Gărzile și obligațiile medicului rezident
Rezidentul are o gardă de 18 ore pentru completarea normei, efectuată în unitatea stagiului prin dublarea medicului de gardă. Gărzile din afara programului pot începe, la cerere, din anul I în afara liniei I; includerea în linia I este posibilă din anul III, cu supravegherea prevăzută de lege. Pentru activitatea din afara normei se încheie contract individual de muncă cu timp parțial și se acordă salarizare de către spitalul unde se face garda. Riscul unui refuz se apreciază după obligația concretă, contracte și grafic. [1] [3] [4] [6] [5] [8]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Sector public și statute speciale
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Mai întâi: ce fel de gardă mi se cere?
- 03Pot face gărzi plătite din anul I?
- 04Pașii pentru începerea gărzilor la spitalul plătitor
- 05Ce contract se încheie și ce trebuie să cuprindă
- 06Cum urmăresc calculul și plata unei gărzi
- 07Alegerea unui post mă obligă la toate gărzile cerute?
- 08Ce risc dacă refuz gărzi pentru care nu primesc plata
- 09Repausul și scutirile trebuie integrate în program
- 10Probe, diferențe salariale și termene de contestare
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Medici rezidenți pe loc sau pe post care desfășoară activitate în unități sanitare publice.
Unități sanitare publice care organizează și plătesc gărzi ale medicilor rezidenți.
Tarife orare și indemnizații cuantificate pentru o lună de plată; baza salarială istorică individuală.
Programul și salarizarea gărzilor din unitățile private.
Stabilirea răspunderii medicale într-un incident concret.
Mai întâi: ce fel de gardă mi se cere?
Garda obligatorie a rezidentului se efectuează în unitatea în care acesta face stagiul, prin dublarea medicului de gardă. Regulamentul prevede o gardă de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă. Gărzile care completează norma și cele efectuate în afara normei au regimuri distincte. [1] [2]
Expresia „gardă neplătită” poate ascunde două situații diferite: ore din norma de bază, pentru care nu apare o plată separată de gardă, sau ore suplimentare de gardă pentru care nu s-a acordat remunerația datorată. Cere încadrarea orelor în pontaj: pentru gărzile rezidenților efectuate în afara programului normal, legea prevede remunerarea conform încadrării salariale și plata de către unitatea unde s-a făcut garda. [2] [10] [5]
În specialitățile clinice și chirurgicale, gărzile fac parte și din pregătirea profesională. Această funcție de pregătire trebuie citită împreună cu regulile privind norma, cererea rezidentului și remunerarea gărzilor din afara programului. [12] [1] [3] [5]
Pot face gărzi plătite din anul I?
Da, gărzile din afara programului normal pot fi plătite și unui rezident din anul I, dacă acesta este inclus în condițiile legale. Anul de pregătire determină linia în care poate fi inclus și supravegherea necesară. [3] [5]
| Situație | Condiții |
|---|---|
| Din anul I, în afara liniei I | Includere la cerere, în specialitatea de rezidențiat, în afara programului normal, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă. [3] |
| Din anul III, inclusiv în linia I | Includere la cerere, în specialitatea de rezidențiat, în afara programului normal, cu respectarea competențelor; supravegherea aparține unui medic specialist sau primar desemnat de șeful de secție, care efectuează gardă la domiciliu. [4] |
Simpla prezență în spital nu ține loc de includere în linia de gardă și de contract. Activitatea suplimentară trebuie organizată prin documentele de desemnare și acordul scris prevăzute de lege, precum și prin contractul pentru gărzi. [10] [6]
Supravegherea nu îți extinde competențele profesionale: activitățile medicale trebuie să rămână în limitele anului de pregătire, iar depășirea acestora este sancționabilă potrivit legii. [9]
Pașii pentru începerea gărzilor la spitalul plătitor
Dacă vrei să faci gărzi la spitalul care îți plătește salariul de bază sau la care ai ales postul, începe prin delimitarea activității solicitate: garda obligatorie urmează unitatea stagiului de pregătire, iar pentru garda suplimentară contează unitatea în care aceasta se efectuează. Acea unitate datorează plata gărzilor din afara programului normal. [1] [5]
- Formulează cererea pentru gărzi suplimentare, cu specialitatea, anul de pregătire și linia solicitată. Condițiile diferă pentru linia I și pentru celelalte linii. [3] [4]
- Obține desemnarea și consemnează acordul scris. Coordonatorul de rezidențiat/directorul de program și îndrumătorul pot desemna rezidenți titulari în linia de gardă, la solicitarea spitalului și cu acordul scris al rezidentului. Identifică medicul care asigură supravegherea corespunzătoare liniei. [10] [3] [4]
- Încheie contractul individual de muncă cu timp parțial cu unitatea unde vei face gărzile suplimentare și primește exemplarul tău înainte de începerea activității. Contractul se încheie în scris cel târziu în ziua anterioară începerii activității. [6] [21] [22]
- Asigură răspunderea civilă profesională. Medicii rezidenți care efectuează gărzi potrivit art. 22¹ din OG nr. 18/2009 trebuie să încheie această asigurare. [11]
- Corelează graficul, pontajul și evidența pregătirii. Orele se înscriu în condica pentru gardă și în pontaj; data fiecărei gărzi se consemnează și în caietul electronic de monitorizare, cu validarea îndrumătorului. Păstrează cererea, acordul, contractul și graficul care se aplică activității tale. [7] [13] [8]
Ce contract se încheie și ce trebuie să cuprindă
Pentru gărzile efectuate în afara normei de bază, forma prevăzută de regulament este contractul individual de muncă cu timp parțial. Regula se aplică și când medicul are deja contractul pentru funcția de bază la același spital: activitatea din afara normei se organizează prin contractul pentru gărzi. [6]
În contract trebuie să fie precizate durata muncii, repartizarea programului și condițiile în care programul se poate modifica. La contractul cu timp parțial există interdicția de a efectua ore suplimentare peste timpul contractat, cu excepțiile legale pentru forță majoră și lucrări urgente privind accidentele. De aceea, numărul de ore acceptat în contract și cel din grafic trebuie corelate înaintea efectuării activității. [23] [24] [25]
Solicită ca documentele tale să identifice clar activitatea în linia de gardă și unitatea care o remunerează. O denumire informală precum „colaborare” nu lămurește timpul de muncă, supravegherea ori drepturile salariale. Temeiul organizării este contractul de muncă cerut de regulament, împreună cu desemnarea și acordul scris. [6] [10] [5]
Cum urmăresc calculul și plata unei gărzi
Pentru orele suplimentare de gardă ale rezidenților, OG nr. 18/2009 prevede remunerarea conform încadrării salariale existente. La munca cu timp parțial, drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile pentru programul normal. Plata gărzilor din afara programului normal revine spitalului unde acestea au fost efectuate. [10] [26] [5]
Pentru a compara suma plătită cu activitatea prestată, cere serviciului de salarizare o fișă de calcul individuală care să explice:
- luna și încadrarea salarială folosite pentru activitatea de gardă;
- orele încadrate în norma de bază și orele de gardă din contractul cu timp parțial;
- tariful utilizat, modul în care s-a obținut și temeiul aplicat perioadei de plată;
- eventualele procente, indemnizații sau limitări aplicate și condițiile în care au fost acordate;
- suma brută rezultată și suma efectiv achitată.
Această confruntare pornește de la încadrarea salarială, pontaj și documentele care dovedesc plata. Durata declarată a unei gărzi, singură, nu permite stabilirea sumei individuale. Lista de mai sus este un mod practic de a documenta calculul, fără a presupune că toate elementele enumerate se acordă în fiecare caz. [10] [26] [7] [38]
Pentru o diferență concretă, menționează data gărzii, intervalul lucrat, numărul de ore acceptat în pontaj și suma pe care spitalul a înregistrat-o. Separă cererea de corectare a evidenței orelor de cererea privind baza ori elementele salariale: sunt aspecte care se probează prin documente diferite. [7] [38]
Alegerea unui post mă obligă la toate gărzile cerute?
În timpul pregătirii, regulile de gardă se aplică medicilor rezidenți fără o distincție între cei pe loc și cei pe post. Rezultă că alegerea unui post nu transformă automat gărzile suplimentare în gărzi gratuite obligatorii. Rămân distincte garda pentru completarea normei și gărzile din afara programului, pentru care sunt prevăzute cererea, supravegherea și salarizarea. [20] [3] [4] [6]
Dacă stagiul se desfășoară într-o altă unitate decât spitalul care a scos postul, regula gărzilor obligatorii privește unitatea stagiului. Efectuarea unor gărzi suplimentare la spitalul plătitor presupune îndeplinirea condițiilor de includere în linia de gardă; existența postului nu înlocuiește aceste formalități. [1] [10] [6]
După pregătire, programul concret se stabilește în raport cu funcția ocupată, organizarea spitalului și contractele aplicabile: regulamentul continuă să distingă între gărzile care completează norma și cele din afara acesteia. Obligația de a rămâne la unitatea pentru care s-a organizat rezidențiatul pe post este tratată în Renunțarea la rezidențiat și obligațiile de după pregătire. [2] [6]
Ce risc dacă refuz gărzi pentru care nu primesc plata
Riscul depinde de obligația concretă pe care o refuzi. Refuzul unei gărzi obligatorii ori al unui grafic aprobat în conformitate cu contractele de muncă poate atrage răspunderea disciplinară. Regulamentul califică drept abatere refuzul de a respecta programul și graficele astfel întocmite; Codul muncii cere o faptă săvârșită cu vinovăție și încălcarea unei obligații legale sau contractuale. [1] [8] [29]
Pentru includerea în gărzile suplimentare, rezidentul formulează cerere și își dă acordul scris în condițiile legii. Acest acord nu echivalează cu renunțarea la remunerație: gărzile din afara programului se salarizează, iar drepturile recunoscute prin lege salariatului nu pot fi abandonate printr-o convenție. Dispozițiile angajatorului sunt obligatorii sub rezerva legalității lor. [3] [10] [5] [28] [27]
Dacă ai deja o gardă programată prin contractul aplicabil, o dispută privind plata nu trebuie tratată ca o autorizare de a lipsi sau de a părăsi serviciul. Semnalează în scris problema, cere regularizarea ori modificarea legală a programului și păstrează răspunsul. Regulamentul interzice părăsirea unității în timpul serviciului de gardă, cu excepțiile sale pentru intervențiile medicale și situațiile aprobate de conducere. [8] [19]
Sancțiunile de muncă pot merge de la avertisment scris până la desfacerea disciplinară a contractului, însă sancțiunea trebuie raportată la gravitatea abaterii. Cercetarea disciplinară prealabilă este obligatorie, sub sancțiunea nulității, cu excepția avertismentului scris. Ai dreptul să formulezi apărări, să oferi probe și să soliciți asistența unui consultant specializat în legislația muncii sau a reprezentantului sindicatului al cărui membru ești. [31] [30] [32] [33] [34]
O solicitare scrisă utilă identifică data și durata gărzii și cere clarificarea a trei aspecte: încadrarea în normă ori în contractul suplimentar, medicul care asigură supravegherea și modul de remunerare. Acestea sunt elementele care permit distingerea unei obligații existente de o solicitare suplimentară. [1] [3] [4] [6] [5]
Repausul și scutirile trebuie integrate în program
Regulamentul prevede 24 de ore de repaus după activitatea continuă formată din activitatea curentă și activitatea într-o linie de gardă. Regula se aplică și gărzii de duminică ori de sărbătoare legală urmate de o zi normală de lucru. Același regulament conține excepții pentru spitalele cu un număr insuficient de medici care ar face imposibilă organizarea corespunzătoare a activității de dimineață și pentru medicii din comitetul director. Excepțiile trebuie analizate în condițiile lor concrete. [14] [15]
Codul muncii fixează limita de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, cu posibilitatea depășirii în anumite săptămâni dacă media pe perioada de referință de patru luni rămâne în limită. Contractele colective pot stabili perioade de referință mai mari în condițiile legii: până la șase luni pentru anumite activități/profesii și, pentru motive obiective, tehnice ori de organizare, până la 12 luni, cu respectarea protecției sănătății și securității. [41] [42] [43] [44]
Două gărzi consecutive efectuate de același medic sunt interzise. Centralizează programul de bază și gărzile și cere un grafic în care repausul și limitele timpului de muncă să poată fi urmărite. [16] [14] [41]
Există și scutiri de includere în grafic, între care cele pentru femeile gravide, lăuze, cele care alăptează și persoana singură din familia monoparentală. Regulamentul prevede că medicii aflați în situațiile de scutire nu pot efectua nici gărzi în afara programului normal. Prezintă unității documentele care dovedesc situația relevantă, pentru ca aceasta să fie reflectată în program. [17] [18]
Probe, diferențe salariale și termene de contestare
Pentru o dispută, reunește contractele, cererea și acordul pentru gărzi, graficul aprobat, condica de prezență, pontajul, evidența din caietul de monitorizare și documentele de plată. Condica și pontajul consemnează activitatea, iar statele de plată și celelalte documente justificative dovedesc plata salariului. [10] [6] [7] [13] [38]
Drepturile salariale neplătite: dreptul la acțiune se prescrie în trei ani de la data la care fiecare drept era datorat. Fiecare scadență se urmărește separat. Recunoașterea de către debitor a dreptului salarial întrerupe prescripția. [36] [37]
Sancțiunea disciplinară: decizia poate fi contestată în 30 de zile calendaristice de la comunicare. Pentru calculul termenului pe zile nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Păstrează dovada comunicării. [35] [45] [46]
Litigiile de muncă se soluționează în primă instanță de tribunal. Cererea se adresează tribunalului în circumscripția căruia reclamantul își are domiciliul, reședința ori locul de muncă, în condițiile Codului muncii. Plata salariilor și contestarea unei sancțiuni sunt cereri cu obiecte și termene distincte. [39] [40] [36] [35]
Termene și repere procedurale
- Interval
3 ani. [36]
- De când începe
Data la care fiecare drept salarial era datorat. [36]
- Cum se aplică
Termenul se urmărește separat pentru fiecare scadență salarială; punctul de pornire nu este data ultimei gărzi sau data plecării din spital. [36]
- Consecințe
Depășirea termenului expune pretenția excepției prescripției dreptului la acțiune. [36]
Recunoașterea de către debitor a drepturilor salariale întrerupe termenul de prescripție. [37]
- Interval
30 de zile calendaristice. [35]
- De când începe
Comunicarea deciziei de sancționare către salariat. [35]
- Cum se aplică
Se aplică calculul termenului procedural pe zile: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. [45]
- Consecințe
Contestația depusă după termen este expusă respingerii ca tardivă. [35]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot fi plătit pentru gărzi în anul I?
Contractul pentru gărzi este unul de prestări servicii?
Dacă nu mi se plătește garda, pot să nu mă prezint la următoarea?
Existența unei dispute de plată nu înlătură automat obligația de a respecta un grafic legal aprobat conform contractelor. Semnalează problema în scris și cere soluționarea plății și, dacă este cazul, modificarea programului. Pentru diferențele salariale există termenul de acțiune de trei ani de la scadența fiecărui drept. [8] [5] [36]
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
Contractul, graficul, pontajul și documentele de plată
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 33 / alin. (1)(1) Medicii rezidenți în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă cu o durată de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 22 / alin. (5)-(6)(5) Gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază reprezintă gărzi obligatorii.(6) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară peste durata prevăzută la art. 4 reprezintă gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 33 / alin. (2)(2) Începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă, și în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenților incluși în linia de gardă se desfășoară pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 33 / alin. (3)(3) Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență conform prevederilor art. 22^1 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare, sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu și care a fost desemnat în acest sens de către șeful de secție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 33 / alin. (4)(4) Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 42 / alin. (1)(1) Orele de gardă se efectuează în afara programului de la norma de bază, cu excepția orelor de gardă prevăzute la art. 4, și se desfășoară în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 45Orele de gardă prestate conform prezentului regulament, prezentările din timpul gărzii la domiciliu, precum și solicitările de la domiciliu se consemnează în mod obligatoriu într-o condică de prezență pentru activitatea de gardă și în pontajul de activitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 58^1Refuzul medicilor de a respecta programul de lucru, de a acorda consultații interdisciplinare și de a respecta graficele de gărzi întocmite lunar de conducerea secțiilor, serviciilor medicale, laboratoarelor și a compartimentelor și aprobate de conducerea unității sanitare, conform contractului individual de muncă de la norma de bază și contractului individual de muncă cu timp parțial, constituie abatere disciplinară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 22^1 / alin. (1)(1) Medicii rezidenți pot exercita activitățile medicale din domeniul specialității de confirmare cu respectarea limitelor de competență corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire în care se află. Depășirea limitelor de competență se sancționează conform legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 22^1 / alin. (5)(5) Coordonatorul de rezidențiat, respectiv directorul de program, precum și îndrumătorul de rezidențiat pot desemna medici rezidenți titulari în linia de gardă cu acordul scris al acestora, la solicitarea unității sanitare unde se efectuează garda în afara timpului normal de lucru. Orele suplimentare de gardă efectuate de rezidenți peste orele normate se remunerează conform încadrării salariale existente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul IV / art. 24^1În vederea desfășurării activităților medicale specifice, medicii cu competențe limitate, precum și medicii rezidenți care efectuează gărzi potrivit art. 22^1 încheie asigurare de răspundere civilă profesională, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Regulamentul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat, anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.141/1.386/2007Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secțiunea 1 / art. 18 / alin. (2)(2) Pregătirea în rezidențiat pentru specialitățile clinice sau chirurgicale se efectuează inclusiv prin intermediul gărzilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Regulamentul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat, anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.141/1.386/2007Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Capitolul III / Secțiunea 1 / art. 15 / alin. (1) lit. b)(1) Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, în format electronic, următoarele aspecte:
Textul în documentul-sursă ↗Capitolul III / Secțiunea 1 / art. 15 / alin. (1) lit. b)b) data efectuării fiecărei gărzi, validată de îndrumătorul de formare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 5^1 / alin. (1)-(2)(1) După activitatea continuă aferentă activității curente și activității într-o linie de gardă, medicul beneficiază de o perioadă de repaus de 24 de ore.(2) Prevederea de la alin. (1) se aplică și pentru activitatea prestată într-o linie de gardă într-o zi de duminică sau de sărbătoare legală care este urmată de o zi normală de lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 5^3 / alin. (1)-(2)(1) Prevederea de la art. 5^1 nu se aplică în cazul spitalelor cu un număr insuficient de medici, pe specialități, care ar face imposibilă organizarea activității în condiții corespunzătoare, în cursul dimineții.(2) Prevederea de la art. 5^1 nu se aplică medicilor care fac parte din comitetul director al unităților sanitare cu paturi, al serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de ambulanță București-Ilfov.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 41Efectuarea a două gărzi consecutive de către același medic este interzisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Capitolul II / art. 40 / alin. (1) lit. b)(1) Medicii care se află în una dintre situațiile nominalizate mai jos, pe timpul cât durează aceste situații, sunt scutiți de a fi incluși în graficul de gărzi:
Textul în documentul-sursă ↗Capitolul II / art. 40 / alin. (1) lit. b)b) femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează, precum și persoana singură din familia monoparentală;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 40 / alin. (2)(2) Medicii aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) nu vor putea efectua nici gărzi în afara programului normal de lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 43 / alin. (1)-(2)(1) Este interzis medicilor să părăsească unitatea sanitară pe durata programului de lucru aferent activității curente, precum și din serviciul de gardă.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică medicilor din UPU care desfășoară activitatea în pre-spital, în cadrul liniilor de gardă SMURD sau în intervențiile la accidentele colective cu victime multiple, precum și în alte situații pentru care se impune prezența acestora, cu acordul conducerii unității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul MS nr. 870/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Capitolul II / art. 33 / alin. (1)-(4)(1) Medicii rezidenți în perioada de pregătire în specialitate vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă, în unitatea sanitară în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă cu o durată de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗Capitolul II / art. 33 / alin. (1)-(4)(4) Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3)(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VIII / art. 105 / alin. (1) / lit. a)a) durata muncii și repartizarea programului de lucru;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VIII / art. 105 / alin. (1) / lit. b)b) condițiile în care se poate modifica programul de lucru;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VIII / art. 105 / alin. (1) / lit. c)c) interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul VIII / art. 106 / alin. (2)(2) Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c)c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 38Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 247 / alin. (2)(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. e)e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 248 / alin. (1) / lit. a)a) avertismentul scris;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 250Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (1)(1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 251 / alin. (4)(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul II / art. 252 / alin. (5)(5) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (1)(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)(1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (1)(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (2)(2) Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (3)(3) Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 114 / alin. (4)(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecția sănătății și securității în muncă a salariaților, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referință care în niciun caz să nu depășească 12 luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗