Concediul pentru studii și formare profesională
Concediul pentru formare profesională se acordă la cererea salariatului și poate fi cu sau fără plată. Pentru formarea urmată din inițiativă proprie, concediul fără plată poate fi refuzat numai dacă absența ar prejudicia grav activitatea. [1] [2] [3] [4]
Calitatea de student și susținerea disertației nu dau, singure, dreptul la concediu plătit. Dreptul legal de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore intervine dacă angajatorul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura formarea pe cheltuiala sa; perioada se stabilește de comun acord. Art. 157 nu condiționează expres acest drept de identitatea dintre domeniul studiilor și postul actual, dar cererea trebuie să privească formarea profesională. [7] [9] [41]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Program și timp liber
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce temei aleg pentru absență
- 03Disertația și studiile într-un alt domeniu: când poate exista concediu plătit
- 04Obligația angajatorului și plafonul concediului plătit
- 05Când poate fi refuzat concediul fără plată pentru formare
- 06Cererea: cel puțin o lună înainte, cu datele programului
- 07Examenele și fracționarea concediului
- 08Plata, concediul de odihnă și efectele absenței
- 09Ce fac dacă cererea este refuzată sau drepturile rămân neplătite?
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Recunoașterea diplomelor, admiterea și organizarea examenelor universitare, precum și contractele speciale de calificare sau de adaptare profesională.
Ce temei aleg pentru absență
Salariații pot solicita concediu pentru formare profesională cu sau fără plată. Pentru stabilirea drepturilor contează cine a inițiat pregătirea și ce obligație legală ori contractuală este invocată. [1] [2] [3] [7] [20]
| Situație | Regula aplicabilă |
|---|---|
| Urmezi din inițiativa ta o formă de pregătire profesională | Poți cere concediu fără plată pe perioada formării; refuzul este limitat la prejudicierea gravă a activității. [3] [4] |
| Angajatorul nu a asigurat formarea pe cheltuiala sa în condițiile legii | Poți solicita concediul plătit de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore; perioada se stabilește de comun acord. [7] [9] |
| Angajatorul inițiază cursul ori stagiul | Suportă toate cheltuielile participării, iar salariatul păstrează toate drepturile salariale pe durata formării. Plafonul din art. 157 privește altă situație. [20] [21] [7] |
| Contractul colectiv ori individual prevede zile plătite suplimentare pentru studii | Se aplică dreptul negociat și condițiile sale, cu respectarea minimului legal. [24] [23] |
O absență pentru studii care nu întrunește condițiile formării profesionale poate fi convenită prin acordul părților, potrivit art. 54. Pentru cererea care se încadrează în art. 155–156 rămâne însă aplicabilă limita specială a refuzului: prejudicierea gravă a activității. Denumirea „concediu de studii” din cerere nu stabilește singură regimul juridic. [44] [3] [4]
OG nr. 129/2000 are propriul cadru pentru formarea inițială și continuă organizată prin alte forme decât cele specifice sistemului național de învățământ. Ea păstrează mecanismele universitare de autorizare și acreditare pentru programele pe care le indică. Acest cadru nu trebuie confundat cu regulile concediului din Codul muncii, care prevăd expres și ipoteza examenelor de absolvire și a promovării în învățământul superior; o condiție de autorizare a unui furnizor pentru certificate cu recunoaștere națională nu poate fi transferată automat oricărei cereri de concediu pentru studii. [51] [52] [6] [43]
Regulile prezentate sunt cele generale ale Codului muncii. Raporturile reglementate prin legi speciale pot avea dispoziții derogatorii; pentru categoriile prevăzute expres de art. 1 alin. (3), legea specială poate deroga și de la regula privind suportarea cheltuielilor formării. Stabilește mai întâi dacă raportului tău i se aplică un asemenea statut. [39] [40]
Disertația și studiile într-un alt domeniu: când poate exista concediu plătit
Faptul că studiile nu corespund exact postului nu este, prin el însuși, o condiție de excludere prevăzută de art. 157. Textul leagă concediul plătit de neîndeplinirea obligației angajatorului de a asigura formarea profesională pe cheltuiala sa. Nu instituie însă un concediu plătit automat pentru fiecare student sau pentru fiecare examen de disertație. [7] [41]
Domeniul rămâne relevant pentru a arăta că pregătirea urmărește un obiectiv profesional. Codul muncii include între obiective obținerea unei calificări, reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice și dezvoltarea carierei. Formarea nu este redusă exclusiv la cunoștințele necesare postului deja ocupat. Această interpretare susține examinarea concretă a programului, nu respingerea lui doar pentru că poartă o altă denumire de specializare. [11] [12] [13] [41]
Pentru o cerere privind disertația, lămurește succesiv:
- Ce drept soliciți: concediul legal plătit din art. 157 sau un beneficiu distinct prevăzut în contract. Condițiile celor două temeiuri pot fi diferite; clauzele contractuale nu pot coborî sub minimul legal. [7] [24] [23]
- Ce pregătire finalizezi: instituția, programul, domeniul și durata sunt date obligatorii ale cererii. Este util ca documentul universității să identifice susținerea ca examen de absolvire sau de finalizare și să indice data. Încadrarea disertației în această ipoteză depinde de programul concret. [5] [43]
- Dacă angajatorul și-a îndeplinit obligația de formare: istoricul pregătirii asigurate pentru tine și intervalul legal aplicabil sunt decisive pentru art. 157. [7] [14] [15] [16] [17]
- Ce perioadă se poate conveni: existența dreptului la plată nu îți permite să fixezi unilateral zilele. Perioada concediului plătit se stabilește de comun acord cu angajatorul. [9]
Dacă angajatorul a respectat obligația legală de formare, nu poți cere concediul plătit din art. 157 numai fiindcă ai de susținut disertația. Poți solicita concediul fără plată pentru formare, dacă activitatea intră în această categorie, ori poți invoca un drept contractual la zile plătite, când acesta există. [7] [3] [24]
Obligația angajatorului și plafonul concediului plătit
Angajatorul trebuie să asigure participarea tuturor salariaților la programe de formare profesională pe cheltuiala sa. Frecvența minimă este de o dată la 2 ani, dacă are cel puțin 21 de salariați, și de o dată la 3 ani, dacă are sub 21 de salariați. O firmă mică are și ea această obligație, cu intervalul de 3 ani. [14] [15] [16] [17]
Pentru a stabili dacă intervine art. 157, contează situația salariatului care solicită concediul: când a participat la formare, ce program a fost asigurat și cine a suportat costurile. Cere clarificarea istoricului propriu; simpla existență a unor cursuri pentru alți colegi nu dovedește îndeplinirea obligației față de tine, deoarece art. 194 privește toți salariații. [7] [14] [17]
Concediul legal plătit are o durată de până la 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore. Acestea sunt limite alternative ale dreptului prevăzut de art. 157; nu se adună 10 zile și încă 80 de ore. Textul nu acordă automat câte 10 zile în fiecare an universitar și nici pentru fiecare examen. Solicitarea trebuie raportată la formarea concretă și la neîndeplinirea obligației angajatorului. [7]
Dacă pregătirea necesită o absență mai lungă, nu rezultă din art. 157 că întregul interval devine plătit. Pentru perioada suplimentară trebuie să existe un alt temei aplicabil: concediu fără plată pentru formare sau drepturi convenite în condițiile legii. [7] [3] [24] [23]
Când poate fi refuzat concediul fără plată pentru formare
Angajatorul poate respinge cererea numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității. Această regulă privește concediul fără plată pentru pregătirea urmată din inițiativa salariatului. Mai întâi trebuie să existe o cerere pentru formare profesională care respectă cerințele de la art. 156. [3] [4] [5]
Orice absență presupune organizarea muncii, dar legea cere o afectare gravă, nu simplul fapt că înlocuirea salariatului este incomodă. O explicație precum „avem mult de lucru” trebuie raportată la fapte concrete: atribuțiile care rămân neacoperite, perioada, efectele asupra activității și posibilitățile reale de reorganizare. Acestea sunt repere pentru aplicarea criteriului legal, nu o listă suplimentară de condiții stabilită de Cod. [42]
Pentru angajator, este prudent ca răspunsul să identifice perioada cerută și împrejurările pe care se întemeiază aprecierea gravității. Pentru salariat, este utilă păstrarea cererii, a confirmării de primire și a răspunsului. Recomandarea de documentare rezultă din buna-credință și informarea reciprocă, precum și din faptul că sarcina probei într-un conflict de muncă revine angajatorului; art. 155 alin. (2) nu instituie singur un formular special de refuz. [36] [37] [35] [42]
O cerere tardivă sau incompletă trebuie tratată ca problemă distinctă de îndeplinire a condițiilor legale. Ea nu dovedește, prin ea însăși, prejudicierea gravă a activității, dar nici regula privind refuzul nu înlătură obligația salariatului de a depune cererea cu cel puțin o lună înainte și cu informațiile cerute de lege. [5] [4]
Dacă se poate găsi un alt interval compatibil cu programul de formare, discutarea lui este un pas practic. Pentru concediul plătit din art. 157, perioada trebuie oricum convenită de părți; nu trebuie transferată automat asupra lui regula de refuz formulată de art. 155 pentru concediul fără plată. [37] [9] [4]
Cererea: cel puțin o lună înainte, cu datele programului
Cererea pentru concediul fără plată se înaintează angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea concediului. Trebuie să precizeze data începerii stagiului, domeniul, durata și denumirea instituției de formare. Cererea pentru concediul plătit din art. 157 se depune în aceleași condiții. Termenul legal este exprimat în luni; nu îl transforma într-un număr de zile lucrătoare. [5] [9]
Redactează cererea astfel încât perioada de absență solicitată să fie clară și să poată fi corelată cu programul cursului ori examenului. Ca dovezi practice, poți anexa adeverința de înscriere, calendarul examenelor sau documentul care indică data susținerii și durata programului. Art. 156 alin. (1) stabilește informațiile obligatorii, fără să enumere aceste anexe ca listă legală închisă. Păstrează dovada datei la care cererea a ajuns la angajator. [5]
Pentru concediul plătit, arată și temeiul cererii: obligația de formare despre care susții că nu a fost îndeplinită sau clauza contractuală care acordă zile plătite. Precizează numărul de zile lucrătoare ori ore solicitate și propune perioada pentru acordul angajatorului. [7] [9] [24]
Separă cererea de concediu de o eventuală solicitare ca angajatorul să plătească și taxa cursului ales de tine. Pentru pregătirea inițiată de salariat cu scoatere din activitate, art. 199 prevede analiza împreună cu sindicatul ori reprezentanții salariaților și o decizie în 15 zile de la primirea solicitării, inclusiv asupra suportării totale sau parțiale a costului. Acest termen nu înlocuiește avansul de o lună cerut pentru concediu. Drepturile și obligațiile convenite privind formarea se stabilesc prin acte adiționale. [25] [26] [5] [22]
Pentru costuri și clauzele asumate, citește Formarea profesională și restituirea cheltuielilor.
Pentru reperul calendaristic al lunii, regulile civile folosesc ziua corespunzătoare din luna relevantă și, când aceasta nu există, ultima zi a lunii. La o cerere depusă în avans, urmărește ca luna cerută de art. 156 să fie efectiv respectată; depune mai devreme dacă există dubii privind luna scurtă ori zilele în care cererea poate fi primită. Nu presupune că o zi nelucrătoare permite scurtarea avansului legal. [45] [46] [47] [5]
Examenele și fracționarea concediului
Concediul fără plată pentru formare poate fi luat și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru examenele de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru examenele de promovare în anul următor în învățământul superior. Se păstrează condițiile cererii din art. 156 alin. (1), inclusiv avansul de cel puțin o lună. [6] [5]
Pentru susținerea disertației, documentul instituției trebuie să permită identificarea examenului de finalizare și a datei lui. În măsura în care susținerea se încadrează în examenul de absolvire, poate fi folosită regula fracționării. Aceasta nu acordă, de una singură, plata zilelor și nici un număr nelimitat de zile pentru redactarea lucrării. Pentru plată rămân necesare condițiile art. 157 sau un drept contractual distinct. [43] [7] [24]
Plafonul de 10 zile lucrătoare ori 80 de ore privește concediul plătit special din art. 157. Concediul fără plată se solicită pentru perioada formării, iar cererea trebuie să arate durata acesteia; art. 155–156 nu îi aplică plafonul concediului plătit. [7] [3] [5]
Plata, concediul de odihnă și efectele absenței
Pentru concediul plătit din art. 157, indemnizația se stabilește potrivit art. 150. Baza cuprinde salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent prevăzute în contract. Calculul folosește media zilnică a acestor drepturi din ultimele 3 luni anterioare lunii concediului, înmulțită cu numărul de zile de concediu; indemnizația nu poate coborî sub drepturile prevăzute la art. 150 alin. (1) cuvenite pentru perioada respectivă. [8] [18] [19]
Concediul pentru formare profesională figurează între cazurile de suspendare din inițiativa salariatului. Suspendarea oprește, ca regulă generală, prestarea muncii și plata drepturilor salariale; pentru concediul fără plată nu se datorează salariu doar pentru acea perioadă de absență. Concediul plătit din art. 157 are însă indemnizația prevăzută expres de lege. [27] [28] [29] [3] [7] [8]
Zilele de formare nu se scad din concediul anual de odihnă. Durata concediului pentru formare este asimilată unei perioade de muncă efectivă pentru drepturile salariatului, altele decât salariul. Această regulă nu transformă concediul fără plată într-unul plătit. [10]
Concediul fără plată pentru interese personale are un temei distinct, prin acordul părților. Pentru această situație, citește Concediul fără plată pentru motive personale. [30]
Ce fac dacă cererea este refuzată sau drepturile rămân neplătite?
Solicită clarificarea motivului refuzului și a temeiului folosit. Pentru concediul fără plată, întrebarea centrală este dacă există prejudicierea gravă a activității; pentru concediul plătit, trebuie separate existența dreptului, istoricul formării și acordul asupra perioadei. Propune o soluție compatibilă cu data examenului și păstrează corespondența. [4] [7] [9] [37]
Nu trata simpla depunere a cererii ca dovadă că toate condițiile concediului sunt îndeplinite. În special, concediul plătit cere acord asupra perioadei. Dacă apare un refuz, clarifică situația înainte de a lipsi: salariatul are obligația de a respecta disciplina muncii. [5] [9] [38]
Un conflict individual de muncă se soluționează în primă instanță de tribunal. Cererea se adresează tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul, reședința ori locul de muncă sau, după caz, sediul. Sarcina probei revine angajatorului, fără ca acest lucru să facă inutilă păstrarea documentelor de către salariat. [33] [34] [35]
Termenul depinde de obiectul cererii. Pentru contestarea unei măsuri referitoare la executarea ori suspendarea contractului individual de muncă, Codul prevede 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință a măsurii. Pentru plata unor drepturi salariale neacordate ori a unor despăgubiri către salariat, termenul este de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune. O cerere de plată nu trebuie confundată cu cererea de contestare a măsurii; identifică de la început ce urmărești și data relevantă pentru fiecare pretenție. [31] [32]
Termene și repere procedurale
- De când începe
- Cum se aplică
- Cum se aplică
Termenul de 15 zile curge de la primirea solicitării și nu este exprimat în zile lucrătoare. Regula civilă exclude prima și ultima zi din calcul și prorogă ultima zi nelucrătoare la prima zi lucrătoare următoare; pentru un act la locul de muncă este relevantă încheierea programului. [26] [45] [48] [50] [49]
- Cum se aplică
- Cum se aplică
Lista ta de pași
În evidența concediilor, păstrează distinct concediul de formare: zilele sale nu reduc concediul anual de odihnă. [10]
Întrebări frecvente
Pot primi concediu plătit pentru disertație dacă studiile sunt în alt domeniu decât postul?
Art. 157 nu impune expres identitatea domeniilor. Prin coroborare cu obiectivele de calificare și dezvoltare a carierei, diferența de domeniu nu justifică singură un refuz automat. Trebuie însă ca solicitarea să privească formarea profesională și ca angajatorul să nu își fi îndeplinit obligația de a o asigura pe cheltuiala sa. Calitatea de student nu creează singură dreptul, iar perioada se stabilește de comun acord. Un concediu plătit contractual se analizează și prin clauza care îl acordă. [41] [11] [13] [7] [9] [24]
Când poate angajatorul să respingă concediul fără plată pentru formare?
Pentru o cerere care îndeplinește condițiile legale, numai dacă absența ar prejudicia grav activitatea. Gravitatea trebuie apreciată în raport cu efectele concrete ale absenței; un inconvenient obișnuit nu echivalează automat cu acest criteriu. Cererea trebuie depusă cu cel puțin o lună înainte și trebuie să identifice începutul, domeniul, durata și instituția de formare. [4] [42] [5]
Primesc în fiecare an 10 zile plătite pentru studii?
Art. 157 nu instituie o alocare anuală automată pentru studenți. El acordă până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore dacă angajatorul nu a respectat obligația legală de formare pe cheltuiala sa. Un drept suplimentar poate rezulta din contract, în condițiile lui și cu respectarea minimului legal. [7] [24] [23]
Pot cere zile separate pentru examene?
Da, concediul fără plată pentru formare poate fi fracționat în același an calendaristic pentru examenele de absolvire sau cele de promovare în anul următor în învățământul superior, cu respectarea cererii depuse cu cel puțin o lună înainte și a informațiilor obligatorii. Această regulă nu stabilește singură un drept la plată. [6] [5] [7]
Angajatorul poate scădea aceste zile din concediul de odihnă?
Nu. Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din concediul anual de odihnă și este asimilată muncii efective pentru drepturile salariatului, altele decât salariul. [10]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Concediul fără plată pentru formare profesională privește pregătirea urmată din inițiativa salariatului. [3]
Concediul plătit de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore depinde de neîndeplinirea obligației angajatorului de a asigura formarea pe cheltuiala sa; calitatea de student nu este o condiție suficientă. [7]
Concediul pentru formare nu se deduce din concediul anual de odihnă și se asimilează muncii efective pentru drepturi, cu excepția salariului. [10]
Formarea profesională și restituirea cheltuielilor
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 154 / alin. (1)(1) Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 154 / alin. (2)(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 155 / alin. (1)(1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 155 / alin. (2)(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 156 / alin. (1)(1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 156 / alin. (2)(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea condițiilor stabilite la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 157 / alin. (1)(1) În cazul în care angajatorul nu și-a respectat obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 157 / alin. (2)(2) În situația prevăzută la alin. (1) indemnizația de concediu va fi stabilită conform art. 150.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 157 / alin. (3)(3) Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit prevăzut la alin. (1) se stabilește de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în condițiile prevăzute la art. 156 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 158Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 192 / alin. (1) / lit. b)b) obținerea unei calificări profesionale;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 192 / alin. (1) / lit. d)d) reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 192 / alin. (1) / lit. g)g) promovarea în muncă și dezvoltarea carierei profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 194 / alin. (1)(1) Angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 194 / alin. (1) / lit. a)a) cel puțin o dată la 2 ani, dacă au cel puțin 21 de salariați;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 194 / alin. (1) / lit. b)b) cel puțin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariați.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 194 / alin. (2)(2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condițiile alin. (1), se suportă de către angajatori.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (1)(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 150 / alin. (2)(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 197 / alin. (1)(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este inițiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 197 / alin. (2)(2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de toate drepturile salariale deținute.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 196 / alin. (2)(2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligațiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părților și fac obiectul unor acte adiționale la contractele individuale de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul I / art. 11Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 37Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă și al contractelor individuale de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 199 / alin. (1)(1) În cazul în care salariatul este cel care are inițiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul VI / Capitolul I / art. 199 / alin. (2)(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea solicitării. Totodată angajatorul va decide cu privire la condițiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (1)(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului, în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (1) / lit. d)d) concediu pentru formare profesională;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 54Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 8 / alin. (1)(1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul II / art. 8 / alin. (2)(2) Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul II / art. 39 / alin. (2) / lit. b)b) obligația de a respecta disciplina muncii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)(2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (3)(3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m^1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 alin. (2) pot fi prevăzute prin legi speciale dispoziții specifice derogatorii numai pentru raporturile de muncă sau de serviciu desfășurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgență, personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, personalul diplomatic și consular, magistrați, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv pentru raporturile de serviciu ale funcționarilor publici.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 157 / alin. (1)(1) În cazul în care angajatorul nu și-a respectat obligația de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 155 / alin. (2)(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul III / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 156 / alin. (2)(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea condițiilor stabilite la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 54Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XIII / art. 278 / alin. (1)(1) Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Formarea profesională a adulților cuprinde formarea profesională inițială și formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului național de învățământ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)–(4)(1) Furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională, numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizația pentru desfășurarea unor activități independente, activități de formare profesională și sunt autorizați în condițiile legii.(2) Programele postuniversitare de educație permanentă, furnizate de instituțiile de învățământ superior acreditate, precum și alte programe de formare profesională a adulților de nivel universitar, organizate în învățământul superior, se supun numai mecanismelor specifice de autorizare și acreditare academică.(3) Angajatorii pot organiza programe de formare profesională pentru salariații proprii, în baza cărora eliberează certificate de absolvire recunoscute numai în cadrul unităților respective.(4) Certificatele prevăzute la alin. (3) au recunoaștere națională numai dacă angajatorii sunt autorizați ca furnizori de formare profesională.
Textul în documentul-sursă ↗