Cererea de despăgubire împotriva angajatorului
Poți cere angajatorului repararea prejudiciului material sau moral produs din culpa sa în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu ori în legătură cu serviciul. Cererea se întemeiază pe răspunderea contractuală: trebuie identificate obligația încălcată, prejudiciul și legătura dintre ele. [1] [2]
Dacă plata este refuzată, te poți adresa tribunalului. Pentru despăgubirile către salariat, termenul este de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, iar litigiul de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru. [3] [4] [5] [6]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 12 minute
- CATEGORIE
- Disciplină și răspundere
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02În ce condiții răspunde angajatorul
- 03Ce sume pot cere și cum le justific
- 04Ce probe pregătesc
- 05Cererea către angajator și încercarea amiabilă
- 06Termenul pentru cererea de despăgubire
- 07Unde și cum depun acțiunea
- 08Taxe, hotărâre și recuperarea efectivă a banilor
- 09Articolul 253 și cererea de despăgubire formulată de angajator sunt mecanisme distincte
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați care solicită propriului angajator despăgubiri pentru prejudicii materiale sau morale în legătură cu serviciul.
Foști salariați, pentru pretenții rezultate din raportul de muncă, cu analiza termenului aplicabil.
Despăgubirea din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și stabilirea încadrării accidentului de traseu.
Prejudicii exclusiv precontractuale, legate numai de oferta de angajare.
Regimuri speciale de răspundere ale funcționarilor publici și ale altor raporturi de serviciu.
Calculul prestațiilor sociale sau de asigurare și procedura insolvenței angajatorului.
În ce condiții răspunde angajatorul
Articolul 253 din Codul muncii acoperă prejudiciile produse salariatului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Nu este suficient că o pagubă s-a produs în aceeași perioadă în care erai angajat: trebuie explicată legătura ei cu raportul de muncă și cu conduita imputată angajatorului. Aceasta rezultă din condițiile art. 253 și din cerința ca prejudiciul să fie consecința directă și necesară a neexecutării obligației. [1] [2]
Pentru a organiza cererea, răspunde concret la următoarele întrebări:
- Ce obligație avea angajatorul? Identifică dreptul din lege, contractul individual sau contractul colectiv aplicabil și ce trebuia făcut. Angajatorul trebuie să acorde drepturile care rezultă din aceste izvoare. [7]
- Ce acțiune sau omisiune îi reproșezi? Indică fapta și datele ei, apoi arată cum s-a abătut de la obligația identificată. Răspunderea presupune o neexecutare fără justificare sau culpabilă, nu simpla nemulțumire față de o decizie. [2]
- Ce prejudiciu ai suferit? Descrie separat pierderea materială și, dacă există, atingerea morală. Dovada încălcării obligației nu înlocuiește proba prejudiciului. [1] [8]
- Cum a produs acea conduită prejudiciul? Leagă fiecare sumă și fiecare consecință invocată de fapta angajatorului; o succesiune în timp, fără legătură cauzală, nu îndeplinește singură cerința legală. [2]
În materia contractuală, culpa debitorului se prezumă prin neexecutare. În litigiul de muncă, art. 272 pune sarcina probei în apărare în sarcina angajatorului. Aceste reguli trebuie citite împreună cu obligația de a identifica și susține prejudiciul cerut; ele nu transformă orice sumă solicitată într-o despăgubire datorată automat. [9] [10] [8]
Regulile civile completează Codul muncii numai în măsura compatibilității cu specificul raporturilor de muncă. Ghidul privește cererea salariatului izvorâtă din raportul de muncă; raporturile guvernate de statute speciale pot impune o analiză distinctă. [11]
Ce sume pot cere și cum le justific
Prejudiciul material poate cuprinde pierderea efectivă, beneficiul de care ai fost lipsit și cheltuielile rezonabile făcute pentru evitarea sau limitarea pagubei. Principiul este repararea integrală a prejudiciului produs prin neexecutare. Pentru fiecare poziție, arată suma, perioada, calculul și documentul justificativ. [12] [13] [14]
De exemplu, un calcul poate avea coloanele „pierdere sau cheltuială”, „dată/perioadă”, „valoare”, „document”, „legătura cu fapta angajatorului”. În funcție de caz, documentele pot privi cheltuieli medicale, repararea unui bun ori venituri efectiv pierdute. Acestea sunt exemple de organizare a dovezilor, nu categorii datorate în orice litigiu. [15] [2] [13]
Prejudiciul moral privește consecințe nepatrimoniale. Explică atingerea concretă adusă demnității, sănătății psihice, reputației ori vieții personale, durata și intensitatea efectelor și probele care le susțin. Aceste repere ajută la individualizarea pretenției; nu formează un tarif legal. Dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial nu scutește de dovedirea existenței lui, iar cuantumul care nu poate fi stabilit cu certitudine este determinat de instanță. [1] [16] [8] [17] [18]
Prejudiciile viitoare pot fi luate în considerare dacă sunt certe. În plus, regulile contractuale limitează repararea la prejudiciile prevăzute sau previzibile la încheierea contractului, cu excepția neexecutării intenționate ori a culpei grave; chiar și atunci rămâne necesară consecința directă și necesară a neexecutării. Aplicarea acestor reguli civile rămâne supusă compatibilității cu raportul de muncă. [19] [20] [11]
Dacă propria acțiune sau omisiune culpabilă a contribuit la pagubă, despăgubirea se poate diminua corespunzător. Nu sunt datorate prejudiciile care puteau fi evitate cu o minimă diligență. Explică și măsurile rezonabile pe care le-ai luat pentru a limita efectele. [21] [22] [13]
Evidențiază separat orice sumă deja primită pentru aceeași pierdere, astfel încât calculul să reflecte ceea ce a rămas de reparat. Aceasta este aplicarea practică a reparării integrale, fără contabilizarea de două ori a aceleiași pierderi. [23]
Ce probe pregătesc
Organizează dovezile în jurul fiecărei condiții a răspunderii. Pot fi folosite înscrisuri, martori, interogatoriu, prezumții, expertize și celelalte mijloace admise de lege; instanța decide admisibilitatea și utilitatea lor. [24] [25]
| Ce trebuie lămurit | Exemple de documente sau probe utile |
|---|---|
| Raportul de muncă și obligația încălcată | Contractul individual și actele adiționale, fișa postului, clauza relevantă din contractul colectiv, dispozițiile și comunicările angajatorului |
| Fapta și cronologia | Mesaje, notificări, răspunsuri, documente interne care te privesc, martori ai faptelor |
| Paguba materială | Facturi, chitanțe, extrase, documente privind veniturile și un calcul explicat |
| Prejudiciul moral și legătura cu fapta | Documente medicale sau psihologice, dacă există, martori ai schimbărilor concrete și alte înscrisuri relevante |
Tabelul este o orientare pentru pregătirea probelor, adaptabilă situației. Nu toate documentele sunt obligatorii în orice cauză, iar un document medical nu înlocuiește singur analiza legăturii cu fapta angajatorului. [26] [2] [8]
Angajatorul trebuie să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, potrivit regulii speciale din Codul muncii. Tu indică încă din cerere probele care susțin fiecare capăt de cerere. Dacă un înscris relevant se află la angajator, identifică-l și cere instanței să îi ordone prezentarea. Nu este necesar să pretinzi că ai un document pe care nu îl deții. [10] [27] [28]
Poți solicita angajatorului, inclusiv ca fost salariat, documentul care atestă activitatea, durata acesteia, salariul și vechimea. Acest document poate susține datele raportului de muncă, însă nu dovedește prin el însuși toate condițiile despăgubirii. [29] [8]
Cererea către angajator și încercarea amiabilă
Prezintă angajatorului o cerere scrisă, cu suma solicitată, faptele, calculul și probele disponibile, și păstrează dovada comunicării. Este un mod practic de a face pretenția clară și de a documenta răspunsul sau refuzul. Codul muncii garantează accesul la justiție și cere părților să încerce soluționarea amiabilă cu bună-credință; în caz de refuz al despăgubirii, salariatul se poate adresa instanței competente. [30] [3] [31]
Model orientativ de cerere amiabilă, care se adaptează faptelor și prejudiciilor concrete: [1]
Către: [denumirea și sediul angajatorului] Subsemnatul/Subsemnata [nume], salariat/fost salariat în baza contractului [datele contractului], solicit repararea prejudiciului produs prin [acțiunea/omisiunea și perioada], în legătură cu [obligația de serviciu/raportul de muncă]. Obligația încălcată: [prevederea și conduita datorată]. Solicit [sumă] lei pentru prejudiciul material, calculat potrivit anexei [identificare], și, dacă este cazul, [sumă] lei pentru prejudiciul moral, constând în [consecințe concrete și justificare]. Legătura dintre faptă și prejudiciu: [explicație]. Temei: art. 253 din Codul muncii. Solicit comunicarea poziției dumneavoastră și plata sumei acceptate în condițiile convenite. Anexe: [lista documentelor]. Data: [data]. Semnătura: [semnătura]. [1] [3]
O procedură prealabilă obligatorie condiționează sesizarea instanței numai când legea o prevede expres. Modelul de mai sus nu este un formular legal obligatoriu și nu stabilește un termen de așteptare înainte de acțiune. Verifică separat dacă ai o clauză de conciliere: Codul muncii permite o asemenea clauză, iar concilierea se desfășoară cu un consultant extern, pe baza liberului consimțământ. [32] [33] [34]
Termenul pentru cererea de despăgubire
Pentru cererea având ca obiect despăgubiri către salariat, art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii prevede 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Regula generală civilă raportează începutul prescripției la data la care titularul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului. Stabilește acest moment după natura faptei, prejudiciului și obligației; data la care trimiți cererea angajatorului ori primești un refuz nu devine automat un nou început al termenului. [5] [35] [36]
Un termen calculat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă luna nu are o asemenea zi, se folosește ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [37] [38] [39]
Nu presupune că o reclamație internă păstrează singură dreptul la acțiune. Punerea în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de chemarea în judecată în 6 luni de la punerea în întârziere. Acest interval nu este un termen de răspuns acordat angajatorului. Recunoașterea dreptului de către cel în folosul căruia curge prescripția este un caz distinct de întrerupere. Pentru concilierea reglementată de art. 231¹ din Codul muncii, termenul de contestare se suspendă pe durata procedurii. Fiecare efect presupune îndeplinirea condițiilor sale; o simplă discuție nu trebuie asimilată automat concilierii legale. [40] [41] [42] [34]
Dacă angajatorul invocă în condițiile legii prescripția împlinită, plata nu mai poate fi impusă pe această cale; instanța nu o aplică din oficiu. Prescripția se invocă în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate. [43] [44] [45]
Dacă urmărești și anularea unei măsuri privind contractul ori a unei sancțiuni disciplinare, acel capăt are propriul termen de contestare. Termenul pentru despăgubiri nu trebuie folosit ca prelungire a contestației împotriva măsurii. [46] [47] [5]
Unde și cum depun acțiunea
Cererea se judecă în primă instanță la tribunal, potrivit regulilor conflictelor individuale de muncă. Te poți adresa tribunalului în a cărui circumscripție ai domiciliul, reședința sau locul de muncă. Pârâtul trebuie identificat ca angajatorul de la care pretinzi despăgubirea. [4] [48] [1] [49]
Cererea de chemare în judecată trebuie să precizeze:
- Instanța și părțile: nume/denumire, domiciliu/reședință ori sediu și elementele de identificare cerute de lege, în măsura în care sunt cunoscute. Dacă intervine un reprezentant, se indică datele și se anexează dovada calității sale. [50] [49] [51]
- Ce soliciți: sumele pentru prejudiciul material și cel moral, prezentate distinct; pentru pretențiile evaluabile în bani, valoarea și modul de calcul, cu înscrisurile corespunzătoare. [14] [1]
- Faptele și temeiurile: cronologia, obligația încălcată, prejudiciul, legătura cauzală și art. 253 din Codul muncii, împreună cu prevederile pertinente cazului. [52] [1] [2]
- Probele pentru fiecare pretenție: înscrisurile, martorii cu datele cerute, interogatoriul sau expertiza solicitată, după caz. Semnează cererea. [27] [24] [53]
Pregătește un exemplar pentru instanță și exemplarele necesare comunicării către pârât, cu copiile înscrisurilor anexate. Copiile se certifică pentru conformitate cu originalul; dacă sunt transmise electronic, legea permite conformarea cu originalul prin semnătură electronică. [54] [55] [56]
Cererea poate fi depusă personal ori prin reprezentant, transmisă prin poștă sau curier, prin fax, scanată prin e-mail ori ca înscris electronic, în condițiile legii. Păstrează dovada depunerii și urmărește comunicările instanței. Pentru actele transmise în termen, recipisa ori atestarea primirii, inclusiv data și ora înregistrate la instanță pentru fax/e-mail, sunt relevante pentru dovada datei depunerii. [57] [58] [59]
Taxe, hotărâre și recuperarea efectivă a banilor
Acțiunea de muncă este scutită de taxa judiciară de timbru. Pot exista totuși cheltuieli cu avocatul, expertiza și alte probe ori deplasări necesare. Partea care pierde poate fi obligată, la cererea celei care câștigă, să plătească cheltuielile de judecată; la admiterea parțială, instanța stabilește repartizarea sau compensarea lor. Cere aceste cheltuieli și dovedește existența și întinderea lor cel târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului. [6] [60] [61] [62] [63]
Litigiul se judecă în regim de urgență. Hotărârea primei instanțe poate fi atacată numai cu apel, în 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. La calculul termenului pe zile nu intră ziua comunicării și nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la registratură contează programul legal, iar pentru transmitere se aplică regulile privind actele depuse în termen. [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [58]
Pierderea termenului de apel poate atrage decăderea. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate și depunerea apelului împreună cu cererea de repunere în 10 zile de la încetarea împiedicării, durata fiind cea a căii de atac. [71] [72] [73] [65]
Hotărârile de fond în materia muncii sunt executorii de drept. Dacă angajatorul nu plătește, executarea silită se cere prin executor judecătoresc pe baza unui titlu executoriu. Posibilitatea executării nu înlătură dreptul la apel; desființarea titlului sau a executării poate da dreptul la întoarcerea executării. [74] [66] [75] [76] [77]
Articolul 253 și cererea de despăgubire formulată de angajator sunt mecanisme distincte
În cererea descrisă aici, salariatul este persoana prejudiciată, iar art. 253 obligă angajatorul la repararea prejudiciului material sau moral dacă sunt îndeplinite condițiile sale. Articolul 254 privește pagubele materiale produse angajatorului de salariat din vină și în legătură cu munca. [1] [78]
Nota de constatare și evaluare, termenul minim de plată prin acord și plafonul de 5 salarii minime brute pe economie din art. 254 alin. (3)-(4) aparțin recuperării amiabile a pagubei angajatorului de la salariat. Plafonul respectiv nu limitează despăgubirea cerută de salariat în temeiul art. 253. [79] [80] [81]
Dacă a plătit despăgubirea, angajatorul are mecanismul separat de recuperare de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele. Acesta nu schimbă obiectul cererii salariatului prejudiciat împotriva angajatorului. [82]
Pentru un eveniment legat de deplasarea la serviciu, găsești explicații distincte în Încadrarea accidentului de muncă, de traseu sau din deplasare și Despăgubirea RCA pentru accidentul de traseu. Dacă situația privește numai o ofertă de angajare, consultă Oferta de angajare: acceptare, retragere și anulare.
Termene și repere procedurale
- Interval
3 ani. [5]
- De când începe
- Cum se aplică
Pe durata concilierii legale, termenul de contestare se suspendă. [42]
Se aplică dacă notificarea constituie juridic punere în întârziere; nu este termen general de răspuns sau de plată al angajatorului. [40]
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot cere numai daune morale?
Cine trebuie să aducă dovezile?
Există un plafon de 5 salarii minime pentru ce pot cere?
Refuzul angajatorului înseamnă că începe un nou termen de 3 ani?
Nu automat. Pentru despăgubiri, legea stabilește 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, cu aplicarea regulilor privind începutul și efectele prescripției. Punerea în întârziere are efect întreruptiv numai dacă este urmată de acțiune în 6 luni; nu trata o simplă cerere internă ca pe o prelungire garantată. [5] [35] [40]
De reținut
Arată cele 11 idei principale ale ghidului
Angajatorul răspunde contractual pentru prejudiciul material sau moral produs salariatului din culpa sa în timpul ori în legătură cu serviciul. [1]
Pentru despăgubiri către salariat, termenul este de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune. [5]
Punerea în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de acțiune în 6 luni. [40]
Ce pregătesc: cronologia, calculul și probele
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.530Dreptul la daune-interese Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2)(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 270Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 40 / alin. (2) / lit. c)c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.537Dovada prejudiciului Dovada neexecutării obligației nu îl scutește pe creditor de proba prejudiciului, cu excepția cazului în care prin lege sau prin convenția părților se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.548Prezumția de culpă Culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (1)(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (2)(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (3)(3) Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.532 / alin. (3)(3) Prejudiciul al cărui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determină de instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.537Dovada prejudiciului Dovada neexecutării obligației nu îl scutește pe creditor de proba prejudiciului, cu excepția cazului în care prin lege sau prin convenția părților se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.532 / alin. (1)(1) La stabilirea daunelor-interese se ține seama de prejudiciile viitoare, atunci când acestea sunt certe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.533Previzibilitatea prejudiciului Debitorul răspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevăzut sau pe care putea să le prevadă ca urmare a neexecutării la momentul încheierii contractului, afară de cazul în care neexecutarea este intenționată ori se datorează culpei grave a acestuia. Chiar și în acest din urmă caz, daunele-interese nu cuprind decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.534 / alin. (1)(1) Dacă, prin acțiunea sau omisiunea sa culpabilă, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despăgubirile datorate de debitor se vor diminua în mod corespunzător. Această dispoziție se aplică și atunci când prejudiciul este cauzat în parte de un eveniment al cărui risc a fost asumat de creditor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.534 / alin. (2)(2) Debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 1.531 / alin. (1)(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 255 / alin. (1)(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 250Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 34 / alin. (5)(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (1)(1) Accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (2)(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 193 / alin. (1)(1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (2)(2) În vederea promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot cuprinde în contract o clauză prin care se stabilește că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (3)(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înțelege modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523Regula generală Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523Regula generală Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 1.1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7)(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (2)(2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.513Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 148 / alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1)(1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1)(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2)(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 199 / alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 451 / alin. (1)(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (1)(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 453 / alin. (2)(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea a 6-a / art. 452Dovada cheltuielilor de judecată Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1)(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)(2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)(2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 274Hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul I / art. 623Organul de executare Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul II / art. 632 / alin. (1)(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a V-a / Titlul I / Capitolul VIII / art. 723 / alin. (1)(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (1)(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (3)(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 254 / alin. (4)(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (1)(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XI / Capitolul III / art. 253 / alin. (3)(3) Angajatorul care a plătit despăgubirea își va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele.
Textul în documentul-sursă ↗