Recunoașterea și documentarea bolii profesionale

Suspiciunea de boală profesională se semnalează prin fișa BP1, urmează evaluarea într-o structură spitalicească de medicina muncii și cercetarea direcției de sănătate publică (DSP), iar cazul confirmat se declară prin fișa BP2. Dacă un medic refuză semnalarea, poți cere explicații și o altă opinie medicală și poți sesiza autoritatea competentă; refuzul nu înlocuiește cercetarea caracterului profesional. Diagnosticul de boală legată de profesie și fișa de aptitudine au alte roluri. [16] [17] [20] [23] [42] [74] [34] [8]

ACTUALIZAT: 17 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 14 minute
CATEGORIE: Sănătate și siguranță la muncă

Cuprins · 14 secțiuni

01Cui se adresează
02Ce înseamnă recunoașterea unei boli profesionale
03Unde merg pentru investigații și cine completează BP1
04Ce fac dacă medicul refuză semnalarea suspiciunii
05Documentele care dovedesc boala și expunerea profesională
06Cine cercetează, ce DSP este competentă și ce document primesc
07BP1, BP2 sau formularul de accident de muncă: documentul potrivit fiecărei situații
08Termenul de la încetarea expunerii și excepțiile medicale
09Nu sunt de acord cu rezultatul: ce contestație aleg?
10După BP2: evidența națională și drepturile de asigurare
11Termene și repere
12Lista ta de pași
13Întrebări frecvente
14Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Lucrători cu suspiciune de boală profesională sau cu diagnostic prezumtiv
Persoane ale căror raporturi de muncă au încetat, în condițiile procedurii și ale asigurării

✕ NU ACOPERĂ

Diagnostic medical individual
Calculul prestațiilor, pensiei de invaliditate ori compensației pentru atingerea integrității
Litigii individuale întemeiate pe o altă versiune temporală a normelor

Ce înseamnă recunoașterea unei boli profesionale

Boala profesională este afecțiunea cauzată de agenții nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă sau de suprasolicitarea organelor ori sistemelor în procesul de muncă. Boala legată de profesiune are o determinare multifactorială, în care doar unii factori sunt de natură profesională. Aceste categorii au definiții și proceduri distincte. [1] [2]

Un diagnostic care menționează „boală legată de profesie” nu înseamnă că există deja o boală profesională declarată. Bolile legate de profesiune sunt urmărite medical și comunicate angajatorului prin rapoarte nenominalizate; ele nu sunt declarate ca boli profesionale. Legea impune totuși semnalarea de îndată către autoritatea sanitară teritorială și a suspiciunii de boală legată de profesiune. Semnalarea nu schimbă singură încadrarea: suspiciunea de boală profesională parcurge investigațiile și cercetarea, iar cazul confirmat se declară prin BP2. [34] [3] [4] [73] [23]

Nici BP1 și nici fișa de aptitudine nu înlocuiesc recunoașterea caracterului profesional. Fișa de aptitudine privește capacitatea medicală de a desfășura activitatea într-o anumită profesie sau funcție; procesul-verbal de cercetare stabilește dacă boala este profesională. [8] [73]

Încadrarea se face în raport cu diagnosticul și expunerea dovedită. Tabelul din anexa nr. 22 a normelor rămâne deschis și altor boli pentru care se dovedește relația dintre noxă ori suprasolicitarea profesională și boală; simpla absență a unei denumiri dintr-o listă nu tranșează singură cazul. [35]

Unde merg pentru investigații și cine completează BP1

Pentru simptome pe care le atribui condițiilor de muncă ai dreptul să consulți medicul specialist de medicina muncii. Poți prezenta suspiciunea și medicului de familie ori medicului specialist care te examinează: obligația de semnalare aparține tuturor medicilor, indiferent de specialitate și locul de muncă, în limita competenței lor. Legea include expres și medicul de medicina muncii aflat în contract cu angajatorul. [7] [16] [3]

Traseul pentru stabilirea diagnosticului este următorul:

Medicul care suspectează boala profesională completează BP1 și te trimite cu fișa la o clinică sau secție de medicina muncii ori la un cabinet de medicina muncii din structura unui spital. [16] [17]
Specialistul din această structură stabilește diagnosticul de boală și diagnosticul prezumtiv de boală profesională, folosind și documentele care atestă expunerea. Acesta completează BP1 în domeniul său de competență. [17] [18]
BP1 este transmisă de medicul specialist indicat de norme către DSP; de la primirea acestei fișe începe termenul de cercetare. [20]

Când soliciți programarea, precizează că urmărești evaluarea unei suspiciuni de boală profesională și verifică dacă unitatea are structura de medicina muncii prevăzută de procedură. Poți cere medicului și unității unde ai fost consultat îndrumarea către următoarea consultație ori investigație necesară diagnosticului. [17] [44]

Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita investigații și examene medicale suplimentare. Stabilirea diagnosticului prezumtiv de boală profesională are însă traseul propriu prin structura spitalicească descrisă mai sus. [9] [18]

Internarea nu este impusă automat pentru fiecare caz: dosarul poate include biletul de ieșire din clinica sau secția de medicina muncii, iar când bolnavul nu a fost internat, un referat medical. Pentru pneumoconioze există o cerință distinctă: diagnosticul trebuie precizat de comisiile de pneumoconioze din clinicile de boli profesionale. [24] [30]

Dacă sunt formulate mai multe diagnostice prezumtive de boală profesională pentru aceeași persoană, se eliberează câte o fișă BP1 pentru fiecare diagnostic. [19]

Ce fac dacă medicul refuză semnalarea suspiciunii

Semnalarea unei suspiciuni depistate medical este obligatorie și se face de îndată. Obligația privește suspiciunea, astfel că nu trebuie așteptată declararea finală a bolii pentru a întocmi BP1. Totuși, aprecierea clinică a suspiciunii îi aparține medicului în domeniul său de competență; cererea pacientului nu ține loc de constatare medicală. [3] [4] [16] [73]

Poți continua astfel:

Cere explicația medicală a refuzului și acces la datele consultației. Precizează simptomele, activitatea, substanțele ori suprasolicitările relevante și perioada expunerii. Păstrează cererea și documentele primite; pacientul are dreptul la informații despre diagnostic și la acces la datele medicale personale. [41] [43] [24]
Solicită o altă opinie medicală. Prezintă documentele unui alt medic, inclusiv unui specialist de medicina muncii. Dacă acesta identifică suspiciunea, are propria obligație de semnalare prin BP1; refuzul primului medic nu închide traseul medical. [42] [7] [16]
Sesizează în scris DSP competentă și, după caz, conducerea unității medicale, descriind consultația, medicul, refuzul și documentele relevante. Cere îndrumare pentru evaluarea de medicina muncii și verificarea respectării obligației de semnalare. Aceasta este o măsură practică de sesizare a autorității competente; petiția ta nu înlocuiește BP1 transmisă de specialist în procedura de cercetare. [74] [3]
Dacă reclami conduita profesională a medicului, poți formula plângere la colegiul medicilor al cărui membru este. Plângerea trebuie să identifice petentul și medicul, fapta, data și locul, prejudiciul fizic și/sau moral și să fie semnată în forma cerută de statut. Acțiunea disciplinară poate fi pornită în cel mult 6 luni de la faptă sau de la cunoașterea consecințelor prejudiciabile; depunerea tardivă poate duce la nedeclanșarea anchetei. [49] [50] [51] [52]

Demersul disciplinar privește conduita medicului. Pentru recunoașterea bolii, continuă în paralel traseul BP1–investigații–DSP, deoarece confirmarea caracterului profesional și emiterea BP2 aparțin procedurii sanitare. Păstrează și dovada datei la care a încetat expunerea: norma stabilește un termen propriu pentru semnalare și declarare, explicat mai jos. [49] [21] [23] [26]

Documentele care dovedesc boala și expunerea profesională

Dosarul de cercetare se păstrează la DSP și reunește probe medicale și profesionale. Pregătește documentele pe care le ai și identifică de unde se pot obține celelalte. Normele cer următoarele categorii: [24]

Ce trebuie lămurit	Documente relevante
Locurile de muncă și perioadele lucrate	Carnet de muncă, extrase din registrul salariaților și adeverințe privind ruta profesională. [24]
Factorul de risc și expunerea	Fișa de identificare a factorilor de risc profesional, adeverințe și, după caz, măsurători ale noxelor ori identificarea noxei. [24]
Evoluția sănătății la locul de muncă	Istoricul medical eliberat de medicul de medicina muncii care supraveghează lucrătorii unității. [24]
Diagnosticul prezumtiv	BP1, biletul de ieșire din clinica/secția de medicina muncii sau referatul medical dacă nu a existat internare. [24]
Situația socioprofesională	Documente privind calitatea de salariat, existența mai multor contracte, pensionarea ori încadrarea în handicap, după caz. [24]
Concluzia cercetării	Procesul-verbal de cercetare și opisul documentelor din dosar, în procedura obișnuită. [24]

Fișa de identificare a riscurilor utilizată pentru examenele profilactice trebuie completată la toate rubricile și semnată de angajator. Dosarul medical și această fișă se păstrează la structura de medicina muncii pe durata contractului cu angajatorul; angajatorul păstrează fișele de aptitudine și lista locurilor cu riscuri profesionale. Aceste evidențe au roluri diferite și merită solicitate instituției care le deține. [10] [11] [12]

Angajatorul trebuie să pună la dispoziția medicului DSP toate documentele necesare solicitate, în termenul stabilit de acesta. Dacă nu deții o măsurătoare sau o adeverință, arată exact ce document lipsește și cine îl deține; obligația angajatorului de a răspunde cercetării DSP nu este transferată lucrătorului. [25]

Cine cercetează, ce DSP este competentă și ce document primesc

Medicul specialist de medicina muncii din DSP cercetează cauzele îmbolnăvirii, ținând seama de întreaga rută profesională, în termen de 30 de zile de la primirea BP1 transmisă de specialistul prevăzut în procedură. Legea prevede colaborarea specialiștilor autorității sanitare cu inspectorii inspectoratului teritorial de muncă. Cercetarea confirmă sau infirmă caracterul profesional și se încheie, de regulă, prin procesul-verbal din anexa nr. 20. [20] [5] [21]

Cazul se declară la ultimul angajator unde persoana a lucrat și unde au existat factorii de risc ai bolii, dovediți prin documentele oficiale prevăzute de normă. Evidența aparține DSP din județul sau municipiul București în care se află acel angajator. Pentru o boală deja declarată într-un stat din Uniunea Europeană sau din Spațiul Economic European, norma prevede întocmirea BP2 de către DSP a Municipiului București. [29] [27]

Lucrătorul este destinatar al unui exemplar din procesul-verbal și, dacă boala este confirmată, al unui exemplar BP2. Verifică diagnosticul, angajatorul, factorii de risc, data declarării și corespondența cu rezultatul cercetării. BP2 trebuie să poarte ștampila DSP și data declarării. [22] [23] [31]

Dacă fostul angajator a fost desființat sau nu mai există, art. 161 permite declararea prin BP2 pe baza documentelor prevăzute pentru dosar, cu excepția procesului-verbal de cercetare. Este o excepție procedurală expresă; dispariția unității nu exclude singură declararea bolii. [28]

Dacă raportul de muncă a încetat, recunoașterea și analiza drepturilor pot rămâne relevante. Pentru o boală declarată ulterior încetării raporturilor de muncă, Legea nr. 346/2002 condiționează prestațiile de dovada medicală a cauzei profesionale și de faptul că persoana a fost asigurată potrivit legii. Termenul de semnalare și declarare din norme trebuie verificat separat. [68] [26]

BP1, BP2 sau formularul de accident de muncă: documentul potrivit fiecărei situații

Document	Pentru ce se folosește	Cine îl întocmește
BP1 — fișa de semnalare, anexa nr. 19	Semnalează suspiciunea și însoțește evaluarea diagnosticului prezumtiv de boală profesională.	Medicul care suspectează boala și specialistul din structura spitalicească de medicina muncii, fiecare potrivit competenței. [16] [17] [18]
Procesul-verbal de cercetare a bolii profesionale, anexa nr. 20	Consemnează confirmarea ori infirmarea caracterului profesional.	Medicul de medicina muncii din DSP, în procedura obișnuită. [21] [22]
BP2 — fișa de declarare, anexa nr. 21	Documentează declararea cazului confirmat de boală profesională.	Medicul DSP care a efectuat cercetarea; se aplică și excepția pentru unitatea desființată. [23] [28]
FIAM — formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă	Privește accidentul de muncă, pe baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului.	Angajatorul la care se înregistrează accidentul; dacă angajatorul și-a încetat activitatea, inspectoratul teritorial de muncă indicat de normă. [36] [38]

Prin urmare, pentru o boală profesională obișnuită urmărești BP1 și apoi documentele DSP, în special BP2; FIAM privește circuitul accidentului de muncă. Intoxicația acută profesională este excepția importantă: se declară, cercetează și înregistrează atât ca boală profesională, cât și ca accident de muncă. [16] [23] [36] [6]

Persoana accidentată primește un exemplar FIAM. Pentru condițiile încadrării evenimentului, vezi Încadrarea accidentului de muncă, de traseu sau din deplasare; pentru demersurile angajatorului, vezi Accidentul de muncă: comunicare, dovezi și cercetare — pașii angajatorului. [37]

Termenul de la încetarea expunerii și excepțiile medicale

În regula generală, semnalarea și declararea se fac în termen de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauza îmbolnăvirii. Momentul relevant este încetarea acelei expuneri, care trebuie stabilită din situația concretă și documentele profesionale; el nu se confundă automat cu primul diagnostic sau cu data încetării oricărui contract de muncă. Norma privește atât semnalarea, cât și declararea, astfel că demersurile trebuie pornite suficient de devreme pentru parcurgerea cercetării. [26]

Sunt exceptate expres: cancerul, pneumoconiozele, fibrozele pulmonare, pleurezia benignă prin expunere la azbest, îngroșările pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroșările pleurale localizate — plăcile pleurale — și atelectaziile rotunde prin expunere la azbest. Excepția înlătură limita de 2 ani din această dispoziție pentru categoriile enumerate; diagnosticul și cauza profesională rămân de stabilit prin procedura aplicabilă. [26] [21]

Pentru calculul duratelor, regula generală a Codului civil stabilește împlinirea termenelor în luni sau ani în ziua corespunzătoare, iar dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. La termenele în zile nu se includ prima și ultima zi; dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Pentru depunerea într-un loc de muncă trebuie respectată închiderea programului normal, chiar dacă regula generală indică ora 24:00. Termenele expres indicate în zile lucrătoare se urmăresc potrivit acestei calificări speciale. [60] [61] [62] [63] [64] [65] [66] [14]

Nu sunt de acord cu rezultatul: ce contestație aleg?

Pentru procesul-verbal care infirmă sau confirmă boala profesională, contestația se adresează în scris DSP care a efectuat cercetarea, la registratură ori prin poștă cu confirmare de primire. Poate fi formulată inclusiv de lucrător; comisia de soluționare funcționează la nivelul DSP. Include datele de identificare, actul contestat, motivele de fapt și de drept, data, semnătura și copii conforme cu originalul ale documentelor de susținere. [39] [40] [45] [46]

Procedura specială trimite la termenele Legii nr. 554/2004 și indică momentul în care ai luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul procesului-verbal. Pentru plângerea prealabilă împotriva unui act individual adresat persoanei vătămate, regula legală este 30 de zile de la comunicare. Depune fără întârziere de la cunoașterea actului și păstrează dovada acestei date. Pentru motive temeinice, destinatarul poate depăși termenul de 30 de zile, dar nu limita de 6 luni de la emiterea actului. Pentru un act adresat altei persoane, art. 7 alin. (3) raportează cele 30 de zile și limita excepțională de 6 luni la cunoașterea conținutului actului. Aceste limite excepționale nu sunt o prelungire automată. [45] [53] [54]

Președintele comisiei fixează termenul ședinței în maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea contestației. Acesta este termenul privind ședința comisiei, distinct de termenul în care contești actul. Modelul oficial al deciziei de admitere prevede reluarea procedurii de semnalare și cercetare; admiterea nu ține, prin ea însăși, loc de BP2. [47] [48] [23]

Pentru acțiunea în contencios administrativ, regula generală este de 6 luni de la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă ori de la expirarea termenului legal de soluționare, după situație. Pentru motive temeinice există limita excepțională de un an prevăzută de art. 11 alin. (2), raportată la momentul legal aplicabil — în cazul actului individual comunicat, data comunicării sale. Termenul de 6 luni este de prescripție, iar cel de un an de decădere; calculul trebuie raportat la actele și comunicările din cazul concret. [55] [56] [57] [58] [59]

Pentru fișa de aptitudine în muncă, persoana examinată are o altă contestație, la DSP, în 7 zile lucrătoare de la primirea fișei. DSP desemnează o comisie de trei medici specialiști de medicina muncii și convoacă părțile în 21 de zile lucrătoare de la primirea contestației. Aceste termene privesc aptitudinea pentru locul de muncă și nu trebuie folosite ca termen de contestare a refuzului BP1 sau a procesului-verbal de boală profesională. [13] [14] [15] [39] [16]

După BP2: evidența națională și drepturile de asigurare

DSP transmite documentele pentru evidența bolilor profesionale către Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar și structurile teritoriale ale asigurătorului, în termenul de raportare de 30 de zile de la declarare. Centrul gestionează registrul operativ național; lucrătorul este, la rândul lui, destinatar al unui exemplar BP2. [32] [33] [31]

Pentru drepturile de asigurare, Legea nr. 346/2002 indică formularul de declarare finală și procesul-verbal întocmit de DSP. Normele de asigurare prevăd transmiterea BP2 către casa teritorială de pensii și circuitul de verificare prin compartimentul de medicina muncii al Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Acest circuit are rolul său în evidența asigurătorului, distinct de registrul național gestionat de structura de sănătate publică. Pentru unitățile desființate trebuie avută în vedere și excepția de declarare din art. 161. [67] [69] [70] [71] [72] [33] [28]

Pentru urmările permanente, continuă cu Compensațiile pentru urmări permanente ale accidentului sau bolii profesionale, unde sunt explicate condițiile și demersurile pentru prestația respectivă.

Termene și repere procedurale

REGULĂSemnalarea suspiciunii depistate medical

Interval: De îndată. [4]
De când începe: Constatarea de către medic a suspiciunii cu prilejul prestației medicale. [3] [4]
Cum se aplică: Nu este un interval de așteptare exprimat în zile; semnalarea urmează constatării cazului. [4]
Consecințe: Se declanșează traseul de evaluare și transmitere BP1, fără a aștepta declararea finală. [16] [17]

[4][3][16][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

REGULĂSemnalarea și declararea după încetarea expunerii

Interval: 2 ani. [26]
De când începe: Încetarea expunerii profesionale considerate cauza bolii. [26]
Cum se aplică: Termenul în luni sau ani se împlinește în ziua corespunzătoare; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea legală. [60] [61] [62] [66]
Consecințe: Regula condiționează intervalul semnalării și declarării; la depășire trebuie stabilit dacă diagnosticul intră într-o excepție expresă. [26]

[26][60][61][62][66]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Excepții: cancer, pneumoconioze, fibroze pulmonare, pleurezie benignă prin expunere la azbest, îngroșări pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroșări pleurale localizate — plăci pleurale — și atelectazii rotunde prin expunere la azbest. [26]

REGULĂCercetarea DSP

Interval: 30 de zile. [20]
De când începe: Primirea BP1 transmise de medicul specialist prevăzut la art. 150 alin. (2). [20]
Cum se aplică: Termen în zile: regula generală exclude prima și ultima zi, iar ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea până la prima zi lucrătoare următoare; depunerea la registratură respectă programul. [60] [63] [65] [66]
Consecințe: Cercetarea trebuie să confirme ori să infirme caracterul profesional și să se finalizeze prin proces-verbal. [21]

[20][60][63][65][66][21][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenul privește cercetarea DSP, nu obținerea automată a BP2 la expirare. [20] [21] [23]

REGULĂPlângerea prealabilă privind procesul-verbal

Interval: 30 de zile, potrivit regimului Legii nr. 554/2004. [53] [54]
De când începe: Pentru actul adresat persoanei, comunicarea; procedura specială indică luarea la cunoștință pe orice cale. Pentru actul adresat altuia, cunoașterea conținutului. [45] [53] [54]
Cum se aplică: Termen în zile: regula generală exclude prima și ultima zi, iar ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea până la prima zi lucrătoare următoare; depunerea la registratură respectă programul. [60] [63] [65] [66]
Consecințe: Depunerea trebuie să respecte procedura și termenul aplicabil; limitele de 6 luni sunt termene de prescripție. [54] [46]

[53][54][45][60][63][65][66][46][39][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Pentru motive temeinice, destinatarul poate formula plângerea și ulterior, în limita de 6 luni de la emitere; persoana vătămată prin actul adresat altuia are limita de 6 luni de la cunoaștere. Nu este prelungire automată. [53] [54]

REGULĂFixarea ședinței comisiei DSP

Interval: Maximum 30 de zile calendaristice. [47]
De când începe: Data depunerii contestației procesului-verbal. [47]
Cum se aplică: Termen în zile: regula generală exclude prima și ultima zi, iar ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea până la prima zi lucrătoare următoare; depunerea la registratură respectă programul. [60] [63] [65] [66]
Consecințe: Președintele comisiei are obligația să fixeze ședința în intervalul prevăzut. [47]

[47][60][63][65][66][45]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Privește fixarea termenului ședinței, nu termenul lucrătorului pentru depunerea contestației. [47] [45]

REGULĂContestația fișei de aptitudine

Interval: 7 zile lucrătoare. [14]
De când începe: Primirea fișei de aptitudine în muncă. [14]
Cum se aplică: Se urmăresc zilele lucrătoare de la primirea fișei; data primirii trebuie probată, iar depunerea la DSP se face în intervalul astfel stabilit. [14]
Consecințe: Persoana examinată poate declanșa evaluarea contestației la DSP. [13] [14]

[14][13][39][16]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Privește rezultatul privind aptitudinea pentru muncă, nu refuzul de semnalare BP1 ori concluzia cercetării bolii. [13] [14] [39] [16]

REGULĂPornirea acțiunii disciplinare împotriva medicului

Interval: Cel mult 6 luni. [51]
De când începe: Data săvârșirii faptei sau data cunoașterii consecințelor prejudiciabile. [51]
Cum se aplică: Termenul în luni sau ani se împlinește în ziua corespunzătoare; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea legală. [60] [61] [62] [66]
Consecințe: Plângerea formulată după termenul legal poate conduce la nedeclanșarea anchetei. [52]

[51][60][61][62][66][26][52][49]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenul privește răspunderea disciplinară; nu înlocuiește termenul pentru semnalarea și declararea bolii. [51] [26]

REGULĂAcțiunea în contencios administrativ privind actul individual

Interval: Regula generală: 6 luni. [55]
De când începe: Comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă sau expirarea termenului legal de soluționare, în situațiile prezentate. [56] [57]
Cum se aplică: Termenul în luni sau ani se împlinește în ziua corespunzătoare; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea legală. [60] [61] [62] [66]
Consecințe: Termenul de 6 luni este de prescripție, iar limita de un an este de decădere; excepția cere motive temeinice. [59] [58]

[55][56][57][60][61][62][66][58][59][39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Pentru motive temeinice, cererea privind actul individual poate depăși cele 6 luni, fără a trece de limita de un an de la momentul legal aplicabil; pentru actul individual comunicat, de la comunicarea sa. [58]

REGULĂConvocarea părților în contestația aptitudinii

Interval: 21 de zile lucrătoare. [15]
De când începe: Primirea contestației fișei de aptitudine de către DSP. [15]
Cum se aplică: Se urmăresc zilele lucrătoare de la primirea contestației, potrivit calificării speciale a termenului. [15]
Consecințe: DSP desemnează comisia de trei medici specialiști de medicina muncii și convoacă părțile în termenul prevăzut. [15]

[15][14][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Privește convocarea părților de către DSP, distinctă de cele 7 zile lucrătoare pentru depunerea contestației de persoana examinată. [15] [14]

REGULĂRaportarea bolii profesionale nou-declarate

Interval: 30 de zile. [32]
De când începe: Data declarării bolii profesionale. [32]
Cum se aplică: Termen în zile: regula generală exclude prima și ultima zi, iar ultima zi nelucrătoare atrage prorogarea până la prima zi lucrătoare următoare; depunerea la registratură respectă programul. [60] [63] [65] [66]
Consecințe: DSP raportează cazul Centrului național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar și structurilor teritoriale ale asigurătorului. [32]

[32][60][63][65][66][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Lista ta de pași

Notează activitățile, angajatorii, perioadele și expunerile și adună documentele care certifică ruta profesională și factorii de risc. [24]
Programează evaluarea în structura spitalicească de medicina muncii prevăzută de procedură și prezintă BP1 și documentele medicale disponibile. [17] [18]
Dacă semnalarea este refuzată, cere explicații și acces la datele medicale, solicită altă opinie și, după caz, formulează o sesizare documentată. [41] [43] [42] [74]
Verifică data încetării expunerii și dacă se aplică termenul de 2 ani sau una dintre excepțiile medicale expres enumerate. [26]
Urmărește primirea exemplarului procesului-verbal și, dacă boala este declarată, a BP2; pentru o soluție contestată păstrează dovada comunicării sau a cunoașterii actului. [22] [31] [45]

Întrebări frecvente

Dacă medicul angajatorului nu întocmește BP1, pot merge la alt medic?

Da. Ai dreptul la o altă opinie medicală și la consultul specialistului de medicina muncii pentru simptome atribuite muncii. Orice medic care constată suspiciunea are obligația de semnalare potrivit competenței, inclusiv medicul aflat în contract cu angajatorul. Prezintă investigațiile și datele expunerii; o petiție personală nu înlocuiește BP1 emisă pe traseul medical. [42] [7] [3] [16] [74]

Trebuie să fiu internat pentru confirmarea bolii?

Nu în toate cazurile. Evaluarea se face prin clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, iar dosarul admite referat medical când persoana nu a fost internată. Pentru pneumoconioză este necesar diagnosticul precizat de comisia de pneumoconioze. Confirmarea caracterului profesional aparține cercetării DSP. [17] [24] [30] [21]

Scrie „boală legată de profesie” pe document. Am deja BP2?

Nu rezultă aceasta doar din formularea diagnosticului. Boala legată de profesiune are cauze multiple și se urmărește medical, fără declararea prevăzută pentru boala profesională. BP2 se întocmește în procedura de declarare a cazului de boală profesională confirmat. [2] [34] [23]

Pentru boală profesională trebuie FIAM sau BP2?

BP2 documentează declararea bolii profesionale; FIAM privește înregistrarea accidentului de muncă pe baza cercetării. Excepția este intoxicația acută profesională, care se declară, cercetează și înregistrează în ambele categorii. [23] [36] [6]

Mai poate fi declarată boala dacă firma s-a desființat?

Da, art. 161 permite declararea prin BP2 pe baza documentelor prevăzute pentru dosar, cu excepția procesului-verbal de cercetare. Diagnosticul și probele expunerii trebuie documentate, iar termenul de 2 ani de la încetarea expunerii ori excepția medicală aplicabilă trebuie verificate. [28] [24] [26]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

Orice medic care depistează suspiciunea de boală profesională trebuie să o semnaleze prin BP1, în domeniul competenței sale. [16] [3]
Investigațiile pentru diagnosticul prezumtiv urmează traseul către clinica/secția de medicina muncii ori cabinetul din structura spitalelor. [17] [18]
Boala legată de profesiune nu echivalează cu boala profesională declarată; ea are regim de urmărire medicală și raportare nenominalizată. [2] [34]
DSP confirmă sau infirmă caracterul profesional prin cercetare; BP2 este întocmită după confirmare. [21] [23]
Angajatorul trebuie să furnizeze medicului DSP documentele necesare solicitate, în termenul stabilit de acesta. [25]
Semnalarea și declararea sunt supuse termenului de 2 ani de la încetarea expunerii, cu excepțiile medicale expres enumerate. [26]
FIAM documentează accidentul de muncă; intoxicația acută profesională se înregistrează în ambele categorii. [36] [6]
În cazul unității desființate, declararea prin BP2 se poate face pe baza documentelor prevăzute de art. 159, cu excepția procesului-verbal. [28]
Contestația procesului-verbal de boală profesională și contestația fișei de aptitudine au proceduri și termene distincte. [39] [45] [46] [14]
Pacientul poate solicita o altă opinie medicală și are acces la datele medicale personale. [42] [43]

Compensațiile pentru urmări permanente

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 5 / lit. h) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 5 / lit. h)
h) boala profesională - afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 5 / lit. r) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 5 / lit. r)
r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanți sunt de natura profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (2)
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu prilejul prestațiilor medicale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (3) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 27 / alin. (3)
(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului București, de îndată, la constatarea cazului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VI / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul VI / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (2)
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmarii lor, precum și stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiștii autorităților de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VI / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (5) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul VI / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (5)
(5) Intoxicatia acuta profesională se declara, se cercetează și se înregistrează atât ca boala profesională, cat și ca accident de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul IV / art. 40 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul IV / art. 40
Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice simptome pe care le atribuie condițiilor de muncă și activității desfășurate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 9 / alin. (1) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 9 / alin. (1)
(1) În sensul prezentei hotărâri, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 9 / alin. (2) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 9 / alin. (2)
(2) Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita și alte investigații și examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 8 / alin. (5) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 8 / alin. (5)
(5) Examinările medicale profilactice se efectuează în baza fișei de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, completată în mod obligatoriu la toate rubricile și semnată de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul IV / art. 37 / alin. (1) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul IV / art. 37 / alin. (1)
(1) Dosarul medical și fișa de identificare a factorilor de risc profesional se păstrează la structura de medicina muncii pe durata derulării contractului cu angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul IV / art. 38 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul IV / art. 38
Angajatorul păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale și fișele de aptitudine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 30 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 30
Persoana examinată poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 31 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 31
Contestația prevăzută la art. 30 se adresează direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii fișei de aptitudine în muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 32 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / art. 32
Direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București desemnează o comisie formată din 3 medici specialiști de medicina muncii și convoacă părțile implicate în termen de 21 de zile lucrătoare de la data primirii contestației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 149 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 149
Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicația acută profesională, se va semnala obligatoriu de către toți medicii, indiferent de specialitate și de locul de muncă, cu prilejul oricărei prestații medicale, prin completarea fișei de semnalare BP1, prevăzută în anexa nr. 19, conform domeniului de competență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 150 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)
(1) Medicul care suspectează o boală profesională sau o intoxicație acută profesională trimite bolnavul cu fișa de semnalare BP1 la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea stabilirii diagnosticului de boală și diagnosticului prezumtiv de boală profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 150 alin. (2) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)
(2) Medicul specialist de medicina muncii din clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor stabilește diagnosticul prezumtiv de boală profesională în baza documentelor care atestă expunerea profesională și completează fișa de semnalare BP1, conform domeniului de competență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 150 alin. (4) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (4)
(4) În situația în care pentru același bolnav sunt formulate mai multe diagnostice prezumtive de boală profesională, pentru fiecare diagnostic de boală profesională se va elibera câte o fișă de semnalare BP1.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 151 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 151
După primirea fișei de semnalare BP1, transmisă de către medicii prevăzuți la art. 150 alin. (2), medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București cercetează în termen de 30 de zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 153 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 153
Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 157 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157
Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20, se întocmește de către medicul de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, în 7 exemplare, din care un exemplar rămâne emitentului actului, iar restul exemplarelor se transmit către angajator, medicul de medicina muncii din clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, lucrător, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar și asiguratorul la nivel teritorial.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 158 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 158
Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională, completând fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2, denumită în continuare fișa de declarare BP2, care trebuie să aibă ștampila direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București și trebuie să cuprindă data declarării, prevăzută în anexa nr. 21.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 159 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 159 alin. (1)
(1) Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București și cuprinde următoarele documente: a) opisul documentelor din dosar; b) fișa de semnalare BP1; c) documente care certifică ruta profesională, precum: copie de pe carnetul de muncă, extrase din Registrul general de evidență a salariaților, adeverințe; d) documente care atestă expunerea profesională, precum: copie de pe fișa de identificare a factorilor de risc profesional, adeverințe și, după caz, nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată; e) istoricul stării de sănătate la locul de muncă, cum ar fi: documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistența de medicina muncii la unitatea respectivă, după caz; f) document medical care precizează diagnosticul prezumtiv de boală profesională, respectiv: biletul de ieșire emis de clinica/secția de medicina muncii din structura spitalelor sau referat medical în cazul în care bolnavul nu a fost internat; g) documente care să ateste statusul socioprofesional, de exemplu: pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă; h) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 159 alin. (2) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 159 alin. (2)
(2) În vederea completării dosarului de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, angajatorul are obligația să pună la dispoziția medicului de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, în termenul stabilit de acesta, toate documentele necesare solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 160 alin. (1) lit. b) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 160 alin. (1) lit. b)
b) semnalarea și declararea se fac în termen de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepție fac cazurile de cancer, pneumoconioze, fibroze pulmonare, pleurezie benignă prin expunere la azbest, îngroșări pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroșări pleurale localizate - plăci pleurale, atelectazii rotunde prin expunere la azbest.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 160 alin. (2) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 160 alin. (2)
(2) Pentru bolile profesionale declarate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European trebuie întocmită o fișă de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 161 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 161
În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desființată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fișa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la art. 159, cu excepția procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 162 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 162
Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidențiați prin documente oficiale de la direcția de sănătate publică; ele se declară și se păstrează în evidență de către direcția de sănătate publică din județul sau din municipiul București în care se află angajatorul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 164 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 164
Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se declară numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 165 alin. (4) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 165 alin. (4)
(4) Fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 se întocmește în 6 exemplare pentru: direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, medicul de medicina muncii din clinica/secția de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar și asiguratorul la nivel teritorial.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 165 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 165 alin. (1)
(1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în termen de 30 de zile de la data declarării de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, la Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, precum și la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 166 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 166
La nivelul Centrului național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar se constituie Registrul operativ național informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din documentele enumerate la art. 165 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 174 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 174
Bolile legate de profesiune nu se declară. Acestea se dispensarizează medical și se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor, în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condițiilor de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · anexa nr. 22, nota finală · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 22, nota finală
Tabelul cu bolile profesionale cu declarare obligatorie va fi revizuit periodic și va rămâne deschis și pentru alte boli pentru care se face dovada relației noxă/suprasolicitare profesională - boală profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 140 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (1)
(1) În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege, angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 140 alin. (4) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (4)
(4) Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare și distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată, inspectoratul teritorial de muncă și asigurătorul pe raza căruia își are sediul social, domiciliul sau reședința.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 140 alin. (7) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (7)
(7) În cazul în care angajatorul și-a încetat activitatea, accidentele suferite de lucrătorii acestuia vor fi înregistrate în contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuată de inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia angajatorul își desfășura activitatea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 157^1 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157^1
Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională prevăzut la art. 153 poate fi contestat în condițiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 157^2 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157^2 alin. (1)
(1) În vederea soluționării contestațiilor depuse în conformitate cu prevederile art. 157^1, la nivelul fiecărei direcții de sănătate publică județene și a municipiului București se constituie comisia de soluționare a contestațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003Lege · art. 6 · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003Lege · art. 11 alin. (1) · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)
(1) Pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003Lege · art. 24 alin. (1) · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (1)
(1) Pacientul are acces la datele medicale personale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003Lege · art. 4 alin. (2) · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)
(2) Pacientul are dreptul de a fi direcționat și programat la următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism creat la nivelul unității medicale în care s-a desfășurat consultația.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Atribuțiile Comisiei de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională — anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1286/2022Normă · art. 10 · forma din 10 ianuarie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10
Angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, după caz, persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale sau lucrătorul ori asigurătorul poate contesta procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, de la data de la care a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Atribuțiile Comisiei de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională — anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1286/2022Normă · art. 11 · forma din 10 ianuarie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11
(1) Contestația se face în scris către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București de pe raza administrativ-teritorială în care s-a realizat cercetarea cazului de boală profesională. (2) Contestatarul depune contestația la registratura direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București care a emis actul contestat sau prin poștă, cu confirmare de primire. (3) Contestația se redactează în limba română și cuprinde următoarele elemente: a) datele de identificare ale contestatarului: numele și prenumele, CNP, domiciliul, adresa de corespondență, telefon, e-mail sau, după caz, unitatea economică, sediul, CUI, reprezentantul legal; b) obiectul contestației; c) motivele care stau la baza contestației (în fapt și în drept); d) data și semnătura. (4) Contestația va fi însoțită de documente ce susțin motivele ce stau la baza contestației (copii conforme cu originalul).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Atribuțiile Comisiei de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională — anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1286/2022Normă · art. 5 · forma din 10 ianuarie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5
Președintele Comisiei fixează termenul ședinței, în maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii contestației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Ordinul ministrului sănătății nr. 1286/2022 pentru stabilirea componenței și atribuțiilor comisiilor de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesionalăNormă · anexa nr. 2, CONCLUZII — admiterea contestației · forma din 10 ianuarie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 2, CONCLUZII — admiterea contestației
și reluarea procedurii de semnalare și cercetare a cazului de boală profesională.Prezenta decizie se va transmite către: angajator, lucrător, asigurator, medicul în specialitatea medicina muncii din direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București care a făcut cercetarea, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Statutul Colegiului Medicilor din România din 25 martie 2022, aprobat prin Hotărârea nr. 1/2022Normă · art. 115 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 115 alin. (1)
(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Statutul Colegiului Medicilor din România din 25 martie 2022, aprobat prin Hotărârea nr. 1/2022Normă · art. 116 alin. (2) · forma din 6 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 116 alin. (2)
(2) Plângerii i se va da curs numai în cazul în care conține următoarele elemente de identificare: a) numele, prenumele, domiciliul și calitatea petentului; b) numele și prenumele medicului împotriva căruia se face plângerea; c) descrierea faptei și indicarea datei când aceasta a avut loc sau când a luat cunoștință de consecințele prejudiciabile și a locului unde aceasta s-a petrecut; d) prejudiciul fizic și/sau moral; e) semnătura olografă a petentului, în original, sau semnătura electronică extinsă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Statutul Colegiului Medicilor din România din 25 martie 2022, aprobat prin Hotărârea nr. 1/2022Normă · art. 106 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 106 alin. (1)
(1) Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Statutul Colegiului Medicilor din România din 25 martie 2022, aprobat prin Hotărârea nr. 1/2022Normă · art. 117 alin. (2) lit. c) · forma din 6 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (2) lit. c)
c) atunci când plângerea este formulată cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 457 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 7 / alin. (1)
(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 7 / alin. (3)
(3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula și peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut în prezentul alineat, precum și cel prevăzut la alin. (1) sunt termene de prescripție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 11 / alin. (1)
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a)
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c)
c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 11 / alin. (2)
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 11 / alin. (5)
(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551
Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)
(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)
(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicatăLege · art. 53 lit. b) · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 53 lit. b)
b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile de sănătate publică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicatăLege · art. 14 alin. (2) · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (2)
(2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă, dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se acordă și ulterior încetării raporturilor de muncă dacă persoana face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă și dacă a fost asigurată în condițiile prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Normele metodologice din 6 iunie 2006 de aplicare a Legii nr. 346/2002, aprobate prin Ordinul nr. 450/825/2006Normă · art. 92 alin. (1) · forma din 17 aprilie 2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (1)
(1) Direcţiile de sănătate publică transmit casei teritoriale de pensii fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, ştampilată de autoritatea emitentă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Normele metodologice din 6 iunie 2006 de aplicare a Legii nr. 346/2002, aprobate prin Ordinul nr. 450/825/2006Normă · art. 92 alin. (2) · forma din 17 aprilie 2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 92 alin. (2)
(2) Fişele BP2 se primesc, prin registratură, la casa teritorială de pensii şi sunt transmise către Compartimentul accidente de muncă şi boli profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Normele metodologice din 6 iunie 2006 de aplicare a Legii nr. 346/2002, aprobate prin Ordinul nr. 450/825/2006Normă · art. 93 alin. (1) · forma din 17 aprilie 2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (1)
(1) Compartimentul accidente de muncă şi boli profesionale transmite fişele BP2 pentru a fi verificate de Compartimentul de medicina muncii din cadrul INEMRCM.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Normele metodologice din 6 iunie 2006 de aplicare a Legii nr. 346/2002, aprobate prin Ordinul nr. 450/825/2006Normă · art. 93 alin. (2) · forma din 17 aprilie 2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (2)
(2) Compartimentul de accidente de muncă şi boli profesionale va lua în evidenţă fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2 după confirmarea acesteia de către INEMRCM.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 153 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 153
Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · art. 151 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 151
După primirea fișei de semnalare BP1, transmisă de către medicii prevăzuți la art. 150 alin. (2), medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București cercetează în termen de 30 de zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Încadrarea accidentului de muncă, de traseu sau din deplasareC07 · 12 MIN · ORIENTARE Accidentul de muncă: comunicare, dovezi și cercetare — pașii angajatoruluiC07 · 10 MIN · GHID Compensațiile pentru urmări permanente ale accidentului sau bolii profesionaleC07 · 10 MIN · GHID

Recunoașterea și documentarea bolii profesionale

Ce înseamnă recunoașterea unei boli profesionale

Unde merg pentru investigații și cine completează BP1

Ce fac dacă medicul refuză semnalarea suspiciunii

Documentele care dovedesc boala și expunerea profesională

Cine cercetează, ce DSP este competentă și ce document primesc

BP1, BP2 sau formularul de accident de muncă: documentul potrivit fiecărei situații

Termenul de la încetarea expunerii și excepțiile medicale

Nu sunt de acord cu rezultatul: ce contestație aleg?

După BP2: evidența națională și drepturile de asigurare

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Recunoașterea și documentarea bolii profesionale

Cui se adresează

01Ce înseamnă recunoașterea unei boli profesionale

02Unde merg pentru investigații și cine completează BP1

03Ce fac dacă medicul refuză semnalarea suspiciunii

04Documentele care dovedesc boala și expunerea profesională

05Cine cercetează, ce DSP este competentă și ce document primesc

06BP1, BP2 sau formularul de accident de muncă: documentul potrivit fiecărei situații

07Termenul de la încetarea expunerii și excepțiile medicale

08Nu sunt de acord cu rezultatul: ce contestație aleg?

09După BP2: evidența națională și drepturile de asigurare

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Ce înseamnă recunoașterea unei boli profesionale

Unde merg pentru investigații și cine completează BP1

Ce fac dacă medicul refuză semnalarea suspiciunii

Documentele care dovedesc boala și expunerea profesională

Cine cercetează, ce DSP este competentă și ce document primesc

BP1, BP2 sau formularul de accident de muncă: documentul potrivit fiecărei situații

Termenul de la încetarea expunerii și excepțiile medicale

Nu sunt de acord cu rezultatul: ce contestație aleg?

După BP2: evidența națională și drepturile de asigurare

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri