului de muncă. [19]
Cum se aplică: Angajatorul urmărește termenul în zile lucrătoare de la raport și transferă salariata la postul fără riscuri identificat prin evaluare. [19] [3]
Consecințe: Dacă repartizarea la un post sigur nu poate fi îndeplinită din motive justificate obiectiv, devine relevant dreptul la concediu de risc maternal, cu îndeplinirea condițiilor medicale. [4] [15]

[19][3][4][15][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenul de 5 zile lucrătoare din art. 9 alin. (4) privește situația tranzitorie de la intrarea în vigoare a normelor, nu orice sarcină nouă. [19] [13]
Transferul păstrează veniturile salariale; termenul maxim nu înlătură obligația aplicării măsurilor de protecție. [3]

REGULĂÎnaintarea raportului de evaluare

Interval: 5 zile lucrătoare. [19]
De când începe: Data întocmirii raportului. [19]
Cum se aplică: Angajatorul transmite raportul către medicul de medicina muncii din DSP, ITM, structura de protecție a muncii din unitate și destinatarii prevăzuți de art. 6 alin. (1) din OUG nr. 96/2003. [19]
Consecințe: Raportul comunică riscurile și măsurile rezultate din evaluare; salariata este informată în scris asupra rezultatelor și drepturilor de protecție. [19] [21]

[19][21][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Destinatarii interni se determină potrivit organizării unității, după caz. Transmiterea raportului și înștiințarea inițială privind situația salariatei sunt etape diferite. [19] [17]

REGULĂVerificarea instituțională a condițiilor de muncă

Interval: Maximum 30 de zile lucrătoare. [26]
De când începe: Informarea medicului de medicina muncii din DSP și a ITM de către angajator. [26]
Cum se aplică: Instituțiile verifică condițiile de muncă în termenul exprimat în zile lucrătoare de la informarea lor; acesta nu este termenul evaluării realizate de angajator. [26] [13]
Consecințe: Are loc verificarea condițiilor concrete de muncă; competența de constatare și sancționare depinde de obligația legală încălcată. [26] [27]

[26][13][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se referă la salariata care a notificat în scris una dintre situațiile protejate prevăzute de art. 2 lit. c)–e) din OUG nr. 96/2003. [26]

REGULĂSolicitarea protecției pentru salariata care a născut recent

Interval: Nu mai târziu de 6 luni de la naștere. [36]
De când începe: Nașterea copilului, pentru categoria salariatei care și-a reluat activitatea după concediul de lăuzie. [36]
Cum se aplică: Salariata solicită în scris măsurile de protecție și anexează documentul medical prevăzut de definiția legală, în intervalul de șase luni de la naștere. [36]
Consecințe: Încadrarea în această categorie permite aplicarea măsurilor specifice de protecție; termenul nu acordă automat 120 de zile de concediu. [36] [4]

[36][4][37]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Regula identifică categoria femeii care a născut recent. Categoria salariatei care alăptează are o notificare distinctă privind începutul și sfârșitul prezumat al alăptării. [36] [37]
Acordarea concediului păstrează condițiile privind revenirea din lăuzia obligatorie, nesolicitarea concediului pentru creșterea copilului și imposibilitatea repartizării la un post sigur. [4]

Lista ta de pași

Ca salariată, notifică în scris angajatorul și anexează copia documentului medical în maximum 5 zile lucrătoare de la eliberare; păstrează dovada depunerii. [14] [16]
Ca angajator, înștiințează medicul de medicina muncii și ITM în 10 zile lucrătoare de la notificare și organizează evaluarea specifică, inclusiv dacă firma are sub 5 angajați. [17] [1] [13]
Verifică raportul și informarea scrisă: ce risc există, ce schimbări de condiții sau program sunt posibile, ce post sigur poate fi oferit și ce motive obiective împiedică aplicarea acestor măsuri. [21] [3] [19] [22]
Dacă măsurile de protecție nu pot înlătura riscul, parcurge demersul medical pentru concediu și urmărește cumulul de maximum 120 de zile calendaristice, fără suprapunere cu alte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005. [4] [15] [5]
Solicită adeverința plătitorului indemnizațiilor, obține certificatul medical și prezintă-l plătitorului în circuitul obișnuit până la termenul general de 5 al lunii următoare; verifică baza de calcul, procentul de 75% și zilele lucrătoare indemnizabile. [25] [7] [44] [40] [45] [23]
Dacă angajatorul refuză ori amână, cere răspunsul și documentele în scris și sesizează ITM sau DSP potrivit obligației încălcate; evaluarea de la art. 5 intră în competența de sancționare prevăzută pentru DSP. [1] [21] [27]

Întrebări frecvente

Firma are doar trei angajați și spune că nu are medic de medicina muncii. Este un motiv legal de refuz?

Numărul de angajați nu înlătură obligația de evaluare cu participarea medicului de medicina muncii. Angajatorul trebuie să asigure organizarea și costurile serviciilor medicale profilactice necesare. Opțiunea de a gestiona anumite atribuții de securitate și sănătate în muncă într-o firmă mică nu înlocuiește participarea medicului. [1] [8] [10] [11]

Am numai două luni lucrate. Pot primi indemnizație de risc maternal?

Lipsa unui stagiu de 6 luni nu exclude dreptul: riscul maternal se acordă fără condiție de stagiu, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții legale. Pentru baza de calcul se folosesc veniturile lunare realizate sau, după caz, venitul din prima lună de activitate, potrivit regulii speciale. [6] [40] [4]

Pot primi 120 de zile înainte de naștere și încă 120 după naștere?

Nu. Limita de 120 de zile calendaristice este cumulată pentru concediul de risc maternal, inclusiv când este fracționat. Momentul acordării trebuie să respecte regulile aplicabile înainte de maternitate și după lăuzia obligatorie. [5] [4]

Indemnizația este 75% din ultimul salariu primit în cont?

Procentul de 75% se aplică bazei legale calculate potrivit OUG nr. 158/2005. Pentru salariate, punctul de plecare este venitul brut asigurat din perioada relevantă, cu regula specială dacă există mai puțin de 6 luni de asigurare; plata se raportează la zilele lucrătoare indemnizabile. [7] [44] [40] [45]

De reținut

Arată cele 33 idei principale ale ghidului

Obligația de evaluare a riscului maternal se aplică și unei firme cu mai puțin de 5 angajați; OUG nr. 96/2003 nu condiționează această obligație de un prag de personal. [1] [2]
Evaluarea specifică este efectuată de angajator cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar riscurile și măsurile se consemnează în raport scris. [1]
Posibilitatea de a gestiona anumite atribuții de securitate și sănătate în muncă într-o firmă mică nu înlocuiește participarea obligatorie a medicului de medicina muncii la evaluarea riscului maternal. [10] [11] [1]
Riscul maternal privește protecția salariatei gravide, a celei care a născut recent ori alăptează și, după caz, a fătului sau copilului; evaluarea este particulară situației sale. [12] [13]
Dacă evaluarea evidențiază risc, prima măsură este adaptarea temporară a condițiilor și/sau programului de muncă, potrivit recomandării medicale și cu menținerea veniturilor salariale. [3]
Dacă adaptarea nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul repartizează salariata la un post fără riscuri, cu menținerea veniturilor salariale. [3]
Concediul de risc maternal presupune imposibilitatea obiectiv justificată de a asigura repartizarea la un post sigur; sarcina nu dă automat dreptul la 120 de zile. [4] [15]
Salariata gravidă notifică angajatorul în scris și anexează documentul medical care atestă sarcina; copia se prezintă în maximum 5 zile lucrătoare de la eliberare și cuprinde recomandările de protecție. [14] [16]
Angajatorul înștiințează medicul de medicina muncii și ITM în termen de 10 zile lucrătoare de la notificarea scrisă a situației. [17]
Normele prevăd evaluarea în 10 zile de la informarea scrisă sau concomitent cu evaluarea generală a riscurilor; acest termen nu este formulat în zile lucrătoare. [13]
Raportul descrie activitatea, riscurile, expunerea, prevenția, recomandarea medicală și concluzia privind postul; fișa factorilor de risc pentru examenele profilactice este completată și semnată de angajator. [19] [20]
Angajatorul informează salariata în scris asupra evaluării și măsurilor; modelul informării include motivele imposibilității adaptării ori transferului și recomandarea medicului de medicina muncii. [21] [22]
Transferul recomandat prin raport se face în maximum 15 zile lucrătoare de la încheierea raportului; raportul se înaintează destinatarilor prevăzuți de norme în 5 zile lucrătoare de la întocmire. [19]
Medicul de medicina muncii din DSP și ITM verifică condițiile de muncă în maximum 30 de zile lucrătoare de la informarea de către angajator. [26]
Termenele speciale de 60 de zile pentru evaluare și de 5 zile lucrătoare pentru transfer, legate de intrarea în vigoare a normelor din 2004, sunt tranzitorii. [13] [19]
Certificatul de risc maternal este eliberat de medicul de familie sau specialist, în condițiile prezentării la consultațiile prenatale și postnatale. [15] [24]
Încălcarea obligației de evaluare de la art. 5 intră în intervalul de amendă de 2.500–5.000 lei și în competența de constatare și sancționare prevăzută pentru DSP; ITM are competențe pentru notificare, informare și adaptarea muncii. [27]
Decizia ÎCCJ nr. 361/2025 (hotărâre prealabilă) stabilește obligatoriu că riscul maternal suspendă de drept contractul individual de muncă în sensul art. 50 lit. b); dacă sunt îndeplinite condițiile legale, angajatorul trebuie să recunoască efectele concediului. [28] [29] [30] Soluția definitivă din litigiul individual nu rezultă din decizie; ghidul se sprijină numai pe dezlegarea obligatorie. [30]
Durata concediului de risc maternal este de maximum 120 de zile calendaristice cumulate, integral sau fracționat; plafonul nu se reia la fiecare certificat sau prin împărțirea înainte și după naștere. [15] [5]
Pentru salariata gravidă, riscul maternal se acordă înaintea maternității; pentru salariata care a născut recent ori alăptează, după revenirea din lăuzia obligatorie, dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea copilului. [4]
Riscul maternal nu se acordă simultan cu alte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005. [15]
Protecția în categoria salariatei care a născut recent este solicitată în scris, cu document medical, după reluarea activității și nu mai târziu de 6 luni de la naștere. [36]
Salariata care alăptează anunță în scris începutul și sfârșitul prezumat al perioadei și anexează documente medicale. [37]
Pentru salariata care beneficiază de maternitate, riscul maternal nu scurtează lăuzia obligatorie de minimum 42 de zile. Normele prevăd distinct acordarea riscului maternal înainte sau după naștere pentru salariata fără drept la concediu de maternitate, în condițiile legii și în limita cumulată de 120 de zile. [38] [5]
Riscul maternal se acordă fără condiție de stagiu de asigurare, spre deosebire de regula de șase luni din ultimele 12 luni pentru maternitate; condițiile de protecție și documentare rămân aplicabile. [6] [39] [4]
Pentru mai puțin de șase luni de asigurare, baza riscului maternal folosește media veniturilor lunare realizate sau venitul primei luni de activitate; nu se completează automat lunile lipsă cu zero și nu se împarte automat la șase. [40]
Dreptul este extins expres persoanelor asigurate prin contract în condițiile art. 1 alin. (2), cu aplicarea corespunzătoare a regulii fără stagiu; baza riscului este media veniturilor asigurate înscrise în contract. [41] [42]
Indemnizația este de 75% din baza legală; pentru salariate, regula generală folosește veniturile brute asigurate din ultimele șase luni dintre cele 12 relevante, în limita a 12 salarii minime brute lunar. [7] [44]
Din durata exprimată în zile calendaristice se indemnizează zilele lucrătoare, cu respectarea programului și sărbătorilor nelucrătoare. [45]
Indemnizația se suportă integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate; pentru salariate, angajatorul o plătește lunar cel târziu la lichidarea drepturilor salariale, pe baza certificatului medical. [6] [46] [25]
Termenul general de prezentare a certificatului medical plătitorului este data de 5 a lunii următoare celei pentru care concediul a fost acordat. [25]
Concediile de risc maternal acordate începând cu 1 iunie 2026 sunt exceptate de la diminuarea indemnizației cu o zi. [47] [48] [49] [50]
Adeverința eliberată de plătitorul indemnizațiilor se eliberează și în cazul concediului de risc maternal. [23]

Durata și indemnizația de maternitate

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 5 alin. (1)–(2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)–(2)
(1) Pentru toate activitățile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenți, procese sau condiții de muncă, a căror listă neexhaustivă este prezentată în anexa nr. 1, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul și durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) în întreprinderea și/sau unitatea respectivă și, ulterior, la orice modificare a condițiilor de muncă, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecție și prevenire prevăzute la art. 8 și 9 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, cu scopul de:a) a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor și orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării, în sensul art. 2 lit. c)-e); b) a decide ce măsuri trebuie luate. (2) Evaluările prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor, împreună cu toate măsurile care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă, se consemnează în rapoarte scrise.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul II / art. 6 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 6
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, sunt obligați să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 9 alin. (1)–(2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (1)–(2)
(1) Fără a aduce atingere art. 6 și 7 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, în cazul în care rezultatele evaluării la care se face referire la art. 5 și 6 evidențiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea acesteia la riscurile evidențiate, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.(2) Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 10 alin. (1) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)
(1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația prevăzută la art. 9 alin. (2), salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c); b) după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) și e), în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 7 alin. (1)–(3) · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)–(3)
(1) Salariata poate solicita concediul de risc maternal, în întregime sau fracţionat, în funcţie de recomandarea medicului şi de justificarea angajatorului privind perioada posibilă de eliminare a riscurilor de la locul de muncă, pentru sănătatea sau securitatea ei. (2) Angajatorul aprobă solicitarea salariatei pentru concediul de risc maternal numai dacă solicitarea este însoţită de documentul medical prevăzut la art. 6. (3) Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice, astfel: a) integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate; b) integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani; c) integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.31 alin.(2)-(3) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.31 alin.(2)-(3)
(2) Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.(3) Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de asigurare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.31 alin.(4) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.31 alin.(4)
(4) Cuantumul indemnizației prevăzute la alin. (2) reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul II / art. 7 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 7
Angajatorii sunt obligați să asigure fondurile și condițiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, aceștia nefiind implicați în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul I / art. 4 / alin. (1) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 4 / alin. (1)
(1) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 9 / alin. (4) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 9 / alin. (4)
(4) În cazul microintreprinderilor și al întreprinderilor mici, în care se desfășoară activități fără riscuri deosebite, angajatorul își poate asuma atribuțiile din domeniul securității și sănătății în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea necesară în domeniu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul V / art. 25 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul V / art. 25 / alin. (2)
(2) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 2 lit. h) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. h)
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 8 alin. (1)–(3) · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)–(3)
(1) Evaluarea riscurilor prevăzută la art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă este de natură particulară, în raport cu evaluarea care se realizează în cazul oricărui alt salariat aflat la acelaşi loc de muncă, deoarece stabileşte riscurile specifice datorate agenţilor, proceselor şi condiţiilor existente la locul de muncă, la care este supusă salariata gravidă, care a născut recent sau care alăptează şi, după caz, fătul sau copilul, de-a lungul unui proces evolutiv, respectiv sarcină, lăuzie sau alăptare. (2) Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) se efectuează de către angajator: a) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, pentru toate salariatele care se află în situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă; b) după expirarea termenului prevăzut la lit. a), în termen de 10 zile de la data informării în scris a angajatorului de către salariată sau concomitent cu evaluarea riscurilor pe care angajatorul o realizează ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor care îi revin potrivit prevederilor art. 11 lit. b) din Normele generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 508/933/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 6 decembrie 2002. (3) Evaluarea riscurilor pentru salariata care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă se evidenţiază într-un capitol special al documentului pe care angajatorul îl întocmeşte potrivit obligaţiilor ce îi revin, stabilite de prevederile art. 11 lit. b) din Normele generale de protecţie a muncii, cu respectarea art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 2 lit. c) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. c)
c) salariata gravidă este femeia care anunța în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste aceasta stare;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 10 alin. (2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 6 alin. (1)–(6) · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)–(6)
(1) Documentul medical eliberat de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist care atestă faptul că o salariată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă este fie adeverinţa medicală-tip aprobată de Ministerul Sănătăţii, fie Carnetul gravidei şi Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 12/2004. (2) Documentul medical menţionat la alin. (1) trebuie să conţină constatarea stării fiziologice de sănătate a salariatei şi recomandări privind protecţia acesteia la locul de muncă. (3) În cazul salariatei gravide, documentul medical trebuie să conţină data prezumtivă a naşterii, precum şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia pe timp de zi sau, dacă este cazul, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de muncă definite în prezentele norme metodologice ca insalubre sau greu de suportat. (4) În cazul salariatei care a născut recent şi/sau alăptează, documentul medical trebuie să conţină datele privind începutul şi sfârşitul prezumtiv al perioadei vizate şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia. (5) Consultaţiile postnatale efectuate de salariată pe o perioadă de 6 luni după naştere vor lua în considerare eventualele modificări ale capacităţii de muncă a salariatei şi vor conţine recomandări corespunzătoare. (6) Salariata va prezenta angajatorului, în copie, documentul medical menţionat la alin. (1), în maximum 5 zile lucrătoare de la data eliberării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 7 alin. (1)–(2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)–(2)
(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris de către o salariata că se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligația să înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază își desfășoară activitatea.(2) De la data primirii înștiințării medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condițiile de muncă ale salariatei la termenele și în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 2 lit. c)–h) · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. c)–h)
c) salariata înştiinţează angajatorul, depunând, în copie, Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei, completată corespunzător de medic, la compartimentul resurse umane din cadrul unităţii, însoţită de o cerere scrisă care să conţină informaţii referitoare la starea proprie de maternitate, în conformitate cu art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă, şi, după caz, solicitarea de a i se aplică măsurile de protecţie prevăzute de aceasta; d) angajatorul transmite copii de pe documentele depuse de salariată, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii lor, medicului de medicina muncii, care asigură supravegherea stării de sănătate a angajaţilor din unitate, precum şi inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea; e) angajatorul împreună cu medicul de medicina muncii efectuează evaluarea privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă, întocmesc şi semnează Raportul de evaluare privind riscurile la care este supusă salariata la locul ei de muncă, denumit în continuare Raport de evaluare, întocmit conform art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă; f) în baza Raportului de evaluare, angajatorul înştiinţează salariata, în termenul prevăzut la art. 9 alin. (3), despre rezultatele evaluării privind riscurile la care poate fi supusă la locul ei de muncă şi despre măsurile suplimentare de protecţie pe care trebuie să le respecte atât angajatorul, cât şi salariata prin Informarea privind protecţia maternităţii la locul de muncă, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; g) salariata ia cunoştinţă de conţinutul Informării privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi, dacă este cazul, solicită concediu de risc maternal, în condiţiile prevăzute la art. 5, 6 şi 7; h) inspectoratul teritorial de muncă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii documentelor, efectuează o verificare a condiţiilor de muncă ale salariatei pentru a verifica modul în care se respectă prevederile ordonanţei de urgenţă şi ale prezentelor norme metodologice. Rezultatele controlului vor fi înaintate în scris angajatorului, iar în cazul constatării neîndeplinirii unor măsuri vor fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 9 alin. (1)–(5) · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (1)–(5)
(1) Raportul de evaluare, întocmit potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, va fi semnat de către toţi cei implicaţi şi va fi structurat astfel: a) descrierea procesului, a tehnologiei, a activităţii supuse evaluării; b) lista agenţilor, procedeelor sau a condiţiilor de lucru care sunt identificate drept pericole pentru sănătatea salariatei gravide, care a născut recent şi, respectiv, fătului, copilului născut şi, după caz, salariatei care alăptează. (2) Pentru fiecare element din lista prevăzută la alin. (1) lit. b) trebuie menţionate următoarele: a) justificarea utilizării şi alegerii agentului, procedeului sau condiţiilor de lucru; în cazul în care informaţiile sunt confidenţiale, este necesar să se indice posibilităţile de eliminare sau de diminuare a riscului; b) durata, intensitatea, frecvenţa şi natura expunerii la agenţi a salariatei la locul de muncă; c) măsurile de prevenire care trebuie aplicate în vederea reducerii riscului la cel mai scăzut nivel posibil; d) recomandarea medicului de medicina muncii cu privire la schimbarea locului de muncă, de la început sau după o anumită perioadă; e) concluzia evaluării: dacă salariata poate rămâne sau nu la locul ei de muncă. Dacă este necesară schimbarea locului de muncă, vor fi indicate locurile de muncă unde poate fi repartizată, pe baza evaluării riscurilor. (3) Angajatorul este obligat să transfere salariata vizată la un nou loc de muncă dacă se recomandă aceasta prin concluzia raportului menţionat la alin. (1), în cel mult 15 zile lucrătoare de la data încheierii raportului de evaluare a riscului. (4) Face excepţie de la prevederile alin. (3) situaţia prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. a), pentru care schimbarea se va face la cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii Raportului de evaluare. (5) În termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii, Raportul de evaluare se înaintează după cum urmează: a) medicului de medicina muncii din direcţia de sănătate publică teritorială; b) inspectoratului teritorial de muncă; c) în unitate, după caz, Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, Compartimentului de protecţie a muncii sau responsabilului cu protecţia muncii desemnat de angajator; d) celor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 8 / alin. (5) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 8 / alin. (5)
(5) Examinările medicale profilactice se efectuează în baza fișei de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, completată în mod obligatoriu la toate rubricile și semnată de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 6 alin. (1)–(2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)–(2)
(1) Fără a aduce atingere art. 16 și 17 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorii sunt obligați ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii rapoartelor scrise prevăzute la art. 5 alin. (2), să înmâneze o copie a acestora reprezentanților salariaților cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor.(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de muncă, a măsurilor care trebuie luate referitor la securitatea și sănătatea în muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · anexa la norme, pct. 6–8 · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa la norme, pct. 6–8
6. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii dumneavoastră la locul de muncă în perioada de maternitate vi se vor modifica: a) programul de muncă: ..................................................; b) condiţiile de muncă: ................................................; c) locul de muncă, fiind repartizată la ................................; 7. menţionăm că nu este posibil ca pentru protecţia sănătăţii şi securităţii să fie efectuată nici o schimbare menţionată la pct. 6, din următoarele motive:.............................................................................................................................................................;8. având în vedere cele menţionate la pct. 1-7, medicul de medicina muncii recomandă/nu recomandă concediu de risc maternal pe o perioadă de ...........,până la eliminarea riscului existent pentru evoluţia sarcinii, sănătăţii fătului/copilului sau sănătăţii salariatei gravide/care alăptează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.3^1 alin.(3) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.3^1 alin.(3)
(3) Adeverința prevăzută la alin. (1) lit. b) se eliberează și în cazul concediilor medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în cazul riscului maternal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 10 alin. (3) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)
(3) Eliberarea certificatului medical se va face în condițiile în care salariata s-a prezentat la consultațiile prenatale și postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.36 alin.(1)-(2) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.36 alin.(1)-(2)
(1) Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.(2) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Normele metodologice din 7 aprilie 2004 de aplicare a OUG nr. 96/2003, aprobate prin HG nr. 537/2004Normă · art. 11 · forma din 30 iulie 2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11
Medicul de medicina muncii din direcţia de sănătate publică teritorială şi inspectoratul teritorial de muncă, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data informării acestora de către angajator, efectuează verificarea condiţiilor de muncă ale salariatei care a anunţat angajatorul în scris că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) din ordonanţa de urgenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 27 alin. (1)–(2) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 27 alin. (1)–(2)
(1) Încălcarea următoarelor dispoziții constituie contravenție și se sancționează astfel:a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 4-6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) și (2), art. 17, 18 și art. 26 alin. (1), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei; b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9, 10, art. 12 alin. (3), art. 13-15, 19, art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin. (1) și (2), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. (la 25-06-2015, Alin. (1) al art. 27 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 154 din 18 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 445 din 22 iunie 2015. ) (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale corespunzătoare se fac de către:a) inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se afla sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului și, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) și (4), art. 20 alin. (2) și (4), art. 21 alin. (1) și (2) și art. 26 alin. (1); b) abrogată; (la 25-06-2015, Lit. b) a alin. (2) al art. 27 a fost abrogată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 154 din 18 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 445 din 22 iunie 2015. ) c) personalul împuternicit din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, conform legislației sanitare în vigoare, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) și art. 19 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · par. 56 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 56
56. Cu prioritate, trebuie subliniat că, în cazurile prevăzute de art. 50 din Codul muncii, suspendarea de drept intervine în virtutea legii, și nu din voința vreuneia dintre părțile contractante. Este adevărat că intervenirea suspendării de drept presupune în multe cazuri și îndeplinirea unor acte din inițiativa angajatului sau angajatorului, dar voința acestora nu este prin ea însăși generatoare a efectului de suspendare, acesta producându-se în baza legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · par. 60 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 60
60. În consecință, acordarea concediului de risc maternal este un drept al salariatelor aflate în situațiile menționate, iar, dacă sunt întrunite condițiile stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003, angajatorul este obligat să recunoască efectele acestuia pe durata stabilită de medicul specialist de maximum 120 de zile. În această perioadă, salariata nu va desfășura activitatea cu risc și nu va încasa salariu, primind în schimb o indemnizație din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale. De altfel, reclamanta din litigiul care a generat această întrebare a beneficiat de aceste drepturi, aspect necontestat în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · dispozitiv · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.103/112/2023 și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare, concediul de risc maternal reprezintă un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă în sensul art. 50 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · pct. III, par. 10–18 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. III, par. 10–18
10. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 10 octombrie 2023 cu nr. 2.103/112/2023 reclamanta X a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș“ Baia Mare și a solicitat, în principal, să fie obligat pârâtul la recunoașterea calității de medic specialist cardiolog și emiterea deciziei de încadrare, începând cu 11 ianuarie 2023, și recalcularea tuturor drepturilor salariale în raport cu această calitate, cu plata diferențelor aferente, iar, în subsidiar, la plata diferenței dintre indemnizația de creștere a copilului pe care o primește în prezent și indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi primit-o dacă pârâtul i-ar fi recunoscut calitatea de medic specialist cardiolog. 11. Prin Sentința civilă nr. 1.088 din 25 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepția tardivității invocată de reclamantă, excepțiile lipsei de obiect al cererii și inadmisibilității invocate de pârât și a fost respinsă acțiunea. 12. Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este angajata unității pârâte pe postul de medic rezident - specializarea cardiologie din 1 ianuarie 2016, potrivit contractului individual de muncă. 13. La 1 februarie 2023 i s-a eliberat certificatul de medic specialist, pe care l-a atașat la cererea din 27 februarie 2023 pentru încadrarea pe postul de medic specialist. Începând cu 23 ianuarie 2023 și până la 21 mai 2023, reclamanta a beneficiat de concediu medical de risc maternal. 14. S-a mai reținut că, în perioada 22 mai-31 august 2023, angajata a beneficiat de concediu medical pentru sarcină și lăuzie, cauză de suspendare de drept a contractului de muncă prevăzută de art. 50 din Codul muncii, iar începând cu 25 septembrie 2023 i s-a aprobat concediul de creștere copil și s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă pe perioada 25 septembrie 2023-21 iulie 2025 prin decizie emisă de pârâtul-angajator. 15. Redând dispozițiile art. 49 alin. (1), (2) și (6) și art. 50 din Codul muncii și ale art. 2 lit. h) și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003, instanța de fond a arătat că a intervenit o suspendare a contractului individual de muncă, în sensul că reclamanta nu a prestat munca potrivit clauzelor contractuale, ceea ce avut ca efect și suspendarea plății drepturilor de natură salarială de către angajator, reclamanta beneficiind de indemnizație aferentă concediului de risc maternal. Acest tip de concediu este o varietate a unui concediu pentru incapacitate temporară de muncă, fiind determinat de situația medicală a salariatei, caz în care operează o suspendare de drept a contractului individual de muncă, potrivit art. 50 din Codul muncii. 16. Așa fiind, s-a arătat că au operat suspendarea de drept a contractului individual de muncă, precum și suspendarea tuturor termenelor care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă. De aceea, pârâtul-angajator nu putea emite și nici nu poate fi obligat de tribunal să emită o decizie de modificare a contractului individual de muncă în sensul urmărit de reclamantă, prin care să i se schimbe postul din medic rezident în cel de medic specialist cardiolog și nici să i se majoreze drepturile salariale începând cu 11 ianuarie 2023, situație în care nu pot fi admise nici pretențiile subsecvente privind recalcularea tuturor drepturilor salariale ale reclamantei în raport cu această calitate și plata diferențelor aferente. 17. De asemenea, nu pot fi admise nici pretențiile formulate în subsidiar, prin care reclamanta a solicitat să fie obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferenței dintre indemnizația de creștere copil pe care o primește în prezent și indemnizația de creștere copil pe care ar fi primit-o dacă pârâtul i-ar fi recunoscut calitatea de medic specialist cardiolog, fiindcă nu se putea reține că pârâtul-angajator, în mod culpabil, nu și-ar fi îndeplinit vreo obligație legală sau contractuală ce-i revenea pe perioada în care raporturile de muncă dintre părți au fost suspendate în mod efectiv, în perioada în care reclamanta s-a aflat în concediu medical de risc maternal. 18. Prin cererea de apel, cu titlu prealabil, apelanta-reclamantă a formulat o cerere de sesizare a instanței supreme, iar în cadrul soluționării apelului, la termenul din 25 septembrie 2024, s-a dispus suspendarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · pct. V, par. 20 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
pct. V, par. 20
20. Apelanta-reclamantă a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar pe fondul cauzei a arătat că interpretarea instanței de fond este nelegală în raport cu considerarea concediului de risc maternal drept o cauză de suspendare de drept a contractului de muncă în temeiul art. 50 lit. i) din Codul muncii, deoarece niciun text legal nu califică concediul de risc maternal drept un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · par. 47 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 47
47. În concluzie, conform dispozițiilor legale incidente, concediul de risc maternal este o formă de concediu medical ce se acordă pentru protecția sănătății și securității mamei și a fătului, respectiv copilului, în condiții limitativ prevăzute de lege, doar dacă celelalte măsuri de protecție s-au dovedit ineficiente. Pe durata acestuia, salariatele nu își desfășoară activitatea pentru că aceasta ar reprezenta un risc și primesc o indemnizație de risc maternal ce se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · par. 54 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 54
54. Astfel, se constată că în cauză nu este incident cazul de suspendare a contractului de muncă prevăzut de art. 50 lit. i) din Codul muncii, deoarece această situație presupune ca suspendarea contractului de muncă să aibă ca temei de drept dispoziții exprese ale unui act normativ în vigoare la data apariției cauzei de suspendare. Conținutul actelor normative incidente în materie nu cuprinde nicio prevedere legală în acest sens cu privire la perioada concediului de risc maternal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: ÎCCJ, Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 privind natura suspendării contractului individual de muncă în concediul de risc maternalHotărâre · par. 66–69 · forma din 24 decembrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 361 · 20 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 66–69
66. În fața acestei situații de neclaritate vădită a normei, pentru a da aceeași eficiență juridică unor situații de fapt identice, în esență, în conținut, se apreciază că, potrivit regulii de interpretare ubi eadem est ratio, idem jus, se impune adoptarea sensului literal atunci când vorbim de concediu pentru incapacitate temporară de muncă ca un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă potrivit art. 50 lit. b) din Codul muncii. Conținutul acestei norme nu permite concluzia restrângerii cauzei incapacității temporare de muncă la ipoteza bolii obișnuite sau a accidentelor în afara muncii, pentru care art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, prevede în mod expres „concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă“. 67. În consecință, întrucât atât riscul maternal, cât și perioada de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli au drept premisă aceeași situație, imposibilitatea prestării activității din motive medicale neimputabile, și generează, deopotrivă, în persoana angajaților asigurați dreptul la concediul medical și la o indemnizație specifică, vor trebui privite deopotrivă drept caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă, în considerarea aceleiași reglementări, art. 50 lit. b) din Codul muncii. 68. Orice altă interpretare ar fi de natură a prejudicia chiar interesul superior al protecției maternității la locurile de muncă, care a constituit rațiunea instituirii drepturilor specifice în favoarea angajatelor asigurate aflate în situația de risc maternal, întrucât acestea nu pot fi acordate simultan cu menținerea tuturor efectelor contractului individual de muncă și s-ar crea acestei categorii de angajate un grad de protecție inferior celor aflate în imposibilitatea prestării muncii din cauza altor boli. 69. Față de aceste considerente, perioada concediului de risc maternal reprezintă un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă în sensul art. 50 lit. b) din Codul muncii, reprezentând o formă de incapacitate temporară de muncă ce se produce în absența unei culpe din partea angajatei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 2 lit. d) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. d)
d) salariata care a născut recent este femeia care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 2 lit. e) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. e)
e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 16 · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16
Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu de lăuzie, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. g) și în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.7 · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.7
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d^1) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, în condițiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.10 alin.(6) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.10 alin.(6)
(6) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în cazul în care stagiul de asigurare este mai mic de 6 luni, pentru situațiile prevăzute la art. 9 și 31, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare realizate sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, cu respectarea prevederilor alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.31 alin.(3^1) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.31 alin.(3^1)
(3^1) Prin derogare de la prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare, de drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) beneficiază și persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), dispozițiile alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.10 alin.(7^1) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.10 alin.(7^1)
(7^1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru acordarea concediului de risc maternal potrivit art. 31, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de asigurare, încheiat potrivit art. 6 alin. (6).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Ordonanța de urgență nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecția maternității la locurile de muncăNormă · art. 1 alin. (1) · forma din 25 iunie 2015Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (1)
(1) Prezenta ordonanța de urgență reglementează măsuri de protecție socială pentru:a) salariate gravide și mame, lăuze sau care alăptează, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator; b) cetățeni ai altor state și apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.10 alin.(1) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.10 alin.(1)
(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.10 alin.(8)-(9) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.10 alin.(8)-(9)
(8) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.(9) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum și cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.36 alin.(3) lit.a) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.36 alin.(3) lit.a)
(3) Plata indemnizațiilor se face lunar de către:a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Ordonanța de urgență nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătateNormă · art.II alin.(4) · forma din 18 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.II alin.(4)
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), d^1) și e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, și nici în cazul concediilor medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Ordonanța de urgență nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătateNormă · art.VI alin.(4) · forma din 18 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.VI alin.(4)
(4) Prevederile art. II alin. (4) și (5) se aplică concediilor medicale acordate începând cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Ordonanța de urgență nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătateNormă · art. VI alin. (4), nota de completare din 18 mai 2026 · forma din 18 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. VI alin. (4), nota de completare din 18 mai 2026
(la 18-05-2026, Articolul VI a fost completat de Punctul 4. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 64 din 15 mai 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 15 mai 2026 )
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateNormă · art.2 alin.(1) lit.e) · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art.2 alin.(1) lit.e)
e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Concediul de maternitate: durată și indemnizațieC06 · 9 MIN · GHID

Concediul de risc maternal: evaluare, durată și indemnizație

Poate o firmă cu sub 5 angajați să refuze evaluarea?

Când se poate acorda concediul de risc maternal

Documentele și pașii pentru salariată și angajator

Termenele au declanșatoare diferite

Ce fac dacă angajatorul refuză sau amână evaluarea?

Cât durează și când se poate acorda

Se cere vechime sau stagiu de asigurare?

Cum se calculează indemnizația și cine o plătește

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Concediul de risc maternal: evaluare, durată și indemnizație

Cui se adresează

01Poate o firmă cu sub 5 angajați să refuze evaluarea?

02Când se poate acorda concediul de risc maternal

03Documentele și pașii pentru salariată și angajator

04Termenele au declanșatoare diferite

05Ce fac dacă angajatorul refuză sau amână evaluarea?

06Cât durează și când se poate acorda

07Se cere vechime sau stagiu de asigurare?

08Cum se calculează indemnizația și cine o plătește

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Poate o firmă cu sub 5 angajați să refuze evaluarea?

Când se poate acorda concediul de risc maternal

Documentele și pașii pentru salariată și angajator

Termenele au declanșatoare diferite

Ce fac dacă angajatorul refuză sau amână evaluarea?

Cât durează și când se poate acorda

Se cere vechime sau stagiu de asigurare?

Cum se calculează indemnizația și cine o plătește

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri