⌕Meniu

Alegerea reprezentanților salariaților

Alegerea reprezentanților este organizată de salariați la angajatorul cu minimum 10 angajați/lucrători și fără sindicat, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din totalul unității. [1] [2] Pentru o societate cu mai multe puncte de lucru, majoritatea se raportează la întregul colectiv al aceleiași persoane juridice. [3] [4] Funcția de conducere poate împiedica alegerea unei persoane ca reprezentant, fără a o exclude automat de la vot. Contractele suspendate care subzistă se includ, în principiu, în total; posibilitatea concretă de a vota se examinează separat, în funcție de temeiul suspendării. Aceste două concluzii rezultă din coroborarea dispozițiilor legale, cu limitele explicate în ghid. [14] [20] [21] [18]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
13 minute
CATEGORIE
Reprezentare și negociere colectivă
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când se aleg reprezentanții și ce regulă se aplică
  3. 03Cum se aleg reprezentanții când firma are mai multe puncte de lucru?
  4. 04Câți reprezentanți pot fi aleși?
  5. 05Salariații cu funcții de conducere pot vota?
  6. 06Salariații cu contractul suspendat intră în numărul total?
  7. 07Cum se organizează alegerile, pas cu pas
  8. 08Ce trebuie să dovedească votul și procesul-verbal
  9. 09Durata, atribuțiile și protecția reprezentanților
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariații și angajatorii din România care organizează alegerea reprezentanților

  • Societăți cu unul sau mai multe puncte de lucru

  • Verificarea situațiilor salariaților de conducere și a contractelor individuale de muncă suspendate

✕ NU ACOPERĂ

  • Reprezentativitatea sindicală și ordinea completă a reprezentării la negocierea colectivă

  • Regimurile de reprezentare europene și transnaționale

  • Statutele speciale ale magistraților, personalului militar și altor categorii din sectorul public

  • Soluționarea individuală a contestațiilor privind legalitatea unei anumite suspendări

Când se aleg reprezentanții și ce regulă se aplică

La angajatorul cu minimum 10 angajați/lucrători și fără sindicat, interesele colectivului pot fi promovate și apărate de reprezentanți aleși și mandatați special. Alegerea aparține salariaților; angajatorul nu îi poate desemna în locul lor. Legea cere votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor unității. [1] [2] [25]

Existența unui sindicat nereprezentativ nu înseamnă absența unui sindicat. Pentru negocierea colectivă, art. 102 alin. (1) lit. B lit. a) pct. 5 din Legea nr. 367/2022 permite reprezentarea prin salariații aleși dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității. Când există un sindicat, ordinea reprezentării la negociere este explicată în Reprezentativitatea sindicală și mandatele pentru negociere. [34]

De ce nu se folosește pragul de peste 20 de salariați din Codul muncii? Art. 221 din Cod păstrează formularea „mai mult de 20 de salariați”, condiția lipsei organizațiilor sindicale reprezentative și votul a cel puțin jumătate din total. Art. 57 din Legea nr. 367/2022 reglementează însă special aceeași alegere prin minimum 10 angajați, inexistența sindicatului și jumătate plus unu din total. [35] [36] [1] [2]

În punctele în care aceste formulări se contrazic, se aplică reglementarea specială din Legea nr. 367/2022. Concluzia rezultă din regula Codului privind dispozițiile speciale derogatorii și din art. 188 al Legii nr. 367/2022, care prevede armonizarea dispozițiilor contrare din Cod. Prin urmare, organizarea alegerilor nu trebuie condiționată de depășirea a 20 de salariați și nici validată numai cu jumătate din total. Această corelare juridică nu înseamnă că întregul capitol al Codului muncii despre reprezentanți ar fi abrogat. [37] [38]

Cum se aleg reprezentanții când firma are mai multe puncte de lucru?

Dacă punctele de lucru aparțin aceleiași societăți, alegerea trebuie raportată la întregul colectiv al societății. Legea definește unitatea prin raportare la forma de organizare cu personalitate juridică a angajatorului și cere majoritatea din numărul total de angajați/lucrători ai acelei unități. Rezultă că simpla împărțire a activității între sedii nu creează colective electorale independente care să poată înlocui votul la nivelul societății. [3] [4]

Se pot propune candidați din puncte de lucru diferite și un număr de reprezentanți care să țină seama de această distribuție. Numărul se stabilește de comun acord cu angajatorul, în funcție de totalul angajaților. Nu există însă în aceste dispoziții un drept automat al fiecărui punct de lucru de a avea un reprezentant validat numai prin voturile colegilor din acel punct. Candidații propuși trebuie să primească votul cerut la nivelul întregii unități. [5] [4]

Un regulament comun poate organiza votarea în mai multe sedii, cu aceeași listă de candidați, reguli de identificare a alegătorilor și centralizare unică. Aceasta este o soluție de organizare dedusă din dreptul salariaților de a elabora procedura; legea nu impune în art. 57 un model unic de buletin sau o singură amplasare a votării. Regulamentul trebuie să păstreze majoritatea legală și să permită dovedirea votului primit de persoanele declarate alese. [39] [4]

Exemplu: o societate are 120 de angajați în trei puncte de lucru, câte 40 în fiecare. Pragul de alegere este de 61 de voturi, calculat din totalul de 120. Un candidat care primește 35 de voturi exclusiv din punctul său nu este ales doar pentru că are majoritatea locală. Exemplul aplică regula totalului unității. [4]

Dacă entitățile din locații diferite sunt persoane juridice distincte, fiecare având propriii angajați, existența unui brand sau a unui proprietar comun nu le transformă, prin ea însăși, într-o singură unitate electorală. Înaintea stabilirii procedurii, verifică persoana juridică angajatoare din contractele individuale de muncă și situația efectivă a punctelor de lucru. Această delimitare rezultă din definiția unității, raportată la majoritatea cerută în unitatea respectivă. [3] [4]

Câți reprezentanți pot fi aleși?

Regula principală este acordul cu angajatorul asupra numărului de reprezentanți, în funcție de numărul total de angajați/lucrători. Acordul privește numărul; procedura este elaborată de salariați, iar angajatorului îi este interzis să intervină în alegerea persoanelor. [5] [23] [25]

Dacă acordul nu este realizat, art. 58 alin. (2) stabilește următoarele plafoane:

Numărul angajaților/lucrătorilor Numărul maxim de reprezentanți în lipsa acordului
Sub 100; pentru cadrul acestui ghid, angajatorul are minimum 10 2. [6] [1]
Între 101 și 500 3. [7]
Între 501 și 1.000 4. [8]
Între 1.001 și 2.000 5. [9]
Peste 2.000 6. [10]

Aceste valori sunt maximele prevăzute în lipsa acordului, nu un număr obligatoriu de reprezentanți pentru orice societate. Numărul convenit și organizarea propusă pentru mai multe puncte de lucru trebuie consemnate clar înaintea votului. [5] [11]

Situația unui efectiv de exact 100 de angajați are o lacună de formulare: lit. a) spune „sub 100”, iar lit. b) începe de la 101. Textul nu atribuie expres efectivului de 100 unul dintre cele două plafoane. Nu este corect să fie rescris ca „până la 100 inclusiv”. Pentru această situație, soluția sigură de organizare este stabilirea numărului prin acord, regula principală a articolului; în lipsa acordului nu rezultă din aceste două litere un plafon legal neechivoc. [6] [7] [11]

Salariații cu funcții de conducere pot vota?

Calitatea de alegător se separă de eligibilitatea pentru funcția de reprezentant. Art. 58 alin. (4) interzice anumitor persoane cu funcții de conducere să fie alese; nu formulează pentru acestea o interdicție generală de a vota. În coroborare cu votul raportat la totalul angajaților, rezultă că un salariat nu este exclus automat de la vot numai pentru că ocupă o funcție de conducere. Aceasta este interpretarea distincției dintre cele două texte, nu o dispoziție care enumeră expres funcțiile cu drept de vot. [13] [14] [2]

Nu pot fi aleși ca reprezentanți cei care ocupă funcții de conducere ce asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității. În schimb, simpla denumire „șef de echipă” ori „coordonator” nu stabilește singură incompatibilitatea: trebuie analizate atribuțiile și participarea reală la deciziile conducerii unității. [13] [14]

Pentru a candida, persoana trebuie să fie încadrată la angajator pe baza unui contract individual de muncă sau a unui raport de serviciu și să fi împlinit 18 ani, pe lângă respectarea incompatibilității de conducere. În situațiile cu contract individual de muncă analizate aici, funcția de administrator ori de director nu dovedește, singură, calitatea de salariat; contractul și poziția în raportul de muncă sunt cele care trebuie identificate. [12] [13] [42]

Participarea unui manager la vot în calitatea sa de salariat nu îi permite să impună candidaturi, să controleze opțiunile colegilor ori să împiedice alegerile. Interdicția intervenției angajatorului continuă să se aplice. De asemenea, art. 4 din Legea nr. 367/2022 privește dreptul unor categorii speciale de a constitui ori de a adera la sindicat; nu este o interdicție generală de vot pentru orice salariat de conducere. [25] [14] [41]

Salariații cu contractul suspendat intră în numărul total?

În principiu, da: persoanele al căror contract individual de muncă este suspendat, dar nu a încetat, se includ în totalul din care se calculează majoritatea. Legea nr. 367/2022 definește angajatul/lucrătorul inclusiv ca persoana fizică parte a unui contract individual de muncă și folosește numărul total al angajaților/lucrătorilor. Codul muncii arată că suspendarea oprește prestarea muncii și plata drepturilor de natură salarială; aceasta nu este, prin ea însăși, o încetare a contractului. Includerea în numitor este concluzia rezultată din coroborarea acestor dispoziții, deoarece art. 57 nu enumeră separat contractele suspendate. [15] [16] [20]

Prin urmare, lista folosită pentru numărul total nu trebuie redusă automat la colegii prezenți la serviciu sau la contractele aflate în executare. De exemplu, dacă societatea are 120 de angajați, dintre care 8 au contractul suspendat și toate cele 120 de contracte subzistă, numitorul rămâne 120, iar pragul este 61 de voturi. Nu se trece automat la 112 și la pragul de 57. Acesta este un exemplu de aplicare a interpretării privind contractele care subzistă. [20]

Includerea în total și posibilitatea concretă de a vota sunt două verificări distincte. Art. 49 alin. (3) permite continuarea altor drepturi și obligații pe durata suspendării atunci când sunt prevăzute de legi speciale, contractele aplicabile ori regulamentele interne. În suspendările obișnuite, participarea la alegerea reprezentanților poate fi păstrată ca drept colectiv, distinct de muncă și salariu, prin coroborare cu Legea nr. 367/2022. Această concluzie nu justifică un răspuns identic, necondiționat, pentru orice cauză de suspendare. [17] [21]

Există o limită expresă: în cazul suspendării din cauza unei fapte imputabile salariatului, art. 49 alin. (4) prevede că acesta nu beneficiază, pe durata suspendării, de drepturi care rezultă din calitatea sa de salariat. Temeiul concret al suspendării și incidența acestei reguli trebuie analizate înainte de a afirma că persoana poate vota. O suspendare nu trebuie etichetată automat drept imputabilă numai fiindcă a fost dispusă de angajator. [18] [21]

Pentru concediile prevăzute de art. 51 alin. (1), Codul muncii păstrează, prin alin. (3), drepturile dobândite anterior momentului acordării concediului. Această garanție ajută la distingerea suspendării de pierderea tuturor drepturilor, dar nu trebuie extinsă ca și cum ar reglementa identic fiecare posibilă suspendare. Dacă în perioada suspendării intervine o cauză de încetare de drept a contractului, aceasta prevalează; situația trebuie reflectată în evidența folosită pentru alegeri. [22] [19] [20]

Practic, consemnează separat: numărul persoanelor ale căror contracte subzistă, cazurile de suspendare, temeiul lor și modul în care colegii cu drept de participare pot fi informați și pot vota. Aceasta este o măsură de documentare a calculului și a procedurii, nu o cerință de a face publice motive medicale sau alte detalii personale în procesul-verbal al alegerilor. [20] [21] [39]

Cum se organizează alegerile, pas cu pas

  1. Inițiativa salariaților. La angajatorul fără sindicat, salariații pot constitui un grup de inițiativă. Acesta elaborează procedurile și/sau regulamentul alegerilor. [23]

  2. Stabilirea cadrului concret. Stabilește de comun acord cu angajatorul numărul de reprezentanți, iar în lipsa acordului aplică plafoanele legale în limitele lor exacte. În regulament este util să fie prevăzute calendarul, depunerea candidaturilor, informarea colectivului, modalitatea votării, centralizarea și modul de tratare a egalităților ori al candidaturilor care nu primesc majoritatea. Aceste detalii sunt recomandări de organizare; nu pot reduce pragul de vot impus de lege. [5] [11] [39] [2]

  3. Comunicarea procedurii. Procedurile și/sau regulamentul se comunică angajatorului. Acesta trebuie să informeze toți angajații/lucrătorii unității despre conținutul lor în cel mult 10 zile de la primire. Păstrează dovada primirii și a informării; termenul are ca obiect informarea despre reguli, nu finalizarea întregului proces electoral. [24]

  4. Facilitarea votului. La cererea angajaților/lucrătorilor, angajatorul facilitează desfășurarea procedurii. Sprijinul logistic trebuie să rămână compatibil cu interdicția de a interveni în alegere sau de a împiedica alegerile. Pentru puncte de lucru multiple, descrie în procedură accesul la informare și centralizarea rezultatelor. [26] [25] [39]

  5. Votarea și verificarea rezultatului. Verifică calitatea candidaților și incompatibilitățile, apoi numără voturile în raport cu totalul unității. Un clasament al candidaților nu ține loc de majoritatea cerută de lege. [12] [13] [48]

  6. Mandatul consemnat și validat. Grupul de inițiativă întocmește procesul-verbal al adunării generale. Atribuțiile, modul de îndeplinire, durata și limitele mandatului se consemnează în acesta și se validează cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor. [28]

Grupul de inițiativă poate cere consultanță unei federații sindicale legal constituite în sectorul de negociere colectivă respectiv. Dacă federația acceptă, reprezentantul său are acces în unitate pentru procesul de alegere, cu respectarea regulamentului intern. [27]

Ce trebuie să dovedească votul și procesul-verbal

Majoritatea pentru alegere se raportează la totalul angajaților/lucrătorilor, iar validarea atribuțiilor și a mandatului are aceeași referință. Prezența la adunare sau participarea la vot nu înseamnă, singure, susținerea candidatului ori a mandatului. Într-o unitate cu 120 de angajați, participarea a 80 de persoane nu transformă 41 de voturi în majoritatea legală cerută: sunt necesare 61. Abținerile nu devin voturi favorabile. Aceste concluzii aplică cerința votului din total. [2] [28] [48]

Numără persoane: Legea nr. 367/2022 definește angajatul/lucrătorul prin persoana fizică, iar pragul privește numărul acestora. Pentru un salariat cu mai multe contracte la același angajator, simpla existență a mai multor contracte nu justifică multiplicarea persoanei în total sau acordarea mai multor voturi. Aceasta este o deducție din definiție și din regula majorității, nu o regulă tehnică distinctă a unui registru de personal. [15] [48]

Pentru a demonstra regularitatea alegerii, este util ca dosarul organizării să păstreze:

  • procedura comunicată și dovada informării colectivului;
  • acordul privind numărul reprezentanților sau justificarea aplicării plafonului;
  • evidența totalului folosit, cu data și explicația modului de calcul;
  • candidaturile și verificarea condițiilor de eligibilitate;
  • centralizarea voturilor pentru fiecare persoană declarată aleasă și pentru mandat;
  • procesul-verbal cu atribuțiile, durata, limitele și rezultatul validării.

Lista este o recomandare practică de probă, construită în jurul cerinței procesului-verbal și a verificării condițiilor de alegere; nu reprezintă un formular exhaustiv impus de art. 60. Inspectoratele teritoriale de muncă au obligația să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru alegerea reprezentanților. Existența unei decizii administrative a angajatorului nu poate înlocui votul salariaților și mandatul validat. [40] [33] [28]

Durata, atribuțiile și protecția reprezentanților

Mandatul nu poate depăși 2 ani. Durata concretă, atribuțiile și limitele trebuie înscrise în procesul-verbal și validate de colectiv. Un mandat mai scurt este posibil; plafonul de doi ani nu îl prelungește automat până la această durată și nu oferă un temei pentru continuarea automată după expirare. Consemnarea datei de început și a datei de sfârșit permite stabilirea perioadei în care reprezentanții pot acționa în baza mandatului. [29] [28] [47]

Între atribuțiile prevăzute de lege se află participarea la elaborarea regulamentului intern, sesizarea inspectoratului teritorial de muncă pentru nerespectarea dispozițiilor legale și a contractului/acordului colectiv aplicabil și participarea la negocierea colectivă, în condițiile legii. Pentru negociere, legea cere mandat special; alegerea nu trebuie confundată cu o împuternicire nelimitată pentru orice act. Reprezentanții nu pot desfășura activități pe care legea le rezervă exclusiv sindicatelor. [44] [45] [46] [34] [28] [43]

Numărul de ore din programul normal de lucru destinate mandatului se stabilește prin contractul/acordul colectiv aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu conducerea unității. Nu rezultă din art. 61 un număr fix de ore aplicabil automat tuturor reprezentanților. [30]

Pe durata mandatului sunt interzise modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ori a raporturilor de serviciu pentru motive legate de îndeplinirea mandatului. Este interzisă și intervenția autorităților, angajatorilor ori organizațiilor patronale care limitează sau împiedică exercitarea lui. Protecția este legată de motivul măsurii și de exercitarea mandatului; textul nu instituie o imunitate generală față de orice măsură legală fără legătură cu reprezentarea. [31] [32]

Termene și repere procedurale

REGULĂInformarea colectivului despre procedura alegerilor
Interval

Cel mult 10 zile. [24]

De când începe

Primirea de către angajator a procedurilor și/sau regulamentului pentru desfășurarea alegerilor. [24]

Cum se aplică

Reperul este primirea procedurii de către angajator, nu data primelor discuții despre alegeri. Art. 57 alin. (6) nu califică zilele drept lucrătoare și nu detaliază în acest alineat o regulă specială de calcul; dovada primirii și data informării trebuie păstrate. [24]

Consecințe

Neinformarea în acest interval înseamnă neîndeplinirea la termen a obligației legale; respectarea condițiilor alegerii intră în verificarea inspectoratului teritorial de muncă. [24] [33]

[24][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația îi revine angajatorului și privește informarea tuturor angajaților/lucrătorilor unității. [24]

  • Acesta este termenul pentru informarea despre conținutul procedurii, nu durata legală a întregului proces electoral. [24]

REGULĂDurata maximă a mandatului
Interval

Maximum 2 ani; poate fi stabilită o durată mai scurtă. [29] [47]

De când începe

Începerea mandatului în condițiile consemnate în procesul-verbal și validate de salariați. [28] [47]

Cum se aplică

Durata concretă și datele mandatului trebuie consemnate; plafonul de doi ani nu înlocuiește durata efectiv validată. [28] [47]

Consecințe

După expirarea duratei stabilite, vechiul mandat nu poate fi invocat ca și cum ar continua automat. [47]

[29][47][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 58 alin. (3) stabilește un maxim, fără a conferi un temei pentru prelungirea automată a mandatului expirat. [29] [47]

Lista ta de pași

  • Identifică angajatorul și toate punctele de lucru care aparțin aceleiași unități, înaintea stabilirii totalului folosit la vot. [3] [4]

  • Verifică existența a minimum 10 angajați/lucrători și absența sindicatului pentru cadrul alegerii reprezentanților. [1]

  • Stabilește numărul reprezentanților prin acord; dacă acesta lipsește, folosește plafoanele în condițiile lor exacte, inclusiv limita neclară pentru exact 100 de angajați. [5] [11]

  • Separă salariații care pot vota de candidații eligibili; analizează atribuțiile reale ale persoanelor cu funcții de conducere. [12] [13] [14]

  • Include în principiu în total persoanele cu contract individual de muncă suspendat care subzistă și verifică separat temeiul suspendării pentru exercițiul votului. [20] [21] [18]

  • Comunică procedura angajatorului și păstrează dovada informării tuturor angajaților în cel mult 10 zile de la primire. [24]

  • Centralizează voturile în raport cu totalul unității și validează atribuțiile, durata și limitele mandatului prin majoritatea legală. [2] [28]

  • Păstrează procesul-verbal și documentele care explică efectivul, eligibilitatea și rezultatul; ITM verifică îndeplinirea condițiilor de alegere. [40] [33]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Cadrul special presupune minimum 10 angajați/lucrători și absența sindicatului, iar alegerea cere jumătate plus unu din total. [1] [2]

  • Dispozițiile speciale ale Legii nr. 367/2022 prevalează în punctele incompatibile cu art. 221 din Codul muncii; pragul de peste 20 nu condiționează această alegere. [37] [38]

  • Punctele de lucru ale aceleiași persoane juridice folosesc totalul aceleiași unități; o majoritate exclusiv locală nu înlocuiește majoritatea unității. [3] [4]

  • Numărul se stabilește prin acord; în lipsa acestuia există plafoane, iar exact 100 de angajați nu este atribuit expres unei tranșe. [5] [6] [7] [11]

  • Persoanele cu atribuțiile de conducere descrise de art. 58 alin. (4) nu pot fi alese, dar incompatibilitatea nu se extinde automat la dreptul lor de vot ca salariați. [13] [14]

  • Contractul suspendat care subzistă justifică includerea persoanei în total prin coroborarea normelor; dreptul concret de a vota cere analiză separată. [20] [21] [18]

  • Angajatorul informează toți angajații/lucrătorii despre procedură în cel mult 10 zile de la primirea ei. [24]

  • Angajatorul facilitează procedura la cererea colectivului, iar intervenția în alegere și împiedicarea alegerilor sunt interzise. [26] [25]

  • Atribuțiile, modul de îndeplinire, durata și limitele mandatului se consemnează în procesul-verbal și se validează prin jumătate plus unu din total. [28]

  • Mandatul are maximum 2 ani, iar orele destinate lui se stabilesc prin contract/acord colectiv sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă. [29] [30]

  • Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) verifică îndeplinirea condițiilor legale pentru alegerea reprezentanților. [33]

  • Protecția pe durata mandatului interzice modificarea ori desfacerea contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu pentru motive legate de mandat și ingerințele în exercitarea lui. [31] [32]

Reprezentarea la negocierea colectivă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (1)
    (1) La angajatorul la care sunt încadrați minimum 10 angajați/lucrători și la care nu există sindicat, interesele angajaților/lucrătorilor pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop, conform legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2)
    (2) Reprezentanții angajaților/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/ lucrătorilor din unitatea respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 21. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 21.
    21. unitate - formă de organizare a unui angajator, care funcționează ca întreprindere, companie, organizație cooperatistă, societate, instituție/autoritate publică sau orice altă formă de organizare, potrivit legii, cu personalitate juridică, și în care angajații/lucrătorii prestează muncă într-un anumit domeniu de activitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2)
    (2) Reprezentanții angajaților/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/ lucrătorilor din unitatea respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2)
    (2) Numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor se stabilește de comun acord cu angajatorul, în funcție de numărul total de angajați/lucrători. Dacă nu se realizează acordul, numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor nu poate fi mai mare de:
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. a)
    a) 2 reprezentanți, la angajatorii care au sub 100 de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. b)
    b) 3 reprezentanți, la angajatorii care au între 101 și 500 de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. c)
    c) 4 reprezentanți, la angajatorii care au între 501 și 1.000 de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. d) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. d)
    d) 5 reprezentanți, la angajatorii care au între 1.001 și 2.000 de angajați/lucrători;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. e) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) / lit. e)
    e) 6 reprezentanți, la angajatorii care au peste 2.000 de angajați/lucrători.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (2)
    (2) Numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor se stabilește de comun acord cu angajatorul, în funcție de numărul total de angajați/lucrători. Dacă nu se realizează acordul, numărul de reprezentanți aleși ai angajaților/lucrătorilor nu poate fi mai mare de:
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (1)
    (1) Pot avea calitatea de reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor persoanele care sunt încadrate la angajator pe baza unui contract individual de muncă sau raport de serviciu și au împlinit vârsta de 18 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (4)
    (4) Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității nu pot fi aleși ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (4)
    (4) Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității nu pot fi aleși ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul I / art. 1 / pct. 5. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / art. 1 / pct. 5.
    5. angajat/lucrător - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori a unui raport de serviciu, precum și cea care prestează muncă pentru și sub autoritatea unui angajator și beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (3)
    (3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (4)
    (4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (5) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (5)
    (5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2)
    (2) Reprezentanții angajaților/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/ lucrătorilor din unitatea respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (3)
    (3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul IV / art. 51 / alin. (3)
    (3) Drepturile dobândite de salariat anterior momentului acordării concediilor prevăzute la alin. (1) și la art. 152^1 ori absentării de la locul de muncă în condițiile prevăzute la art. 152^2 se mențin pe toată durata concediului, respectiv a perioadei de absență.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (5)
    (5) La nivelul angajatorului la care nu există un sindicat, angajații/lucrătorii pot constitui un grup de inițiativă care elaborează procedurile și/sau regulamentul pentru desfășurarea alegerii reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (6) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (6)
    (6) Procedurile și/sau regulamentul pentru desfășurarea alegerilor se comunică angajatorului, care are obligația ca, în termen de cel mult 10 zile de la primire, să informeze toți angajații/lucrătorii unității cu privire la conținutul procedurilor și/sau regulamentului pentru desfășurarea alegerii reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (3)
    (3) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora în alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor ori în împiedicarea desfășurării acestor alegeri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (4) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (4)
    (4) Angajatorul, la cererea angajaților/lucrătorilor, va facilita desfășurarea procedurilor de alegere a reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (7) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (7)
    (7) Pentru inițierea și derularea alegerilor reprezentanților angajaților/lucrătorilor, grupul de inițiativă poate cere consultanță unei federații sindicale legal constituite în sectorul de negociere colectivă respectiv. În cazul în care federația sindicală acceptă să ofere consultanță, reprezentantul acesteia are acces în unitate pentru desfășurarea procesului privind alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor, cu respectarea regulamentului intern al unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 60 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 60
    Atribuțiile reprezentanților angajaților/lucrătorilor, modul de îndeplinire a acestora, precum și durata și limitele mandatului lor se consemnează în procesul-verbal al adunării generale a angajaților/lucrătorilor întocmit de grupul de inițiativă și se validează prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (3)
    (3) Durata mandatului reprezentanților angajaților/lucrătorilor nu poate fi mai mare de 2 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 61 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 61
    Pentru reprezentanții angajaților/lucrătorilor, numărul de ore în cadrul programului normal de lucru, destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit, se stabilește prin contractul/acordul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu conducerea unității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 62 / alin. (1) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 62 / alin. (1)
    (1) Pe toată durata mandatului sunt interzise modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă/raporturilor de serviciu ale reprezentanților angajaților/lucrătorilor pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați/lucrători.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 62 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 62 / alin. (2)
    (2) Este interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor patronale de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea mandatului prevăzut la art. 57 alin. (1) și a atribuțiilor stabilite potrivit art. 60.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (6) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (6)
    (6) Inspectoratele teritoriale de muncă au obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege pentru alegerea reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 5. · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI / Capitolul III / art. 102 / alin. (1) / lit. B. / lit. a) / pct. 5.
    5. dacă nu există sindicate constituite la nivelul unității, de către reprezentanții angajaților/lucrătorilor aleși prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitate și mandatați special în acest scop, cu respectarea dispozițiilor art. 58 alin. (2);
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul VII / Capitolul III / art. 221 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 221 / alin. (1)
    (1) La angajatorii la care sunt încadrați mai mult de 20 de salariați și la care nu sunt constituite organizații sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaților pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul VII / Capitolul III / art. 221 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VII / Capitolul III / art. 221 / alin. (2)
    (2) Reprezentanții salariaților sunt aleși în cadrul adunării generale a salariaților, cu votul a cel puțin jumătate din numărul total al salariaților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)
    (2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul IX / art. 188 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / art. 188
    Dispozițiile contrare prezentei legi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și din legislația conexă, vor fi armonizate în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (5)
    (5) La nivelul angajatorului la care nu există un sindicat, angajații/lucrătorii pot constitui un grup de inițiativă care elaborează procedurile și/sau regulamentul pentru desfășurarea alegerii reprezentanților angajaților/lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 60 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 60
    Atribuțiile reprezentanților angajaților/lucrătorilor, modul de îndeplinire a acestora, precum și durata și limitele mandatului lor se consemnează în procesul-verbal al adunării generale a angajaților/lucrătorilor întocmit de grupul de inițiativă și se validează prin votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul I / art. 4 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 4
    Persoanele care dețin funcții de demnitate publică sau asimilate acestora, conform legii, magistrații, personalul cu statut militar din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, unitățile și/sau subunitățile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot constitui și/sau adera la o organizație sindicală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul II / Capitolul I / art. 10 · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul I / art. 10
    Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (5) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (5)
    (5) Reprezentanții angajaților/lucrătorilor nu pot desfășura activități ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. a)
    a) să participe la elaborarea regulamentului intern;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. b)
    b) să sesizeze inspectoratul teritorial de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale și ale contractului/acordului colectiv de muncă aplicabil;
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 59 / lit. c)
    c) să participe la negocierea contractului/acordului colectiv de muncă, potrivit prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 58 / alin. (3)
    (3) Durata mandatului reprezentanților angajaților/lucrătorilor nu poate fi mai mare de 2 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul VI / art. 57 / alin. (2)
    (2) Reprezentanții angajaților/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/ lucrătorilor din unitatea respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Reprezentativitatea sindicală și mandatele pentru negociereC13 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-004 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/alegerea-reprezentantilor-salariatilor/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision