Litigiul de muncă: instanța, pregătirea cererii și procedura

Un litigiu individual de muncă se introduce, de regulă, la tribunalul în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul, reședința, locul de muncă sau sediul. Persoana fizică se poate prezenta personal, iar cererea de muncă și apelul aferent sunt scutite de taxa judiciară de timbru. [5] [6] [21] [8] [115]

Identifică mai întâi actul și ceea ce vrei să obții: contestarea unei impuneri fiscale, a unei sancțiuni aplicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și recunoașterea unui raport de muncă urmează proceduri diferite. În procesul de muncă, apelul are termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii; întârzierea redactării poate fi reclamată prin contestația privind tergiversarea procesului. [94] [113] [1] [11] [75]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
18 minute
CATEGORIE
Sesizări și litigii
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Cum aleg instanța pentru conflictul individual de muncă
  3. 032. Reclasificarea activității independente: identificarea actului contestat
  4. 043. Termenele și instanțele pentru actul fiscal și pentru actul ITM
  5. 054. Recunoașterea raportului de muncă și pregătirea cererii
  6. 065. Verificarea termenului înainte de răspunsuri sau negocieri
  7. 076. Cum mă pregătesc dacă mă prezint personal
  8. 087. Ce se întâmplă în ședința de judecată
  9. 098. Apelul, întâmpinarea în apel și taxa de timbru
  10. 109. Ce fac când hotărârea nu este redactată la timp
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Salariați și angajatori implicați într-un conflict individual de muncă în România.

  • Persoane care trebuie să distingă între un litigiu de muncă, o contestație fiscală și contestarea unui act ITM.

  • Persoane fizice care participă personal la proces și părți care așteaptă redactarea hotărârii.

✕ NU ACOPERĂ
  • Regimurile speciale ale funcționarilor publici și alte raporturi de serviciu derogatorii.

  • Stabilirea competenței internaționale sau analiza fiscală detaliată a unor perioade anterioare.

  • Executarea silită, calculele complete ale despăgubirilor și toate remediile extraordinare.

1. Cum aleg instanța pentru conflictul individual de muncă

Pornește de la raportul dintre părți și de la cerere. Jurisdicția muncii privește, între altele, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. O cerere salarială ori contestarea unei măsuri a angajatorului intră în această analiză; pentru raporturile guvernate de legi speciale trebuie verificată derogarea aplicabilă. [1] [2]

Primul grad de jurisdicție este tribunalul, nu o instanță aleasă după valoarea salariilor solicitate. Teritorial, legea indică tribunalul de la domiciliul, reședința, locul de muncă sau sediul reclamantului. Dacă ești salariatul care introduce acțiunea, nu trebuie să alegi automat instanța sediului angajatorului. Dacă angajatorul este reclamant, verificarea se face prin raportare la poziția lui procesuală. Pentru mai mulți reclamanți, art. 269 alin. (3) prevede o regulă specială în condițiile coparticipării procesuale. [5] [6] [7]

Adresează cererea tribunalului ales și indică materia conflictelor de muncă. Arată în cerere faptul care justifică legătura teritorială, de exemplu domiciliul ori locul de muncă. Instanța verifică propria competență la primul termen la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii; existența unui dosar înregistrat nu înlocuiește această verificare. [6] [27]

2. Reclasificarea activității independente: identificarea actului contestat

Expresia „reclasificare ca muncă dependentă” poate descrie situații diferite. Citește denumirea documentului, emitentul, partea căreia îi este adresat, măsurile și obligațiile stabilite, data comunicării și mențiunea căii de atac. Distincția rezultă din procedura fiscală, din regulile actelor ITM și din obiectul jurisdicției muncii. [106] [94] [113] [1]

Ce ai primit sau ce urmărești Traseul de analizat
Decizie de impunere ori alt act administrativ fiscal care reîncadrează activitatea și stabilește obligații fiscale Contestație fiscală depusă la organul emitent; ulterior, contencios administrativ și fiscal. [94] [97] [104]
Proces-verbal ITM de constatare și sancționare a unei contravenții Plângere contravențională la judecătorie, potrivit OG nr. 2/2001. [113] [109]
Act ITM cu măsuri administrative de remediere, distincte de sancțiunea contravențională Procedura Legii nr. 554/2004, inclusiv verificarea plângerii prealabile. [113] [83]
Cerere împotriva beneficiarului muncii pentru recunoașterea raportului de muncă și a efectelor lui Analiza unui conflict de muncă și sesizarea tribunalului competent. [3] [1] [5] [117]

Dacă sunt mai multe acte, inventariază-le separat. Din aceste reglementări rezultă că o plângere împotriva amenzii nu este, prin ea însăși, contestația fiscală cerută pentru o decizie de impunere și nici cererea dintre lucrător și beneficiarul muncii. Același control poate impune verificarea mai multor demersuri, fiecare cu obiectul și termenul lui. [125] [94] [97] [1]

Pentru fondul reîncadrării fiscale, Codul fiscal definește activitatea independentă prin îndeplinirea a cel puțin 4 dintre cele 7 criterii: libertatea locului, modului și programului de lucru; libertatea de a avea mai mulți clienți; asumarea riscurilor; patrimoniul utilizat; capacitatea intelectuală ori prestația fizică proprie; apartenența la un corp profesional, în condițiile legii; libertatea de a lucra direct, cu personal ori colaboratori. Confruntă constatările fiscale cu contractul și cu modul efectiv de lucru, nu numai cu titlul convenției. [92]

Autoritatea fiscală poate reîncadra forma unei activități pentru a reflecta conținutul ei economic, dar trebuie să motiveze în fapt decizia de impunere și să indice elementele relevante și probele folosite. În contestație explică punctual de ce fiecare constatare este greșită și atașează probele corespunzătoare: instrucțiuni de lucru, program, facturi, clienți, echipamente, riscuri asumate și corespondența relevantă, în măsura în care susțin situația reală. [93] [95] [92]

3. Termenele și instanțele pentru actul fiscal și pentru actul ITM

Act fiscal. Contestația administrativă se formulează în scris și se depune la organul fiscal emitent în 45 de zile de la comunicarea actului, sub sancțiunea decăderii. Identifică actul, sumele și măsurile contestate, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Pentru actele organului fiscal central, soluționarea aparține structurii specializate din Ministerul Finanțelor; locul depunerii rămâne cel prevăzut de lege. Contestația administrativă nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru. [98] [95] [96] [97] [100]

Excepția de 3 luni de la comunicare se aplică dacă actul nu conține mențiunile prevăzute de art. 46 alin. (2) lit. i): posibilitatea contestării, termenul și organul la care se depune contestația. Nu presupune că orice nemulțumire privind motivarea prelungește automat cele 45 de zile. Termenele fiscale se calculează, în lipsa unei reguli fiscale speciale, potrivit Codului de procedură civilă. [99] [106] [107]

Decizia de soluționare a contestației se atacă împreună cu actul fiscal la care se referă, la instanța de contencios administrativ competentă. Pentru taxe, impozite, contribuții și accesorii de până la 3.000.000 lei inclusiv, primul grad este tribunalul administrativ-fiscal; peste acest prag, secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, dacă nu există derogare prin lege organică specială. Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul ori sediul său. [104] [85] [86]

Termenul obișnuit al acțiunii în anulare este de 6 luni de la comunicarea răspunsului la contestația administrativă. Pentru motive temeinice, actele administrative individuale au limita excepțională de un an, calculată potrivit art. 11 alin. (2), fără ca aceasta să devină termenul obișnuit de lucru. Dacă organul fiscal nu soluționează contestația în 6 luni de la depunere, art. 281 alin. (5) permite sesizarea instanței; din această perioadă se exclud perioadele pentru probe suplimentare prevăzute de art. 77 alin. (2) și perioadele de suspendare potrivit art. 277. [87] [88] [90] [105]

Depunerea contestației fiscale nu suspendă executarea. Suspendarea judiciară are o procedură distinctă, în condițiile Legii nr. 554/2004 și cu cauțiunea prevăzută de Codul de procedură fiscală. Dacă s-a obținut suspendarea potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 278 alin. (5) prevede încetarea ei de drept dacă acțiunea în anulare nu este introdusă în 60 de zile de la comunicarea deciziei de soluționare a contestației; acest termen are altă funcție decât termenul obișnuit de 6 luni al acțiunii. [101] [102] [103]

Proces-verbal contravențional ITM. Plângerea se depune în 15 zile de la înmânare sau comunicare, la alegere, la judecătoria locului săvârșirii contravenției ori la judecătoria domiciliului/sediului contravenientului. Plângerea suspendă executarea în condițiile art. 32 alin. (3). Taxa judiciară de timbru este 20 de lei; faptul că amenda provine dintr-un control de muncă nu o transformă într-o cerere salarială scutită. Hotărârea este supusă, dacă legea nu prevede altfel, numai apelului la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. [108] [109] [110] [114] [111]

Măsuri administrative ITM. Pentru un act administrativ individual adresat persoanei controlate se verifică plângerea prealabilă la emitent ori la autoritatea superioară: regula este 30 de zile de la comunicare; pentru motive temeinice, legea permite depășirea acestui termen în limita a 6 luni de la emiterea actului. Există și situații în care plângerea prealabilă nu este obligatorie. Acțiunea judiciară urmează apoi termenele art. 11 și competența art. 10 din Legea nr. 554/2004; nu se aplică mecanic termenul de 15 zile al amenzii. [113] [83] [84] [87] [88] [89] [85]

4. Recunoașterea raportului de muncă și pregătirea cererii

Dacă urmărești recunoașterea calității de salariat, explică munca prestată pentru și sub autoritatea celeilalte părți, în schimbul remunerației. Acesta este criteriul de bază al contractului individual de muncă. Obligația formei scrise revine angajatorului; absența unui înscris nu justifică, singură, renunțarea la analiza drepturilor rezultate din munca efectiv prestată. [3] [4] [117]

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 37/2016 (hotărâre prealabilă), a admis posibilitatea acțiunii în constatarea raportului de muncă și a efectelor sale pentru munca prestată fără contract scris, inclusiv după încetarea raportului. Considerentele cer cercetarea situației reale pe baza probelor. Dezlegarea privește admisibilitatea acțiunii, nu acordarea automată a tuturor drepturilor pretinse și nici anularea unui act fiscal. Decizia trebuie înțeleasă în contextul legislativ din 2016, fără preluarea termenelor istorice în procesele actuale. Ghidul nu prezintă soluția definitivă a litigiului individual care a determinat sesizarea; contează aici dezlegarea de principiu dată de ÎCCJ. [117] [119] [118] [120] [104]

Pentru cererea de chemare în judecată, pregătește următoarele elemente:

  • Părțile și datele de identificare: cine cere, împotriva cui, domiciliul/reședința ori sediul și celelalte date cerute de art. 194 lit. a), în măsura în care sunt cunoscute. Dacă există reprezentant, indică-l și anexează dovada calității. [31] [32]
  • Ce soliciți concret: de exemplu, anularea unei decizii, plata unor drepturi precis identificate sau recunoașterea raportului și a efectelor determinate. Pentru sume, arată valoarea, calculul și documentele corespunzătoare. Instanța se pronunță asupra cererilor formulate, în limitele legii. [33] [25]
  • Faptele și temeiurile: o cronologie cu data începerii muncii, activitatea, subordonarea, plata, măsura contestată și momentul comunicării. Separă ceea ce s-a întâmplat de concluziile pe care le ceri instanței. [34] [3]
  • Probele pentru fiecare pretenție: documentele, eventualul interogatoriu și martorii, cu numele și adresele cerute de lege. Sarcina probei care revine angajatorului nu elimină necesitatea de a descrie și susține obiectul cererii tale. [35] [14]
  • Semnătura și anexele: pregătește exemplarele necesare comunicării și exemplarul pentru instanță; copiile înscrisurilor se certifică pentru conformitate cu originalul, potrivit art. 150. [36] [28] [29] [30]

La verificarea inițială, instanța poate cere completarea lipsurilor în termenul comunicat, de cel mult 10 zile de la primire. Nerespectarea cerințelor pentru care legea prevede sancțiunea poate duce la anularea cererii. Instanța nu îți poate cere date pe care nu le deții personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția ei. Citește exact solicitarea de regularizare și răspunde punctual. [37] [38] [39]

5. Verificarea termenului înainte de răspunsuri sau negocieri

În conflictele individuale de muncă, termenul se alege după obiectul cererii:

Cerere Termen și moment de început
Contestarea măsurilor referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea ori încetarea contractului, inclusiv angajamentele de plată 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă. [17]
Contestarea deciziei de sancționare disciplinară 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei. Această regulă specială trebuie identificată înainte de folosirea termenului de 45 de zile. [18]
Drepturi salariale neacordate ori despăgubiri către salariat; răspunderea patrimonială a salariatului 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, potrivit încadrării cererii. Pentru plăți succesive, stabilește scadențele fiecărei pretenții. [19]

Codul muncii prevede suspendarea termenului de contestare pe durata procedurii de conciliere reglementate de art. 231^1. Din această regulă nu rezultă o suspendare automată pentru orice discuție cu angajatorul sau simplă sesizare a ITM. Păstrează dovada comunicării actului și dovada începerii și încheierii oricărei proceduri pe care îți întemeiezi calculul termenului. [123] [20] [17] [18]

Pentru termenele procedurale pe zile, Codul de procedură civilă exclude ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Codul civil conține regulile corespunzătoare de calcul pentru termenele de drept material, inclusiv cele exprimate în ani. „Zile calendaristice” nu înseamnă că numeri numai zilele de lucru. Aplică mai întâi regula specială a termenului tău. [63] [65] [73] [74] [72]

Pentru actele procesuale, trimiterea în termen prin scrisoare recomandată, curier rapid ori prin fax sau e-mail poate conserva termenul în condițiile art. 183. Păstrează recipisa ori dovada datei și orei la care instanța a primit mesajul; o schiță salvată sau un mesaj rămas netrimis nu îndeplinește această funcție. Pierderea unui termen procedural atrage, în principiu, decăderea; repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea condițiilor art. 186, nu o simplă cerere de indulgență. [66] [67] [68] [69] [70] Procesele începute sub legea veche rămân, în principiu, supuse legii procesuale sub care au început, cu verificarea dispozițiilor tranzitorii speciale. [71]

6. Cum mă pregătesc dacă mă prezint personal

Ca persoană fizică îți poți exercita personal drepturile procesuale. Dacă alegi un mandatar care nu este avocat, există limite privind susținerea excepțiilor și a fondului; excepția pentru soț ori rudă până la gradul al doilea presupune și licență în drept. A te prezenta personal și a trimite un cunoscut în locul tău sunt situații juridice diferite. [21] [22] [23]

Înainte de termen, recitește cererea, întâmpinarea și documentele comunicate. Pregătește un rezumat de o pagină: ce soliciți, cele câteva fapte decisive, unde se găsesc dovezile și la ce apărări trebuie să răspunzi. Acest mod de organizare te ajută să folosești dreptul de a pune concluzii și să răspunzi întrebărilor instanței. Judecătorul poate cere explicații și poate pune în discuție chestiuni de fapt ori de drept, însă obiectul cererii rămâne esențial. [24] [25] [35]

Urmărește termenele scrise în comunicări. Regula generală a întâmpinării în prima instanță este de 25 de zile de la comunicarea cererii, iar răspunsul reclamantului se poate depune în 10 zile de la comunicarea întâmpinării; în cauzele urgente, instanța poate reduce aceste termene. Pentru angajator există și obligația specială de a depune dovezile în apărare până la prima zi de înfățișare. [40] [41] [42] [14]

Probele inițiale se propun de reclamant prin cererea de chemare în judecată și de pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, dacă legea nu dispune altfel. [122]

Pentru modificarea cererii și propunerea de dovezi noi în cadrul art. 204, regula este limita primului termen la care reclamantul este legal citat, cu excepțiile prevăzute de lege. Nu amâna deliberat o completare esențială pentru momentul concluziilor finale. [43]

Dacă nu poți veni, poți solicita în scris judecarea în lipsă. Lipsa unei părți legal citate nu împiedică automat judecata; când lipsesc ambele, cererea scrisă a cel puțin uneia de judecare în lipsă are relevanța prevăzută de art. 223 alin. (3). Această solicitare nu înlocuiește depunerea în termen a apărărilor și probelor. [48] [49] [44]

7. Ce se întâmplă în ședința de judecată

La strigarea dosarului, identifică-te și urmărește întrebarea adresată de președintele completului. Ca ordine de pregătire, gândește ședința în patru etape; ordinea concretă și numărul termenelor depind de dosar. Conducerea ședinței aparține instanței. [45]

  1. Verificările procedurale. Se discută, atunci când este cazul, citarea, competența și excepțiile care pot împiedica judecarea fondului. Dacă ți se cere să te pronunți asupra unei excepții, răspunde mai întâi acelei probleme. [27] [50]
  2. Cererile și probele. Spune ce probe soliciți și ce fapt vrei să demonstrezi cu fiecare. În litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului, iar administrarea trebuie să respecte urgența. Aceasta nu înseamnă că orice pretenție a salariatului este admisă fără verificare. [35] [14] [15]
  3. Discutarea probelor și răspunsurile. Indică documentul și pasajul relevant, răspunde concis și cere lămurirea unei întrebări pe care nu ai înțeles-o. Întrebările către ceilalți participanți se pun, de regulă, prin intermediul președintelui completului, dacă acesta nu permite adresarea directă. [24] [47]
  4. Concluziile asupra fondului. Când instanța acordă cuvântul, arată soluția cerută și legătura dintre fapte, probe și drept. Regula este acordarea cuvântului mai întâi reclamantului, apoi pârâtului. După închiderea dezbaterilor nu pot fi depuse înscrisuri pentru a fi luate în seamă, astfel încât dovezile esențiale trebuie propuse și administrate la momentul potrivit. [46] [51] [52]

Pentru o intervenție clară, poți folosi o formulare precum: „Mențin cererea de plată pentru perioada indicată. Faptul pe care îl susțin este [...]. Documentul relevant este [...]. Solicit să fie analizată această probă.” Adaptează formularea la propriul dosar și la etapa în care instanța ți-a dat cuvântul. Ea este un instrument de organizare, nu înlocuiește cererea și probele cerute de lege. [33] [35] [45]

Cererile de muncă se judecă în regim de urgență; Codul muncii prevede intervale de judecată de cel mult 15 zile și consideră citarea legală dacă se realizează cu cel puțin 24 de ore înaintea termenului. Aceste reguli nu garantează închiderea întregului proces în 15 zile. [9] [10] [13]

8. Apelul, întâmpinarea în apel și taxa de timbru

Hotărârea pronunțată în conflictul de muncă este supusă numai apelului, cu termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea; apelurile împotriva hotărârilor tribunalului se judecă de curtea de apel. Nu folosi termenul general de 30 de zile pentru un dosar căruia i se aplică regula specială din Codul muncii. [12] [11] [56] [26]

Cererea de apel trebuie să identifice hotărârea, motivele de fapt și de drept, probele invocate și semnătura, în condițiile Codului de procedură civilă. Dacă depui apelul înaintea comunicării, art. 468 alin. (3) consideră hotărârea comunicată la data depunerii. Separat, art. 470 alin. (5) prevede că, atunci când termenul exercitării apelului curge de la alt moment decât comunicarea, motivarea se face într-un termen de aceeași durată care curge de la comunicarea hotărârii. Distinge, așadar, data declarării apelului de data comunicării hotărârii redactate, relevantă pentru motivare. [57] [58] [59] [60] [55] [121]

Apelul aferent unei cereri de muncă scutite nu se timbrează. Nici simpla întâmpinare prin care răspunzi apelului nu se timbrează. Temeiurile sunt scutirea litigiului de muncă prevăzută de art. 270 din Codul muncii, scutirea căilor de atac împotriva hotărârilor care soluționează cereri scutite, prevăzută de art. 28 din OUG nr. 80/2013, și regula cererilor din cursul judecății care nu modifică valoarea taxabilă ori caracterul cererii inițiale, din art. 35 alin. (2). O pretenție nouă, autonomă, impune verificarea propriei naturi și admisibilități; scutirea nu se transferă automat unui litigiu fiscal ori contravențional. [8] [115] [116] [126] [114]

Pentru întâmpinarea la apel, termenul stabilit la comunicarea apelului este de cel mult 15 zile, cu posibilitatea reducerii în cauzele urgente. Răspunde motivelor de apel, arată soluția pe care o soliciți și păstrează dovada depunerii. Respectă termenul efectiv indicat de instanță, care poate fi mai scurt decât limita generală. [61] [62] [66] [67]

Separat de calea de atac, Codul muncii declară hotărârile de fond executorii de drept. Termenul „definitive” din redactarea art. 274 trebuie citit împreună cu art. 271 alin. (2^1) și (2^2), care prevăd expres apelul; nu înseamnă că hotărârea de fond nu poate fi atacată. [124] [11] [12]

9. Ce fac când hotărârea nu este redactată la timp

Distinge pronunțarea soluției de redactarea, semnarea și comunicarea hotărârii. Regula Codului de procedură civilă este redactarea și semnarea în cel mult 30 de zile de la pronunțare. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Prin urmare, limita de 90 de zile presupune prelungiri motivate; nu este termenul inițial automat. Hotărârea se comunică din oficiu de îndată ce este redactată și semnată. [53] [54] [16]

Verifică data pronunțării și cere grefei, în scris, informații despre redactare, eventualele prelungiri și comunicare. Identifică dosarul și hotărârea. Această solicitare practică te ajută să afli dacă termenul legal aplicabil este într-adevăr depășit și să documentezi întârzierea. [53] [54] [75]

Dacă termenul de redactare este împlinit fără rezultat, poți formula contestație privind tergiversarea procesului, în temeiul art. 522 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă (CPC). În cerere arată instanța, numărul dosarului, calitatea ta, data pronunțării, termenul expirat, demersurile făcute și măsura solicitată: îndeplinirea actului de redactare și stabilirea unui termen pentru acesta. [75] [81]

Contestația se depune în scris la instanța care judecă dosarul; poate fi formulată și verbal în ședință, dacă există o ședință în curs. Instanța înaintează de îndată contestația și copia certificată a dosarului. Instanța ierarhic superioară, în complet de 3 judecători, o soluționează în regula aplicabilă tribunalului; legea prevede separat cazul unui proces aflat la ÎCCJ. Nu se folosește vechea schemă în care completul dosarului soluționa mai întâi contestația. [76] [78] [77]

Soluționarea se face în 10 zile de la primirea dosarului, în camera de consiliu, cu citarea părților. Hotărârea nu are cale de atac și se motivează în 5 zile. Dacă admite contestația, instanța dispune actul ori măsurile necesare și poate stabili un termen; nu poate dicta soluția asupra fondului. [79] [80] [81] [82]

În procesul de muncă, apelul curge în mod obișnuit de la comunicarea hotărârii, nu de la simpla afișare a soluției. Păstrează dovada comunicării și verifică situațiile de comunicare considerate de lege, inclusiv depunerea anticipată a apelului. Contestația pentru întârziere urmărește realizarea actului procedural; critica soluției se formulează prin calea de atac corespunzătoare. [11] [55] [82]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestarea unei măsuri privind contractul individual de muncă
Interval

45 de zile calendaristice. [17]

De când începe

De la luarea la cunoștință a măsurii privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea ori încetarea contractului, inclusiv a angajamentului de plată. [17]

Cum se aplică

Termen pe zile, calculat cu verificarea regulilor legale de început, împlinire și zi nelucrătoare. [73] [74]

Consecințe

Depășirea termenului poate împiedica examinarea în fond a contestației; verifică natura cererii și incidentele legale ale termenului. [17]

[17][73][74][18][20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Sancțiunea disciplinară are termenul special de 30 de zile de la comunicare. [18]

  • Procedura de conciliere reglementată de art. 231^1 suspendă termenul de contestare pe durata ei. [20]

REGULĂContestarea sancțiunii disciplinare
Interval

30 de zile calendaristice. [18]

De când începe

Comunicarea deciziei de sancționare disciplinară. [18]

Cum se aplică

Se verifică regulile termenelor pe zile și ale ultimei zile nelucrătoare. [73] [74]

Consecințe

Depășirea termenului poate conduce la respingerea contestației ca tardivă. [18]

[18][73][74][17][123]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Nu se substituie termenul general de 45 de zile. [18] [17]

  • Suspendarea pentru concilierea reglementată este distinctă de simpla sesizare a ITM. [123]

REGULĂDrepturi salariale și răspundere patrimonială
Interval

3 ani. [19]

De când începe

Nașterea dreptului la acțiune pentru pretenția concretă prevăzută de art. 268 alin. (1) lit. c). [19]

Cum se aplică

Pentru termene în ani, împlinirea se raportează la ziua corespunzătoare din ultimul an; se verifică și regula zilei nelucrătoare. [72] [74]

Consecințe

Prescripția poate împiedica obținerea constrângerii la plată pentru pretențiile afectate, în condițiile legii. [19]

[19][72][74]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Identifică separat scadențele pretențiilor succesive și eventualele cauze legale care afectează prescripția. [19]

REGULĂApelul într-un conflict de muncă
Interval

10 zile. [11]

De când începe

Comunicarea hotărârii. [11]

Cum se aplică

Termen procedural pe zile: nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prorogă termenul. Depunerea se face la prima instanță. [63] [65] [56]

Consecințe

Nerespectarea termenului procedural atrage în principiu decăderea. [68]

[11][63][65][56][55][121][69][70][68][71]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Apelul depus înainte de comunicare atrage considerarea hotărârii comunicate la data depunerii; pentru motivare se corelează cu art. 470 alin. (5), care prevede termenul de aceeași durată de la comunicare când exercitarea apelului curge de la alt moment. [55] [121]

  • Repunerea în termen cere motive temeinic justificate; actul și cererea se fac în termenul căii de atac de la încetarea împiedicării. [69] [70]

REGULĂÎntâmpinarea în apel
Interval

Cel mult 15 zile; termenul concret este cel comunicat. [61]

De când începe

Comunicarea apelului către intimat. [61]

Cum se aplică

Se aplică regulile termenelor procedurale pe zile. [63] [65]

Consecințe

Nedepunerea în termen afectează exercitarea drepturilor procesuale pentru care legea prevede decăderea. [68] [44]

[61][63][65][62][68][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • În cauze urgente, instanța poate reduce termenul. [62]

REGULĂRedactarea și semnarea hotărârii
Interval

Cel mult 30 de zile, cu până la două prelungiri motivate de câte 30 de zile. [53]

De când începe

Pronunțarea hotărârii. [53]

Cum se aplică

Verifică data pronunțării și prelungirile temeinic motivate; termenul inițial nu este de 90 de zile. [53]

Consecințe

Împlinirea termenului fără rezultat poate fundamenta contestația privind tergiversarea; nu modifică automat soluția procesului. [75] [82]

[53][54][75][82][16]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Comunicarea se face din oficiu de îndată ce hotărârea este redactată și semnată. [54]

REGULĂContestația administrativă fiscală
Interval

45 de zile. [98]

De când începe

Comunicarea actului administrativ fiscal. [98]

Cum se aplică

În lipsa derogării fiscale, se aplică regulile CPC; depunerea se face la organul fiscal emitent. [107] [63] [65] [97]

Consecințe

Legea prevede expres sancțiunea decăderii. Contestația nu suspendă executarea. [98] [101]

[98][107][63][65][97][99][106][64][101]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Dacă lipsesc mențiunile art. 46 alin. (2) lit. i), termenul este de 3 luni de la comunicare. [99] [106]

  • Termenele în luni se împlinesc în ziua corespunzătoare sau ultima zi a lunii fără zi corespunzătoare. [64]

REGULĂPlângerea contravențională
Interval

15 zile. [108]

De când începe

Înmânarea ori comunicarea procesului-verbal de contravenție. [108]

Cum se aplică

Se verifică regulile CPC aplicabile prin completarea OG nr. 2/2001, inclusiv ultima zi nelucrătoare. [112] [63] [65]

Consecințe

Depășirea termenului poate conduce la respingerea ca tardivă, în condițiile regulilor procedurale aplicabile. [108] [112] [68]

[108][112][63][65][98][113][68]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Acest termen nu este cel al contestației fiscale și nu înlocuiește procedura actului administrativ ITM distinct. [98] [113]

Lista ta de pași

  • Identifică separat actul fiscal, procesul-verbal contravențional, măsurile administrative și pretențiile față de angajator. [94] [113] [1]

  • Notează data comunicării ori a luării la cunoștință și termenul potrivit obiectului cererii; păstrează dovezile. [17] [18] [98] [108]

  • Justifică tribunalul ales prin domiciliul, reședința, locul de muncă ori sediul reclamantului, când se aplică jurisdicția muncii. [5] [6]

  • Formulează capetele de cerere, calculul sumelor și probele; semnează și pregătește copiile necesare. [33] [35] [36] [28]

  • Citește solicitările instanței și depune completările și apărările în termenul comunicat. [37] [42] [61]

  • Pentru apelul de muncă, păstrează dovada comunicării și verifică termenul de 10 zile și instanța la care trebuie depus. [11] [56]

  • Dacă hotărârea întârzie, verifică termenul de redactare, apoi cere remediul procedural corespunzător. [53] [75] [76] [77]

Întrebări frecvente

Cum se contestă reclasificarea activității independente ca muncă dependentă?

Identifică documentul: pentru actul fiscal depui contestație la organul emitent în 45 de zile de la comunicare, cu excepția de 3 luni dacă lipsesc mențiunile legale despre contestare; după soluționare, decizia și actul fiscal se atacă împreună în contencios administrativ. Pentru procesul-verbal contravențional ITM ai plângere de 15 zile la judecătorie. Măsurile administrative ITM urmează Legea nr. 554/2004, iar recunoașterea raportului de muncă față de beneficiarul muncii este o problemă distinctă, de jurisdicție a muncii. [98] [99] [106] [97] [104] [108] [109] [113] [1] [5]

Cum se desfășoară ședința dacă mă reprezint singur într-un litigiu de muncă?

Ca persoană fizică poți participa personal. Instanța conduce ședința, discută problemele procedurale, cererile și probele și acordă cuvântul pentru concluzii. Răspunde problemei puse în discuție, arată ce soliciți și indică documentul ori proba relevantă. Reclamantul primește, de regulă, cuvântul înaintea pârâtului; întrebările se adresează prin președintele completului, dacă acesta nu permite altfel. Pregătește dinainte cererea, probele și răspunsul la apărările celeilalte părți. [21] [45] [50] [35] [46] [47]

Întâmpinarea la apel se timbrează într-un litigiu de muncă?

Nu se timbrează simpla întâmpinare la apel în litigiul de muncă descris aici. Cererea de muncă este scutită, iar scutirea se aplică și căii de atac potrivit art. 28 din OUG nr. 80/2013; art. 35 alin. (2) privește cererile din cursul judecății care nu schimbă valoarea taxabilă ori caracterul cererii inițiale. Respectă însă termenul de întâmpinare comunicat de instanță, de cel mult 15 zile, posibil redus în cauze urgente. [8] [115] [116] [126] [61] [62]

Cum identific instanța competentă pentru un litigiu individual de muncă?

În regimul Codului muncii, primul grad este tribunalul. Alege tribunalul în a cărui circumscripție reclamantul are domiciliul, reședința, locul de muncă sau sediul; nu porni automat de la sediul pârâtului. Verifică însă dacă obiectul este într-adevăr un conflict de muncă sau dacă există o lege specială derogatorie. Actele fiscale și procesele-verbale contravenționale au alte trasee. [5] [6] [1] [2] [104] [109]

Ce pot face dacă hotărârea din procesul de muncă nu este redactată în termen?

Verifică data pronunțării și dacă există prelungiri motivate ale termenului inițial de 30 de zile, permise de cel mult două ori pentru câte 30 de zile. Cere informații privind redactarea și comunicarea. După împlinirea termenului aplicabil fără rezultat, formulează contestație privind tergiversarea, depusă la instanța dosarului și soluționată de instanța ierarhic superioară în 10 zile de la primirea dosarului. Se poate dispune redactarea într-un termen, fără a schimba fondul soluției. [53] [54] [75] [76] [77] [79] [81] [82]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului
  • Competența în primă instanță a tribunalului și regula teritorială a reclamantului rezultă din art. 269 al Codului muncii. [5] [6]

  • Actul fiscal, procesul-verbal contravențional și măsurile administrative ITM impun identificarea unor căi distincte; cererea de recunoaștere a raportului de muncă are obiect separat. [94] [125] [1] [117]

  • În procesul de muncă, persoana fizică își poate exercita personal drepturile procesuale. [21]

  • Apelul aferent cererii de muncă scutite și simpla întâmpinare la apel nu se timbrează. [8] [115] [126]

  • Hotărârile în conflictele de muncă sunt supuse numai apelului, în 10 zile de la comunicare. [11] [12]

  • Termenul inițial de redactare este 30 de zile de la pronunțare, cu cel mult două prelungiri motivate de câte 30 de zile; depășirea termenului aplicabil poate fundamenta contestația privind tergiversarea. [53] [75]

  • Contestația privind tergiversarea se depune la instanța dosarului, iar regula actuală atribuie soluționarea instanței ierarhic superioare, în 10 zile de la primirea dosarului. [76] [77] [79]

  • Contestația fiscală se depune la organul emitent în 45 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii; termenul este de 3 luni dacă actul nu conține mențiunile art. 46 alin. (2) lit. i) despre posibilitatea contestării, termen și organul competent. [97] [98] [99] [106]

  • Contestația administrativă fiscală nu suspendă executarea. Suspendarea judiciară are condiții distincte și cauțiune; suspendarea obținută potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 încetează de drept dacă acțiunea în anulare nu este introdusă în 60 de zile de la comunicarea deciziei de soluționare a contestației. [101] [102] [103]

  • Procesul-verbal contravențional ITM se contestă în 15 zile de la înmânare ori comunicare, la judecătoria locului contravenției ori a domiciliului/sediului contravenientului. Actele administrative ITM distincte urmează Legea nr. 554/2004. [108] [109] [113]

  • Pentru actul administrativ individual adresat persoanei, regula plângerii prealabile este 30 de zile de la comunicare; motivele temeinice permit depășirea termenului în limita a 6 luni de la emitere, iar art. 7 alin. (5) prevede situații în care procedura nu este obligatorie. [83] [84]

  • Pentru măsurile privind contractul de muncă prevăzute de art. 268 alin. (1) lit. a), termenul este 45 de zile calendaristice de la luarea la cunoștință. Sancțiunea disciplinară are termenul special de 30 de zile calendaristice de la comunicare. Drepturile salariale și pretențiile patrimoniale din lit. c) au termen de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune. [17] [18] [19]

  • Concilierea reglementată de art. 231^1 suspendă termenul de contestare pe durata procedurii; acest efect nu poate fi atribuit automat simplei sesizări a ITM ori discuțiilor informale. [20] [123]

Cum pregătesc probele pentru litigiul de muncă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 266 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 266
    Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)
    (2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 10 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 10
    Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 16 / alin. (1)
    (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (3)
    (3) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (1)
    (1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2)
    (2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^1)
    (2^1) Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (2^2)
    (2^2) Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 271 / alin. (3)
    (3) Procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 273 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 273
    Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 275 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 275
    Dispozițiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. a)
    a) în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. b)
    b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7)
    (7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 80 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 80 / alin. (1)
    (1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 83 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 83 / alin. (1)
    (1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 83 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 83 / alin. (2)
    (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 22 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 22 / alin. (2)
    (2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 22 / alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul II / art. 22 / alin. (6)
    (6) Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 96 / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul III / Capitolul I / Secţiunea 1 / art. 96 / pct. 2.
    2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul III / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 131 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul III / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 131 / alin. (1)
    (1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 149 / alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul IV / Capitolul I / art. 150 / alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4^1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 200 / alin. (4^1)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (1)
    (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (2)
    (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 201 / alin. (5)
    (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 204 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 204 / alin. (1)
    (1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 208 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 3-a / art. 208 / alin. (2)
    (2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (1)
    (1) Președintele completului conduce ședința de judecată. El deschide, suspendă și ridică ședința.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (2)
    (2) Președintele dă cuvântul mai întâi reclamantului, apoi pârâtului, precum și celorlalte părți din proces, în funcție de poziția lor procesuală. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urmă, în afară de cazul când a pornit acțiunea. Altor persoane sau organe care participă la proces li se va da cuvântul în limita drepturilor pe care le au în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 216 / alin. (5)
    (5) Judecătorii sau părțile pot pune întrebări celorlalți participanți la proces numai prin mijlocirea președintelui, care poate însă încuviința ca aceștia să pună întrebările direct. Ordinea în care se pun întrebările se stabilește de către președinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 223 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 223 / alin. (1)
    (1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 223 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 223 / alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 248 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 248 / alin. (1)
    (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 394 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 394 / alin. (1)
    (1) Când consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, președintele închide dezbaterile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 394 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 3-a / art. 394 / alin. (3)
    (3) După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 426 / alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 426 / alin. (5)
    (5) Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 427 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 427 / alin. (1)
    (1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 468 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 468 / alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471 / alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. b)
    b) indicarea hotărârii atacate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. c)
    c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. d)
    d) probele invocate în susținerea apelului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (1) / lit. e)
    e) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471^1 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471^1 / alin. (3)
    (3) După primirea dosarului sau, când este cazul, după regularizarea cererii de apel potrivit alin. (2), completul va dispune comunicarea cererii de apel, precum și a motivelor de apel intimatului, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate și care nu au fost înfățișate la prima instanță, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471^1 / alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 471^1 / alin. (7)
    (7) Dispozițiile art. 201 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3.
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Titlul PRELIMINAR / Capitolul III / art. 25 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul PRELIMINAR / Capitolul III / art. 25 / alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)
    (1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 522 / alin. (2) / pct. 1. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 522 / alin. (2) / pct. 1.
    1. când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 524 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 524
    Forma contestației Contestația se formulează în scris și se depune la instanța învestită cu soluționarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecății. Contestația se poate formula și verbal în ședință, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de ședință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (1)
    (1) Contestația este de competența instanței ierarhic superioare, care o soluționează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se soluționează în completul de 5 judecători. Când procesul se judecă de completul de 5 judecători, contestația se soluționează de un alt complet de 5 judecători.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (2)
    (2) Instanța învestită cu judecarea procesului va înainta de îndată contestația instanței competente, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei. Atunci când este posibil, acestea se trimit instanței ierarhic superioare în format electronic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (4)
    (4) Instanța soluționează contestația în termen de 10 zile de la primirea dosarului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (5)
    (5) Judecata se face în camera de consiliu, cu citarea părților, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (6)
    (6) Dacă instanța găsește contestația întemeiată, va dispune ca instanța care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea și stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul IV / art. 525 / alin. (7)
    (7) În toate cazurile, instanța care soluționează contestația nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a pricinii ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (1)
    (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (5)
    (5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 10 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 10 / alin. (1)
    (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 10 / alin. (3) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 10 / alin. (3)
    (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1)
    (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a)
    a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c)
    c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (2)
    (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)
    (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalLege · art. 7 pct. 3, subpct. 3.1–3.7Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 3, subpct. 3.1–3.7
    3. activitate independentă - orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii: 3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru; 3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți; 3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea; 3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară; 3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității; 3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective; 3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscalLege · art. 11 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)
    (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității. Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 268 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 268 alin. (1)
    (1) împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit prezentului titlu. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 269 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (1)
    (1) Contestația se formulează în scris și va cuprinde: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestației; c) motivele de fapt și de drept; d) dovezile pe care se întemeiază; e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia. Dovada calității de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 269 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (2)
    (2) Obiectul contestației îl constituie sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, precum și sumele și măsurile nestabilite de către organul fiscal, dar pentru care există această obligație potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 269 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (4)
    (4) Contestația se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat și nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 270 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Contestația se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 270 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (4)
    (4) Dacă actul administrativ fiscal nu conține elementele prevăzute la art. 46 alin. (2) lit. i), contestația poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 272 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 272 alin. (1)
    (1) Contestațiile formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ-fiscale emise de organul fiscal central se soluționează de către structura specializată de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 278 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 278 alin. (1)
    (1) Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 278 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 278 alin. (2)
    (2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune, după cum urmează: a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei e) 1.000 lei, dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 278 alin. (5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 278 alin. (5)
    (5) Suspendarea executării actului administrativ fiscal dispusă potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 281 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 281 alin. (2)
    (2) Deciziile emise în soluționarea contestațiilor împreună cu actele administrative fiscale la care se referă pot fi atacate de către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 281 alin. (5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 281 alin. (5)
    (5) În situația nesoluționării contestației în termen de 6 luni de la data depunerii contestației, contestatorul se poate adresa, pentru anularea actului, instanței de contencios administrativ competente potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. La calculul termenului de 6 luni nu se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 77 alin. (2) și nici cele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată potrivit art. 277.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 46 alin. (2) lit. i)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 46 alin. (2) lit. i)
    i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația;
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscalăLege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorNormă · art. 31 alin. (1) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorNormă · art. 32 alin. (1) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 alin. (1)
    (1) Plângerea se depune și se soluționează în baza competenței alternative la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorNormă · art. 32 alin. (3) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 alin. (3)
    (3) Plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în ceea ce privește despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorNormă · art. 34 alin. (2) · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (2)
    (2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluționează de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susținute și oral în fața instanței. Apelul suspendă executarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorNormă · art. 47 · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 47
    Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicatăLege · art. 20 alin. (1)–(3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)–(3)
    (1) Constatările rezultate în urma controalelor și a cercetării evenimentelor, măsurile, precum și sancțiunile dispuse de inspectorii de muncă sunt consemnate de aceștia în procese-verbale, al căror model se aprobă prin decizie a inspectorului general de stat. (2) Contestațiile formulate împotriva actelor cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) Contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 19 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19
    În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 28 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 28
    Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 35 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (2)
    (2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecății și care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii inițiale nu se taxează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: ÎCCJ, Decizia nr. 37 din 7 noiembrie 2016 — recunoașterea raportului de muncă neformalizatHotărâre · dispozitiv · forma din 10 februarie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 37 · 7 noiembrie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011, art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, în ipoteza neîndeplinirii de către părţi a obligaţiei de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă, persoana fizică care a prestat muncă pentru şi sub autoritatea celeilalte părţi are deschisă calea acţiunii în constatarea raportului de muncă şi a efectelor acestuia şi în situaţia în care respectivul raport de muncă a încetat anterior sesizării instanţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: ÎCCJ, Decizia nr. 37 din 7 noiembrie 2016 — recunoașterea raportului de muncă neformalizatHotărâre · par. 68 · forma din 10 februarie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 37 · 7 noiembrie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 68
    68. Deşi aspecte de practică neunitară s-au înregistrat şi referitor la natura şi întinderea acestor efecte privind remuneraţia salariatului, recunoaşterea vechimii în muncă, plata obligaţiilor bugetare, sesizarea nu vizează natura efectelor ce pot fi constatate pe această cale, ci doar admisibilitatea unei astfel de acţiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: ÎCCJ, Decizia nr. 37 din 7 noiembrie 2016 — recunoașterea raportului de muncă neformalizatHotărâre · par. 63, al doilea paragraf · forma din 10 februarie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 37 · 7 noiembrie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 63, al doilea paragraf
    Prin urmare, este judicioasă acea opinie a jurisprudenţei conform căreia încheierea unui contract scris, pentru valabilitate, este o exigenţă ce se impune imperativ angajatorului, însă, având în vedere că nulitatea operează numai pentru viitor, nerespectarea formei scrise nu împiedică probarea de către salariat, prin orice mijloc, a muncii prestate în folosul angajatorului până la încetarea raportului juridic de muncă, astfel că, atunci când prin formularea unei acţiuni se încearcă a se dovedi derularea între părţi a unor raporturi de muncă neatestate şi formal prin act scris, instanţa trebuie să procedeze la cercetarea lor, pe baza probelor ce dau şi cauza de fapt a pretenţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: ÎCCJ, Decizia nr. 37 din 7 noiembrie 2016 — recunoașterea raportului de muncă neformalizatHotărâre · par. 10 · forma din 10 februarie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 37 · 7 noiembrie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 10
    10. Împotriva soluţiei adoptate de Tribunalul Iaşi a declarat apel pârâta, iar în cadrul soluţionării apelului instanţa de apel a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi suspendarea cauzei, în conformitate cu prevederile art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul II / Capitolul II / art. 470 / alin. (5)
    (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 254 / alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / Capitolul I / art. 231^1 / alin. (7)
    (7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației prevăzute la alin. (6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 274 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 274
    Hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicatăLege · art. 20 alin. (1)–(3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)–(3)
    (1) Constatările rezultate în urma controalelor și a cercetării evenimentelor, măsurile, precum și sancțiunile dispuse de inspectorii de muncă sunt consemnate de aceștia în procese-verbale, al căror model se aprobă prin decizie a inspectorului general de stat. (2) Contestațiile formulate împotriva actelor cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. (3) Contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate de inspectorii de muncă sunt soluționate potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbruNormă · art. 35 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (2)
    (2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecății și care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii inițiale nu se taxează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: ÎCCJ, Decizia nr. 37 din 7 noiembrie 2016 — recunoașterea raportului de muncă neformalizatHotărâre · par. 51, al doilea paragraf · forma din 10 februarie 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 37 · 7 noiembrie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 51, al doilea paragraf
    Sesizarea a fost formulată într-un litigiu în care reclamanta solicită să se constate că, deşi părţile nu au încheiat contractul individual de muncă în formă scrisă, a derulat un raport juridic de muncă cu entitatea pârâtă şi cere să i se recunoască drepturile legale derivând din desfăşurarea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C12-005 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/litigiul-de-munca-instanta-pregatirea-cererii-si-procedura/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision