Contribuțiile la timp parțial și cumulul activităților
Pentru un contract cu timp parțial, contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pot fi datorate la un nivel minim dacă venitul efectiv este sub referința legală și nu se aplică o excepție. Diferența până la minim este suportată de angajator, în numele salariatului. [6] [7] [8]
Două contracte pot permite folosirea bazelor efective dacă bazele lunare cumulate ating pragul și este depusă declarația cerută. Calitatea de student, pensionar ori persoană cu dizabilități se verifică după condițiile propriei excepții. Pentru persoana fizică autorizată (PFA), existența unui salariu nu elimină în general CAS/CASS; la venituri independente mici, salariile pot înlătura numai diferența CASS până la minimul anual. [13] [18] [14] [37] [44] [47]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 17 minute
- CATEGORIE
- Salarii și fiscalitate
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce se reține la al doilea contract de muncă
- 03Când se aplică baza minimă și cum se calculează în 2026
- 04Cine suportă diferența până la contribuțiile minime
- 05Excepțiile și momentul până la care poate fi folosit statutul de student
- 06Documentele pentru elevi, pensionari, persoane cu dizabilități și minori
- 07Declarația lunară pentru două sau mai multe contracte
- 08Normă întreagă la un angajator și timp parțial la altul
- 09Ce se întâmplă dacă nu comunic cumulul sau documentele sunt greșite
- 10PFA și salariu în același an: CAS și CASS se verifică separat
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați și angajatori cu contracte individuale de muncă (CIM) supuse sistemului român de contribuții sociale.
Cumul de CIM și persoane care realizează și venituri independente prin PFA.
Coordonarea internațională a securității sociale și salariile de la angajatori nerezidenți.
Contracte de activitate sportivă, calculul complet al impozitului PFA și veniturile din investiții.
Regimul special al studenților militari/de poliție și soluționarea unui litigiu individual.
Ce se reține la al doilea contract de muncă
Un al doilea loc de muncă are propriul calcul salarial. În regimul obișnuit, salariatul datorează CAS de 25% și CASS de 10% asupra bazelor prevăzute de lege. Faptul că aceleași contribuții sunt reținute și de primul angajator nu scutește salariul de la al doilea loc de muncă. [1] [2]
Dacă al doilea loc de muncă nu este locul funcției de bază, impozitul este de 10% din diferența dintre venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii datorate pentru luna respectivă. Deducerea personală se acordă numai la funcția de bază. Prin urmare, contează locul declarat ca funcție de bază și situația fiscală a persoanei, nu ordinea în care au fost semnate contractele. Plătitorul de venit calculează și reține impozitul lunar final. [3] [4] [5]
Exemplu orientativ: la un salariu brut de 2.400 lei, obținut la un loc de muncă fără funcție de bază, integral supus contribuțiilor și fără scutire de impozit, reținerile sunt CAS 600 lei, CASS 240 lei și impozit 156 lei, iar netul este 1.404 lei. Calculul impozitului este 10% × (2.400 − 600 − 240). Exemplul izolează salariul în bani, fără beneficii sau alte componente cu tratament fiscal diferit. Eventuala diferență până la contribuțiile minime se analizează separat, în sarcina angajatorului. [1] [2] [3] [8]
Când se aplică baza minimă și cum se calculează în 2026
Regula contribuțiilor minime privește veniturile obținute printr-un contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, atunci când contribuția calculată asupra venitului efectiv este mai mică decât contribuția aferentă nivelului minim legal și salariatul nu se încadrează într-o excepție. Aceeași regulă se aplică atât CAS, cât și CASS. Un contract de două sau patru ore nu determină, prin el însuși, reducerea bazei minime fiscale la un sfert sau la jumătate. [6] [7]
Pentru veniturile din 2026 există o derogare temporară. Nivelul salariului minim utilizat pentru aplicarea art. 146 alin. (5^6)–(5^9) se diminuează cu 300 lei în primul semestru și cu 200 lei în al doilea. Pentru un contract activ întreaga lună rezultă următoarele valori: [33] [35]
| Luna veniturilor | Salariul minim brut general | Diminuarea referinței fiscale | Baza minimă de referință |
|---|---|---|---|
| Ianuarie–iunie 2026 | 4.050 lei | 300 lei | 3.750 lei |
| Iulie–decembrie 2026 | 4.325 lei | 200 lei | 4.125 lei |
Salariul de 4.050 lei rezultă din HG nr. 1.506/2024; HG nr. 146/2026 stabilește 4.325 lei de la 1 iulie 2026 și abrogă hotărârea anterioară de la aceeași dată. Valorile fiscale din ultima coloană sunt rezultatul scăderii prevăzute de OUG nr. 89/2025. [36] [31] [32] [33]
Pentru o lună incompletă, referința se raportează la zilele lucrătoare în care contractul a fost activ. Ordinul nr. 1.855/2022 definește perioada activă ca perioada în care CIM nu este suspendat și prevede formula: nivelul de referință al lunii ÷ numărul zilelor lucrătoare ale lunii × numărul zilelor lucrate din lună. Se verifică, așadar, data angajării sau încetării și suspendările; numărul zilnic de ore contractate nu înlocuiește această proporționare pe zile. [6] [16] [17] [33]
Diminuarea bazei minime fiscale nu înseamnă că se scad automat 200 lei din salariul brut efectiv al oricărui salariat cu timp parțial înainte de calculul taxelor. Facilitatea pentru suma netaxabilă din salariu are condiții proprii, între care norma întreagă și funcția de bază; reducerea referinței contribuțiilor minime este reglementată distinct. Pentru condițiile complete ale facilității salariale, vezi Salariul brut, salariul net și costul angajării. [34] [33]
Cine suportă diferența până la contribuțiile minime
Diferența este suportată de angajator, în numele salariatului. Salariatului i se rețin contribuțiile aferente bazei venitului efectiv. Această separare este prevăzută atât de Codul fiscal, cât și de procedura pentru cumulul contractelor; diferența până la minim nu se adaugă reținerilor din netul angajatului. [8] [7] [24]
Reluăm exemplul unui contract de patru ore, activ toată luna octombrie 2026, cu salariu brut de 2.400 lei, la un loc de muncă fără funcție de bază, fără excepție de la minim și fără alte componente salariale sau avantaje în contractul analizat. Pentru fiecare contribuție se compară baza efectivă de 2.400 lei cu referința de 4.125 lei: [6] [33] [31]
| Element | Reținut din salariu | Diferență suportată de angajator |
|---|---|---|
| CAS | 25% × 2.400 = 600 lei | 25% × (4.125 − 2.400) = 431,25 lei |
| CASS | 10% × 2.400 = 240 lei | 10% × (4.125 − 2.400) = 172,50 lei |
| Total CAS și CASS | 840 lei | 603,75 lei |
Tabelul arată mecanismul matematic, înaintea rotunjirilor aplicabile în statul de plată și declarația fiscală. Cotele și atribuirea diferenței rezultă din Codul fiscal. [1] [2] [8] [7]
În același exemplu, contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), la cota obișnuită de 2,25% din salariul brut, este 54 lei. Costul ilustrativ al angajatorului este astfel 2.400 + 603,75 + 54 = 3.057,75 lei, înainte de rotunjiri. Minimul CAS/CASS nu transformă automat baza CAM în 4.125 lei. Netul de 1.404 lei din prima secțiune rămâne calculat pe reținerile salariatului, dacă sunt păstrate aceleași ipoteze fiscale. [52] [53] [8] [3]
Excepțiile și momentul până la care poate fi folosit statutul de student
Codul fiscal prevede cinci categorii de excepții de la contribuțiile calculate la nivelul minim. Excepția înlătură completarea până la minim; CAS și CASS aferente venitului salarial efectiv se analizează în continuare potrivit regulilor aplicabile acelui venit. [6] [7] [1] [2]
| Situație | Condiția care trebuie îndeplinită |
|---|---|
| Elev sau student | Vârsta până la 26 de ani și înscrierea într-o formă de școlarizare. [9] |
| Ucenic | Calitatea de ucenic potrivit legii și vârsta de până la 18 ani. [10] |
| Persoană cu dizabilități sau altă categorie cu program legal redus | Calitatea de persoană cu dizabilități ori dreptul recunoscut prin lege de a lucra mai puțin de opt ore pe zi. [11] |
| Pensionar pentru limită de vârstă în sistemul public | Se verifică și excluderile: pensia de serviciu în baza unor legi/statute speciale și cumulul pensiei publice pentru limită de vârstă cu o pensie dintr-un sistem neintegrat. [12] |
| Două sau mai multe CIM în aceeași lună | Bazele lunare cumulate ating cel puțin nivelul legal de referință; se aplică procedura declarației. [13] [18] |
Pentru student, vârsta și școlarizarea sunt condiții cumulative. Excepția întemeiată pe această calitate încetează când nu mai este îndeplinită una dintre ele: la împlinirea vârstei de 26 de ani sau, mai devreme, la pierderea calității de student. Nu este suficient că persoana are sub 26 de ani ori că păstrează un carnet dintr-un an universitar anterior. [9] [14]
Regula generală din Legea învățământului superior leagă statutul de student de perioada dintre înmatriculare și absolvirea programului prin obținerea tuturor creditelor aferente sau exmatriculare și exclude perioadele de întrerupere a studiilor. Pentru absolventul civil, data relevantă trebuie verificată în documentele instituției; nu există, în textul excepției fiscale, o prelungire generală până în august, septembrie ori încă trei luni după absolvire. O eventuală înscriere ulterioară la master trebuie justificată pentru noua perioadă de școlarizare. [15] [9]
Practic, cere o adeverință care arată perioada statutului și comunică angajatorului absolvirea, exmatricularea sau întreruperea. Dacă situația se schimbă în cursul lunii, datele exacte permit verificarea perioadei relevante la calcul. Vacanța dintre anii aceluiași program nu este, prin ea însăși, una dintre cauzele legale de încetare a statutului enumerate mai sus. Aceste recomandări rezultă din coroborarea regulii statutului cu obligația angajatorului de a solicita documente justificative. [15] [14]
Documentele pentru elevi, pensionari, persoane cu dizabilități și minori
Pentru excepțiile întemeiate pe calitatea de elev/student, dizabilitate sau alt program redus recunoscut prin lege și pensionare pentru limită de vârstă, angajatorul solicită documente justificative. Art. 146 alin. (5^8) stabilește această obligație fără să enumere un formular unic pentru fiecare dintre aceste situații. Alegerea documentului urmărește să probeze exact condiția invocată și perioada în care ea există. [14]
| Situație | Documente utile în practică și ce trebuie să rezulte din ele |
|---|---|
| Elev/student | Document privind data nașterii și adeverință a unității de învățământ care confirmă calitatea, programul și perioada de școlarizare. La finalizarea sau întreruperea studiilor se clarifică data schimbării. [9] [15] [14] |
| Pensionar | Decizia de pensionare ori documentul emis de instituția de pensii din care rezultă tipul pensiei și sistemul. O simplă mențiune „pensionar” sau un talon care nu lămurește tipul pensiei poate necesita completări, inclusiv pentru verificarea excluderilor legale. [12] [14] |
| Persoană cu dizabilități | Document valabil care dovedește această calitate; pentru celelalte categorii, documentele și temeiul legal care justifică posibilitatea programului sub opt ore. Numărul redus de ore negociat liber într-un CIM nu dovedește singur apartenența la această categorie. [11] [14] |
Documentele din tabel sunt recomandări de probă adaptate condițiilor legale. Verificarea trebuie reluată dacă documentul expiră ori situația se modifică; angajatorul nu poate presupune că o calitate dovedită cândva continuă în orice lună ulterioară. [14]
Un minor are o situație distinctă, utilă mai ales când nu este elev: Codul muncii stabilește pentru tinerii în vârstă de până la 18 ani durata de șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămână. Coroborând această regulă cu art. 146 alin. (5^7) lit. c), minorul intră în categoria persoanelor cărora legea le recunoaște un program sub opt ore, fără ca excepția să depindă exclusiv de o adeverință școlară. Dovada vârstei permite verificarea temeiului. Cele șase ore reprezintă durata legală normală a minorului; pentru calculul costului unui CIM cu timp parțial al minorului, vezi Salariul brut, salariul net și costul angajării. [30] [11] [14]
Calitatea de pensionar, elev sau student nu trebuie folosită ca explicație pentru eliminarea automată a tuturor taxelor din salariu. Excepția descrisă aici are ca obiect numai nivelul minim al CAS/CASS; tratamentul venitului efectiv și eventualele alte scutiri se verifică separat. [6] [1] [2] [3]
Declarația lunară pentru două sau mai multe contracte
Excepția de cumul cere două elemente: venituri salariale din cel puțin două CIM în aceeași lună și baze lunare cumulate cel puțin egale cu referința legală. Se cumulează bazele CAS și CASS determinate potrivit regulilor proprii, nu salariile nete și nici, în orice situație, sumele brute înscrise în contracte. De aceea, documentul solicitat celorlalți angajatori trebuie să indice bazele efective ale lunii. Venitul PFA nu este venit obținut în baza unui CIM și nu completează acest cumul salarial. [13] [21] [23]
Pentru iulie–decembrie 2026, referința de 4.125 lei folosită aici pentru verificarea cumulului rezultă din coroborarea art. 146 alin. (5^7) lit. e) cu OUG nr. 89/2025: art. III alin. (5) diminuează nivelul salariului minim pentru aplicarea întregului interval de alineate (5^6)–(5^9), în care este inclusă excepția de cumul. Este o interpretare a domeniului expres al derogării, aplicată împreună cu salariul minim de 4.325 lei. Nu este un exemplu oficial preluat din ordinul din 2022. [13] [33] [31]
Procedura practică este următoarea:
- Cere de la fiecare angajator documentul cu bazele lunare CAS și CASS. Ordinul prevede eliberarea la cererea salariatului, pentru a putea completa declarația în termen. [21]
- Verifică totalurile pentru luna respectivă. Ia în calcul și perioadele în care contractele au fost active, mai ales la angajare, încetare sau suspendare. [23] [16] [17]
- Completează declarația pe propria răspundere, cu datele de identificare și încadrarea în condiția de cumul, folosind modelul prevăzut de Ordinul nr. 1.855/2022. Documentul cu bazele primite de la alt angajator ajută la completare; procedura cere declarația salariatului pentru aplicarea excepției. [18] [26] [27] [21]
- Depune-o lunar până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale, la fiecare angajator la care este necesară excepția. Nu există obligația depunerii la angajatorul la care propria bază CAS și CASS atinge deja nivelul minim corespunzător zilelor lucrate. [20] [19]
- Păstrează dovada predării. Angajatorul are obligația de a înregistra și de a ține evidența declarațiilor; o dovadă de primire permite legarea declarației de luna calculată. [25]
Declarația este lunară deoarece bazele veniturilor și perioadele active se pot schimba. O declarație dată la angajare despre simpla existență a altui CIM nu înlocuiește verificarea și declarația cerute pentru fiecare lună în care este folosită excepția. [18] [20]
Normă întreagă la un angajator și timp parțial la altul
În mod obișnuit, salariul obținut pentru o lună completă la un contract cu normă întreagă face ca bazele cumulate cu venitul de la al doilea contract să atingă referința. Totuși, norma întreagă nu este ea însăși o excepție fiscală pentru al doilea contract: se verifică veniturile și bazele efective ale aceleiași luni și se depune declarația unde este necesară. Un contract principal suspendat ori activ numai câteva zile poate schimba rezultatul. [13] [18] [16]
Exemplu pentru octombrie 2026: contractul cu normă întreagă la A produce o bază CAS și CASS de 5.000 lei, iar contractul de patru ore la B, o bază de 2.400 lei; ambele sunt active toată luna. Totalul de 7.400 lei depășește referința aplicabilă. La A nu este necesară declarația, deoarece baza proprie este deja suficientă. La B, salariatul depune declarația lunară pentru cumul, iar B calculează contribuțiile la baza efectivă de 2.400 lei, fără diferența până la minim. Reținerile salariale obișnuite continuă la ambii angajatori. [13] [19] [18] [1] [2]
Cumulul poate exista și între două contracte cu timp parțial. Două CIM, luate doar ca număr, nu sunt suficiente dacă totalul bazelor lunare rămâne sub referință și nu există altă excepție. În această situație, fiecare angajator la care contribuțiile sunt sub minim aplică regula corespunzătoare propriului contract. [13] [6] [7]
Ce se întâmplă dacă nu comunic cumulul sau documentele sunt greșite
Codul muncii recunoaște dreptul de a lucra la angajatori diferiți sau la același angajator, prin CIM fără suprapunerea programului, sub rezerva incompatibilităților prevăzute de lege. Informarea necesară calculului contribuțiilor urmărește aplicarea unei excepții fiscale și trebuie privită în acest context. [28] [29] [18]
Dacă nu depui declarația pentru cumul, procedura cere fiecărui angajator să aplice contribuțiile minime atunci când baza sa efectivă este sub nivelul legal și nu este justificată o altă excepție. Consecința imediată este, de regulă, un cost suplimentar pentru acel angajator. Salariatului i se rețin contribuțiile aferente venitului efectiv, iar diferența rămâne în sarcina angajatorului. [22] [24] [8]
Dacă angajatorul aplică excepția fără declarația necesară ori pe baza unei încadrări care nu corespunde veniturilor lunii, calculul trebuie verificat față de condițiile Codului fiscal și ale ordinului. Pentru remediere, transmite documentele cu bazele reale, identifică lunile afectate și cere verificarea statelor de plată și a declarațiilor fiscale. Necesitatea și întinderea corecției depind de datele acelei luni; simpla comunicare tardivă a existenței unui alt contract nu dovedește singură îndeplinirea pragului. Acestea sunt consecințe practice ale obligației de documentare și ale regulii aplicabile în lipsa declarației. [13] [14] [22] [21]
Separat, verifică unde ai funcția de bază: o problemă de deducere personală privește calculul impozitului, pe când declarația din Ordinul nr. 1.855/2022 privește CAS/CASS la nivel minim. Cele două documentări au obiecte diferite. [4] [3] [18]
PFA și salariu în același an: CAS și CASS se verifică separat
Faptul că ești salariat nu înlătură, în general, contribuțiile datorate pentru PFA. Pentru CAS se verifică veniturile independente și celelalte categorii expres prevăzute la art. 148, iar pentru CASS există o regulă proprie pentru activitățile independente. Salariul poate avea un efect limitat asupra completării CASS până la pragul anual minim. Regula cumulului a două CIM nu transformă veniturile PFA în salariu. [37] [39] [44] [47] [13]
Referința anuală pentru veniturile din 2026
La plafoanele anuale CAS/CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie al anului de realizare a venitului. Pentru veniturile din 2026 acesta este 4.050 lei. Majorarea lunară la 4.325 lei de la 1 iulie și diminuarea temporară a referinței pentru CIM nu schimbă acest reper anual pentru PFA. [48] [36] [32] [33]
CAS pentru PFA
În situația obișnuită a persoanei fără o excepție specială, CAS devine obligatorie când totalul anual relevant ajunge la cel puțin 12 salarii minime. Totalul se formează din veniturile nete ori normele de venit și celelalte venituri enumerate de lege; salariile nu se adaugă la acest total. CAS este 25% din venitul ales ca bază, care trebuie să respecte pragul minim corespunzător. [37] [39] [38] [1]
| Venitul anual relevant pentru CAS, în 2026 | Regula generală |
|---|---|
| Sub 48.600 lei, adică sub 12 × 4.050 | CAS nu este obligatorie pe acest temei; se poate opta, cu respectarea bazei minime pentru opțiune. |
| De la 48.600 lei inclusiv până sub 97.200 lei | Baza aleasă este cel puțin 48.600 lei; CAS minimă este 12.150 lei. |
| Cel puțin 97.200 lei, adică 24 × 4.050 | Baza aleasă este cel puțin 97.200 lei; CAS minimă este 24.300 lei. |
Valorile din tabel sunt calcule pentru anul de venit 2026, întemeiate pe pragurile de 12 și 24 de salarii, regula opțiunii și cota de 25%. Pensia și asigurarea într-un sistem propriu, în condițiile art. 150, pot determina o excepție CAS distinctă. [37] [38] [40] [48] [36] [1] [41]
Art. 150 alin. (2) conține și o excepție pentru salariați, dar aceasta privește veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, identificate la art. 137 alin. (1) lit. b^1). Ea nu se extinde asupra veniturilor obișnuite din activitatea PFA. [42] [43] [39]
CASS pentru PFA
Pentru activitatea independentă obișnuită, CASS se calculează cu 10% asupra bazei anuale stabilite pentru această categorie: venitul net anual sau norma de venit, după caz, în limita maximă de 72 de salarii minime pentru veniturile din 2026. La reperul de 4.050 lei, plafonul bazei este 291.600 lei, iar CASS maximă corespunzătoare este 29.160 lei. Textul precizează și că pierderile fiscale anuale de la art. 118 nu se scad la determinarea acestei baze. [2] [44] [48] [36]
Dacă baza pozitivă este sub șase salarii minime, regula generală cere completarea CASS până la nivelul corespunzător celor șase salarii. Pentru 2026, baza minimă este 24.300 lei, iar contribuția aferentă este 2.430 lei. Această diferență de completare nu se datorează dacă, în același an fiscal, veniturile din salarii și asimilate salariilor au fost cel puțin egale cu șase salarii minime. CASS de 10% aferentă venitului PFA pozitiv rămâne însă datorată. O perioadă scurtă de angajare poate să nu asigure nivelul anual necesar; existența unui CIM, singură, nu rezolvă verificarea. Pot exista și alte excepții personale de la completare, care se verifică potrivit art. 174. [46] [47] [44] [2] [48] [36]
Exemplu: în 2026, o persoană are 10.000 lei venit net anual PFA în sistem real și salarii anuale de cel puțin 24.300 lei, fără alte venituri care să modifice calculul. CAS pentru PFA nu devine obligatorie, deoarece venitul relevant este sub 48.600 lei. CASS pentru PFA este 1.000 lei: salariile înlătură completarea până la 2.430 lei, nu contribuția de 10% din cei 10.000 lei. Exemplul presupune că persoana nu a exercitat o opțiune de asigurare care ar necesita un calcul distinct. [37] [40] [44] [47] [2] [48] [36]
Pentru o activitate independentă în sistem real care înregistrează pierdere fiscală sau venit net anual zero, art. 174 alin. (2) prevede că nu se datorează CASS pe acest temei, cu posibilitatea de a opta pentru asigurare. Situația se deosebește de un venit net pozitiv, chiar mic. [45]
Declararea și plata
CAS și CASS calculate anual pentru veniturile PFA realizate se declară prin Declarația unică și se achită până la termenul legal al acesteia. Pentru veniturile realizate în 2026, regula în vigoare la data acestui ghid conduce la 25 mai 2027 inclusiv. Acest termen anual este distinct de data de 5 a lunii pentru declarația salarială de cumul. Impozitul aferent activității independente se calculează separat de contribuțiile explicate aici. [49] [50] [51] [20]
Termene și repere procedurale
- Interval
Lunar, până la data de 5 a lunii următoare.
- De când începe
Constituirea drepturilor salariale pentru luna în care este îndeplinită condiția de cumul.
- Cum se aplică
Se depune pentru luna veniturilor, până la data de 5 a lunii calendaristice imediat următoare, la angajatorii unde declarația este necesară. [20]
Nu se depune la angajatorul la care propria bază CAS și CASS este cel puțin egală cu nivelul minim corespunzător zilelor lucrate. [19]
- Interval
25 mai 2027 inclusiv, potrivit regulii în vigoare la 17 octombrie 2026.
- De când începe
Realizarea veniturilor independente în anul fiscal 2026 și stabilirea obligațiilor anuale aferente.
- Cum se aplică
Exemplul privește PFA obișnuită; contractele de activitate sportivă cu reținere la sursă și veniturile din străinătate nu sunt tratate în acest ghid.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Dacă sunt pensionar, al doilea salariu este scutit de CAS?
Pot adăuga venitul PFA ca să ating pragul pentru două contracte?
Este suficientă o declarație pentru tot anul?
Dacă am peste 26 de ani, pot beneficia de altă excepție?
De reținut
Arată cele 12 idei principale ale ghidului
Calculul salariului net și al costului angajării
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 138 lit. a)25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (2) lit. b)pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 77 alin. (1)au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (1)Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri,
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^6)în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 168 alin. (6^1)Prevederile art. 146 alin. (56)-(59) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^9)diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^7) lit. a)sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^7) lit. b)sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^7) lit. c)sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^7) lit. d)au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^7) lit. e)realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (5^8)angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (57) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (57) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 35 alin. (10)Persoana admisă la un program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licență, de masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la absolvirea programului de studii, prin obținerea tuturor creditelor aferente programului de studii urmat sau exmatriculare, mai puțin în perioadele de întrerupere a studiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (2) lit. b)perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (3)(Salariul minim brut pe țară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)au obligația să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)în cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, salariații nu au obligația depunerii declarației pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3)se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situația prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4)fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5)În cazul în care salariații nu depun declarația pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabilește contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară corespunzător numărului de zile lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6)salariatul cumulează nivelul bazei lunare de calcul aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor de la fiecare angajator, iar suma rezultată o compară cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile sociale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (7)salariatului i se rețin contribuțiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferența de contribuții calculate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată,
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2)Angajatorul/Plătitorul de venituri, după caz, are obligația de a înregistra și de a ține evidența acestor declarații, în vederea încadrării salariatului în situația reglementată la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)Declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 2 alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare ale salariatului, precum și informații referitoare la încadrarea salariatului în situația prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.855 din 12 august 2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)Modelul declarației pe propria răspundere menționate la art. 2 alin. (1) este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 35 / alin. (1)(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 35 / alin. (2)(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilități pentru cumulul unor funcții.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 112 / alin. (2)(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Hotărârea Guvernului nr. 146 din 12 martie 2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Hotărârea Guvernului nr. 146 din 12 martie 2026 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2La data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 1.506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIITextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. III alin. (5)(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează astfel: a) pentru veniturile aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, cu suma de 300 lei lunar; b) pentru veniturile aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, cu suma de 200 lei lunar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIITextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. III alin. (1)(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, pentru suma de 300 lei/lună din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 ianuarie-30 iunie 2026, respectiv pentru suma de 200 lei/lună, din veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 1 iulie-31 decembrie 2026, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025 — măsuri fiscal-bugetare; art. IIITextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. III alin. (6)(6) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2026 inclusiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Hotărârea Guvernului nr. 1.506 din 27 noiembrie 2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în platăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)a căror valoare anuală cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, datorează contribuția de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (2)o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (3)se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente determinate potrivit art. 68, 683 și 69, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă potrivit art. 681, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală determinate potrivit art. 72, 721 și 73, realizate în anul pentru care se datorează contribuția.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (4)care nu se încadrează în plafonul de cel puțin 12 salarii prevăzut la alin. (3) pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul de realizare a venitului la un venit ales, care nu poate fi mai mic decât nivelul prevăzut la alin. (2) lit. a).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (1) lit. b^1)b1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite la art. 70, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 72 alin. (3);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 170 alin. (1)datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul egală cu suma rezultată prin cumularea venitului net anual realizat/brut sau normei anuale de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1, 68^3 și 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe țară. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 174 alin. (2)și au înregistrat pierdere fiscală sau un venit net anual egal cu zero nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1). Acestea pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 180 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 174 alin. (6)persoanele fizice datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate, după caz, până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egale cu 6 salarii minime brute pe țară
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 174 alin. (7) lit. a)Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (6) nu se datorează în cazul în care, în anul fiscal pentru care se depune declarația prevăzută la art. 122, persoana fizică a realizat venituri: a) din salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară; sau
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 135^1 alin. (3)se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale, indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 122 alin. (3)Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se completează și se depune la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (1)depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul legal prevăzut la art. 122 alin. (3) și au obligația de a efectua plata acesteia în cadrul aceluiași termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 174 alin. (15)Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate se efectuează până la termenul legal de depunere a declarației prevăzut la art. 122 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 220^3 alin. (1)Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 220^4 alin. (1)Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor,
Textul în documentul-sursă ↗