⌕Meniu

Plecarea la muncă printr-un intermediar român: ofertă, contract și condiții

Înainte să pleci printr-un intermediar din România, verifică înregistrarea sau notificarea la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), oferta fermă, contractul de mediere și contractul de muncă ori documentul echivalent, inclusiv versiunea în română primită înainte de plecare. Medierea este gratuită pentru lucrător; costurile reale ale deplasării și situațiile de neexecutare a contractului au reguli distincte, iar transportul sezonier decontat de angajator nu poate fi recuperat de la lucrător. Dacă ai plătit fără să primești plecarea promisă, sesizează ITM și urmărește separat restituirea sumelor. [3] [6] [9] [11] [13] [14] [21] [23] [27]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Munca în context internațional
Cuprins · 17 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Mai întâi: cine mă angajează?
  3. 03Cum verific agenția și oferta cu cazare
  4. 04Ce trebuie să conțină contractul de mediere
  5. 05Oferta se studiază înainte de semnare, iar contractul se primește înainte de plecare
  6. 06Ce bani poate cere agenția și cum funcționează regula celor 200 de euro
  7. 07Transportul unui grup și obligațiile înainte de plecare
  8. 08Cazarea și celelalte condiții pentru lucrătorii sezonieri
  9. 09Transportul sezonier decontat de angajator nu se recuperează de la lucrător
  10. 10Am plătit, dar nu am primit locul de muncă: sesizarea ITM
  11. 11Cum urmăresc recuperarea banilor și ce termene contează
  12. 12Dacă problemele apar după sosirea în străinătate
  13. 13Bugetul inițial pentru Țările de Jos se calculează din ofertă
  14. 14Termene și repere
  15. 15Lista ta de pași
  16. 16Întrebări frecvente
  17. 17Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cetățeni români cu domiciliul în România care pleacă prin agenți de plasare sau furnizori de servicii de plasare.

  • Agenți români și furnizori stabiliți în UE sau în Spațiul Economic European (SEE) care prestează servicii de plasare în România.

  • Lucrători sezonieri care îndeplinesc definiția din art. 3 lit. h)–i) al Legii nr. 156/2000.

✕ NU ACOPERĂ

  • Regimul complet al detașării transnaționale și al agentului de muncă temporară.

  • Calculul salariului minim, al fiscalității și al prestațiilor sociale din fiecare stat.

  • Analiza contractelor individuale ale cititorilor și certificarea reputației unei agenții comerciale.

Mai întâi: cine mă angajează?

Regulile de mai jos privesc medierea făcută în România pentru cetățeni români cu domiciliul în România, în vederea angajării la un angajator din străinătate. Agenția te pune în legătură cu angajatorul pe baza unei oferte ferme. Medierea reglementată de Legea nr. 156/2000 trebuie să conducă la un raport de muncă; o ofertă prezentată ca simplă colaborare independentă nu poate fi tratată automat ca aceeași situație. [1]

Cere să fie identificați separat agenția care mediază, angajatorul care îți plătește salariul și locul unde vei munci. Dacă semnezi contractul de muncă cu o societate română care te trimite în străinătate, intră în discuție și regulile aplicabile angajatorului român, inclusiv informarea înainte de plecare. La munca temporară, agentul este chiar angajatorul, iar activitatea se desfășoară sub supravegherea și conducerea utilizatorului. Aceste situații nu se stabilesc după denumirea comercială „agenție”, ci după contractele și rolurile efective. [2]

Cum verific agenția și oferta cu cazare

Cere denumirea juridică integrală, codul unic de înregistrare, sediul și numărul înregistrării la ITM. Agentul de plasare înființat în România trebuie să fie înregistrat la ITM din raza sediului său și să aibă ca activitate principală codul 7810 din clasificarea activităților din economia națională (CAEN). Pentru un furnizor stabilit într-un alt stat UE sau SEE se verifică procedura de notificare la ITM corespunzătoare activității desfășurate în România. Înregistrarea societății la registrul comerțului nu înlocuiește această verificare. [3]

Solicită confirmarea directă de la ITM competent, folosind datele oficiale ale instituției, și confruntă datele firmei cu cele din contract. Dacă o listă publică nu este recentă sau nu găsești firma, cere lămurirea situației înainte să semnezi. Înscrierea într-o evidență ITM este o verificare a statutului legal; nu dovedește singură că oferta concretă va fi respectată ori că o agenție este „de încredere”. Verifică separat angajatorul străin și oferta fermă. [3] [5]

Pentru „cazare inclusă”, cere adresa sau identificarea exactă a locuinței, perioada disponibilă, condițiile de ocupare, costurile și cine le suportă. Formularea poate desemna cazare organizată, nu neapărat gratuită. Compară contractul de mediere cu contractul de muncă și, dacă există, cu documentul de cazare; condițiile esențiale de cazare, transport și hrană trebuie precizate. Pentru lucrătorul sezonier există protecțiile suplimentare explicate mai jos. [6] [7] [19] [20]

Nu alege o agenție numai după recomandări anonime. Pentru Țările de Jos poți consulta și rețeaua europeană a serviciilor de ocupare (EURES), indicată de Work in NL ca sursă de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă. [35] Pentru verificarea generală a unei invitații la recrutare și a identității recrutorului, vezi Verificarea ofertelor și a intermediarilor de recrutare.

Dacă apar persoane care se interpun între tine, agent și angajator, cere explicarea în scris a rolului și a temeiului lor. Legea interzice interpunerea altor categorii de intermediari, cu excepția cazurilor reglementate de legislația statului de primire; existența unui alt nume comercial nu dovedește singură nici legalitatea, nici ilegalitatea circuitului. [4]

Ce trebuie să conțină contractul de mediere

Contractul de mediere se încheie în scris cu agentul sau furnizorul de servicii. El trebuie să identifice părțile, angajatorul străin și țara, obiectul medierii, durata, obligațiile fiecărei părți, condițiile locului de muncă, modificarea și încetarea contractului, soluționarea litigiilor și dispozițiile finale. Conținutul obligatoriu rezultă din anexa nr. 1 la normele aprobate prin HG nr. 384/2001; nu este suficient un formular care consemnează numai înscrierea într-o bază de date. Primești propriul exemplar. [6] [8] [37]

Verifică în special următoarele grupe de clauze, pe care legea cere să le regăsești și în contractul de muncă ori documentul echivalent: [6]

Ce citești Ce trebuie precizat
Angajator și post Identitatea și domiciliul fiscal al angajatorului; funcția, meseria sau ocupația; durata angajării și condițiile de începere, încetare ori reangajare. [7]
Program și salariu Timpul maxim de muncă, repausul minim, salariul sau tariful brut și net, moneda, modalitatea și datele plății, minimul garantat în statul respectiv, sporurile și orele suplimentare. [7]
Alte drepturi și sarcini Concediul anual plătit, cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale, taxele, impozitele și contribuțiile asupra veniturilor. [7]
Protecția la muncă Condițiile de muncă și climă, sănătatea și securitatea, igiena, securitatea socială, asigurarea de sănătate și despăgubirile pentru boală profesională, accident de muncă ori deces. [7]
Viața la destinație Cazarea sau închirierea, hrana, transportul internațional și naveta, condițiile repatrierii, riscurile specifice locului și contactele consulare și ale autorităților competente pentru reclamații. [7]

Durata medierii și termenul acordat pentru remedierea unei neexecutări trebuie completate concret în contract. Modelul nu impune tuturor contractelor același număr de zile pentru remediere: rubrica este lăsată pentru completare. Modificările clauzelor se fac prin acordul părților, într-un act adițional scris. [8]

Oferta se studiază înainte de semnare, iar contractul se primește înainte de plecare

Agentul trebuie să îți explice oferta fermă în detaliu și să îți lase timp suficient pentru studiere, înainte de semnarea contractelor. Durata minimă este de 5 zile la prima mediere și de 2 zile dacă ai mai beneficiat anterior de mediere. Legea nu califică aceste durate drept zile lucrătoare. Păstrează data la care ai primit oferta și explicațiile; aceste intervale sunt pentru etapa dinaintea semnării, nu un drept de retragere care începe după semnare. [10]

În statele unde contractul individual de muncă se încheie în scris potrivit legislației aplicabile, agentul trebuie să asigure încheierea lui de către părți atât în limba statului angajatorului, cât și în română, și să ți-l pună la dispoziție înainte să pleci din România. Dacă în statul respectiv forma de angajare nu presupune încheierea unui contract de muncă, trebuie primit înainte de plecare documentul echivalent, tot în cele două limbi. [9]

Promisiunea că vei primi documentele abia la sosire nu îndeplinește aceste obligații. Contractul de mediere, o rezervare de transport sau o conversație pe telefon nu înlocuiesc contractul de muncă ori documentul echivalent cerut pentru situația ta. [6] [9]

Ce bani poate cere agenția și cum funcționează regula celor 200 de euro

Medierea pentru angajarea în străinătate este gratuită pentru lucrător. Agenția sau furnizorul nu poate percepe de la acesta comisioane, tarife ori taxe de mediere. Nu accepta drept explicație suficientă redenumirea comisionului în „taxă de dosar” sau „consultanță”: normele includ în activitatea de mediere consultanța pentru angajare, sprijinul pentru documente, traducerile de acte și alte activități conexe. Calificarea depinde de serviciul efectiv, nu numai de denumirea înscrisă pe chitanță. [11] [12]

Există costuri care trebuie analizate separat: modelul contractului prevede taxele legale și costurile deplasării, dacă angajatorul nu le suportă potrivit contractului de muncă. Cere pentru fiecare sumă temeiul, destinatarul real, documentul justificativ, condițiile de restituire și clauza care stabilește cine o suportă. Această clauză nu permite introducerea unui comision de mediere interzis de lege. [13] [11]

Articolul 17 reglementează distinct situația lucrătorilor plasați în străinătate care, după semnarea contractului de mediere, nu își respectă obligațiile din acesta: cheltuielile efectuate de agent sau furnizor se justifică prin documente, iar suma nu poate depăși 200 de euro pentru fiecare lucrător, cu excepția situației în care au fost agreate contractual și plătite alte sume. Prin urmare, plafonul nu trebuie prezentat ca absolut; nici cei 200 de euro nu sunt o taxă automată datorată la înscriere sau la orice renunțare. Cere identificarea obligației încălcate, a cheltuielilor efective și, dacă se invocă excepția, a clauzei și a plăților respective. [14]

Această regulă se citește împreună cu gratuitatea medierii și cu interdicția specială de recuperare de la sezonier a transportului decontat de angajator. Invocarea unei clauze generale despre cheltuieli nu înlătură acea interdicție. Dacă agenția nu ți-a asigurat plecarea promisă, faptul că ai semnat un formular nu dovedește singur că tu ai încălcat contractul. [11] [14] [21]

Transportul unui grup și obligațiile înainte de plecare

Dacă lucrătorii se deplasează către același loc de muncă din statul de primire, în grupuri mai mari de 10 persoane, agentul sau furnizorul trebuie să organizeze transportul prin persoane juridice autorizate pentru transport internațional de persoane. Pragul înseamnă cel puțin 11 persoane; cerința privește și destinația comună indicată de lege, nu orice reuniune de călători. [15]

Cere numele transportatorului, datele plecării, traseul, costurile, locul sosirii și legătura cu locuința și locul de muncă. Obligația de organizare nu stabilește singură gratuitatea tuturor transporturilor. Cine suportă costul se citește în contract, cu respectarea regulii speciale pentru sezonieri. Oferta și contractele trebuie să precizeze și naveta între cazare și locul de muncă, precum și condițiile repatrierii. [7] [13] [15] [21]

Înainte de deplasare, agentul trebuie să se asigure că ai documentele necesare intrării și exercitării dreptului la muncă în statul de primire și informațiile privind eventualele reguli speciale legate de un risc epidemiologic. [16]

Agentul sau furnizorul, nu lucrătorul, transmite ITM notificarea privind plasarea cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea din țară. Notificarea cuprinde inclusiv angajatorul, locul activității, persoanele care pleacă, data și locul plecării, condițiile transportului și operatorul. Această obligație este distinctă de timpul acordat pentru studierea ofertei. [17]

Cazarea și celelalte condiții pentru lucrătorii sezonieri

În sensul Legii nr. 156/2000, lucrătorul sezonier este plasat pentru o perioadă contractuală de cel mult 90 de zile, pentru o activitate legată de succesiunea anotimpurilor, în baza unuia sau mai multor contracte pe durată determinată ori documente echivalente. Un contract pe durată determinată sau o plecare în timpul verii nu este, numai prin aceasta, muncă sezonieră în sensul acestei definiții. [18]

Pentru oferta sezonieră, pe lângă condițiile generale, trebuie să existe contractul de închiriere ori documentul echivalent cu condițiile clare ale cazării puse la dispoziție de angajator și dovada respectării standardelor de sănătate și siguranță din statul de primire. Oferta trebuie să prevadă și asigurarea de sănătate sau abonamentul medical privat pentru perioada contractuală ori angajamentul angajatorului de a-l încheia. Aceste elemente trebuie incluse și în contractele relevante. [19] [6]

Cazarea organizată de angajator poate fi contra cost. Dacă respectă standardele cerute, chiria solicitată lucrătorului sezonier nu poate depăși 25% din remunerația sa netă. Limita are ca bază remunerația netă și privește situația sezonieră reglementată de această lege; nu o transfera automat oricărei chirii private ori oricărui lucrător din străinătate. Cere precizarea chiriei, a perioadei acoperite și a costurilor distincte, pentru a putea compara clauza cu limita aplicabilă. [20]

Oferta trebuie să arate și condițiile indemnizației pentru hrana zilnică. Textul acestei obligații nu stabilește o sumă unică pentru toate destinațiile: suma și condițiile concrete se citesc în ofertă și în contract, potrivit regulilor aplicabile. [22] [6]

Transportul sezonier decontat de angajator nu se recuperează de la lucrător

Oferta fermă pentru munca sezonieră trebuie să includă angajamentul angajatorului de a deconta călătoria dus-întors între domiciliul lucrătorului din România și locul de muncă din statul de primire. Dacă decontarea este asigurată de angajator, legea interzice recuperarea acestor costuri de la lucrătorul sezonier. [21]

Cere înainte de plecare să fie precizat dacă biletele sunt plătite direct sau le avansezi și le primești ulterior înapoi, ce documente se cer și când se face decontul. Dacă ulterior apare o solicitare de restituire, păstrează clauza de transport, biletele, dovada plății și decontării, fluturașul de salariu și mesajul prin care se cer banii. Confruntarea acestor documente stabilește dacă suma cerută reprezintă tocmai transportul protejat de art. 11 alin. (3). [21]

O cerere pentru alte cheltuieli, întemeiată pe o pretinsă încălcare a contractului de mediere, trebuie analizată separat după condițiile art. 17. Nu permite amestecarea ei cu transportul sezonier pe care angajatorul l-a decontat și pe care legea interzice să îl recupereze. [14] [21]

Am plătit, dar nu am primit locul de muncă: sesizarea ITM

Pentru verificarea unei agenții care mediază angajarea în străinătate, adresează sesizarea ITM în a cărui rază teritorială își are sediul agenția; descrie și eventualul punct de lucru unde ai discutat ori ai plătit. Inspectorii de muncă verifică activitatea și respectarea obligațiilor legale. Perceperea de comisioane, tarife sau taxe pentru mediere, cu încălcarea gratuității, este contravenție sancționată cu amendă între 10.000 și 20.000 de lei. [3] [23]

Petiția poate fi depusă prin formularul electronic al Inspecției Muncii sau prin căile indicate de instituție: e-mail, poștă, fax ori la ghișeu. Completează datele tale și adresa de răspuns, firma reclamată și o cronologie: oferta, contractul, suma, data și destinatarul plății, data promisă pentru plecare și ce s-a întâmplat în realitate. Atașează copii ale contractelor, dovezilor plății și mesajelor relevante și păstrează numărul de înregistrare. [24]

Răspunsul la petiție se comunică în 30 de zile de la înregistrare. Pentru o cercetare mai amănunțită, conducătorul instituției poate prelungi acest interval cu cel mult 15 zile, cu notificarea prealabilă a petentului. Dacă petiția a fost îndreptată greșit, se transmite autorității competente în 5 zile de la înregistrare, cu înștiințarea ta; cele 30 de zile curg de la înregistrarea la instituția competentă. Acestea sunt termene administrative de răspuns, nu termene în care agenția este obligată automat să îți vireze banii. [25]

Cum urmăresc recuperarea banilor și ce termene contează

Sesizarea ITM și recuperarea banilor urmăresc rezultate diferite. ITM controlează și poate sancționa; pentru plata efectivă ceri restituirea agenției, iar dacă există un litigiu, acesta se soluționează de instanța competentă. Modelul contractului prevede încercarea soluționării amiabile, apoi instanța, fără să transforme amenda într-o despăgubire plătită ție. [23] [8]

Trimite agenției o notificare scrisă cu dovada comunicării: identifică contractul, obligația neexecutată, plățile și suma cerută, motivul restituirii, contul și termenul de răspuns sau executare. Citește mai întâi termenul și procedura prevăzute în contract. Dacă nu există o regulă specială, notificarea de punere în întârziere acordă un termen adecvat naturii obligației și împrejurărilor; legea nu introduce aici o rambursare universală în 14 zile. [26] [8]

Temeiul cererii depinde de ce s-a plătit și de ce s-a întâmplat: plata nedatorată permite restituirea, neexecutarea contractuală nejustificată poate angaja repararea prejudiciului, iar o prestație primită fără drept sau pentru o cauză viitoare nerealizată poate fi supusă restituirii în condițiile Codului civil. Nu toate costurile reale plătite unui transportator ori altui terț se restituie automat de agenție. Descrie separat comisionul, avansul, transportul și eventualele alte pierderi și păstrează dovezile pentru fiecare. [27]

Pentru pretențiile civile se verifică, în principiu, termenul general de prescripție de 3 ani, dacă nu există alt termen legal aplicabil. Punctul de pornire nu este automat data răspunsului ITM: pentru executarea unei obligații contractuale contează, de regulă, când aceasta a devenit exigibilă; pentru plata nedatorată se aplică, în mod corespunzător, regula cunoașterii pagubei și a persoanei răspunzătoare. Regula generală privește data la care ai cunoscut sau trebuia să cunoști nașterea dreptului la acțiune. Prescripția poate fi invocată de partea interesată; instanța nu o aplică din oficiu. [28]

Un termen stabilit în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Când ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Suspendarea ori întreruperea poate schimba calculul, în condițiile legii. [29] [30]

Nu presupune că simpla petiție ITM ori corespondența cu agenția suspendă sau întrerupe prescripția. Efectele depind de condițiile legale ale procedurii, negocierii, recunoașterii datoriei sau acțiunii în justiție. Chiar efectul întreruptiv al punerii în întârziere este condiționat de chemarea debitorului în judecată în 6 luni de la acea punere în întârziere. Dacă termenul se apropie, stabilește demersul civil fără să aștepți pasiv răspunsul administrativ. [30]

Dacă ai indicii că s-a urmărit obținerea banilor printr-o faptă penală, poți formula și plângere penală, descriind faptele, persoana implicată dacă o cunoști și dovezile. Plângerea scrisă se semnează, iar cea orală se consemnează într-un proces-verbal; forma electronică are cerința semnăturii electronice prevăzute de lege. Simpla neexecutare a unui contract nu permite, fără examinarea faptelor, să fie declarată o infracțiune. [31]

Dacă problemele apar după sosirea în străinătate

Pentru încălcarea contractului de muncă de către angajatorul străin, folosește contactele autorităților locale care trebuie precizate în ofertă și în contracte. Poți sesiza și misiunea diplomatică ori oficiul consular român: pentru situațiile descrise de art. 15, acestea transmit sesizarea autorităților locale competente. O reclamație privind salariul sau condițiile de muncă la angajatorul străin nu trebuie redusă numai la verificarea intermediarului din România. [7] [32]

Legea stabilește o obligație specială a agentului sau furnizorului de a suporta repatrierea atunci când plasarea s-a făcut fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 11 alin. (2) și art. 12, dacă angajatorul nu suportă costurile. Sumele trebuie susținute prin documente justificative. Nu este o promisiune generală că agenția plătește orice întoarcere, indiferent de motiv; păstrează actele și împrejurările concrete pentru aplicarea art. 16. [33]

Bugetul inițial pentru Țările de Jos se calculează din ofertă

Nu există o sumă unică pe care orice lucrător trebuie să o aibă la plecare. Calculează banii de care ai nevoie până la prima plată efectiv disponibilă, după condițiile scrise ale ofertei. Un salariu lunar promis nu arată singur când primești prima plată, ce se reține și ce trebuie să plătești înainte. Oferta trebuie să precizeze salariul brut și net, datele și modalitatea plății, cazarea, hrana, transportul și sarcinile asupra venitului. [7] [34]

Poziția din buget Ce confirmi înainte să cumperi biletul
Drumul până la destinație Costul efectiv, cine plătește și dacă decontarea vine ulterior. Pentru sezonieri se aplică regula specială de mai sus. [13] [21]
Locuința Prima chirie, eventuala garanție prevăzută în contract, perioada acoperită și ce este inclus. Cere separat dacă gazul, apa și energia intră în chirie. [34] [36]
Zilele până la primul salariu Hrana, naveta și cheltuielile personale reale pentru intervalul confirmat; verifică dacă primești un avans sigur sau trebuie să le finanțezi singur. [34]
Asigurări și alte plăți Numai costurile aplicabile situației tale și explicate în acte; evită dublarea sumelor deja suportate de angajator ori deduse din venitul folosit în calcul. [7] [34]
Rezerva personală O sumă aleasă pentru întârzieri și o eventuală întoarcere; este o măsură de planificare, nu o taxă de mediere ori un minim impus de lege. [34]

Ca instrument de calcul, adună plățile de dinaintea primului salariu + cheltuielile pentru intervalul până la plată + rezerva personală − sumele disponibile ori achitate direct de angajator. O garanție de cazare eventual rambursabilă îți blochează bani la început, chiar dacă nu devine un cost definitiv. Nu scădea o decontare care vine abia după ce trebuie să plătești. Formula este un instrument practic; completeaz-o cu costurile tale reale, fără a presupune tarife sau salarii valabile pentru toate agențiile. [34]

Cere în scris data începerii, numărul de ore de muncă convenit, data primei plăți, calculul brut–net, reținerile, cazarea și transportul. Construiește bugetul pe venitul și condițiile confirmate, fără să tratezi orele suplimentare posibile ca venit sigur. Dacă „cazarea inclusă” nu are costurile și condițiile precizate, bugetul nu poate fi calculat corect din acea promisiune. [7] [34]

Termene și repere procedurale

REGULĂStudierea și explicarea ofertei înainte de semnare
Interval

Minimum 5 zile la prima mediere; minimum 2 zile pentru persoana care a mai beneficiat de mediere. [10]

De când începe

Oferta fermă este pusă la dispoziție și explicată în etapa precontractuală, înaintea semnării. [10]

Cum se aplică

Agentul trebuie să asigure efectiv durata minimă de studiu și explicare înainte de semnare; art. 11 alin. (9) nu o califică drept zile lucrătoare și nu instituie un termen de retragere după semnare. [10]

Consecințe

Obligația agentului este de a acorda timpul și explicațiile înainte de semnare; nerespectarea poate fi sesizată inspectorilor de muncă. [10] [23]

[10][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Distincția legală este între prima mediere și existența unor servicii de mediere anterioare. [10]

REGULĂNotificarea ITM înaintea plecării
Interval

Cel puțin 5 zile lucrătoare anterioare plecării din România. [17]

De când începe

Este stabilită deplasarea persoanelor plasate la muncă în străinătate. [17]

Cum se aplică

Se asigură intervalul de minimum 5 zile lucrătoare înainte de data plecării; nu se confundă cu durata de studiu a ofertei. Transmiterea se face în scris, inclusiv prin e-mail. [17]

Consecințe

Îndeplinirea obligației și datele notificării sunt supuse controlului inspectorilor de muncă. [17] [23]

[17][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația revine agentului sau furnizorului către ITM competent; nu este o notificare pe care lucrătorul o depune personal. [17]

REGULĂRăspunsul administrativ la petiția adresată ITM
Interval

30 de zile; prelungire cu cel mult 15 zile pentru informare și cercetare mai amănunțită, cu notificarea prealabilă a petentului. [25]

De când începe

Înregistrarea petiției la autoritatea competentă. [25]

Cum se aplică

Dacă petiția este redirecționată de altă instituție, termenul de 30 de zile curge de la înregistrarea la instituția competentă. Redirecționarea se face în 5 zile de la înregistrarea inițială, cu înștiințarea petentului. [25]

Consecințe

Instituția trebuie să comunice răspunsul, favorabil sau nefavorabil; existența petiției nu ține locul demersului pentru recuperarea creanței. [25] [8]

[25][8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este termenul de comunicare a răspunsului la petiție, nu un termen automat de rambursare de către agenție. [25]

REGULĂPretențiile civile pentru bani
Interval

În principiu, 3 ani dacă legea nu prevede alt termen; punctul de pornire și incidentele prescripției depind de temeiul pretenției. [28]

De când începe

Pentru obligația contractuală de a da sau de a face, de regulă exigibilitatea; pentru plata nedatorată, în mod corespunzător, cunoașterea pagubei și a persoanei răspunzătoare; se verifică și regula generală a cunoașterii nașterii dreptului la acțiune. [28]

Cum se aplică

Termenul în ani se încheie în ziua corespunzătoare a ultimului an sau, dacă acea zi lipsește, în ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare prorogă împlinirea până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [29]

Consecințe

Depășirea termenului creează riscul invocării prescripției de către partea interesată; instanța nu o aplică din oficiu. [28]

[28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se verifică termene speciale și cauzele legale de suspendare ori întrerupere; petiția ITM nu le produce automat. [28] [30]

  • Punerea în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de chemarea în judecată în 6 luni de la acea punere în întârziere. [30]

Lista ta de pași

  • Am confruntat identitatea agenției și înregistrarea ori notificarea la ITM cu documentele primite. [3]

  • Am identificat angajatorul, postul, durata, programul, salariul brut și net, prima dată de plată și costurile cazării și transportului. [7]

  • Am avut timpul minim de studiu al ofertei și explicații înainte de semnare. [10]

  • Am propriul contract de mediere și, înainte de plecare, contractul de muncă ori documentul echivalent, inclusiv în română. [8] [9]

  • Pentru munca sezonieră, am documentele cazării, limita chiriei, condițiile hranei și asigurării și angajamentul de decontare a călătoriei dus-întors. [19] [20] [21] [22]

  • Pentru orice sumă cerută, am separat medierea gratuită de cheltuielile legale și am cerut justificarea unei eventuale pretenții întemeiate pe art. 17. [11] [13] [14]

  • Am păstrat contractele, mesajele și dovezile plăților și am calculat banii necesari până la prima plată disponibilă. [27] [34]

Întrebări frecvente

Dacă agenția este înregistrată la ITM, pot să mă bazez pe toate promisiunile ei?

Înregistrarea este o condiție legală și o verificare utilă. Oferta concretă, angajatorul, contractele și costurile se verifică separat; evidența ITM nu este o garanție a executării contractului. [3] [5]

Pot primi contractul doar când ajung la muncă?

Agentul trebuie să îți pună la dispoziție înainte de plecarea din România contractul de muncă încheiat în condițiile art. 12 alin. (1), inclusiv în română. Pentru statele unde angajarea nu se realizează prin contract de muncă, se primește înainte de plecare documentul echivalent, tot în română și în limba statului angajatorului. [9]

Orice renunțare mă obligă să plătesc 200 de euro?

Nu rezultă o taxă automată pentru orice renunțare. Art. 17 privește lucrătorii plasați în străinătate care nu își respectă obligațiile după semnarea contractului și cere cheltuieli efectuate, cu documente justificative. Plafonul este de 200 de euro pe lucrător, cu excepția sumelor agreate contractual și plătite. Gratuitatea medierii și protecția transportului sezonier decontat trebuie respectate separat. [14] [11] [21]

De reținut

Arată cele 20 idei principale ale ghidului

  • Regimul descris privește medierea în România pentru cetățeni români cu domiciliul în România în vederea unui raport de muncă în străinătate. [1]

  • Agentul român este înregistrat la ITM, iar furnizorul UE/SEE urmează notificarea legală; înregistrarea nu garantează îndeplinirea ofertei. [3] [5]

  • Interpunerea este interzisă cu excepția cazurilor reglementate de legislația statului de primire. [4]

  • Contractul de mediere se încheie în scris și include condițiile obligatorii ale locului de muncă, modelul fiind anexa nr. 1 la norme. [6] [7] [8]

  • Contractul de muncă ori documentul echivalent trebuie pus la dispoziție înainte de plecare și în română, în condițiile art. 12 alin. (1)–(2). [9]

  • Studierea ofertei și explicarea acesteia preced semnarea; minimum 5 zile la prima mediere și 2 zile la medierile ulterioare, fără calificarea drept zile lucrătoare în art. 11 alin. (9). [10]

  • Medierea este gratuită; redenumirea unui tarif pentru activități incluse în mediere nu înlătură interdicția. [11] [12]

  • Taxele legale și costurile deplasării pot reveni solicitantului dacă nu sunt suportate de angajator potrivit contractului, sub rezerva protecțiilor speciale. [13] [21]

  • Art. 17 privește neexecutarea de către lucrător după semnare, cheltuieli efective justificate, limita de 200 de euro și excepția sumelor agreate contractual și plătite; nu este o taxă automată. [14]

  • Transportul grupurilor de peste 10 persoane către același loc de muncă se organizează prin persoane juridice autorizate pentru transport internațional de persoane. [15]

  • Agentul asigură verificarea documentelor de acces și muncă și notifică ITM cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecare. [16] [17]

  • Definiția sezonierului presupune activitate sezonieră și perioadă contractuală de cel mult 90 de zile, în condițiile art. 3 lit. h)–i). [18]

  • Pentru sezonieri sunt necesare documentele și standardele cazării, condițiile asigurării medicale și hranei, în oferta și contractele relevante. [19] [22] [6]

  • Chiria sezonierului pentru cazare organizată de angajator, conformă standardelor, nu poate depăși 25% din remunerația netă. [20]

  • Transportul sezonier dus-întors decontat de angajator nu poate fi recuperat de la lucrător. [21]

  • ITM controlează și sancționează, iar recuperarea sumelor se solicită distinct agenției și, în litigiu, instanței competente. [23] [8] [27]

  • Petiția se soluționează prin răspuns în 30 de zile de la înregistrarea competentă, cu posibilă prelungire de maximum 15 zile și notificare prealabilă. [25]

  • Prescripția civilă nu se calculează automat de la răspunsul ITM; termenul general, declanșatorii și incidentele se stabilesc după temeiul pretenției. [28] [29] [30]

  • Art. 16 prevede costurile repatrierii justificate pentru plasarea fără condițiile indicate în lege, dacă angajatorul nu le suportă. [33]

  • Bugetul pentru Țările de Jos se calculează din plățile efective până la primul salariu, condițiile contractului și o rezervă personală; nu se atribuie legii un cuantum universal. [34]

Confruntarea documentelor și a costurilor înainte de plecare

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 1; art. 2 alin. (2); art. 6 alin. (1) și (3) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 1
    Statul român asigură, în conformitate cu prevederile prezentei legi, protecția cetățenilor români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (2)
    Serviciile specializate de plasare a forței de muncă realizate pe teritoriul României de către un agent de plasare a forței de muncă în străinătate constau în informarea, consilierea și medierea cetățenilor români în vederea angajării acestora în străinătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 6 alin. (1)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă desfășoară activități de mediere a cetățenilor români, cu domiciliul în România, care solicită să lucreze pe baza ofertelor ferme de locuri de muncă transmise din străinătate de către persoane juridice sau fizice, în calitate de angajatori.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 6 alin. (3)
    În sensul prezentei legi, este interzisă medierea a cărei finalitate o reprezintă stabilirea unui alt tip de raport juridic decât cel de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · art. 2 lit. b); art. 18 alin. (1); art. 88 alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Titlul I / Capitolul I / art. 2 / lit. b)
    b) cetățenilor români încadrați cu contract individual de muncă și care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excepția cazului în care legislația statului pe al cărui teritoriu se execută contractul individual de muncă este mai favorabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul I / art. 18 / alin. (1)
    (1) În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să își desfășoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligația de a-i comunica în timp util, înainte de plecare, informațiile prevăzute la art. 17 alin. (3), precum și informații referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Titlul II / Capitolul VII / art. 88 / alin. (1)
    (1) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 8 alin. (1) lit. a)–b) și alin. (2); art. 9 alin. (1) lit. a) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 8 alin. (1) lit. a)
    s-au înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul, în condițiile stabilite prin normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 8 alin. (1) lit. b)
    au încheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator conform legislației statului respectiv, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 8 alin. (2)
    Furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă pot desfășura activitatea de plasare pe teritoriul României dacă au notificat inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să desfășoare activitățile specifice în condițiile art. 10 alin. (1)-(3).
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 9 alin. (1) lit. a)
    certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, din care să rezulte că au ca activitate principală „Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă“ cod CAEN - 7810;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 6 alin. (2) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (2)
    Interpunerea altor categorii de intermediari între agentul de plasare sau furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă, persoana mediată și angajatorul străin este interzisă, cu excepția cazurilor reglementate de legislația statului de primire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 8 alin. (1) lit. a)–b) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 8 alin. (1) lit. a)
    s-au înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul, în condițiile stabilite prin normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 8 alin. (1) lit. b)
    au încheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator conform legislației statului respectiv, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 8 alin. (4); art. 11 alin. (5) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 8 alin. (4)
    Pentru medierea cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă încheie cu solicitanții locurilor de muncă contracte de mediere în formă scrisă, cu includerea elementelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) și d)-ș), al căror conținut este stabilit prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 384/2001, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (5)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a asigura includerea elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și d)-ș), respectiv alin. (2)-(4) în situația lucrătorilor sezonieri în contractul de mediere și în contractul individual de muncă sau, după caz, în documentul echivalent acestuia pentru statele prevăzute la art. 12 alin. (2), încheiat între angajatorul străin și lucrătorul cetățean român, cu respectarea legislației statului pe teritoriul căruia urmează să fie angajat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (1) lit. a) și d)–ș) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 18 extrase citate
    art. 11 alin. (1) lit. a)
    datele de identificare ale angajatorului străin, inclusiv domiciliul fiscal al acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. d)
    funcția, meseria sau ocupația;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. e)
    durata angajării în luni/zile, condițiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. f)
    durata maximă a timpului de muncă și durata minimă a repausului periodic;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. g)
    remunerația brută și netă, tariful orar și/sau salariul lunar brut și net, moneda în care se efectuează plata, modalitățile de plată și datele de plată a salariului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. h)
    salariul minim/tariful minim garantat în plată prin legislația statului de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. i)
    sporuri, ore suplimentare și alte drepturi salariale;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. j)
    cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. k)
    durata minimă a concediului de odihnă anual plătit, modul de acordare și drepturile bănești aferente concediului de odihnă, prevăzute în legislația statului de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. l)
    condițiile de muncă și de climă, măsurile privind sănătatea și securitatea în muncă, de igienă la locul de muncă și securitate socială;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. m)
    încheierea și semnarea unei asigurări de sănătate a angajaților români în aceleași condiții cu cetățenii din statul de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. n)
    acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. o)
    specificarea condițiilor de cazare de care va beneficia pe toată durata șederii, cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat, sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și condițiile de acordare a unei indemnizații pentru asigurarea hranei;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. p)
    asigurarea transportului lucrătorilor cetățeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfășurării activității, precum și condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. q)
    obiceiurile locului și orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viața, libertatea sau siguranța lucrătorilor cetățeni români;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. r)
    taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor lucrătorilor cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. s)
    datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. ș)
    datele de contact ale autorităților locale din statul de primire la care lucrătorul cetățean român poate depune o reclamație cu privire la nerespectarea contractului sau, după caz, documentului echivalent acestuia, încheiat cu angajatorul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Normele metodologice din 11 aprilie 2001 de aplicare a Legii nr. 156/2000, aprobate prin HG nr. 384/2001Normă · art. 7 alin. (2); anexa nr. 1, cap. II–III, VI–IX · forma din 31 martie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    art. 7 alin. (2)
    În vederea efectuării activității de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate, agenții de plasare a forței de muncă, precum și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă încheie în formă scrisă cu cetățenii români care solicită să lucreze în străinătate contracte de mediere care vor cuprinde elementele și clauzele prevăzute în anexa nr. 1.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. II pct. 1
    Medierea în vederea angajării solicitantului la ...(denumirea angajatorului din străinătate)...... din ......(țara).....
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. III
    Durata contractului de mediere este de ........... de la data încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. VI
    Modificarea și completarea clauzelor contractului de mediere pot fi făcute numai prin acordul de voință al părților, prin act adițional la contract, încheiat în formă scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. VII, notificare și reziliere
    În cazul în care una dintre părți nu își respectă obligațiile asumate prin contract, partea lezată va notifica părții în culpă să depună toate diligențele pentru executarea corespunzătoare a clauzelor contractuale.Dacă partea în culpă, în termen de ........ zile de la primirea notificării, nu se conformează, partea lezată poate rezilia în mod unilateral contractul de mediere și poate solicita despăgubiri, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. VIII
    În caz de neînțelegeri sau dispute, părțile vor încerca soluționarea în mod amiabil a acestora.În cazul în care nu se reușește soluționarea în mod amiabil, părțile convin ca acestea să fie soluționate de instanțele judecătorești competente, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 1, cap. IX
    Contractul de mediere intră în vigoare la data semnării lui de către părți.Prezentul contract de mediere s-a încheiat la sediul agentului de plasare/furnizorului de servicii de plasare a forței de muncă, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 12 alin. (1)–(2) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 12 alin. (1)
    Pentru statele în care contractele individuale de muncă se încheie, potrivit legislației aplicabile în statul respectiv, în formă scrisă, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a asigura încheierea acestora de către părți atât în limba statului în care se află stabilit sau își desfășoară activitatea angajatorul, cât și în limba română, precum și punerea la dispoziția lucrătorului român a acestui contract, înainte de plecarea acestuia din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (2)
    Pentru statele în care forma de angajare nu se realizează prin încheierea unui contract de muncă, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a asigura comunicarea și punerea la dispoziția lucrătorului cetățean român, înainte de plecarea acestuia din România, a documentului echivalent contractului de muncă potrivit legislației statului de primire, atât în limba română, cât și în limba statului în care se află stabilit sau își desfășoară activitatea angajatorul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (9) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (9)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a se asigura că lucrătorii plasați la muncă în străinătate beneficiază de timp suficient pentru studierea ofertelor ferme de muncă, anterior semnării contractelor, și că le-a fost explicat conținutul acestora, în detaliu. Durata minimă a timpului alocat studierii ofertelor ferme de muncă și explicării acestora este de 5 zile, în cazul lucrătorilor aflați la prima mediere. În cazul lucrătorilor care, anterior, au mai beneficiat de servicii de mediere, durata minimă a timpului alocat studierii ofertelor ferme de muncă și explicării acestora este de 2 zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 8 alin. (5) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 alin. (5)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Normele metodologice din 11 aprilie 2001 de aplicare a Legii nr. 156/2000, aprobate prin HG nr. 384/2001Normă · art. 7 alin. (1) lit. d) · forma din 31 martie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1) lit. d)
    preselecția sau, după caz, selecția candidaților, corespunzător cerințelor locurilor de muncă oferite și în concordanță cu pregătirea, aptitudinile și interesele acestora, consultanță și îndrumare pentru angajare, sprijin pentru redactarea unor documente necesare angajării, traduceri de acte, orice alte activități conexe;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Normele metodologice din 11 aprilie 2001 de aplicare a Legii nr. 156/2000, aprobate prin HG nr. 384/2001Normă · anexa nr. 1, cap. IV alin. (3) lit. d) · forma din 31 martie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 1, cap. IV alin. (3) lit. d)
    să achite taxele legale și costurile legate de deplasarea în străinătate, dacă acestea nu sunt suportate de angajator potrivit contractului individual de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 17 · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 17
    În cazul plasării în străinătate a unor lucrători cetățeni români care, după semnarea contractului de mediere, nu își respectă obligațiile ce decurg din acesta, lucrătorii sunt obligați să achite o sumă reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate de către agentul de plasare sau de către furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă, în baza documentelor justificative, fără ca această sumă să depășească 200 euro/lucrător, cu excepția cazului în care au fost agreate contractual și plătite alte sume.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (6) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (6)
    În cazul în care deplasarea lucrătorilor către același loc de muncă din statul de primire se efectuează în grupuri mai mari de 10 persoane, agentul de plasare a forței de muncă și furnizorul de servicii de plasare a forței de muncă are obligația organizării transportului prin persoane juridice autorizate să efectueze transport internațional de persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (7)–(8) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 11 alin. (7)
    Agenții de plasare a forței de muncă și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a se asigura că, anterior deplasării acestora, lucrătorii plasați la muncă în străinătate dețin toate documentele necesare accesului și exercitării dreptului la muncă în statul de primire.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (8)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a se asigura că lucrătorii plasați la muncă în străinătate dețin toate informațiile referitoare la condițiile speciale de intrare în statul de primire, respectiv la regulile speciale care trebuie respectate, conform legislației statului de primire, în condițiile existenței unui risc epidemiologic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 12 alin. (4)–(6) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 12 alin. (4)
    Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă au obligația de a transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul social agenții, respectiv inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială furnizorii de servicii își desfășoară activitatea pe teritoriul României o notificare privind plasarea forței de muncă, cu cel puțin 5 zile lucrătoare anterioare plecării din țară a persoanelor plasate la muncă în străinătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (5)
    Notificarea prevăzută la alin. (4) cuprinde următoarele elemente: statul de primire, denumirea și adresa sediului social al angajatorului străin, adresa locațiilor în care urmează să se presteze activitatea, numărul lucrătorilor români care urmează să plece din țară, datele de identificare ale acestora, activitatea pe care urmează să o presteze, data la care se efectuează deplasarea, locația de unde se efectuează deplasarea, condițiile de realizare a transportului și datele de identificare ale operatorului de transport.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12 alin. (6)
    Transmiterea notificării prevăzute la alin. (4) la inspectoratul teritorial de muncă se realizează prin orice mijloc de comunicare scrisă, inclusiv prin e-mail.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 3 lit. h)–i) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 3 lit. h)
    lucrător sezonier - lucrătorul cetățean român plasat pe un loc de muncă, pe o perioadă contractuală care nu depășește 90 de zile, pentru a presta o activitate care se desfășoară în funcție de succesiunea anotimpurilor, în temeiul unuia sau mai multor contracte de muncă sau, după caz, al documentului echivalent acestuia, încheiate pe o perioadă determinată cu un angajator stabilit în statul de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3 lit. i)
    activitate care se desfășoară în funcție de succesiunea anotimpurilor - o activitate care depinde, într-o anumită perioadă a anului, de un eveniment periodic sau de o succesiune de evenimente legate de condiții sezoniere pe durata cărora nivelul de forță de muncă necesar este considerabil superior nivelului obișnuit pentru operațiunile curente;
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (2) lit. a) și d) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 11 alin. (2) lit. a)
    un contract de închiriere sau un document echivalent în care sunt precizate în mod clar condițiile de cazare puse la dispoziție lucrătorului sezonier de către angajator, precum și dovada că angajatorul asigură, în ceea ce privește cazarea, îndeplinirea standardelor generale în materie de sănătate și siguranță în vigoare în statul de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (2) lit. d)
    asigurarea de sănătate sau, după caz, abonamentul medical privat, pe perioada contractuală, sau angajamentul că angajatorul lucrătorului sezonier încheie pentru acesta, pe perioada contractuală, asigurarea de sănătate sau, după caz, abonamentul medical privat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (4) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (4)
    În cazul în care cazarea este organizată de către angajator și sunt îndeplinite standardele generale în materie de sănătate și siguranță în vigoare în statul de primire, lucrătorului sezonier i se poate solicita plata unei chirii al cărei cost nu poate fi mai mare de 25% din remunerația sa netă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (2) lit. b) și alin. (3) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 11 alin. (2) lit. b)
    angajamentul că angajatorul lucrătorului sezonier va asigura decontul călătoriei dus-întors între domiciliul lucrătorului sezonier din România și locul de muncă din statul de primire;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (3)
    În cazul în care decontarea prevăzută la alin. (2) lit. b) este asigurată de către angajator, se interzice recuperarea respectivelor costuri de transport de la lucrătorul sezonier.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (2) lit. c) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (2) lit. c)
    condițiile de acordare a unei indemnizații pentru asigurarea hranei zilnice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 18; art. 19 alin. (1) lit. f) și alin. (2) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 18
    Controlul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8-13 și al activității desfășurate de agenții de plasare a forței de muncă și de către furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă se realizează de inspectorii de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 19 alin. (1) lit. f)
    efectuarea de către agenții de plasare a forței de muncă sau de către furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă în străinătate a activității de mediere în vederea angajării cetățenilor români în străinătate, cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (5), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 19 alin. (2)
    Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac de către inspectorii de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Petiții și sesizări – formularul și căile de comunicare ale Inspecției MunciiGhid oficial · Căile de comunicare pentru petițiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Căile de comunicare pentru petiții
    Pentru petiții puteți depune petiția prin următoarele căi de comunicare: fax, email, poșta sau la ghișeul instituției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorNormă · art. 6^1; art. 8; art. 9 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 6^1
    Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 8 alin. (1)
    Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 8 alin. (2)
    Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 9
    În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · art. 1.522 alin. (1)–(3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (1)
    (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (2)
    (2) Dacă prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunică debitorului prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 1.522 / alin. (3)
    (3) Prin notificare trebuie să se acorde debitorului un termen de executare, ținând seama de natura obligației și de împrejurări. Dacă prin notificare nu se acordă un asemenea termen, debitorul poate să execute obligația într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicării notificării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · art. 1.341 alin. (1)–(2); art. 1.350 alin. (1)–(3); art. 1.635 alin. (1)–(2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 1.341 / alin. (1)
    (1) Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 1.341 / alin. (2)
    (2) Nu este supus restituirii ceea ce s-a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.350 / alin. (1)
    (1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.350 / alin. (2)
    (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul II / Capitolul IV / Secţiunea 1 / art. 1.350 / alin. (3)
    (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul VIII / Capitolul I / art. 1.635 / alin. (1)
    (1) Restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a V-a / Titlul VIII / Capitolul I / art. 1.635 / alin. (2)
    (2) Ceea ce a fost prestat în temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a înfăptuit, este, de asemenea, supus restituirii, afară numai dacă cel care a prestat a făcut-o știind că înfăptuirea cauzei este cu neputință sau, după caz, a împiedicat cu știință realizarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · art. 2.512 alin. (1)–(2); art. 2.517; art. 2.523; art. 2.524 alin. (1); art. 2.528 alin. (1)–(2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul II / art. 2.517
    Termenul general de 3 ani Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.523
    Regula generală Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.524 / alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.528 / alin. (1)
    (1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 2.528 / alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul acțiunii în restituire întemeiate pe îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · art. 2.552 alin. (1)–(2); art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · art. 2.532 pct. 6–7; art. 2.537 pct. 1–4; art. 2.539 alin. (1)–(2); art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 9 extrase citate
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 6.
    6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 2.532 / pct. 7.
    7. în cazul în care cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclamația administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declanșarea procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 1.
    1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2.
    2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 3.
    3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în fața instanței de judecată până la începerea cercetării judecătorești; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripției, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 4.
    4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (1)
    (1) În cazurile prevăzute la art. 2.537 pct. 2 și 3, prescripția este întreruptă chiar dacă sesizarea a fost făcută la un organ de jurisdicție ori de urmărire penală necompetent sau chiar dacă este nulă pentru lipsă de formă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2)
    (2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 ( Legea nr. 135/2010 )Lege · art. 289 alin. (1)–(2), (4)–(6) și (9) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (1)
    (1) Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (2)
    (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (4)
    (4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (5)
    (5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (6)
    (6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Partea SPECIALĂ / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea 1 / art. 289 / alin. (9)
    (9) Plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 15 · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15
    În cazurile în care misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României sunt sesizate de către cetățenii români angajați în străinătate cu privire la încălcarea legislației aplicabile în materie de dreptul muncii și a clauzelor contractului individual de muncă sau, după caz, a documentului echivalent acestuia pentru statele prevăzute la art. 12 alin. (2), încheiate cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (5), acestea transmit sesizările respective autorităților locale competente ale statului pe teritoriul căruia își desfășoară activitatea angajatorul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 16 · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16
    În cazul plasării în străinătate a unor cetățeni români fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 11 alin. (2) și art. 12, agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă sunt obligați să suporte costurile aferente repatrierii cetățenilor români în cauză, în baza documentelor justificative, dacă aceste costuri nu sunt suportate de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, republicatăLege · art. 11 alin. (1) lit. g), o), p) și r) · forma din 23 februarie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 11 alin. (1) lit. g)
    remunerația brută și netă, tariful orar și/sau salariul lunar brut și net, moneda în care se efectuează plata, modalitățile de plată și datele de plată a salariului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. o)
    specificarea condițiilor de cazare de care va beneficia pe toată durata șederii, cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat, sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și condițiile de acordare a unei indemnizații pentru asigurarea hranei;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. p)
    asigurarea transportului lucrătorilor cetățeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfășurării activității, precum și condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 11 alin. (1) lit. r)
    taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor lucrătorilor cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: EU migrant worker – pregătirea plecării și sprijin EURESGhid oficial · Phase 1: Before you come to the Netherlands, pct. 2Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Phase 1, pct. 2 · limba originalului: en
    EURES can help you find a job in the Netherlands.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Temporary housing – verificarea condițiilor și utilităților locuințeiGhid oficial · Seeking help with temporary housingTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Seeking help with temporary housing · limba originalului: en
    Do not forget to ask if gas, water and energy are also included in the rent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: HG nr. 384/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000Normă · articolul unic · forma din 31 martie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic
    Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 4 august 2000, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Verificarea ofertelor și a intermediarilor de recrutareC01 · 16 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C17-001 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/plecarea-la-munca-printr-un-intermediar-roman-oferta-contract-si-conditii/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision