⌕Meniu

Evaluarea riscurilor profesionale și a stresului la muncă

Evaluarea riscurilor este necesară și pentru angajatorii foarte mici și trebuie să acopere munca reală, pe locuri și posturi de lucru. Ea fundamentează măsurile din planul de prevenire și protecție și se revizuiește când apar situațiile prevăzute de lege. Riscurile psihosociale, inclusiv stresul și epuizarea profesională, intră în obligația de evaluare și prevenire. [5] [32] [18] [43] [51]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Sănătate și siguranță la muncă
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Evaluarea este necesară și într-o firmă foarte mică?
  3. 03Cine poate efectua evaluarea și ce competență se verifică
  4. 04Ce trebuie să arate documentul de evaluare
  5. 05Cum se acoperă fiecare punct de lucru
  6. 06Când se revizuiește evaluarea
  7. 07Planul de prevenire și protecție: măsuri, resurse și răspunderi
  8. 08Cum se includ stresul și riscurile psihosociale
  9. 09Măsuri pentru prevenirea stresului și pașii salariatului
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Angajatori și lucrători, inclusiv în întreprinderi foarte mici

  • Persoane și servicii de prevenire și protecție; reprezentanți ai lucrătorilor

✕ NU ACOPERĂ

  • Activități independente fără calitatea de angajator

  • Regimurile speciale incompatibile cu regulile generale din Legea nr. 319/2006

  • Metode tehnice complete de evaluare pentru expuneri reglementate special

  • Diagnosticul individual, concediul medical și soluționarea integrală a conflictelor de muncă

Evaluarea este necesară și într-o firmă foarte mică?

Da. Mărimea redusă a firmei nu înlătură obligația angajatorului de a realiza și de a deține evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM), inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice. Legea se aplică angajatorilor și lucrătorilor din sectoarele public și privat; obligația de evaluare nu este condiționată de atingerea unui prag minim de salariați. [1] [2] [5]

Pentru anumite activități specifice ale serviciilor publice sau de intervenție, art. 4 prevede o excepție numai dacă particularitățile lor inerente intră în contradicție cu legea. Și în aceste cazuri trebuie asigurată securitatea și sănătatea lucrătorilor, ținând seama de principiile legii. [3] [4]

Pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici cu activități fără riscuri deosebite, legea permite, în anumite condiții, ca angajatorul să își asume atribuțiile SSM. Această posibilitate privește cine organizează prevenirea, iar evaluarea rămâne necesară. Capacitatea angajatorului și condițiile concrete din normele metodologice trebuie îndeplinite. [6] [34] [35]

Un contract cu un prestator SSM poate acoperi realizarea evaluării, dar angajatorul rămâne responsabil pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor și pentru aplicarea măsurilor. Plata unui dosar nu transferă această responsabilitate. [7] [8] [18]

Cine poate efectua evaluarea și ce competență se verifică

Evaluarea se realizează în cadrul activităților de prevenire și protecție, prin persoanele sau serviciile organizate legal pentru aceste activități. Alegerea trebuie să țină cont de capacitatea efectivă de a identifica și de a evalua riscurile existente; când personalul competent lipsește, angajatorul trebuie să recurgă la servicii externe. [32] [9]

Cine poate interveni Condițiile esențiale
Angajatorul unei întreprinderi cu cel mult 9 lucrători Condiții cumulative: activitatea nu se află în anexa nr. 5 la Norme, angajatorul lucrează efectiv și regulat în întreprindere, iar pregătirea sa include programul de cel puțin 40 de ore, cu conținutul din anexa nr. 6 lit. A și document de absolvire. Activitățile pentru care nu are capacitățile necesare se încredințează serviciilor externe. [34]
Angajatorul unei întreprinderi cu 10–49 de lucrători Trebuie îndeplinite condițiile de mai sus și condiția suplimentară ca riscurile identificate să nu poată genera accidente sau boli profesionale cu consecințe grave, ireversibile: deces ori invaliditate. [35]
Lucrătorul desemnat Este numit prin decizie scrisă, dintre salariații cu contract cu normă întreagă. Fișa postului include activitățile pentru care are capacitate, timp și mijloace. Trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele de pregătire de la art. 49. [36]
Serviciul intern de prevenire și protecție Personalul de specialitate îndeplinește cel puțin cerințele art. 49; conducătorul îndeplinește cerințele nivelului superior, de la art. 50. [38]
Serviciul extern de prevenire și protecție Lucrează pe bază de contract, cu personal și mijloace adecvate și certificat de abilitare sau în condițiile regimului special de la art. 45^1–45^4. Conducătorul și prestatorul format dintr-o singură persoană îndeplinesc cerințele art. 50. [39]

Nivelul mediu presupune atât studiile liceale cerute — filieră teoretică, profil real, sau filieră tehnologică, profil tehnic —, cât și cursul SSM de minimum 80 de ore. Diploma de studii și certificatul de absolvire dovedesc îndeplinirea acestor cerințe. [37]

Pentru nivelul superior, art. 50 cere cumulativ studiile universitare din domeniile și ciclurile enumerate de normă — științe inginerești ori științe agricole și silvice, în formele prevăzute de aceasta —, cursul de minimum 80 de ore și programul postuniversitar SSM de minimum 180 de ore. Un master sau doctorat în SSM acoperă cerințele celor două programe de pregătire prevăzute la lit. b) și c); nu înlătură distinct cerința de studii de la lit. a). [40]

Un certificat de 80 de ore, luat singur, nu dovedește competența pentru orice evaluare. Aceasta este consecința cerinței legale de capacitate pentru activitatea concretă: evaluarea unui proces simplu și evaluarea unor expuneri complexe pot cere resurse și cunoștințe diferite. În contractul cu serviciul extern se precizează activitățile preluate și colaborarea cu persoanele sau serviciile existente. [41] [9] [55]

Regulile despre alegerea formei de organizare SSM și despre comitet sunt dezvoltate în Organizarea securității și sănătății în muncă.

Ce trebuie să arate documentul de evaluare

Evaluarea trebuie să pornească de la munca efectivă. Art. 15 alin. (1) pct. 1 din Norme cere identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă: executantul, sarcina de muncă, mijloacele sau echipamentele de muncă și mediul de muncă, pe locuri de muncă și posturi de lucru. Legea cere și includerea grupurilor sensibile la riscuri specifice. [32] [5] [24]

Pentru a demonstra această acoperire, o structură practică a documentului poate cuprinde:

  • identificarea unității, a amplasamentului, a locurilor de muncă și a activităților analizate;
  • descrierea operațiunilor, a echipamentelor, a mediului și a persoanelor expuse;
  • pericolele identificate, situațiile de expunere și riscurile rezultate;
  • metoda și criteriile folosite, informațiile pe care se bazează concluziile și eventualele limite ale evaluării;
  • măsurile existente, măsurile suplimentare propuse și legătura lor cu planul de prevenire și protecție;
  • persoanele care au participat, data evaluării și schimbările față de evaluarea anterioară.

Aceasta este o recomandare practică de organizare a dovezilor, care decurge din obligația de a evalua efectiv componentele și posturile. Dispoziția citată nu impune ea însăși o metodă numerică unică ori un anumit număr de pagini. Documentul trebuie să permită verificarea concluziilor pentru condițiile concrete, iar măsurile trebuie aplicate corespunzător acestora. [33] [18]

Fișa de identificare a factorilor de risc profesional folosită pentru examinările medicale are un rol propriu: HG nr. 355/2007 cere completarea tuturor rubricilor și semnarea ei de angajator, potrivit anexei nr. 3. Existența acestei fișe nu înlocuiește evaluarea cerută de Legea nr. 319/2006; cele două documente îndeplinesc obligații distincte. [28] [5]

Cum se acoperă fiecare punct de lucru

Fiecare punct de lucru trebuie acoperit prin evaluarea locurilor și posturilor sale, în condițiile reale de acolo. Această concluzie rezultă din obligația de evaluare pe locuri și posturi, iar normele cer și organizarea serviciului de prevenire astfel încât activitățile specifice să fie asigurate corespunzător în toate punctele de lucru. [33] [42]

În practică, documentația poate fi organizată într-un dosar al firmei cu secțiuni distincte pentru amplasamente sau în documente separate. Aceasta este o modalitate de organizare, nu o regulă potrivit căreia fiecare adresă ar trebui să aibă obligatoriu un anumit număr de dosare. Esențial este să poată fi urmărite riscurile și măsurile fiecărui loc și post. [33] [44]

De exemplu, aceeași denumire de funcție la sediu și la un depozit nu demonstrează că expunerile sunt identice. Ca verificare practică, se compară operațiunile, echipamentele, circulația în spațiu și mediul; elementele comune pot fi reutilizate numai în măsura în care analiza rămâne reprezentativă pentru fiecare amplasament. Această recomandare aplică cerința legală de evaluare a componentelor reale ale sistemului de muncă. [33]

Pentru formalitățile administrative ale amplasamentelor, vezi Puncte de lucru, verificări și raportări administrative.

Când se revizuiește evaluarea

Evaluarea trebuie revizuită cel puțin în următoarele situații prevăzute de art. 15 alin. (3) din Norme:

  1. Se schimbă tehnologia, echipamentele, substanțele sau preparatele chimice utilizate ori amenajarea locurilor sau posturilor de muncă. [43]
  2. S-a produs un eveniment. [43]
  3. Se constată că un risc a fost omis sau apare un risc nou. [43]
  4. Postul este utilizat de un lucrător dintr-un grup sensibil la riscuri specifice. [43]
  5. Se execută lucrări speciale. [43]

Separat, evaluarea riscului asupra sănătății se actualizează dacă schimbările semnificative fac evaluarea depășită ori dacă rezultatele supravegherii sănătății impun acest lucru. La aplicarea măsurilor preventive, angajatorul trebuie să țină seama de rezultatele acestei supravegheri. [27] [29]

Aceste reguli nu stabilesc un termen general anual de refacere și nici o valabilitate fixă în ani. Revizuirea este legată de împrejurările care o fac necesară; un calendar intern de control nu permite amânarea actualizării până la următoarea dată programată. Pot exista cerințe suplimentare pentru riscuri sau activități reglementate special. [56]

O reorganizare cu sarcini sau ritm de muncă schimbate trebuie analizată și din perspectiva riscurilor psihosociale noi sau anterior omise. Este aplicarea obligației de adaptare a măsurilor la schimbarea condițiilor și de includere a organizării muncii în prevenire. [16] [12] [43]

Planul de prevenire și protecție: măsuri, resurse și răspunderi

Evaluarea trebuie urmată de măsuri aplicate. Planul de prevenire și protecție se bazează pe riscurile evaluate și cuprinde măsuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură. După analiza lor se stabilesc resursele umane și materiale necesare. [18] [44]

Planul trebuie să conțină cel puțin informațiile anexei nr. 7 la Norme: [44] [45]

Informația din plan Ce trebuie să poată fi urmărit
Numărul curent și locul de muncă/postul de lucru Unde se aplică măsura. [45]
Riscurile evaluate Riscul căruia îi răspunde măsura. [45]
Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură Tipurile de intervenții stabilite. [45]
Acțiunile pentru realizarea măsurii Ce urmează să fie făcut. [45]
Termenul de realizare Momentul stabilit pentru îndeplinire. [45]
Persoana care răspunde de realizare și observațiile Responsabilul și evidența urmăririi. [45]

Planul se supune analizei lucrătorilor și/sau reprezentanților lor ori comitetului de securitate și sănătate în muncă, după caz, și trebuie semnat de angajator. El se revizuiește când se modifică condițiile de muncă, apar riscuri noi ori se produce un eveniment. [44]

Ca aplicare practică, dacă evaluarea identifică suprasolicitare prin sarcini incompatibile, o măsură verificabilă ar putea fi clarificarea priorităților și redistribuirea sarcinilor, cu un responsabil și termen concret. Formula „salariații vor fi mai atenți” nu demonstrează, singură, combaterea cauzei organizaționale a riscului. Acest exemplu aplică principiile combaterii riscurilor la sursă și includerii organizării muncii în prevenire. [14] [12] [45]

Cum se includ stresul și riscurile psihosociale

Securitatea și sănătatea în muncă protejează și integritatea psihică. Legea impune adaptarea muncii la om, reducerea monotoniei și a efectelor ritmului predeterminat și o politică de prevenire care să cuprindă organizarea muncii și relațiile sociale. Aceste dispoziții oferă temei pentru evaluarea factorilor organizaționali care pot afecta sănătatea psihică. [10] [11] [12]

În hotărârea din 9 martie 2021, D. J./Radiotelevizija Slovenija, C-344/19, Curtea de Justiție a Uniunii Europene arată explicit că obligația de evaluare și prevenire include riscuri psihosociale precum stresul și epuizarea profesională. Cauza privea un tehnician și perioade de gardă; Curtea a separat obligația de prevenire de calificarea acestor perioade ca timp de lucru. Este o hotărâre preliminară: aprecierea situației concrete și soluționarea litigiului național revin instanței naționale, iar soluția definitivă a acelui litigiu nu este stabilită prin hotărârea citată. [51] [53] [52] [54]

Pentru identificarea factorilor, îndrumarea Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) oferă exemple precum volumul excesiv de muncă și cerințele contradictorii sau neclare, comunicarea deficitară, lipsa sprijinului și hărțuirea. Sunt repere practice de evaluare, nu o listă exhaustivă de situații și nici o calificare juridică automată a fiecărui conflict. [46] [47]

O abordare practică este să descrii factorul, activitatea și persoanele expuse, apoi să stabilești cum poate fi redus riscul și cum va fi urmărită măsura. De exemplu, „sarcini simultane cu priorități incompatibile în aceeași tură” identifică un aspect al organizării muncii care poate fi analizat și corectat. Aceasta este aplicarea cerinței de evaluare a sarcinii și mediului de muncă, legată de măsurile din plan. [33] [12] [44]

Lucrătorii și/sau reprezentanții lor trebuie consultați. Ca instrumente orientative, OSHwiki indică interviuri pentru organizații mici sau pentru un serviciu și chestionare validate, în special când sunt vizați lucrătorii unei organizații mari. Alegerea instrumentului nu înlocuiește analiza și măsurile; nu există, în aceste îndrumări, un chestionar declarat formular obligatoriu în România. [21] [48]

Legătura cu medicina muncii trebuie păstrată: anexa nr. 3 la HG nr. 355/2007 include suprasolicitări neuropsihosenzoriale, mentale și emoționale, iar fișa factorilor de risc stă la baza examinării medicale. Evaluarea condițiilor de muncă și stabilirea aptitudinii medicale au roluri distincte. [31] [28] [26]

Măsuri pentru prevenirea stresului și pașii salariatului

Măsurile trebuie alese pentru cauzele identificate. Din principiile combaterii riscului la sursă, adaptării muncii la om și priorității protecției colective rezultă că prevenirea stresului trebuie să includă schimbări ale muncii atunci când organizarea ei generează riscul. Îndrumarea EU-OSHA susține eliminarea riscurilor sau reducerea lor prin măsuri organizaționale și tehnice. [13] [14] [11] [15] [49]

În funcție de evaluare, exemplele de aplicare pot include distribuirea realistă a volumului de muncă, clarificarea rolurilor și priorităților, reducerea suprapunerii sarcinilor incompatibile, modificarea ritmului predeterminat și organizarea sprijinului pentru lucrători. Sunt măsuri posibile, care trebuie individualizate; nu fiecare firmă are obligația de a aplica aceeași combinație. Sarcinile încredințate trebuie să țină seama de capacitățile lucrătorului în materie de securitate și sănătate. [14] [17] [11] [12] [18]

Consilierea sau instruirea pot completa prevenirea, însă, când cauza este volumul ori organizarea muncii, simpla îndrumare a persoanei să „reziste mai bine” nu arată că sursa riscului a fost tratată. Aceasta este o concluzie practică a priorității combaterii la sursă. Angajatorul organizează prevenirea; diagnosticarea și supravegherea medicală rămân în competența profesioniștilor medicali. [14] [49] [50] [26]

Ca salariat, poți descrie concret problema către angajator și persoana sau serviciul SSM: ce sarcini se suprapun, în ce situații apare presiunea și ce măsuri propui. Ai dreptul la informare despre riscurile și măsurile de la postul tău; reprezentanții cu răspunderi specifice și lucrătorii desemnați au acces la evaluare în exercitarea atribuțiilor lor. Consultarea și participarea la problemele SSM nu trebuie să atragă prejudicierea lucrătorilor. [19] [20] [21] [22]

Pentru simptome pe care le atribui condițiilor de muncă, poți consulta medicul de medicina muncii. Dacă apreciezi că măsurile și mijloacele angajatorului sunt insuficiente pentru securitate și sănătate, poți apela la autoritățile competente. Măsurile SSM nu pot pune obligații financiare în sarcina lucrătorilor. [30] [23] [25]

Pentru situația medicală la revenire și aptitudinea în muncă, vezi Revenirea la muncă, inaptitudinea și epuizarea profesională. Pentru aplicarea la programul și suprasolicitarea operatorilor, vezi Munca în call-center: program și suprasolicitare.

Lista ta de pași

  • Verifică dacă evaluarea identifică locurile, posturile și componentele reale ale sistemului de muncă, inclusiv grupurile sensibile. [32] [5]

  • Verifică pregătirea, capacitatea și mijloacele celui care efectuează evaluarea; încredințează unui serviciu extern activitățile pentru care competența necesară lipsește. [36] [9]

  • Acoperă condițiile fiecărui punct de lucru și păstrează identificabile concluziile aferente. [33] [42]

  • Leagă riscurile evaluate de măsuri, acțiuni, resurse, termene și persoane responsabile în planul de prevenire și protecție. [44] [45]

  • Consultă lucrătorii și urmărește factorii de organizare a muncii care pot afecta sănătatea psihică. [21] [12] [51]

  • Revizuiește evaluarea la declanșatorii legali și ține seama de rezultatele supravegherii sănătății. [43] [27] [29]

Întrebări frecvente

Este suficient un dosar standard cumpărat pentru codul de activitate (CAEN) al firmei?

Evaluarea trebuie să acopere componentele reale ale sistemului de muncă, pe locuri și posturi. Ca urmare, un model poate ajuta la organizarea documentului, dar trebuie adaptat și fundamentat pentru activitățile și expunerile efective ale firmei. [32] [33]

Trebuie făcută evaluarea din nou în fiecare an?

Normele generale citate stabilesc situații care declanșează revizuirea, fără un termen anual universal. Schimbarea condițiilor, riscurile noi sau omise și celelalte situații din art. 15 alin. (3) impun revizuirea chiar dacă evaluarea este recentă. [43] [56]

Un curs de 80 de ore permite singur prestarea de evaluări pentru alte firme?

Nu. Cerințele nivelului mediu includ și studiile prevăzute de art. 49. Prestarea ca serviciu extern presupune condițiile proprii de organizare și abilitare sau regimul legal echivalent, iar conducătorul ori prestatorul format dintr-o singură persoană trebuie să îndeplinească art. 50. Competența pentru riscurile concrete se verifică separat. [37] [39] [41]

De reținut

Arată cele 14 idei principale ale ghidului

  • Obligația de evaluare privește și firmele foarte mici; asumarea atribuțiilor de către angajator este condiționată și nu elimină evaluarea.

    [5][6][34][35]

  • Externalizarea nu exonerează angajatorul de responsabilitatea pentru securitate și sănătate.

    [8]

  • Evaluarea acoperă executantul, sarcina, mijloacele sau echipamentele și mediul, pe locuri și posturi de lucru.

    [32]

  • Certificatul de 80 de ore nu dovedește singur competența universală pentru orice evaluare și nu acoperă cerințele serviciului extern.

    [37][41][39]

  • Nivelul superior are cerințe cumulative de studii și pregătire, cu echivalența masterului sau doctoratului în limitele art. 50 alin. (3).

    [40]

  • Documentarea se individualizează pentru fiecare amplasament; numărul dosarelor este o opțiune practică în măsura acoperirii efective a posturilor.

    [33][42]

  • Evaluarea se revizuiește cel puțin la schimbări relevante, evenimente, riscuri omise sau noi, utilizarea postului de grupuri sensibile și lucrări speciale.

    [43]

  • Regulile generale citate nu stabilesc o valabilitate fixă ori un termen anual universal de refacere.

    [56]

  • Rezultatele supravegherii sănătății pot impune actualizarea evaluării și trebuie luate în considerare la măsurile preventive.

    [27][29]

  • Planul de prevenire se bazează pe evaluare, are cel puțin informațiile anexei nr. 7, resurse și semnătura angajatorului, după analiza participanților prevăzuți de normă.

    [18][44][45]

  • Obligația de evaluare și prevenire include stresul și epuizarea profesională; Curtea de Justiție a Uniunii Europene le identifică explicit ca riscuri psihosociale.

    [10][51]

  • Măsurile de prevenire trebuie să răspundă riscurilor concrete, ținând seama de combaterea la sursă, adaptarea muncii și protecția colectivă.

    [13][11][15][18]

  • Îndrumările EU-OSHA ajută la identificarea factorilor și instrumentelor, fără a institui ele însele un formular românesc obligatoriu.

    [46][47][48]

  • Lucrătorii au drept la informare și consultare, la consultația medicului de medicina muncii pentru simptome atribuite muncii și la sesizarea autorităților competente dacă măsurile sunt insuficiente.

    [19][21][30][23]

Cum verific evaluarea și măsurile pentru locul meu de muncă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 3 / alin. (1) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 3 / alin. (1)
    (1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cat și private.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 3 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 3 / alin. (2)
    (2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 4 / alin. (1) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 4 / alin. (1)
    (1) Fac excepție de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care particularitățile inerente ale anumitor activități specifice din serviciile publice, cum ar fi forțele armate sau poliția, precum și cazurile de dezastre, inundatii și pentru realizarea măsurilor de protecție civilă, vin în contradicție cu prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 4 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 4 / alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor, ținându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 4-a / art. 12 / alin. (1) / lit. a) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 4-a / art. 12 / alin. (1) / lit. a)
    a) sa realizeze și să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și sănătatea în munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 9 / alin. (4) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 9 / alin. (4)
    (4) În cazul microintreprinderilor și al întreprinderilor mici, în care se desfășoară activități fără riscuri deosebite, angajatorul își poate asuma atribuțiile din domeniul securității și sănătății în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea necesară în domeniu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (1) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (1)
    (1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 6 / alin. (2)
    (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 8 / alin. (4) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 8 / alin. (4)
    (4) Dacă în întreprindere și/sau unitate nu se pot organiza activitățile de prevenire și cele de protecție din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie să recurgă la servicii externe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul II / art. 5 / lit. n) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 5 / lit. n)
    n) securitate și sănătate în munca - ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. d) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. d)
    d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. g) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. g)
    g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. c) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. c)
    c) combaterea riscurilor la sursa;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. c) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. c)
    c) combaterea riscurilor la sursa;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. h) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (3) / lit. h)
    h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă fata de măsurile de protecție individuală;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (2)
    (2) Angajatorul are obligația sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ținând seama de modificarea condițiilor, și pentru îmbunătățirea situațiilor existente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (4) / lit. c) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (4) / lit. c)
    c) sa ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în munca, atunci când îi încredințează sarcini;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 4-a / art. 13 / lit. b) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 4-a / art. 13 / lit. b)
    b) sa întocmească un plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice și de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condițiilor de muncă specifice unității;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 5-a / art. 16 / alin. (1) / lit. a) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 5-a / art. 16 / alin. (1) / lit. a)
    a) riscurile pentru securitate și sănătate în munca, precum și măsurile și activitățile de prevenire și protecție atât la nivelul întreprinderii și/sau unității, în general, cat și la nivelul fiecărui post de lucru și/sau fiecărei funcții;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 5-a / art. 17 / lit. a) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 5-a / art. 17 / lit. a)
    a) evaluarea riscurilor și măsurile de protecție, prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) și b);
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (1) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (1)
    (1) Angajatorii consulta lucrătorii și/sau reprezentanții lor și permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea și sănătatea în munca.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (5) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (5)
    (5) Reprezentanții lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor sau lucrătorii nu pot fi prejudiciati din cauza activităților la care s-a făcut referire în alin. (1)-(3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (7) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 6-a / art. 18 / alin. (7)
    (7) Reprezentanții lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor și/sau lucrătorii au dreptul sa apeleze la autoritățile competente, în cazul în care considera ca măsurile adoptate și mijloacele utilizate de către angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securității și sănătății în munca.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul VII / art. 35 · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul VII / art. 35
    Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alăptează, ținerii, precum și persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate împotriva pericolelor care le afectează în mod specific.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncăLege · Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (6) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 7 / alin. (6)
    (6) Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în munca nu trebuie să comporte în nicio situație obligații financiare pentru lucrători.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul I / art. 4 / alin. (1) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 4 / alin. (1)
    (1) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul II / art. 5 / alin. (2) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 5 / alin. (2)
    (2) Evaluarea riscului asupra sănătății se actualizează dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depășită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătății o impun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul III / art. 8 / alin. (5) · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / art. 8 / alin. (5)
    (5) Examinările medicale profilactice se efectuează în baza fișei de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, completată în mod obligatoriu la toate rubricile și semnată de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul IV / art. 35 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul IV / art. 35
    La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii vor ține seama de rezultatele supravegherii sănătății.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Capitolul IV / art. 40 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul IV / art. 40
    Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice simptome pe care le atribuie condițiilor de muncă și activității desfășurate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilorNormă · Anexa nr. 3 / paragraf 30 · forma din 19 ianuarie 2012Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 3 / paragraf 30
    Suprasolicitări: vizuale [ ]; auditive [ ]; suprasolicitări neuropsihosenzoriale [ ], dacă da: mentale [ ]; emoționale [ ]; altele [ ]
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 15 alin. (1) pct. 1 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 15 alin. (1) pct. 1
    identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncă și mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 15 alin. (1) pct. 1 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 15 alin. (1) pct. 1
    identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de muncă și mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 16 alin. (1)–(3) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 16 alin. (1)–(3)
    În cazul întreprinderilor cu până la 9 lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activitățile din domeniul securității și sănătății în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16 alin. (1)–(3)
    activitățile desfășurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în anexa nr. 5;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16 alin. (1)–(3)
    angajatorul își desfășoară activitatea profesională în mod efectiv și cu regularitate în întreprindere și/sau unitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16 alin. (1)–(3)
    angajatorul a urmat cel puțin un program de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore și conținutul prevăzut în anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atestă printr-un document de absolvire a programului de pregătire.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16 alin. (1)–(3)
    În cazul în care angajatorul/lucrătorii desemnați/serviciile interne de prevenire și protecție nu au capacitățile și aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităților de prevenire și protecție prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la servicii externe pentru acele activități de prevenire și protecție pe care nu le poate desfășura cu personalul propriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 17 alin. (1)–(3) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 17 alin. (1)–(3)
    În cazul întreprinderilor care au între 10 și 49 de lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activitățile din domeniul securității și sănătății în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 17 alin. (1)–(3)
    sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)-c);
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 17 alin. (1)–(3)
    riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecințe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21
    Desemnarea nominală a lucrătorului/lucrătorilor pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție se face prin decizie scrisă a angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21
    Angajatorul va desemna lucrătorul numai din rândul lucrătorilor cu care are încheiat contract individual de muncă cu normă întreagă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21
    Angajatorul va consemna în fișa postului activitățile de prevenire și protecție pe care lucrătorul desemnat are capacitatea, timpul necesar și mijloacele adecvate să le efectueze.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21
    Pentru a putea să desfășoare activitățile de prevenire și protecție, lucrătorul desemnat trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, potrivit prevederilor art. 49.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 49 alin. (1)–(2) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 49 alin. (1)–(2)
    Cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă corespunzătoare nivelului mediu sunt:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 49 alin. (1)–(2)
    studii în învățământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 49 alin. (1)–(2)
    curs în domeniul securității și sănătății în muncă, cu conținut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durată de cel puțin 80 de ore.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 49 alin. (1)–(2)
    Nivelul mediu prevăzut la alin. (1) se atestă prin diploma de studii și certificatul de absolvire a cursului prevăzut la alin. (1) lit. b).
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 23 alin. (1)–(3) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 23 alin. (1)–(3)
    Serviciul intern de prevenire și protecție trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puțin cerințele prevăzute la art. 49 și, după caz, alți lucrători.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 23 alin. (1)–(3)
    Conducătorul serviciului intern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 50.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    Serviciul extern de prevenire și protecție asigură, pe bază de contract, activitățile de prevenire și protecție în domeniu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    să dispună de personal cu capacitate profesională adecvată și de mijloacele materiale necesare pentru a-și desfășura activitatea;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    Serviciul extern de prevenire și protecție trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puțin cerințele prevăzute la art. 49 și, după caz, alți lucrători.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    Conducătorul serviciului extern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 50.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    În cazul în care serviciul extern de prevenire și protecție este format dintr-o singură persoană, aceasta trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 50.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 28, art. 31 lit. a), art. 32 alin. (1)–(3) și art. 36 alin. (1)
    Serviciile externe de prevenire și protecție pot să își desfășoare activitatea numai dacă sunt în posesia unui certificat de abilitare a serviciului extern de prevenire și protecție, denumit în continuare certificat de abilitare, emis de comisia prevăzută la alin. (2), sau în condițiile art. 45^1-45^4.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 50 alin. (1)–(3) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 50 alin. (1)–(3)
    Cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă corespunzătoare nivelului superior, care trebuie îndeplinite în mod cumulativ, sunt următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 50 alin. (1)–(3)
    absolvirea, în domeniile fundamentale: științe inginerești, științe agricole și silvice, cu diplomă de licență sau echivalentă, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licență, ori a studiilor universitare de lungă durată sau absolvirea cu diplomă de absolvire a studiilor universitare de scurtă durată;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 50 alin. (1)–(3)
    curs în domeniul securității și sănătății în muncă, cu conținut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durată de cel puțin 80 de ore;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 50 alin. (1)–(3)
    absolvirea cu diplomă sau certificat de absolvire, după caz, a unui program de învățământ postuniversitar în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată de cel puțin 180 de ore.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 50 alin. (1)–(3)
    Cerința minimă prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) este considerată îndeplinită și în situația în care persoana a obținut o diplomă de master sau doctorat în domeniul securității și sănătății în muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 20 alin. (3), art. 49 și anexa nr. 6 lit. B · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 20 alin. (3), art. 49 și anexa nr. 6 lit. B
    Angajatorul va consemna în fișa postului activitățile de prevenire și protecție pe care lucrătorul desemnat are capacitatea, timpul necesar și mijloacele adecvate să le efectueze.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (3), art. 49 și anexa nr. 6 lit. B
    criterii generale pentru evaluarea riscurilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 26 alin. (3) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 26 alin. (3)
    Când angajatorul își desfășoară activitatea în mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire și protecție trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfășurarea activităților specifice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 15 alin. (3) lit. a)–e) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la nivelul întreprinderii și/sau unității, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puțin, în următoarele situații:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    ori de câte ori intervin schimbări sau modificări în ceea ce privește tehnologia, echipamentele de muncă, substanțele ori preparatele chimice utilizate și amenajarea locurilor de muncă/posturilor de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    după producerea unui eveniment;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparținând grupurilor sensibile la riscuri specifice;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) lit. a)–e)
    la executarea unor lucrări speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 46 alin. (1)–(5) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 46 alin. (1)–(5)
    Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege, angajatorul trebuie să întocmească un plan de prevenire și protecție care va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condițiilor de muncă, la apariția unor riscuri noi și în urma producerii unui eveniment.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 46 alin. (1)–(5)
    În urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire și protecție, de natură tehnică, organizatorică, igienico-sanitară și de altă natură, necesare pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 46 alin. (1)–(5)
    În urma analizei măsurilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc resursele umane și materiale necesare realizării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 46 alin. (1)–(5)
    Planul de prevenire și protecție va cuprinde cel puțin informațiile prevăzute în anexa nr. 7.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 46 alin. (1)–(5)
    Planul de prevenire și protecție se supune analizei lucrătorilor și/sau reprezentanților lor sau comitetului de securitate și sănătate în muncă, după caz, și trebuie să fie semnat de angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Anexa nr. 7 la Norme — Planul de prevenire și protecție, antetul tabelului · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Anexa nr. 7 la Norme — Planul de prevenire și protecție, antetul tabelului
    7 la normele metodologice Planul de prevenire și protecție┌───┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┬─────────────┬───────┐│Nr.│Loc de│Riscuri│Măsuri│Măsuri│Măsuri│Măsuri│Acțiuni │ │Persoana care│Obser- ││crt│munca/│evalu- │teh- │orga- │igie- │de │în scopul │Termen │raspunde de │vații ││ │post │ate │nice │niza- │nico- │alta │realizării│ de │ realizarea │ ││ │ de │ │ │tori- │sani- │natură│ masurii │realizare│ masurii │ ││ │lucru │ │ │ce │tare │ │ │ │ │ │├───┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │├───┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────┤├───┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────┤├───┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────────┼───────┤└───┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────────┴───────┘ Avizat Angajator CSSM
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Psychosocial risks and mental health at workGhid oficial · What are psychosocial risks? — primele două exempleTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    What are psychosocial risks? — primele două exemple · limba originalului: en
    excessive workloads;
    Textul în documentul-sursă ↗
    What are psychosocial risks? — primele două exemple · limba originalului: en
    conflicting demands and lack of role clarity;
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Psychosocial risks and mental health at workGhid oficial · What are psychosocial risks? — comunicare, sprijin, hărțuireTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    What are psychosocial risks? — comunicare, sprijin, hărțuire · limba originalului: en
    ineffective communication;
    Textul în documentul-sursă ↗
    What are psychosocial risks? — comunicare, sprijin, hărțuire · limba originalului: en
    lack of support from management or colleagues;
    Textul în documentul-sursă ↗
    What are psychosocial risks? — comunicare, sprijin, hărțuire · limba originalului: en
    psychological and sexual harassment;
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Psychosocial risks and work-related stress: risk assessmentGhid oficial · Step 2: Evaluate and prioritise risks — colectarea datelor · forma din 4 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Step 2: Evaluate and prioritise risks — colectarea datelor · limba originalului: en
    valid questionnaires (especially if the risks concern all employees of a large organisation)
    Textul în documentul-sursă ↗
    Step 2: Evaluate and prioritise risks — colectarea datelor · limba originalului: en
    interviews (small organisations or one service in a large organisation)
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Mental health at work: practical resourcesGhid oficial · Preventing and managing work-related psychosocial risks — ordinea măsurilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Preventing and managing work-related psychosocial risks — ordinea măsurilor · limba originalului: en
    eliminating risks or, if not possible, mitigating them with organisational and technical measures;
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Mental health at work: practical resourcesGhid oficial · Supporting workers facing professional or personal challenges — rolul angajatoruluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Supporting workers facing professional or personal challenges — rolul angajatorului · limba originalului: en
    Employers are not expected to diagnose or treat mental health conditions
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CJUE, Marea Cameră, hotărârea din 9 martie 2021, D. J./Radiotelevizija Slovenija, C-344/19, ECLI:EU:C:2021:182Hotărâre · Punctul 62 · forma din 9 martie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 9 martie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Punctul 62
    Or, în primul rând, din articolul 5 alineatul (1) și din articolul 6 din Directiva 89/391 rezultă că angajatorii sunt obligați să evalueze și să prevină riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor legate de mediul lor de muncă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 noiembrie 2001, Comisia/Italia, C‑49/00, EU:C:2001:611, punctele 12 și 13, precum și Hotărârea din 14 iunie 2007, Comisia/Regatul Unit, C‑127/05, EU:C:2007:338, punctul 41), printre care figurează anumite riscuri psihosociale, precum stresul sau epuizarea profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CJUE, Marea Cameră, hotărârea din 9 martie 2021, D. J./Radiotelevizija Slovenija, C-344/19, ECLI:EU:C:2021:182Hotărâre · Punctele 61 și 65 · forma din 9 martie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 9 martie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Punctele 61 și 65
    În aceste condiții, trebuie arătat că, în vederea aplicării Directivei 2003/88, calificarea unei perioade de gardă drept „perioadă de repaus” nu aduce atingere îndatoririi angajatorilor de a respecta obligațiile specifice care le revin, în temeiul Directivei 89/391, pentru a proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor lor. Astfel, această din urmă directivă își găsește pe deplin aplicarea în materia perioadelor minime de repaus zilnic, de repaus săptămânal și de timp de lucru maxim săptămânal, fără a aduce atingere dispozițiilor mai stricte și/sau specifice prevăzute în Directiva 2003/88 (Hotărârea din 14 mai 2019, CCOO, C‑55/18, EU:C:2019:402, punctul 61).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 61 și 65
    Rezultă că, ținând seama de obligația lor de a proteja lucrătorii împotriva riscurilor psihosociale care ar putea apărea în mediul de lucru al acestora din urmă, angajatorii nu pot institui perioade de gardă atât de lungi sau frecvente încât să constituie un risc pentru securitatea sau pentru sănătatea lor, independent de faptul că aceste perioade sunt calificate drept „perioade de repaus” în sensul articolului 2 punctul 2 din Directiva 2003/88. Este de competența statelor membre să definească, în dreptul lor național, modalitățile de aplicare a acestei obligații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CJUE, Marea Cameră, hotărârea din 9 martie 2021, D. J./Radiotelevizija Slovenija, C-344/19, ECLI:EU:C:2021:182Hotărâre · Punctele 10, 13, 14 și 16 · forma din 9 martie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 9 martie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Punctele 10, 13, 14 și 16
    De la 1 august 2008 până la 31 ianuarie 2015, D. J. a exercitat funcții de tehnician specializat în cadrul stațiilor de emisie din Pohorje (Slovenia) și, ulterior, din Krvavec (Slovenia). Natura muncii, distanța dintre aceste stații de emisie și domiciliul său, precum și dificultățile periodice de a ajunge la acestea îi impuneau să se cazeze în apropierea amplasamentelor respective. Unul dintre aceste două situri era de altfel atât de îndepărtat de domiciliul lui D. J., încât i‑ar fi fost imposibil să se deplaseze zilnic acolo, chiar și în condițiile meteorologice cele mai favorabile. Angajatorul lui D. J. a amenajat, în clădirile celor două stații de emisie, cazarea acestuia și a unui alt tehnician, amândoi prezenți în același timp în fiecare dintre stațiile de emisie menționate mai sus. După îndeplinirea obligațiilor profesionale, cei doi tehnicieni se puteau astfel odihni în spațiul de zi sau puteau avea activități recreative în apropiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 10, 13, 14 și 16
    În această din urmă perioadă, angajatul putea părăsi stația de emisie în cauză. El trebuia însă să poată fi contactat prin telefon și, dacă era necesar, să revină la locul său de muncă într‑un interval de o oră. Numai activitățile urgente trebuiau să fie îndeplinite imediat, celelalte activități putând fi efectuate în ziua următoare. Angajatorul lui D. J. îi plătea reclamantului din litigiul principal, pentru această perioadă de gardă în regim de permanență, o indemnizație în cuantum de 20 % din salariul său de bază. Cu toate acestea, dacă, în perioada menționată, D. J. era chemat să intervină, timpul necesar intervenției sale era luat în calcul și remunerat ca timp de lucru normal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 10, 13, 14 și 16
    D. J. a introdus o acțiune pentru ca orele în care era supus unui astfel de serviciu de gardă în regim de permanență să îi fie plătite la același tarif ca orele de muncă efectuate în afara timpului de lucru normal, indiferent dacă a efectuat sau nu vreo activitate profesională concretă pe durata acestui serviciu de gardă. În susținerea acțiunii sale, reclamantul a invocat împrejurarea că a locuit în unitatea în care își presta activitatea profesională și că, prin urmare, a fost prezent la locul de muncă 24 de ore pe zi. Ținând seama de natura muncii sale și de faptul că locuia în stațiile de emisie, D. J. a considerat că nu putea dispune în mod liber de timpul său, în special întrucât trebuia, atunci când era în perioada de gardă în regim de permanență, să răspundă la apeluri și, dacă era necesar, să fie în măsură să ajungă la locul său de muncă într‑un interval de o oră. Având în vedere faptul că pe amplasamentul stațiilor de emisie nu avea multe posibilități de activități recreative, cea mai mare parte a timpului ar fi petrecut‑o de altfel în cadrul acestor stații de emisie.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 10, 13, 14 și 16
    D. J. a declarat recurs la instanța de trimitere, în cadrul căruia a arătat că angajatorul său a interpretat în mod incorect noțiunea de „timp de lucru efectiv”, în sensul articolului 142 din Legea privind raporturile de muncă. Astfel, această noțiune nu ar acoperi doar timpul în care lucrătorul își prestează efectiv serviciile, ci și tot timpul în care el este prezent la locul indicat de angajatorul său. Or, acesta din urmă i‑ar fi impus perioade de serviciu de mai multe zile și ar fi abuzat de recurgerea la perioadele de gardă în regim de permanență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CJUE, Marea Cameră, hotărârea din 9 martie 2021, D. J./Radiotelevizija Slovenija, C-344/19, ECLI:EU:C:2021:182Hotărâre · Punctele 23, 56, 58 și 66 · forma din 9 martie 2021Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 9 martie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Punctele 23, 56, 58 și 66
    Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, în cadrul unei proceduri preliminare în temeiul articolului 267 TFUE, Curtea nu are competența de a aprecia situația de fapt din litigiul principal sau de a aplica normele de drept al Uniunii a căror interpretare i se solicită unor măsuri sau situații naționale, aceste aspecte fiind de competența exclusivă a instanțelor naționale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 mai 2013, Libert și alții, C‑197/11 și C‑203/11, EU:C:2013:288, punctul 94). În aceste condiții, revine Curții sarcina de a oferi instanței de trimitere un răspuns care să îi permită să soluționeze litigiul cu care este sesizată, furnizându‑i toate elementele de interpretare a dreptului Uniunii care pot fi utile în acest scop (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 septembrie 2019, VIPA,C‑222/18, EU:C:2019:751, punctul 50 și jurisprudența citată).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 23, 56, 58 și 66
    Revine însă instanței de trimitere sarcina de a aprecia, având în vedere ansamblul circumstanțelor speței, dacă D. J. a fost supus, în perioadele sale de gardă în regim de permanență, unor constrângeri de o asemenea intensitate încât au afectat, în mod obiectiv și foarte semnificativ, posibilitatea sa de a gestiona în mod liber, în aceste perioade, timpul în care serviciile sale profesionale nu erau solicitate și de a consacra acest timp propriilor interese.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 23, 56, 58 și 66
    Prin urmare, modul de remunerare a lucrătorilor pentru perioadele de gardă nu intră sub incidența Directivei 2003/88, ci a dispozițiilor relevante din dreptul național. În consecință, această directivă nu se opune aplicării unei reglementări a unui stat membru, a unei convenții colective de muncă sau a unei decizii a unui angajator care, în vederea remunerării unui serviciu de gardă, ia în considerare în mod diferit perioadele în care prestațiile de muncă sunt efectiv realizate și cele în care nu se realizează nicio muncă efectivă, chiar atunci când aceste perioade trebuie considerate în integralitatea lor „timp de lucru” în sensul directivei menționate (a se vedea în acest sens Ordonanța din 11 ianuarie 2007, Vorel, C‑437/05, EU:C:2007:23 punctul 35).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Punctele 23, 56, 58 și 66
    Din ansamblul considerațiilor care precedă rezultă că trebuie să se răspundă la întrebările adresate că articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că o perioadă de gardă în regim de permanență, în care un lucrător trebuie doar să poată fi contactat prin telefon și să poată ajunge la locul său de muncă, în caz de nevoie, în interval de o oră, putând totodată fi cazat într‑o locuință de serviciu pusă la dispoziția sa de angajatorul său la acest loc de muncă, dar fără a fi obligat să rămână acolo, nu constituie în integralitatea sa timp de lucru în sensul acestei dispoziții decât dacă dintr‑o apreciere globală a ansamblului circumstanțelor speței, în special a consecințelor unui astfel de interval de timp și, eventual, a frecvenței medii de intervenție în această perioadă, rezultă că constrângerile impuse lucrătorului menționat în perioada respectivă sunt de o asemenea natură încât afectează în mod obiectiv și foarte semnificativ posibilitatea acestuia din urmă de a gestiona în mod liber, în aceeași perioadă, timpul în care serviciile sale profesionale nu sunt solicitate și de a consacra acest timp propriilor interese. Caracterul nefavorabil activităților recreative al împrejurimilor imediate ale locului în cauză este lipsit de pertinență în scopul unei astfel de aprecieri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 33 alin. (1) lit. a)–b) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 33 alin. (1) lit. a)–b)
    activitățile de prevenire și protecție care vor fi desfășurate de către fiecare serviciu extern de prevenire și protecție;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 33 alin. (1) lit. a)–b)
    modul de colaborare cu lucrătorii desemnați/serviciile interne și/sau cu alte servicii externe de prevenire și protecție;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Normele metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG nr. 1.425/2006Normă · Art. 15 alin. (3) și art. 46 alin. (1) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 15 alin. (3) și art. 46 alin. (1)
    Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la nivelul întreprinderii și/sau unității, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puțin, în următoarele situații:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 15 alin. (3) și art. 46 alin. (1)
    Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege, angajatorul trebuie să întocmească un plan de prevenire și protecție care va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condițiilor de muncă, la apariția unor riscuri noi și în urma producerii unui eveniment.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Organizarea securității și sănătății în muncăC07 · 17 MIN · GHIDRevenirea la muncă, inaptitudinea și epuizarea profesionalăC07 · 7 MIN · GHIDPuncte de lucru, verificări și raportări administrativeC10 · 10 MIN · GHIDMunca în call-center: program și suprasolicitareC19 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-012 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/evaluarea-riscurilor-profesionale-si-a-stresului-la-munca/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision