Probele în litigiul de muncă și accesul la dosar
Într-un litigiu de muncă, angajatorul are sarcina probei, dar trebuie să explici faptele pe care îți întemeiezi cererea și să propui probele la timp. În hărțuirea morală, salariatul trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii. [1] [47] [48] [3] [56]
O înregistrare telefonică fără informarea interlocutorului poate fi admisă numai după analiza necesității și proporționalității. Pentru actele reținute de angajator poți cere intervenția instanței, iar copia declarației martorului se solicită instanței la care se află dosarul. [49] [8] [63]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
- CATEGORIE
- Sesizări și litigii
Cuprins · 10 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce trebuie să dovedesc și când propun probele
- 03Înregistrarea șefului: obținerea, sesizarea HR și folosirea în instanță
- 04Cum folosesc o hotărâre dintr-un proces la care nu am fost parte
- 05Ce cer instanței dacă angajatorul depune numai o parte din documente
- 06Cum obțin declarația martorului și înregistrarea ședinței
- 07Termene și repere
- 08Lista ta de pași
- 09Întrebări frecvente
- 10Surse și trimiteri
Cui se adresează
Salariați care pregătesc sau susțin probe într-un litigiu de muncă
Părți care solicită acces ori copii din propriul dosar de muncă
Regimul complet al supravegherii instituite de angajator
Procedura de soluționare a sesizării la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
Stabilirea răspunderii penale într-un caz individual
Ce trebuie să dovedesc și când propun probele
Pornește de la fapte concrete: ce s-a întâmplat, cine a participat, când, ce drept ai cerut și prin ce document sau persoană poți demonstra fiecare împrejurare. Întocmirea unei cronologii și a unui inventar de dovezi te ajută să formulezi o cerere de probe relevantă; instanța admite probele prevăzute de lege care contribuie la soluționarea procesului. [6]
În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului, care trebuie să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Regula nu justifică o cerere fără fapte și fără indicarea probelor disponibile. În special, victima hărțuirii morale trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii, fără să fie obligată să dovedească intenția de prejudiciere. [1] [47] [48] [3] [56] Regulile privind hărțuirea morală din art. 2 alin. (5^1)–(5^7) din OG nr. 137/2000 se aplică de la 10 august 2020; pentru fapte anterioare acestei date nu presupune automat aplicarea lor.
Propune probele prin cererea de chemare în judecată. Pentru pârât, regula generală este propunerea prin întâmpinare, sub rezerva normelor speciale. O probă omisă poate fi primită ulterior în cazurile prevăzute de art. 254 alin. (2): necesitatea rezultă din modificarea cererii; nevoia ei reiese imprevizibil din cercetarea judecătorească; există motive temeinic justificate pentru nepropunerea la timp; administrarea nu amână judecata; sau toate părțile sunt de acord expres. Explică situația concretă în care te încadrezi. [3] [46] [42] [4] [5] [43] [44]
Dacă o asemenea probă tardivă cu înscrisuri este admisă și judecata se amână, copiile certificate trebuie depuse cu cel puțin 5 zile înaintea termenului fixat, sub sancțiunea decăderii din administrarea probei. Este o regulă specială pentru această situație, nu termenul general de depunere a tuturor actelor. Termenele procedurale pe zile se calculează fără ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, operează prelungirea legală până în prima zi lucrătoare următoare. [45] [38] [39] [40]
Păstrează contractul și actele adiționale, mesajele relevante în context, documentele de plată, solicitările adresate angajatorului și răspunsurile. Pentru fiecare martor, precizează ce a perceput direct. Aceasta este o modalitate practică de organizare a probelor; valoarea lor se apreciază separat și împreună de instanță. [6] [7]
Înregistrarea șefului: obținerea, sesizarea HR și folosirea în instanță
Lipsa acordului interlocutorului nu conduce automat la respingerea probei, dar nici nu înseamnă că orice înregistrare ascunsă este permisă. Codul civil protejează viața privată, corespondența și vocea persoanei, cu limitele prevăzute de art. 75. Codul de procedură civilă tratează înregistrările ca mijloace materiale de probă, în condițiile legii și ale bunelor moravuri. [31] [33] [36] [37] [30]
Participarea la conversație și interesul legitim trebuie analizate împreună. Art. 226 din Codul penal reglementează distinct atingerea vieții private prin înregistrarea fără drept a unei convorbiri private și divulgarea, prezentarea ori transmiterea fără drept a materialului către altă persoană sau public. Alin. (4) lit. a) prevede că faptele de la alin. (1) și (2) nu constituie infracțiune când sunt săvârșite de participantul la întâlnirea în care au fost surprinse sunetele, convorbirile ori imaginile, dacă justifică un interes legitim. Simplul fapt că participi nu este suficient; explică interesul concret de a documenta tratamentul la care ești supus și legătura dintre acel interes, ceea ce înregistrezi și modul în care folosești materialul. [68] [69] [70] [71]
Există și excepția privind surprinderea unei infracțiuni sau contribuția la dovedirea ei, însă nu presupune că orice incident numit uzual „abuz” este, numai prin această denumire, infracțiune. Separat, legea incriminează plasarea fără drept a mijloacelor de înregistrare în scopurile prevăzute la art. 226 alin. (1) și (2); nu extinde analiza propriei conversații la instalarea unor dispozitive care captează discuțiile altora. Aceste condiții penale se verifică în raport cu faptele concrete și cu legea aplicabilă momentului lor. [70] [72] [73]
Prin Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 (hotărâre prealabilă), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat și un alt salariat ori reprezentant al angajatorului poate fi admisă într-un litigiu împotriva angajatorului, chiar fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorului. Instanța trebuie însă să asigure echilibrul cu viața privată: proba trebuie să fie indispensabilă pentru exercitarea dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop. Dezlegarea este obligatorie în condițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (CPC). [49] [20]
În cererea de încuviințare explică ce fapt precis demonstrează înregistrarea, de ce este determinant pentru cerere și de ce alte probe licite și accesibile nu îl pot dovedi suficient. Simpla comoditate a unei înregistrări nu înlocuiește efortul de a obține mesaje, înscrisuri sau alte dovezi disponibile. ÎCCJ cere o apreciere concretă; dacă faptul poate fi dovedit prin alte mijloace, condiția indispensabilității poate lipsi. [50] [51] [52]
Admisibilitatea în instanță nu autorizează prin ea însăși obținerea, transmiterea către HR ori publicarea materialului. ÎCCJ precizează că analiza admisibilității nu validează caracterul neloial al obținerii probei. Pentru înregistrare și pentru fiecare utilizare rămân relevante consimțământul ori limitele legale ale dreptului la viață privată. Hotărârea privește situația telefonică descrisă și nu poate fi prezentată drept autorizație generală de supraveghere, de captare a conversațiilor altora sau de expunere publică a colegilor. [53] [49] [34] [35] [32] [36]
Pentru sesizarea internă, redactează o descriere factuală, cu date și incidente, și adreseaz-o HR sau persoanei desemnate de angajator pentru primirea sesizărilor. Cere înregistrarea sesizării și investigarea situației. Aceștia sunt pași practici pentru sesizarea angajatorului, care are obligația de a lua măsuri de prevenire și combatere a hărțuirii morale. Dacă există o înregistrare, explică relevanța ei și justificarea folosirii, limitează accesul la persoanele care tratează sesizarea și evită difuzarea pe grupuri ori rețele sociale. Limitarea distribuirii nu înlocuiește existența unui temei legal pentru folosire; transmiterea către HR se analizează și prin condițiile penale distincte de mai sus. [58] [32] [36] [37] [69] [70] [71]
Ca măsură de păstrare a autenticității, conservă fișierul original, data și contextul, identitatea interlocutorilor și intervalele relevante. Poți pregăti o transcriere orientativă cu minutele și secundele, păstrând originalul integral; etichetează clar orice copie de lucru. Aceste recomandări ajută verificarea fiabilității. Angajatorul poate contesta autenticitatea, iar instanța decide verificările necesare; contestarea nu exclude automat proba. [54] [55]
Pentru hărțuire ori discriminare, înregistrările audio și video sunt expres avute în vedere și de OG nr. 137/2000, cu respectarea drepturilor fundamentale. Această mențiune nu elimină analiza concretă a vieții private. [57] [49]
Tema supravegherii organizate de angajator este tratată separat în Monitorizarea video, audio și biometrică la muncă. Pentru demersul distinct la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, vezi Sesizarea și procedura de soluționare la CNCD.
Cum folosesc o hotărâre dintr-un proces la care nu am fost parte
Poți depune hotărârea relevantă, dar faptul că același angajator a pierdut alt proces nu dovedește automat că trebuie să câștigi și tu. Hotărârea este obligatorie între părțile acelui proces și succesorii lor; față de terți este opozabilă cât timp nu se face, în condițiile legii, dovada contrară. Dacă nu ai fost parte și nu ești succesor, nu prezinți soluția altui salariat ca pe un drept acordat automat și ție. [16] [17] [21]
Distinge trei situații:
| Ce invoci | Cum trebuie înțeles |
|---|---|
| O soluție individuală împotriva aceluiași angajator | Poate fi relevantă ca înscris și argument, în funcție de ceea ce s-a judecat; efectele sale obligatorii au limitele dintre părți și succesorii acestora. [16] [17] |
| Considerentele și dispozitivul acelei hotărâri | Contează chestiunea efectiv tranșată, nu o frază desprinsă de context. Autoritatea privește dispozitivul și considerentele pe care se sprijină, inclusiv chestiunile litigioase soluționate. [41] |
| O dezlegare ÎCCJ prin recurs în interesul legii sau hotărâre prealabilă | Obligativitatea interpretării rezultă din normele speciale; nu este regimul oricărei sentințe sau decizii dintr-un dosar individual. [19] [20] |
Depune copia hotărârii motivate și arată exact ce paragraf te ajută: aceeași clauză contractuală, aceeași metodă de calcul ori aceeași măsură, după situație. Explică și diferențele de perioadă, funcție, contract și împrejurări personale. Acesta este modul practic de a demonstra relevanța pentru propriul litigiu, în care probele se evaluează și în ansamblu. [21] [6] [7]
Indică dacă hotărârea este definitivă, supusă unei căi de atac ori desființată. Nu deduce caracterul definitiv din vechime: autoritatea unei hotărâri supuse apelului sau recursului este provizorie. Copia legalizată eliberată de instanță cuprinde mențiunile privind finalitatea, iar dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desființată, și acest lucru trebuie menționat. [18] [65]
Ce cer instanței dacă angajatorul depune numai o parte din documente
Nu te limita la afirmația că angajatorul a ales numai actele favorabile. Compară concret ceea ce ai cerut, ceea ce a dispus instanța și documentele depuse. Indică lipsurile într-o cerere scrisă: denumirea înscrisului, perioada, motivul pentru care rezultă că angajatorul îl deține și faptul pe care documentul ar urma să îl dovedească. Instanța poate ordona prezentarea unui înscris probatoriu aflat la partea adversă. [8] [6]
Potrivit art. 293 alin. (2) CPC, cererea de prezentare se admite dacă înscrisul este comun părților, dacă angajatorul însuși s-a referit la el în proces ori dacă legea îl obligă să îl prezinte. Invocă și regula sarcinii probei din art. 272 al Codului muncii, fără să confunzi obligația angajatorului cu accesul nelimitat la orice document al firmei. [9] [1]
Poți formula astfel cererea, adaptând datele reale:
Solicit obligarea pârâtei să prezinte [înscrisul/documentele], pentru perioada [perioada]. Înscrisul este relevant pentru dovedirea [faptului concret]. Deținerea lui de către pârâtă rezultă din [elementele indicate]. La termenul din [data] s-a dispus [măsura], iar din documentele depuse lipsesc [părțile exacte]. Solicit stabilirea unui termen pentru prezentarea integrală a înscrisului și, dacă sunt întrunite condițiile legale ale refuzului, aplicarea art. 295 CPC.
Modelul pune în aplicare cererea de prezentare și consecințele legale ale refuzului; nu presupune că deținerea sau refuzul sunt deja dovedite în dosar. [8] [9] [10]
Art. 295 CPC nu sancționează automat orice depunere incompletă prin câștigarea procesului de către salariat. Instanța poate considera dovedite afirmațiile privind conținutul înscrisului dacă partea refuză interogatoriul propus pentru a dovedi existența ori deținerea lui, dacă din probe rezultă ascunderea sau distrugerea înscrisului ori dacă, deși deținerea este dovedită, partea nu respectă ordinul instanței de a-l prezenta. Trebuie individualizat înscrisul și explicată situația legală aplicabilă. [10]
Există și limite ale prezentării: chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată, îndatorirea legală de păstrare a secretului și riscul urmăririi penale pentru persoanele prevăzute de lege. Judecătorul respinge motivat cererea în întregime sau în parte când există un caz legal și, dacă legea nu prevede altfel, verifică incidența lui prin cercetarea înscrisului. Simplul cuvânt „confidențial” folosit de angajator nu înlocuiește această analiză. [11] [12] [13] [14] [15]
Solicită soluționarea punctuală a cererii de completare și urmărește obligația stabilită în ședință. În litigiile de muncă probele se administrează urgent; instanța poate decădea din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea ei. [2]
Cum obțin declarația martorului și înregistrarea ședinței
Documentul solicitat se numește declarația martorului. Interogatoriul este proba prin întrebări adresate unei părți din proces, iar mărturia are o consemnare distinctă, semnată în condițiile art. 323 CPC. Dacă nu ești sigur ce act se află la dosar, indică persoana audiată și data ședinței. [22] [24]
Pentru copie, procedează astfel:
- Află unde se află dosarul. Dacă a fost trimis în apel, cererea de copie se soluționează de instanța care îl deține la data solicitării, chiar dacă martorul a fost ascultat la prima instanță. [63]
- Cere consultarea la arhivă sau eliberarea unei copii. Identifică dosarul prin număr, arată calitatea de parte și actul solicitat; la consultare, prezintă actul de identitate ori documentele de reprezentare. [59] [60]
- Precizează tipul copiei. Pentru citire și pregătirea apărării poți cere o copie simplă. Dacă ai nevoie de certificarea ei de către instanță, cere copie legalizată a declarației. Fotografiile înscrisurilor sunt permise cu respectarea regulilor de acces. [62] [64] [67] [61]
- Păstrează numărul de înregistrare. Regulamentul prevede cel mult 3 zile pentru eliberarea copiilor simple. Nu transformă acest interval într-un termen de apel ori într-o prelungire a termenelor de propunere a probelor; pregătirea apărării trebuie raportată în continuare la actele și termenele din propriul dosar. [62] [3]
O formulare utilă este:
În dosarul nr. [număr], în calitate de [reclamant/pârât/reprezentant], solicit eliberarea unei copii [simple/legalizate] de pe declarația martorului [nume], audiat la termenul din [data], inclusiv toate paginile și completările semnate. Solicit comunicarea modalității de eliberare. [Nume, date de contact, dată, semnătură].
Cererea de copie se întemeiază pe regulile privind accesul și eliberarea înscrisurilor din dosar; alegerea tipului de copie depinde de folosirea urmărită. [59] [62] [64] [63]
Declarația scrisă, notele grefierului și înregistrarea audio sunt documente diferite. Poți cere copii de pe notele grefierului, iar trimiterea din art. 323 alin. (4) la art. 231 alin. (2) privește și consemnarea mărturiei. Sintagma „întocmai și literal” din art. 323 alin. (1) și-a încetat efectele după decizia Curții Constituționale menționată în textul codului; copia declarației nu trebuie confundată cu o transcriere garantată cuvânt cu cuvânt a întregii audieri. [25] [26] [23]
Dacă ai nevoie să verifici exact ce s-a spus, ca parte poți solicita, pe cheltuiala ta, o copie electronică a înregistrării ședinței în ceea ce privește propria cauză. Regulamentul prevede eliberarea de grefierul de ședință cu încuviințarea completului; după rămânerea definitivă, se aplică încuviințarea președintelui de secție ori a președintelui instanței. Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor; această regulă privește notele, nu reprezintă o cale generală de modificare a mărturiei sau un termen de apel. [27] [28] [66] [74] [29]
Termene și repere procedurale
- Interval
Prin cererea de chemare în judecată, pentru reclamant; prin întâmpinare, pentru pârât, dacă legea nu dispune altfel. [3]
- De când începe
Redactarea și depunerea cererii ori a întâmpinării; în conflictele de muncă se ține seama și de art. 272 din Codul muncii.
- Cum se aplică
Este o etapă procesuală, nu un număr uniform de zile. Angajatorul depune dovezile în apărare până la prima zi de înfățișare. [1]
- Interval
- De când începe
Încuviințarea ulterioară a probei cu înscrisuri în cazurile art. 254 alin. (2) și amânarea judecății.
- Cum se aplică
- Consecințe
Decădere din dreptul de a administra proba încuviințată, în condițiile art. 254 alin. (4). [45]
Nu reprezintă termenul general pentru toate înscrisurile din proces.
- Interval
Cel mai târziu la termenul următor. [29]
- De când începe
Ședința ale cărei note sunt contestate.
- Cum se aplică
Se identifică următorul termen de judecată al cauzei; nu se calculează un interval fix de zile.
- Consecințe
După acest moment este depășită limita prevăzută pentru contestarea notelor prin această procedură. [29]
Privește notele grefierului; nu este un termen general pentru schimbarea declarației martorului și nu este termenul apelului.
- Interval
Cel mult 3 zile pentru eliberarea copiei simple. [62]
- De când începe
Cererea de copie adresată instanței care deține dosarul.
- Cum se aplică
Art. 156 alin. (1) din regulamentul instanțelor fixează durata maximă de eliberare; nu califică zilele ca zile lucrătoare și nu instituie un calcul separat. Păstrează data înregistrării cererii și urmărește răspunsul compartimentului competent.
- Consecințe
Durata privește eliberarea de către instanță; expirarea ei nu înlocuiește și nu prelungește termenele de propunere a probelor ori de exercitare a căilor de atac.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot înregistra șeful fără să îi spun și apoi să duc înregistrarea la HR?
Participarea la conversație nu este suficientă singură. Excepția penală de la art. 226 alin. (4) lit. a), care privește faptele de la alin. (1) și (2), cere și justificarea unui interes legitim. Pentru sesizarea HR trebuie justificată folosirea materialului și respectate limitele vieții private; descrie faptele în scris, explică relevanța probei și limitează accesul la cei care tratează sesizarea. [68] [69] [70] [71] [32] [36] [58] Într-un proces împotriva angajatorului, înregistrarea telefonică descrisă în Decizia ÎCCJ nr. 39/2024 poate fi admisă fără informarea interlocutorului dacă este indispensabilă și strict proporțională. Admisibilitatea nu validează prin ea însăși obținerea ori orice distribuire a înregistrării. [49] [53]
Hotărârea câștigată de un coleg obligă angajatorul să îmi acorde același lucru?
Ce fac dacă angajatorul depune doar documentele favorabile lui?
Identifică exact documentele ori paginile lipsă, arată relevanța și faptul că angajatorul le deține și cere instanței prezentarea lor. Dacă există refuzul în condițiile art. 295 CPC, instanța poate considera dovedite afirmațiile tale privind conținutul înscrisului; efectul nu este automat și nu echivalează cu admiterea întregii cereri. [8] [9] [10]
De unde cer copia declarației martorului audiat la prima instanță dacă dosarul este în apel?
De la instanța la care se află dosarul când formulezi cererea. Indică numărul dosarului, data audierii, numele martorului și dacă dorești copie simplă sau legalizată. Dacă urmărești formularea exactă a audierii, poți solicita separat copia electronică a înregistrării ședinței, în condițiile legii. [63] [62] [64] [27] [28] [66]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Art. 295 CPC permite, în situațiile prevăzute, considerarea ca dovedite a afirmațiilor privind conținutul înscrisului; nu produce o victorie automată în întregul proces. [10]
Declarația martorului nu este garantată ca transcriere literală: sintagma aferentă din art. 323 alin. (1) a fost declarată neconstituțională și și-a încetat efectele, potrivit mențiunii din textul codului. [23]
Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor. [29]
Cum pregătesc cererea și participarea la judecată
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 272Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul XII / Capitolul III / art. 273Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1)(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2) / pct. 2.2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2) / pct. 3.3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 255 / alin. (1)(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 264 / alin. (1)(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 293 / alin. (2)(2) Cererea de înfățișare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părților din proces, dacă însăși partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfățișeze înscrisul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 295Refuzul de a prezenta înscrisul Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deținerii sau existenței înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deținerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanță de a-l înfățișa, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute cu privire la conținutul acelui înscris de partea care a cerut înfățișarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 294 / alin. (1)(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 294 / pct. 1.1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 294 / pct. 2.2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 294 / pct. 3.3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 294 / alin. (2)(2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 435 / alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 435 / alin. (2)(2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 430 / alin. (4)(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 517 / alin. (4)(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 292 / alin. (1)(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul să depună înscrisurile de care înțelege să se folosească, în copie certificată pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 323 / alin. (1)(1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai și literal declarația martorului, și va fi semnată pe fiecare pagină și la sfârșitul ei de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 323 / alin. (1) / notă 1Notă Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 832 din 9 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 3 mai 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul cu data de 3 mai 2022-16 iunie 2022, sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data 17 iunie 2022, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 351Încuviințarea interogatoriului Instanța poate încuviința, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părți, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 231 / alin. (2)(2) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 323 / alin. (4)(4) Dispozițiile art. 231 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 231 / alin. (5)(5) Instanța va elibera, la cerere, o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 231 / alin. (5) / lit. a)a) părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 231 / alin. (3)(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 341 / alin. (2)(2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 71 / alin. (2)(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 71 / alin. (3)(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței, manuscriselor sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 73 / alin. (2)(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 74 / lit. b)b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârșită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 74 / lit. c)c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 75 / alin. (1)(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 75 / alin. (2)(2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (4) / lit. b)b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 430 / alin. (2)(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2) / pct. 1.1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2) / pct. 4.4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2) / pct. 5.5. există acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (4)(4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (2)(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivProba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat și un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul și/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 170Se impune suplimentar ca proba să fie determinantă și imperios necesară pentru partea care înțelege să o folosească, în raport cu obiectul și sarcina probei, cu alte cuvinte, încuviințarea ei să fie indispensabilă pentru exercitarea dreptului, în circumstanțele particulare ale speței, care se apreciază de la caz la caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 168Această situație de excepție permite părților să surmonteze dificultăți de ordin probator, dar nu este menită a scuti partea de efortul pe care l-ar presupune procurarea unor mijloace de probă accesibile, în condiții licite sau loiale, compatibile cu faptul ce constituie obiect al probei și în limitele motivelor și apărărilor formulate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 171O asemenea exigență specifică nu este întrunită în special în cazurile în care fie partea a formulat mai multe motive ori apărări, dar nu propune mijloace de probă admisibile - în sensul art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă - și pentru dovedirea altor fapte invocate, fie faptul vizat de solicitarea părții poate fi dovedit prin alte mijloace de probă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 147Mecanismul juridic bazat pe art. 8 alin. (2) din Convenție nu este de natură să valideze caracterul neloial al obținerii probei, întrucât verificările pe care le presupune analiza ingerinței se raportează la cererile și apărările părților și au ca premisă tocmai obținerea obiectului probei cu încălcarea bunelor moravuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 174Din acest punct de vedere, este importantă și calitatea mijlocului de probă, urmând a se determina, astfel cum a arătat în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dacă circumstanțele în care proba a fost obținută induc vreun dubiu în privința fiabilității sau exactității sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: ÎCCJ, Decizia nr. 39 din 16 septembrie 2024 — admisibilitatea înregistrării convorbirii telefonice în litigiul de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 175Totodată, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, este necesar ca partea interesată să aibă posibilitatea de a contesta autenticitatea mijlocului de probă. Fiind vorba despre un incident procedural vizând administrarea probei, o asemenea contestare nu împiedică încuviințarea probei, dar poate reclama, în circumstanțele speței, verificările pe care instanța de judecată le apreciază ca fiind necesare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5^7)Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 27 alin. (4)Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. În fața instanței se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituțional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5^5)Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (2)Dosarele și evidențele instanței privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare și a măsurilor de asigurare a integrității documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă și se depune în dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (7)Documentele prevăzute la alin. (2) și (5) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegației și a legitimației de serviciu sau a altui document similar, în cazul reprezentanților mass-mediei, și notarea numelui și prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor, în prezența solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 93 alin. (11)Obținerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din dosarele instanței este permisă. Dispozițiile alin. (1) - (9) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156 alin. (1)Eliberarea copiilor simple de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar se rezolvă de către persoana desemnată de președintele instanței, termenul de eliberare a acestora fiind de cel mult 3 zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156 alin. (8)Cererile prevăzute la alin. (1), (2) și (5) se soluționează de instanța la care se află dosarul la momentul formulării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156 alin. (5)La cerere se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei, altele decât hotărârile judecătorești, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156 alin. (3)Prin copie legalizată a hotărârii judecătorești, în sensul alin. (2), se înțelege copia care cuprinde ștampila instanței pe fiecare filă și mențiunea "conform cu originalul", precum și mențiuni privind modul în care aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă și data rămânerii definitive sau irevocabile, după caz. Dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desființată, acest aspect se menționează pe copia legalizată eliberată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157 alin. (4)Copiile electronice ale înregistrării ședinței de judecată se eliberează de grefierul care a participat la ședință, în condițiile legii, cu încuviințarea completului de judecată. Prevederile alin.(3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156 alin. (6)Prin copie legalizată, în sensul alin. (5), se înțelege copia care cuprinde ștampila instanței pe fiecare filă și mențiunea "conform cu originalul" în cazul copiilor de pe actele emise de instanță sau, după caz, mențiunea "conform cu înscrisul aflat la dosar" în cazul copiilor de pe alte înscrisuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (1)Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (2)Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (4), partea introductivăNu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) și (2) săvârșită:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (4) lit. a)de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (4) lit. c)dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (5)Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (2), se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3.243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157 alin. (3)După rămânerea definitivă a hotărârii, eliberarea copiilor de pe suporturile prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează cu încuviințarea președintelui de secție sau a președintelui instanței, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗