⌕Meniu

Munca în artă și cultură: contracte și organizare

Instituțiile de spectacole pot folosi contracte de muncă, contracte privind drepturile de autor și drepturile conexe sau contracte civile, cu reguli speciale pentru durata determinată și pentru activitățile suplimentare ale propriilor salariați. Forma aleasă trebuie raportată la activitatea efectivă. Gestiunea bunurilor și garanția cer o analiză separată a atribuțiilor și a excepțiilor legale. [2] [4] [7] [30] [9] [10]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Situații profesionale specifice
Cuprins · 9 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Poate teatrul public să contracteze un actor pentru sonorizare?
  3. 03Când poate fi atribuită gestiunea și când se cere garanție?
  4. 04Cum cer încetarea atribuțiilor de gestiune?
  5. 05Ce contract se potrivește participării regulate la spectacole?
  6. 06Cum se negociază plata unei prestații artistice?
  7. 07Termene și repere
  8. 08Lista ta de pași
  9. 09Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Personal artistic și tehnic al instituțiilor de spectacole sau concerte

  • Teatre publice și companii de spectacole care organizează prestații ale actorilor

  • Salariați ai teatrelor publice cărora li se atribuie gestiunea bunurilor instituției

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul unui salariu bugetar individual și al plafoanelor salariale pentru o anumită funcție

  • Procedura completă de achiziție publică a serviciilor

  • Regimul fiscal al plăților

  • Analiza completă a recuperării prejudiciului din gestiune

Poate teatrul public să contracteze un actor pentru sonorizare?

Da, un teatru public poate avea un temei pentru contractarea serviciilor de sonorizare. OG nr. 21/2007 permite externalizarea serviciilor tehnice și permite personalului artistic, tehnic și administrativ să lucreze prin contracte individuale de muncă, contracte privind drepturile de autor și drepturile conexe ori contracte reglementate de Codul civil. Serviciul trebuie încadrat în forma juridică potrivită activității efective și contractat în condițiile legii. Existența unui post vacant nu stabilește, singură, legalitatea sau nelegalitatea contractului. [2] [30]

Pentru a analiza situația, trebuie separate trei variante:

  • Ocuparea postului printr-un contract individual de muncă: regula sectorială este concursul sau examenul. Pentru un contract individual de muncă pe durată determinată, OG nr. 21/2007 permite și angajarea directă, prin acordul părților. Această excepție privește forma de angajare prevăzută de lege și nu transformă orice contract denumit „colaborare” într-o angajare legală. [4] [30]
  • Contractarea unui serviciu efectiv distinct: sunt relevante rezultatul promis, sarcinile asumate și modul în care prestatorul organizează executarea. Contractul de antrepriză poate avea ca obiect un serviciu realizat pe riscul prestatorului, în schimbul unui preț. Dacă, în realitate, persoana lucrează pentru și sub autoritatea teatrului în condițiile unui raport de muncă, denumirea de „prestări servicii” nu rezolvă calificarea raportului. [28] [18] [30]
  • O activitate suplimentară a actorului deja angajat: OG nr. 21/2007 permite remunerarea printr-un contract de drepturi sau civil a altor activități decât cele care formează obiectul propriului contract individual de muncă. Trebuie comparate concret atribuțiile actorului cu serviciul de sonorizare. Dacă se încheie un al doilea contract individual de muncă, intervine și cerința acordului prealabil al conducerii instituției. [7] [3]

Regula generală a concursului din HG nr. 1.336/2022 trebuie citită împreună cu excepția pentru domeniile în care actele speciale reglementează încadrarea și promovarea personalului. Nu se elimină derogarea prevăzută pentru contractele determinate din instituțiile de spectacole numai prin invocarea regulii generale. [15] [14] [4]

Faptul că prestatorul este actor nu transformă automat operarea echipamentului de sunet într-o prestație protejată prin drepturi conexe. Definiția artistului interpret sau executant privește prezentarea, interpretarea ori executarea unei opere sau a unui spectacol; pentru un serviciu exclusiv tehnic, contractul trebuie să descrie serviciul asumat. Dacă se încheie și o cesiune de drepturi, se individualizează drepturile transmise, utilizările, durata, întinderea cesiunii și remunerația. [44] [42] [2]

Când poate fi atribuită gestiunea și când se cere garanție?

Pentru actorul unui teatru public, profesia nu produce automat nici obligația de gestiune, nici o scutire generală de la aceasta. Punctul de plecare este conținutul muncii: Legea nr. 22/1969 definește gestionarul prin atribuțiile principale de primire, păstrare și eliberare a bunurilor. Funcțiile prin a căror ocupare se dobândește această calitate sunt stabilite potrivit legii. [9]

Situația efectivă Cum se analizează garanția
Actorul primește un costum, recuzită sau un echipament numai pentru a le folosi la îndeplinirea propriilor atribuții Această utilizare se distinge de gestiunea bunurilor pentru instituție. Art. 10 exclude persoanele care primesc bunuri pentru folosința în propriul serviciu din extinderea obligației de garanție către alte categorii de angajați. [10] [32]
Persoana are ca atribuții principale primirea, păstrarea și eliberarea bunurilor și ocupă o funcție de gestionar în condițiile legii Gestionarul are obligația de a constitui garanția în numerar, cu respectarea condițiilor și excepțiilor legale. [9] [10]
Persoana manipulează bunuri fără a avea această gestiune ca funcție principală Obligația de garanție nu se deduce doar din existența bunurilor. Trebuie identificată reglementarea care extinde obligația către acea categorie și verificată excepția privind bunurile primite pentru folosință proprie. [10]

Există și o excepție expresă pentru cel care înlocuiește temporar un gestionar sau primește gestiunea pentru cel mult 60 de zile până la numirea unui gestionar: în aceste situații legea nu impune constituirea garanției. Garanția se constituie prin contract scris; nu este suficientă o etichetă de „gestionar” aplicată informal. [10]

Care este limita garanției? Regula din art. 12 este un minimum de un salariu și un maximum de trei „salarii tarifare lunare”, fără depășirea valorii bunurilor încredințate. Art. 13 prevede, ca regulă generală, reținerea în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar; formularea legală nu trebuie echivalată automat cu totalul tuturor plăților primite de actor. Dacă alte rețineri împiedică reținerea ratelor, gestionarul trebuie să le depună. Pentru angajații temporari care nu intră în excepția de la art. 10 și pentru cei sezonieri se pot stabili rate mai mari sau depunerea integrală la încredințarea gestiunii. Cuantumul concret și excepțiile se raportează și la reglementarea autorității competente: art. 14 permite, în cazuri justificate, stabilirea unei garanții sub minim sau scutirea de garanție. [11] [10]

Separat de condițiile garanției, trebuie analizată modificarea postului. Angajatorul poate stabili atribuțiile în condițiile legii și poate da dispoziții obligatorii numai sub rezerva legalității lor. Modificarea contractului individual de muncă se face prin acord, cu excepțiile prevăzute de Codul muncii; schimbarea felului muncii intră în această analiză. Funcția și atribuțiile postului sunt elemente ale informării contractuale, iar modificarea elementelor prevăzute de art. 17 alin. (3) impune, de regulă, un act adițional anterior modificării. [22] [23] [24] [25] [26] [19] [20]

Prin urmare, o gestiune separată și substanțială trebuie raportată la contractul și fișa postului, fără a confunda organizarea sarcinilor deja asumate cu schimbarea felului muncii. Totodată, lipsa calității formale de gestionar nu exclude răspunderea pentru bunurile efectiv primite, păstrate și eliberate: art. 31 are o regulă distinctă în această privință. [31] [13]

Cum cer încetarea atribuțiilor de gestiune?

Poți cere în scris încetarea atribuțiilor de gestiune, păstrând postul artistic. Dacă atribuțiile au fost valabil asumate, cererea nu le stinge automat: modificarea raportului contractual trebuie stabilită potrivit regulii acordului părților și limitelor legale. Salariatul rămâne ținut de atribuțiile care îi revin conform fișei postului până la schimbarea lor valabilă. Dacă tocmai legalitatea atribuirii este contestată, identifică în cerere actul și schimbarea concretă pe care le contești. [24] [25] [21] [31]

Pentru un demers clar, cererea poate cuprinde următoarele:

  1. Atribuțiile de gestiune la care se referă solicitarea și actul prin care au fost adăugate: contract, act adițional, fișă a postului sau decizie.
  2. Motivele concrete ale solicitării și precizarea că se cere păstrarea funcției artistice.
  3. Data propusă pentru retragerea atribuțiilor și desemnarea persoanei care preia bunurile.
  4. Propunerea unei predări documentate, prin inventar și proces-verbal, cu consemnarea eventualelor diferențe sau obiecții.

Formularea cererii și data propusă sunt recomandări pentru clarificarea acordului; cererea nu înlocuiește modificarea contractuală și predarea efectivă. [31]

La predarea-primirea gestiunii se face inventarierea. Conducerea competentă aprobă procedurile și numește în scris comisia, stabilind gestiunea verificată și datele operațiunilor. Listele se semnează atât de gestionarul care predă, cât și de cel care primește; gestionarul consemnează eventualele obiecții, iar rezultatele inventarierii se înscriu într-un proces-verbal. Pentru bunurile din patrimoniul cultural, valorile de muzeu și recuzita instituțiilor de spectacole, normele generale trimit la condițiile și termenele stabilite prin norme ale Ministerului Culturii; acestea trebuie verificate pentru bunurile concrete. [45]

Nu semna o confirmare că toate bunurile sunt predate sau că nu există diferențe dacă documentul nu corespunde situației constatate; consemnează obiecțiile în documentele operațiunii. [45] [13]

Garanția are o regulă distinctă de restituire. La încetarea contractului de muncă ori trecerea într-o funcție pentru care nu se cere garanție, titularul poate ridica garanția în numerar și dobânda dacă nu a cauzat o pagubă sau dacă paguba este acoperită integral. În aceste condiții, instituția trebuie să elibereze, în cel mult 10 zile, documentele prevăzute de lege pentru ridicarea garanției. Termenul privește obligația instituției de eliberare a documentelor; simpla depunere a cererii de renunțare la gestiune nu constituie, prin ea însăși, evenimentul care produce restituirea. [12] [31]

Dacă apare un litigiu asupra bunurilor lipsă sau a sumelor reținute, analiza probelor și a recuperării prejudiciului este dezvoltată separat în Pagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciului.

Ce contract se potrivește participării regulate la spectacole?

Participarea regulată la repetiții și spectacole nu stabilește, singură, forma contractului. Trebuie analizat dacă actorul prestează pentru și sub autoritatea organizatorului, în schimbul unui salariu, sau își asumă o prestație distinctă în condițiile unui contract civil ori privind drepturile conexe. Aceasta este o calificare a raportului real; numele „colaborare”, frecvența spectacolelor sau programarea repetițiilor nu oferă, separat, un răspuns complet. [18] [28] [30]

Pentru organizarea muncii prin contract individual de muncă, instituțiile de spectacole au regimul special din art. 13 al OG nr. 21/2007: durată nedeterminată sau determinată, inclusiv pe stagiune ori producție artistică. Legea permite derogarea de la anumite limite generale privind prelungirea, succesiunea și durata contractelor determinate. Art. 17 permite aplicarea art. 13–16, după caz, și companiilor de spectacole sau concerte; o companie este persoana juridică de drept privat care realizează și prezintă producții artistice. Alegerea trebuie legată de această situație, fără a extinde automat derogarea la orice firmă care cumpără ocazional o prestație. [4] [6] [1]

Dacă alegi contractul individual de muncă, angajatorul trebuie să îl încheie în scris, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Contractul se înregistrează înainte de începerea activității, iar registrul se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară; actorul trebuie să primească un exemplar al contractului înainte să înceapă lucrul. Regimul special al duratei contractului nu înlocuiește aceste formalități. [38] [39] [40] [4]

Pentru o prestație independentă, contractul trebuie să descrie serviciul sau interpretarea, obligațiile fiecărei părți și plata. Într-o cesiune a drepturilor se individualizează drepturile transmise, utilizările, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația. Contractul privind exploatarea interpretării artistice și contractul de muncă au funcții juridice diferite; simpla cesiune a drepturilor nu soluționează existența unui raport de muncă în condițiile art. 10 din Codul muncii. Pentru interpretarea realizată în cadrul unui contract individual de muncă, drepturile patrimoniale transmise angajatorului trebuie prevăzute expres în acel contract. [28] [42] [43] [30]

Pentru personalul artistic și tehnic al instituției, norma de activitate rezultă din fișa postului, iar repartizarea inegală a programului se menționează în contractul individual de muncă. Dacă actorul este deja salariatul unei instituții de spectacole, colaborările cu alte instituții sau companii pot necesita acordul conducerii: OG nr. 21/2007 reglementează expres acordul pentru contractele de drepturi din timpul stagiunii și pentru cumulul de contracte individuale de muncă. [5] [3]

Cum se citește regula specială în practică. Prin Decizia nr. 360 din 16 iunie 2020, Curtea Constituțională a respins critica îndreptată împotriva derogării privind contractele pe durată determinată. Curtea a legat regimul de specificul activității instituțiilor de spectacole și de organizarea pe stagiuni ori producții artistice. A precizat însă că eventualele abuzuri în folosirea contractelor sunt probleme de interpretare și aplicare a legii pentru instanțele judecătorești. Decizia este definitivă și general obligatorie; ea nu confirmă legalitatea fiecărui contract civil sau de muncă încheiat într-o instituție. [16]

Cum se negociază plata unei prestații artistice?

Începe prin a stabili ce se plătește: salariul unui post sau remunerația unei prestații și a drepturilor aferente. Sistemul de salarizare a personalului autorităților și instituțiilor publice finanțate integral sau în majoritate din bugete publice se stabilește prin lege. Cuantumul salarial al unei anumite funcții bugetare și plafoanele salariale aplicabile la data plății nu sunt determinate prin regulile despre onorarii de mai jos. [27]

Pentru un contract real de prestație ori de drepturi, libertatea de negociere se exercită în limitele legii. În materia cesiunii sau licenței drepturilor, regula remunerației adecvate și proporționale și elementele obligatorii ale contractului trebuie raportate la drepturile și utilizările convenite. Contractul trebuie să permită identificarea prestației, a întinderii drepturilor transmise și a plății datorate. [29] [41] [42]

Pentru a documenta negocierea, este util ca instituția și actorul să precizeze: producția și rolul, numărul reprezentațiilor, obligațiile privind repetițiile, perioada prestației, utilizările înregistrării, durata și întinderea drepturilor cedate, suma și condițiile plății. Aceste elemente ajută la compararea ofertei cu prestația și exploatarea convenite; nu sunt o formulă legală prin care fiecare spectacol ar genera automat aceeași sumă. [42] [41]

Bugetul instituției este o limită distinctă de negocierea cu actorul. OG nr. 21/2007 cere ca obligațiile de plată rezultate din contractele prevăzute la art. 12 alin. (1^1) să fie prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, ca cheltuieli aferente producțiilor artistice. Negocierea unui preț trebuie corelată cu contractul și cu bugetarea cheltuielii. Existența creditelor pentru o producție nu înlocuiește justificarea obiectului și a formei contractului. [8] [29] [30]

Dacă actorul este deja salariatul aceleiași instituții, plata separată prevăzută de art. 16^1 alin. (1) privește alte activități decât cele care fac obiectul propriului contract individual de muncă. Legea permite și remunerarea participării la gale, festivaluri, turnee și proiecte similare, în condițiile acestui articol: fie prin instituția trimițătoare, din veniturile proprii primite de la organizator, fie de organizator. Asemenea remunerații nu afectează acordarea drepturilor salariale ale beneficiarului. [7]

Înainte de semnare, cere ca documentul să arate separat ce obligații sunt deja cuprinse în contractul de muncă și ce prestație ori utilizare suplimentară justifică plata negociată. Această delimitare permite verificarea aplicării regimului special și a obligațiilor de plată asumate. [7] [43] [8]

Termene și repere procedurale

REGULĂEliberarea documentelor pentru ridicarea garanției și a dobânzii
Interval

Cel mult 10 zile. [12]

De când începe

Încetarea contractului individual de muncă ori trecerea într-o funcție pentru care nu se cere garanție, în situația în care gestionarul nu a cauzat o pagubă sau paguba a fost acoperită integral. Se identifică data la care sunt îndeplinite condițiile legale ale restituirii, nu doar data cererii de renunțare la gestiune. [12] [31]

Cum se aplică

Termenul este exprimat în zile. În aplicarea regulilor generale ale Codului civil, nu se iau în calcul prima și ultima zi; termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00 a ultimei zile. Pentru un act de îndeplinit la locul de muncă este relevantă ora încetării programului normal. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Aceste reguli generale se aplică termenului din art. 16 al Legii nr. 22/1969 prin coroborarea celor două acte. [33] [34] [35] [36] [37]

Consecințe

Până la împlinirea termenului, instituția trebuie să elibereze documentele prevăzute de lege care permit ridicarea garanției și a dobânzii, dacă sunt îndeplinite condițiile restituirii. Termenul nu produce singur retragerea atribuțiilor de gestiune. [12] [31]

[12][31][33][34][35][36][37]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Termenul privește eliberarea carnetului de consemnare și a comunicării prevăzute de art. 16, prin care titularul poate ridica garanția; nu este un termen general de soluționare a cererii de retragere a atribuțiilor. [12]

  • Dacă există o pagubă neacoperită, condițiile de restituire din art. 16 alin. (1) nu sunt îndeplinite; nu se presupune că simpla încheiere a predării înlătură această condiție. [12]

  • Actele și data încetării contractului sau schimbării funcției trebuie verificate în cazul concret. [31]

REGULĂFormalitățile contractului individual de muncă înainte de începerea activității
Interval

Încheierea în scris și transmiterea registrului: cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Înregistrarea contractului și înmânarea exemplarului salariatului: anterior începerii activității. [38] [39] [40]

De când începe

Data stabilită pentru prima zi de activitate a actorului în baza contractului individual de muncă. [38]

Cum se aplică

Se pornește de la prima zi de activitate convenită. Încheierea în scris și transmiterea registrului trebuie realizate cel târziu în ziua precedentă; înregistrarea și înmânarea exemplarului trebuie să preceadă efectiv începerea activității. Este un reper anterior începerii muncii, nu un termen care începe să curgă după prima zi lucrată. [38] [39] [40]

Consecințe

Actorul trebuie să înceapă activitatea după îndeplinirea formalităților care îi precedă munca; încheierea ulterioară a unui document nu respectă reperul temporal prevăzut de art. 16. [38] [39] [40]

[38][39][40][4][18][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Aceste obligații privesc contractul individual de muncă; nu stabilesc singure calificarea unui contract civil ori de drepturi. [18] [30]

  • Derogările privind durata contractului din art. 13 al OG nr. 21/2007 nu derogă de la formalitățile art. 16 din Codul muncii. [4] [38]

Lista ta de pași

  • Compară serviciul contractat cu atribuțiile deja prevăzute în contractul de muncă și în fișa postului; identifică activitatea care justifică un contract distinct. [19] [7]

  • Stabilește dacă se ocupă un post prin contract de muncă sau se contractează un serviciu; verifică regula sectorială și, dacă este cazul, temeiul angajării directe pe durată determinată. [2] [4] [30]

  • Pentru garanție, verifică sarcinile de primire, păstrare și eliberare, reglementarea categoriei de angajați, contractul scris și eventualele excepții. [9] [10]

  • Pentru renunțarea la gestiune, propune în scris retragerea atribuțiilor, organizarea inventarierii și predarea documentată; verifică separat condițiile restituirii garanției și dobânzii. [31] [45] [12]

  • În contractul artistic, individualizează prestația, drepturile, durata și plata și corelează obligația instituției cu bugetul producției. [42] [8]

De reținut

Arată cele 14 idei principale ale ghidului

  • Contractarea serviciilor tehnice este permisă de regimul instituțiilor de spectacole, în condițiile legii; calificarea depinde de raportul real. [2] [30]

  • OG nr. 21/2007 permite, pentru contractul individual de muncă (CIM) pe durată determinată, și angajarea directă prin acordul părților. [4]

  • Plata prin contract separat către propriul salariat poate privi alte activități decât cele care fac obiectul propriului CIM. [7]

  • Calitatea de gestionar se raportează la atribuțiile principale de primire, păstrare și eliberare; simpla folosință a bunurilor pentru munca proprie nu este același lucru. [9] [32]

  • Constituirea garanției cere contract scris, iar excepțiile și extinderea către alte categorii se verifică potrivit art. 10 din Legea nr. 22/1969. [10]

  • Cererea de renunțare la gestiune nu stinge automat atribuțiile valabil asumate; schimbarea raportului se analizează potrivit regulilor modificării contractului. [24] [25] [31]

  • Restituirea garanției și dobânzii este condiționată de încetarea CIM ori trecerea la o funcție fără garanție și inexistența prejudiciului sau acoperirea lui integrală; instituția eliberează documentele în cel mult 10 zile. [12]

  • Recurența repetițiilor și spectacolelor nu califică singură contractul; se analizează autoritatea angajatorului, prestația asumată și regimul sectorial. [30] [28] [4]

  • Regimul special al contractelor determinate nu înlătură competența instanței de a analiza eventualele abuzuri. [16]

  • Salarizarea personalului public avut în vedere de art. 162 alin. (3) din Codul muncii este stabilită prin lege, iar obligațiile din contractele sectoriale de prestații se prevăd distinct în bugetul producțiilor. [27] [8]

  • Remunerația și întinderea drepturilor trebuie individualizate în contract, fără a confunda cesiunea drepturilor cu raportul de muncă. [42] [43] [30]

  • Predarea-primirea gestiunii este o situație de inventariere obligatorie; pentru bunurile culturale, valorile de muzeu și recuzita instituțiilor de spectacole trebuie respectată trimiterea la normele speciale. [45]

  • Garanția în numerar are, în regula generală, minimum un salariu și maximum trei salarii tarifare lunare, fără depășirea valorii bunurilor; reținerea obișnuită de 1/10 admite regulile speciale pentru angajații temporari sau sezonieri și derogările autorității competente. [11] [10]

  • Angajatorul încheie contractul individual de muncă în scris, în română, cel târziu în ziua anterioară activității, îndeplinește formalitățile de registru și înmânează salariatului exemplarul înainte de lucru. [38] [39] [40]

Dovezile și regulile privind pagubele din gestiune

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 3 lit. b)–c) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 3 lit. b)–c)
    b) instituțiile de spectacole sau concerte sunt persoane juridice de drept public care realizează și prezintă producții artistice;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3 lit. b)–c)
    c) companiile de spectacole sau concerte sunt persoane juridice de drept privat, indiferent de forma de constituire și organizare, care realizează și prezintă producții artistice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 11; art. 12 alin. (1) și (1^1) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 11; art. 12 alin. (1) și (1^1)
    Instituțiile de spectacole sau concerte pot recurge la externalizarea, în condițiile legii, a unor servicii, inclusiv a celor tehnice, administrative și de producție.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11; art. 12 alin. (1) și (1^1)
    (1) Funcționarea instituțiilor de spectacole sau concerte se asigură de către personalul artistic, tehnic și administrativ, care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă, a celor încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe sau în baza unor contracte reglementate de Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11; art. 12 alin. (1) și (1^1)
    (1^1) Durata contractelor încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe și a celor reglementate de Codul civil poate fi stabilită inclusiv pe stagiune ori pe program, proiect sau acțiune culturală și poate fi prelungită prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 12 alin. (4), (4^1) și (4^2) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 12 alin. (4), (4^1) și (4^2)
    (4) Pe durata stagiunii, personalul artistic de specialitate angajat în instituții de spectacole sau concerte poate încheia contracte conform prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu alte instituții sau companii de spectacole sau concerte, numai cu acordul conducerii instituției.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (4), (4^1) și (4^2)
    (4^1) Acordul prevăzut la alin. (4) poate fi dat în una dintre următoarele modalități:a) suspendarea contractului individual de muncă pe durata derulării contractului privind dreptul de autor și drepturile conexe, în condițiile ultimei teze a art. 54 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (4), (4^1) și (4^2)
    b) menținerea contractului individual de muncă dacă derularea contractului privind dreptul de autor și drepturile conexe nu afectează îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin fișa postului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (4), (4^1) și (4^2)
    (4^2) Personalul instituțiilor de spectacole sau concerte poate încheia mai multe contracte individuale de muncă cu aceeași instituție de spectacole ori concerte sau cu alte instituții ori companii de spectacole sau concerte cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu acordul prealabil al conducerii instituției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 13 alin. (1)–(5) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 13 alin. (1)–(5)
    (1) Pentru personalul instituțiilor de spectacole sau concerte, contractul individual de muncă se încheie pe perioadă nedeterminată sau pe durata determinată, inclusiv pe stagiune ori pe producție artistică, în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. (1) și art. 83 lit. h) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 13 alin. (1)–(5)
    (2) Încadrarea personalului din instituțiile de spectacole sau concerte potrivit alin. (1) se face pe bază de concurs ori de examen, organizat în condițiile legii.(3) În cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face și în mod direct, prin acordul părților.(4) Datorită specificului activității, încheierea contractelor individuale de muncă pe durată determinată se poate face și prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) și ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 13 alin. (1)–(5)
    (5) Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată pot fi modificate, prin acordul părților, în contracte pe durată determinată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 15 alin. (1)–(2) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)–(2)
    (1) Activitatea personalului artistic și tehnic din cadrul instituțiilor de spectacole sau concerte se normează potrivit fișei postului.(2) Programul de lucru al personalului artistic și tehnic din cadrul instituțiilor de spectacole sau concerte este repartizat inegal, fiind specificat ca atare în contractul individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 17 · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 17
    Prevederile art. 13-16 pot fi aplicate, după caz, și de către companiile de spectacole sau concerte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 16^1 alin. (1)–(4) · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 16^1 alin. (1)–(4)
    (1) Pentru desfășurarea, în cadrul instituției angajatoare, a altor activități decât cele care fac obiectul propriilor contracte individuale de muncă, salariații din cadrul instituțiilor de spectacole sau concerte pot fi remunerați în temeiul unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe sau, după caz, în baza unor contracte reglementate de Codul civil, indiferent de durata respectivelor activități.(2) Pentru participarea la gale, festivaluri, turnee ori alte asemenea proiecte, salariații pot fi remunerați în temeiul unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe sau, după caz, în baza unor contracte reglementate de Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 16^1 alin. (1)–(4)
    (3) Remunerațiile prevăzute la alin. (2) se pot plăti persoanelor participante în una dintre următoarele forme:a) de către instituția de spectacole sau concerte trimițătoare, din veniturile proprii, obținute de la organizatorul respectivului proiect;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 16^1 alin. (1)–(4)
    b) de către organizatorul respectivului proiect.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 16^1 alin. (1)–(4)
    (4) Plata remunerațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu afectează acordarea drepturilor salariale ale persoanelor beneficiare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artisticNormă · art. 22 · forma din 11 iunie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 22
    Obligațiile de plată ale instituțiilor de spectacole sau concerte, rezultate din contractele încheiate conform prevederilor art. 12 alin. (1^1), se consideră cheltuieli aferente producțiilor artistice și se prevăd în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 1 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 1
    Gestionar, în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 1
    Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc functiile prin a caror ocupare angajatul dobîndește, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste functii sînt denumite, în cuprinsul prezentei legi, functii de gestionari.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 10–11 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 10–11
    Gestionarul are obligația de a constitui o garantie în numerar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 10–11
    Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, în functie de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garantii în condițiile prezentului capitol și asupra altor categorii de angajați care minuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în indeplinirea atribuțiilor de serviciu.Nu este obligat sa constituie garantie cel care inlocuieste temporar un gestionar sau cel caruia i se incredinteaza o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 10–11
    Constituirea garantiei se face prin contract incheiat în scris.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 12–14 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 12–14
    Garantia în numerar va fi de minimum un salariu și de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăși valoarea bunurilor încredințate.Pentru gestionarii retribuiti pe bază de cota procentuala, cuantumul minim al garantiei în numerar va fi echivalent cu cîștigul mediu pe o luna, iar cel maxim cu cîștigul mediu pe 3 luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–14
    Garantia în numerar se retine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîștigul mediu pe o luna, după caz. Dacă, din cauza altor retineri, ratele din contul garantiei în numerar nu pot fi reținute, gestionarul este obligat să le depuna.Pentru angajatii temporari, altii decit cei prevăzuți la art. 10 alineatul ultim, precum și pentru angajatii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredințarea gestiunii, a garantiei integrale în numerar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–14
    Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc, în functie de complexitatea gestiunilor și de natura și valoarea bunurilor, cuantumul garantiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum și ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2.Ministerele și celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garantii în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garantie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 16 alin. (1)–(2) · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (1)–(2)
    Garantia în numerar și dobinda aferenta pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului sau de muncă sau la trecerea intr-o functie pentru care nu se cere garantie, în situația în care nu a cauzat o paguba sau cînd paguba a fost acoperita în intregime.Agentul economic, autoritatea sau institutia publică sînt obligate, în aceste cazuri, sa elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii și Consemnatiuni în care să se arate ca titularul are dreptul sa ridice garantia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 31 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 31
    Angajatul care primeste, păstrează și elibereaza bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înțelesul articolului 1 raspunde integral, aplicindu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceNormă · art. 3 alin. (1) lit. a) · forma din 27 aprilie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. a)
    (1) Dispozițiile Regulamentului nu se aplică:a) instituțiilor și autorităților publice, inclusiv celor prevăzute la art. 2, care prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate au reglementat încadrarea și promovarea personalului contractual;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Hotărârea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publiceNormă · art. 14 · forma din 27 aprilie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14
    (1) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant corespunzător unei funcții contractuale se face prin concurs sau examen la care poate participa orice persoană care îndeplinește condițiile generale și condițiile specifice stabilite prin fișa postului pentru ocuparea respectivei funcții contractuale.(2) În cazul în care la concursul organizat se prezintă un singur candidat, ocuparea postului se face prin examen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Decizia Curții Constituționale nr. 360 din 16 iunie 2020 privind art. 13 alin. (4) din OG nr. 21/2007Hotărâre · par. 20–21; par. 26; dispozitiv · forma din 16 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 360 · 16 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    par. 20–21; par. 26; dispozitiv
    Caracterul de excepție al dispozițiilor criticate este dat de specificul activității personalului din instituțiilor de spectacole sau concerte, specific ce impune reglementarea posibilității încheierii succesive a mai multor contracte individuale de muncă pe durată determinată, inclusiv pe stagiune sau pe producție artistică, pe o perioadă totală mai mare decât cea permisă de Codul muncii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 20–21; par. 26; dispozitiv
    În final, Curtea reține - referitor la criticile privind eventualele abuzuri ale angajatorilor care mențin astfel de lucrători într-o situație de incertitudine perpetuă sau pe durate foarte lungi de timp cu privire la raporturile lor de muncă - că acestea nu constituie probleme de constituționalitate, ci reprezintă aspecte de interpretare și aplicare a legii, care intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 20–21; par. 26; dispozitiv
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 44.554/3/2016 (număr în format vechi 5.693/2017) și constată că dispozițiile art. 13 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Decizia Curții Constituționale nr. 360 din 16 iunie 2020 privind art. 13 alin. (4) din OG nr. 21/2007Hotărâre · par. 4–8 · forma din 16 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 360 · 16 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    par. 4–8
    prin care s-a respins acțiunea având ca obiect „obligație de a face“, și anume obligarea pârâtei Filarmonica George Enescu la încheierea unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată și la plata de despăgubiri începând cu data de 7 decembrie 2013, când a încetat ultimul raport de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 4–8
    În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia - instanța judecătorească - susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și ale art. 41 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 4–8
    Acest scop legitim în expresia sa conduce în practică la situații în care lucrătorii ajung să rămână angajați pe durată determinată, respectiv câte un an, pentru perioade foarte mari de timp, dar în cadrul aceluiași angajator, interval în care se menține incertitudinea cu privire la situația lor de viitori salariați (sau nu) la finalul perioadei prevăzute în contractul de muncă încheiat pe durată determinată, pentru că angajatorul nu poate fi obligat să continue raporturile de muncă cu salariatul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 4–8
    Specificul acestor activități presupune, în principal, o mobilitate mai accentuată a personalului implicat în realizarea actului artistic, fie că este vorba despre instrumentiști - cum este cazul reclamantului din speța dedusă judecății -, fie că este vorba despre soliști, dansatori profesioniști, membri ai corpului de balet sau de dans contemporan etc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 10 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 10
    Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 17 / alin. (3) / lit. d) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 17 / alin. (3) / lit. d)
    d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 17 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 17 / alin. (5)
    (5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. a)
    a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. b)
    b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (1) / lit. c)
    c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (2)
    (2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (3) / lit. c)
    c) felul muncii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (3)
    (3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul IX / Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 1.851 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul IX / Capitolul VI / Secţiunea 1 / art. 1.851 / alin. (1)
    (1) Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 1.169 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 1.169
    Libertatea de a contracta Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 10 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 10
    Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul III / art. 41 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publiceLege · art. 10–11 · forma din 1 februarie 2014Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 10–11
    Gestionarul are obligația de a constitui o garantie în numerar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 10–11
    Ministerele și celelalte organe centrale pot extinde, în functie de natura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garantii în condițiile prezentului capitol și asupra altor categorii de angajați care minuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în indeplinirea atribuțiilor de serviciu.Nu este obligat sa constituie garantie cel care inlocuieste temporar un gestionar sau cel caruia i se incredinteaza o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 10–11
    Constituirea garantiei se face prin contract incheiat în scris.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551
    Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)
    (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (2)
    (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (3)
    (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 8 din 14 martie 1996, republicată, privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 40^1 alin. (1)–(2) și art. 44 alin. (1); Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 40^1 alin. (1)–(2) și art. 44 alin. (1); Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (1) Atunci când acordă licențe neexclusive sau își cesionează drepturile exclusive pentru exploatarea operelor sau a altor obiecte protejate, autorii și artiștii interpreți sau executanți au dreptul să primească o remunerație adecvată și proporțională în raport cu valoarea economică a drepturilor autorizate sau cesionate, ținând cont de contribuția la ansamblul operei sau al altor obiecte protejate, sau de exploatarea ei/lor efectivă, precum și de practicile de piață. Fără să reprezinte regula și în lipsa unor clauze contrare, plata unei sume forfetare poate constitui o remunerare adecvată și proporțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 40^1 alin. (1)–(2) și art. 44 alin. (1); Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (2) La punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (1) se ține seama de principiul libertății contractuale și de cel al unui just echilibru între drepturile și interesele părților, fiind utilizate mecanisme precum acordurile colective sau contractele colective de muncă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 40^1 alin. (1)–(2) și art. 44 alin. (1); Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (1) Remunerația cuvenită în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabilește prin acordul părților. Cuantumul remunerației se calculează fie proporțional cu încasările provenite din utilizarea operei, fie în sumă fixă sau în orice alt mod.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 40^1 alin. (1)–(2) și art. 44 alin. (1); Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (2) Drepturile patrimoniale recunoscute în prezentul titlu pot fi cesionate, în tot sau în parte, în condițiile prevăzute la art. 40-44, care se aplică prin analogie. Aceste drepturi pot să facă obiectul unei cesiuni exclusive sau neexclusive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 8 din 14 martie 1996, republicată, privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 42 alin. (1) și art. 43; Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 42 alin. (1) și art. 43; Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie să prevadă drepturile patrimoniale transmise și să menționeze, pentru fiecare dintre acestea, modalitățile de utilizare, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația titularului dreptului de autor. Absența oricăreia dintre aceste prevederi dă dreptul părții interesate de a cere rezilierea contractului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 42 alin. (1) și art. 43; Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    Existența și conținutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisă a acestuia. Fac excepție contractele având drept obiect opere utilizate în presă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul I / Partea I / Capitolul VII / Secțiunea I / art. 42 alin. (1) și art. 43; Titlul II / Capitolul I / art. 93 alin. (2)
    (2) Drepturile patrimoniale recunoscute în prezentul titlu pot fi cesionate, în tot sau în parte, în condițiile prevăzute la art. 40-44, care se aplică prin analogie. Aceste drepturi pot să facă obiectul unei cesiuni exclusive sau neexclusive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 8 din 14 martie 1996, republicată, privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · Titlul II / Capitolul II / art. 100 · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 100
    În cazul unei interpretări sau execuții efectuate de un artist, în cadrul unui contract individual de muncă, drepturile patrimoniale prevăzute la art. 98, care sunt transmise angajatorului, trebuie să fie expres prevăzute în contractul individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 8 din 14 martie 1996, republicată, privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · Titlul II / Capitolul II / art. 95 · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / art. 95
    În sensul prezentei legi, prin artiști interpreți sau executanți se înțelege: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietăți, de circ ori de marionete.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Normele privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009Normă · anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    În temeiul prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. În vederea efectuării inventarierii, aceste persoane aprobă proceduri scrise, adaptate specificului activităţii, pe care le transmit comisiilor de inventariere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă de persoanele prevăzute la pct. 5. În decizia de numire se menţionează în mod obligatoriu componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizată, gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi de terminare a operaţiunilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexă, pct. 2 alin. (1) lit. c); pct. 5; pct. 6 alin. (1); pct. 33; pct. 42; pct. 46 alin. (1)
    Inventarierea bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil, a fondurilor de carte, a valorilor de muzeu şi a recuzitei în cadrul instituţiilor artistice de spectacole se face în condiţiile şi la termenele stabilite prin norme elaborate de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pagubele și gestiunea: dovezi și recuperarea prejudiciuluiC09 · 12 MIN · GHIDActivitatea artistică remunerată a copilului: notificare și documenteC19 · 10 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C19-016 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/munca-in-arta-si-cultura-contracte-si-organizare/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision