Salariul brut, salariul net și costul angajării

Pentru un salariu obișnuit se calculează contribuția de asigurări sociale (CAS) de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% și impozit de 10% asupra bazei rămase după contribuții și deducerile aplicabile. Costul direct al angajatorului include și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, cu eventualele reguli speciale. Conversia brut–net depinde de situația salariatului și de luna venitului; la minor, programul legal de 6 ore trebuie deosebit de un contract real cu timp parțial. [22] [23] [26] [35] [15] [16]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Salarii și fiscalitate
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce înseamnă brut, net și cost total
  3. 03Cum calculez salariul net pornind de la brut
  4. 04Cum aflu brutul pentru un net dorit
  5. 05Cât plătește în total angajatorul
  6. 06Salariul minim și facilitatea temporară din 2026
  7. 07Costul angajării unui minor cu timp parțial
  8. 08De ce poate scădea netul după o majorare a brutului
  9. 09De ce doi colegi cu salarii apropiate au taxe diferite
  10. 10Ce documente compar când verific calculul
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Salariați și angajatori care calculează venituri salariale supuse regimului fiscal obișnuit din România.

  • Angajarea minorilor cu normă legală redusă sau cu un contract real cu timp parțial.

✕ NU ACOPERĂ
  • Calculul integral al indemnizațiilor medicale, al veniturilor transfrontaliere și al altor regimuri speciale.

  • Calculul salariilor aferente unor perioade istorice anterioare anului 2026.

  • Procedura detaliată a deducerilor și a contribuțiilor la cumul, tratate în articolele conexe.

Ce înseamnă brut, net și cost total

Salariul de bază este componenta fixă a remunerației brute. Salariul brut al lunii poate include și indemnizații, sporuri și alte adaosuri. De aceea, înaintea unui calcul, separă suma fixă din contract de totalul veniturilor lunii. [10] [9]

În acest ghid, „salariul net” înseamnă suma rămasă din venitul salarial în bani după CAS, CASS și impozitul pe venit. În formularea fiscală a bazei impozitului, expresia „venit net din salarii” desemnează însă venitul brut după contribuțiile sociale, înainte de impozit. Diferența de sens explică de ce o bază fiscală dintr-un stat de plată nu este neapărat suma transferată în cont. [26] [22] [23]

Costul salarial direct al angajatorului cuprinde brutul și contribuțiile datorate suplimentar de angajator. În regimul obișnuit de muncă, acesta include contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25% din baza sa legală. CAS, CASS și impozitul reținute salariatului sunt deja cuprinse în brut; nu se adaugă încă o dată peste brut. [36] [35] [37] [22] [23] [28]

Dacă există avansuri sau alte rețineri legale, suma efectiv virată la lichidare trebuie reconciliată separat. Reținerile din salariu sunt permise numai în cazurile și condițiile legii; tema este detaliată în Poprirea și reținerile din salariu. [21]

Cum calculez salariul net pornind de la brut

Pentru un salariu obișnuit în bani, supus integral contribuțiilor din România, calculul pornește de la CAS de 25% și CASS de 10%, fiecare aplicată bazei prevăzute de lege. La funcția de bază, impozitul este 10% din venitul rămas după contribuțiile obligatorii și după deducerile fiscale admise; deducerea personală se acordă numai la funcția de bază și în limita venitului impozabil. O sumă exclusă legal dintr-o bază nu se taxează mecanic prin aplicarea tuturor cotelor la brutul contractual. [22] [24] [23] [25] [26] [29]

Formula de lucru, când toate veniturile sunt în bani, este: net = brut − CAS reținut − CASS reținut − impozit. În cazul simplificat fără deduceri, facilități sau baze diferite, rezultă net = 58,5% × brut: impozitul de 10% se aplică după contribuțiile de 35%, adică asupra a 65% din brut. Nu se scad direct 45% din brut. [46] [22] [23]

Exemplu pentru octombrie 2026: salariat cu normă întreagă, condiții obișnuite de muncă, brut de 8.000 lei, exclusiv salariu în bani, fără facilități fiscale, deduceri suplimentare, cotizație sindicală ori alte deduceri. La acest brut nu se acordă deducerea personală de bază, deoarece pragul general este salariul minim al lunii plus 2.000 lei, adică 6.325 lei. [29] [31] [1]

Element Calcul Sumă
Salariu brut Ipoteza exemplului 8.000 lei
CAS 25% × 8.000 2.000 lei
CASS 10% × 8.000 800 lei
Baza impozitului 8.000 − 2.000 − 800 5.200 lei
Impozit 10% × 5.200 520 lei
Salariu net 8.000 − 2.000 − 800 − 520 4.680 lei

Sumele tabelului rezultă prin aplicarea cotelor la ipotezele enunțate. Pentru un fluturaș real se verifică separat fiecare beneficiu, deducere și perioadă lucrată. [46] [22] [23]

Cum aflu brutul pentru un net dorit

În aceleași condiții simple, brutul orientativ = netul dorit ÷ 0,585. Astfel, pentru un net de 4.680 lei, brutul este 8.000 lei. Verificarea finală se face în sens invers: contribuțiile și impozitul calculate din acel brut trebuie să conducă la netul urmărit. Formula este o consecință aritmetică a cotelor, nu un procent legal de conversie garantat pentru orice angajat. [46] [22] [23]

Când intervine o deducere personală, o facilitate pentru salariul minim ori o componentă cu bază fiscală diferită, stabilești mai întâi ipoteza de brut, determini drepturile fiscale corespunzătoare ei și recalculezi netul. Repetă calculul pentru valoarea ajustată; nu păstra automat deducerea sau facilitatea de la un brut anterior. Deducerea de bază depinde de venitul lunar brut, iar facilitatea temporară din 2026 depinde inclusiv de salariul de bază din contract și de plafonul venitului realizat. [29] [30] [2] [3] [4]

Pentru negociere, cere ca oferta să identifice brutul, componentele variabile și beneficiile distincte, precum și ipotezele calculului de net. Salariul individual se stabilește prin negociere; simpla promisiune a unui net estimat nu explică ce s-a calculat dacă lipsesc aceste elemente. [11] [10] [9]

Cât plătește în total angajatorul

În exemplul cu brut de 8.000 lei, baza CAM este tot 8.000 lei, iar CAM este 180 lei. Costul salarial direct este 8.180 lei. El se descompune în 4.680 lei net pentru salariat și 3.500 lei obligații fiscale aferente exemplului: CAS 2.000 lei, CASS 800 lei, impozit 520 lei și CAM 180 lei. [35] [37] [22] [23] [46]

În bugetul angajării, adaugă distinct beneficiile acordate și cheltuielile reale cu postul: de exemplu echipamente, servicii de salarizare sau costuri de recrutare. Acestea sunt categorii de buget; nu toate reprezintă venit salarial al angajatului. Pentru tratamentul tichetelor, consultă Tichetele de masă: acordare, folosire și evidență.

Formula brut + 2,25% nu acoperă toate situațiile. Pentru condiții deosebite ori speciale, Codul fiscal prevede și contribuții ale angajatorului de 4%, respectiv 8%, în cazurile reglementate. Iar dacă este aplicabilă baza minimă de contribuții și venitul efectiv este sub ea, diferența de CAS și CASS până la nivelul legal este suportată de angajator în numele salariatului. Acea diferență suplimentează costul; nu este o reținere suplimentară din netul salariatului. [45] [38] [42] [43]

Pentru iulie–decembrie 2026, nivelul general folosit la acest calcul minim se reduce cu 200 lei: pornind de la 4.325 lei, rezultă 4.125 lei pentru o lună în care contractul a fost activ în toate zilele lucrătoare. Nu confunda reducerea bazei minime cu facilitatea pentru salariul minim; aceasta din urmă are propriile condiții. Excepțiile, documentele și cumulul de contracte sunt tratate în Contribuțiile la timp parțial și cumulul activităților. [7] [1] [38] [2]

Salariul minim și facilitatea temporară din 2026

De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut general este 4.325 lei lunar, fără sporuri și alte adaosuri. Acesta este reperul general al exemplelor pentru octombrie 2026; pentru un post cu un minim special sau un minim contractual superior, calculul pornește de la nivelul aplicabil acelui post. [1] [18]

Pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie–31 decembrie 2026, suma de 200 lei pe lună este scutită de impozit și contribuții obligatorii numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: contract cu normă întreagă, la funcția de bază; salariu de bază brut egal cu minimul legal al lunii; venit brut realizat în baza aceluiași contract de cel mult 4.600 lei inclusiv, fără a include la verificarea acestui plafon tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană acordate potrivit legii. Excluderea acestor beneficii din plafonul facilității nu echivalează cu o scutire fiscală generală a lor. [2] [3] [4]

Condiția privind salariul de bază nu este îndeplinită dacă acesta a fost diminuat în intervalul prevăzut de ordonanță, de la intrarea ei în vigoare până la 31 decembrie 2026. Pentru începerea ori încetarea contractului în cursul lunii și celelalte fracții de lună reglementate, suma facilității se diminuează potrivit perioadei eligibile. Nu se aplică automat 200 lei pentru orice contract cu venit mic. [5] [6]

Pentru veniturile aferente 1 ianuarie–30 iunie 2026, aceeași ordonanță a prevăzut suma de 300 lei și plafonul de 4.300 lei inclusiv, cu condițiile sale cumulative. Regimul temporar este limitat expres la veniturile aferente lunilor ianuarie–decembrie 2026; nu presupune o continuare automată în 2027. [2] [4] [8]

Costul angajării unui minor cu timp parțial

Verifică mai întâi vârsta și programul legal. Capacitatea de muncă se dobândește la 16 ani; la 15 ani, contractul este posibil cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite și fără periclitarea sănătății, dezvoltării și pregătirii profesionale. Sub 15 ani, încadrarea în muncă este interzisă. [12] [13] [14]

Pentru un salariat sub 18 ani, 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână reprezintă durata legală normală. Un program de 6 ore nu devine contract cu timp parțial doar fiindcă un adult lucrează, de regulă, 8 ore. Din coroborarea regulilor privind programul și salariul minim rezultă că norma întreagă de 6 ore a minorului se raportează la minimul lunar integral, nu la 6/8 din el. Un contract de 4 ore pe zi este timp parțial față de norma sa legală de 6 ore; drepturile salariale se raportează proporțional la această normă. [15] [16] [18] [17]

Pentru baza minimă de CAS și CASS, Codul fiscal exceptează și categoriile cărora legea le recunoaște posibilitatea de a lucra sub 8 ore pe zi. Aplicată împreună cu programul legal al minorului, această regulă îl include în excepție; nu este necesar să presupui că numai calitatea de elev îi poate permite excepția. Calitatea de elev sau student sub 26 de ani aflat într-o formă de școlarizare constituie o excepție distinctă. Angajatorul păstrează documentele justificative pentru categoria invocată; pentru minor, vârsta și programul contractual sunt elementele relevante, iar pentru excepția de elev se documentează și școlarizarea. Aceasta este o aplicare coroborată a celor două acte. [39] [15] [43] [40] [41]

Exemplu de buget: angajat de 17 ani, 4 ore pe zi, lună integral lucrată în octombrie 2026, salariu brut negociat de 3.200 lei, venit exclusiv în bani, condiții obișnuite, excepția de la baza minimă documentată. Brutul ales depășește nivelul rezultat din proporția 4/6 aplicată minimului general de 4.325 lei. CAS este 800 lei, CASS este 320 lei, iar CAM este 72 lei. Costul salarial direct este 3.272 lei: brutul de 3.200 lei plus CAM de 72 lei. CAS și CASS reținute din brut nu se adună din nou la acest cost. [1] [17] [18] [39] [43] [22] [23] [35] [37]

În acest exemplu, înainte de impozit rămân 2.080 lei; netul final depinde de deducerile aplicabile. Minoritatea nu produce o scutire generală de CAS și CASS pentru salariu. La funcția de bază, salariatul poate beneficia de deducerile personale potrivit condițiilor lor, inclusiv deducerea suplimentară de 15% din salariul minim pentru persoanele până la 26 de ani al căror venit se încadrează în plafonul legal. Un contract real cu timp parțial nu îndeplinește condiția de normă întreagă a facilității temporare de 200 lei. [22] [44] [29] [32] [26] [2]

De ce poate scădea netul după o majorare a brutului

O majorare poate trece un prag de eligibilitate și poate elimina o facilitate. Pentru iulie–decembrie 2026, dacă salariul de bază crește de la minimul legal la o valoare peste minim, nu mai este îndeplinită condiția salariului de bază exact egal cu minimul. Separat, chiar dacă baza contractuală rămâne 4.325 lei, o primă poate duce venitul luat în calcul de la 4.600 lei la 4.601 lei; atunci se depășește plafonul de 4.600 lei și se pierde facilitatea pentru suma de 200 lei, nu doar pentru leul care depășește plafonul. [2] [3] [4] [1]

Rezultatul se explică prin comparația a două calcule complete. Într-o ipoteză cu aceleași deduceri, baze obișnuite, impozit pozitiv și fără rotunjiri, facilitatea de 200 lei majorează netul cu 83 lei: contribuțiile economisite sunt 70 lei, iar impozitul economisit este 13 lei. O creștere de 1 leu a brutului aduce numai 0,585 lei net în regimul obișnuit; pierderea facilității poate, așadar, depăși creșterea salarială. Acesta este un calcul al mecanismului, nu o promisiune de net pentru orice fluturaș. [2] [46] [22] [23] [26]

Verifică și deducerea personală: cea de bază depinde de brut și de persoanele în întreținere, iar deducerea suplimentară pentru persoanele până la 26 de ani are propriul plafon de venit. Pierderea unei deduceri poate reduce avantajul unei majorări mici. Compară aceeași lună lucrată, aceleași componente și aceleași condiții fiscale înainte de a concluziona că salariul a fost calculat greșit. [29] [30] [32]

De ce doi colegi cu salarii apropiate au taxe diferite

Comparația este relevantă numai după ce identifici ce diferă între cele două situații:

  • Funcția de bază: deducerea personală se acordă numai la locul unde se află funcția de bază; pentru veniturile din celelalte locuri, impozitul se determină după regula separată din Codul fiscal. [29] [27]
  • Venitul și persoanele în întreținere: pot modifica deducerea personală de bază. [29] [30]
  • Vârsta și copiii înscriși la școală: deducerea suplimentară pentru persoanele până la 26 de ani este condiționată de plafonul venitului; deducerea de 100 lei pentru copilul sub 18 ani înscris într-o unitate de învățământ are documente și reguli de atribuire între părinți. [32] [33]
  • Salariul de bază și sporurile: două venituri brute apropiate pot avea eligibilitate diferită pentru facilitatea temporară de 200 lei, dacă baza contractuală sau plafonul este diferit. [2] [3] [4]
  • Alte deduceri admise: de exemplu, cotizația sindicală plătită în luna respectivă se deduce la funcția de bază în condițiile legii. O deducere reduce baza impozitului; nu reprezintă o scădere egală a tuturor contribuțiilor. [34] [26]

Compară brutul realizat, baza CAS, baza CASS, deducerile, baza impozitului și suma impozitului. Diferența de taxe nu dovedește, singură, o eroare. Procedura și documentele deducerilor sunt explicate în Deducerile salariale și funcția de bază. Pentru un al doilea contract, continuă cu Contribuțiile la timp parțial și cumulul activităților. [24] [25] [26] [27]

Ce documente compar când verific calculul

Pornește de la contract și de la componentele salariale ale lunii, apoi compară venitul realizat cu explicația statului de plată: contribuții, deduceri și impozit. Pentru o excepție de la baza minimă sau pentru deducerile condiționate de situația personală, verifică și documentele care justifică încadrarea respectivă. Separă plata salariului de modul în care se calculează obligațiile fiscale. [10] [9] [26] [41] [33]

Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contract, contract colectiv sau regulament intern, după caz. Plata se dovedește prin statele de plată semnate și prin alte documente justificative care demonstrează plata către salariat. Dacă există o diferență, cere serviciului de salarizare o explicație care să identifice luna, componenta și baza fiscală pentru care rezultatul diferă. [19] [20]

Lista ta de pași

  • Identifică salariul de bază și toate componentele brute ale lunii. [10] [9]

  • Verifică bazele CAS și CASS înainte să aplici cotele. [24] [25]

  • Confirmă deducerile de la funcția de bază și condițiile facilității temporare, dacă sunt invocate. [29] [2] [3] [4]

  • Pentru minor, raportează timpul parțial la norma legală de 6 ore și documentează excepția fiscală aplicabilă. [15] [16] [39] [41]

  • Pentru bugetul angajatorului, adaugă CAM și numai contribuțiile suplimentare datorate în situația concretă. [35] [45] [42] [43]

Întrebări frecvente

Plătesc din nou CAS și CASS peste salariul brut, ca angajator?

Contribuțiile individuale se rețin din brut și sunt deja incluse în el. Peste brut se adaugă obligațiile proprii ale angajatorului, precum CAM, iar dacă se aplică baza minimă și nu există excepție, și diferența de contribuții suportată de angajator. [22] [23] [36] [42] [43]

Minorul care lucrează șase ore este automat angajat part-time?

Nu. Pentru persoana sub 18 ani, norma legală este de 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână. Timpul parțial se stabilește prin comparație cu această normă legală, iar minimul lunar pentru norma întreagă nu se reduce la 6/8. [15] [16] [18]

Se aplică automat facilitatea de 200 lei la un al doilea contract?

Nu. Pentru iulie–decembrie 2026, facilitatea cere normă întreagă, funcție de bază, salariu de bază egal cu minimul și respectarea plafonului de venit și a celorlalte condiții. Calculul contribuțiilor pentru cumul este explicat în Contribuțiile la timp parțial și cumulul activităților. [2] [3] [4] [5]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului
  • CAS de 25%, CASS de 10% și impozitul de 10% se aplică bazelor proprii; formula net = 58,5% din brut este condiționată de absența deducerilor și facilităților. [22] [23] [26] [46]

  • CAM obișnuită este de 2,25%; costul direct include brutul și contribuțiile datorate suplimentar de angajator. [35] [36] [37]

  • Programul legal al minorului este de 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână; pentru timp parțial, proporția se face față de această normă. [15] [16] [18] [17]

  • Excepția minorului de la baza minimă rezultă din coroborarea categoriei cu program legal sub 8 ore cu norma sa de 6 ore; nu înseamnă scutirea salariului de CAS și CASS. [39] [15] [43] [22] [44]

  • Facilitatea de 200 lei pentru iulie–decembrie 2026 cere normă întreagă, funcție de bază, baza contractuală egală cu minimul și respectarea plafonului de 4.600 lei, cu celelalte condiții legale. [2] [3] [4] [5] [6]

  • Pierderea unei facilități la depășirea pragului poate determina un net mai mic după o majorare mică a brutului. [4] [3] [46]

  • Diferența de contribuții până la baza minimă se suportă de angajator, inclusiv pentru CASS prin aplicarea corespunzătoare. [42] [43]

  • Deducerea personală se acordă la funcția de bază și depinde de condițiile veniturilor și situației personale. [29] [30] [32] [33]

Baza minimă și excepțiile pentru timp parțial

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Hotărârea Guvernului nr. 146 din 12 martie 2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăNormă · art. 1 · forma din 13 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (1) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (1)
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, pentru suma de 300 lei/lună din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, respectiv pentru suma de 200 lei/lună, din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (1) lit. a) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (1) lit. a)
    a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin act normativ, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (1) lit. b) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (1) lit. b)
    b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, respectiv indemnizația de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026-31 decembrie 2026.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (2) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (2)
    (2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 decembrie 2026, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (4) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (4)
    (4) Suma de 300 lei, respectiv suma de 200 lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcție de: a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunar(ă) din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, este menținut(ă) la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin act normativ; b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului/soldei lunar(e), după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată; c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor; d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (5) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (5)
    (5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează astfel: a) pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, cu suma de 300 lei lunar; b) pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, cu suma de 200 lei lunar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIINormă · art. III alin. (6) · forma din 16 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. III alin. (6)
    (6) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2026 inclusiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (1)
    (1) Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 160 / alin. (2)
    (2) Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul I / art. 162 / alin. (2)
    (2) Salariul individual se stabilește prin negocieri individuale între angajator și salariat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (1)
    (1) Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (2)
    (2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat și la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 13 / alin. (3)
    (3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 112 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 112 / alin. (2)
    (2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul VIII / art. 103 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VIII / art. 103
    Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul VIII / art. 106 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VIII / art. 106 / alin. (2)
    (2) Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul II / art. 164 / alin. (1)
    (1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor, cu actualizarea periodică o dată pe an, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la numărul mediu lunar de ore, potrivit programului legal de muncă aprobat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 166 / alin. (1)
    (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 168 / alin. (1)
    (1) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 169 / alin. (1)
    (1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 138 lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 138 lit. a)
    a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 156 · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 156
    Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 139 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 139 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include: a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile asupra cărora se datorează contribuția sunt cele prevăzute la art. 145 alin. (1) lit. a);
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 157 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 157 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, o reprezintă câștigul brut care include: a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau unui statut special prevăzut de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă și pct. (i) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă și pct. (i)
    a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele: (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 78 alin. (2) lit. b) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2) lit. b)
    b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 78 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (1)
    (1) Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepția persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 77 alin. (1)-(3) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (1)-(3)
    (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (21) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază. (2) Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. (3) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situația în care, în cursul aceleiași luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 77 alin. (5)-(8) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (5)-(8)
    (5) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc lunar 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite conform legii, precum și a prestațiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (6) În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia. (7) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți. (8) Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 77 alin. (4), teza de după tabel · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (4), teza de după tabel
    Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prevăzut la alin. (3) nu se acordă deducerea personală de bază.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 77 alin. (10) lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (10) lit. a)
    a) 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul prevăzut la alin. (3);
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 77 alin. (10) lit. b) și alin. (11)-(13) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 77 alin. (10) lit. b) și alin. (11)-(13)
    b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. (11) Prin părinte, în sensul alin. (10) lit. b), se înțelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (12) În cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) se acordă unuia dintre părinți prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învățământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar. (13) În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, în plus față de documentele prevăzute la alin. (12), părintele care beneficiază de deducerea personală suplimentară prevăzută la alin. (10) lit. b) are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (ii) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (ii)
    (ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 220^3 alin. (1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^3 alin. (1)
    (1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 220^1, partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^1, partea introductivă și lit. a)
    Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz: a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru cetățenii români, cetățeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 220^4 alin. (1), partea introductivă și lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 220^4 alin. (1), partea introductivă și lit. a)
    (1) Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include: a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază sau, după caz, soldele de funcție/salariile de funcție corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 146 alin. (5^6) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (5^6)
    (56) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 146 alin. (5^7), partea introductivă și lit. a)-c) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (5^7), partea introductivă și lit. a)-c)
    (57) Prevederile alin. (56) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații: (a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; (b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; (c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 146 alin. (5^7) lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (5^7) lit. a)
    (a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 146 alin. (5^8) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (5^8)
    În aplicarea prevederilor alin. (57), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (57) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (57) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 146 alin. (5^9) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 146 alin. (5^9)
    În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (56), diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 168 alin. (6^1) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 168 alin. (6^1)
    (61) Prevederile art. 146 alin. (56)-(59) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 154 alin. (1) lit. a) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 154 alin. (1) lit. a)
    a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, absolvenții facultăților de medicină, stomatologie, farmacie, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultății, studenții-doctoranzi, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenți, respectiv în cazul studenților-doctoranzi, înmatriculați într-o instituție de învățământ liceal/școală profesională sau instituție de învățământ superior, după caz, acreditată, din altă țară. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 138 lit. b)-c) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 138 lit. b)-c)
    b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Lege · art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2) lit. a), partea introductivă
    a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C04-010 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/salariul-brut-salariul-net-si-costul-angajarii/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision