⌕Meniu

Reprezentarea salariaților în grupuri și societăți europene

Pentru grupurile care ating pragurile legale în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European, reprezentarea transnațională se organizează prin negocierea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare. Înaintea restructurării se verifică acordul aplicabil, informațiile necesare și corelarea cu consultarea din România. La constituirea unei societăți europene, negocierea implicării angajaților urmează un regim separat, cu protecție specială a drepturilor existente în cazul transformării. [1] [4] [7] [10] [17] [21]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Reprezentare și negociere colectivă
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cum identific forma de reprezentare potrivită
  3. 03Când intră grupul în regimul comitetului european
  4. 04Cum se pornește procedura și ce documente păstrez
  5. 05Ce se comunică înaintea restructurării transnaționale
  6. 06Calendarul consultării: termene care nu trebuie confundate
  7. 07Cum începe negocierea la înființarea unei societăți europene
  8. 08Ce se negociază și cum se protejează participarea existentă
  9. 09Dacă acordul SE nu se încheie
  10. 10Resurse, confidențialitate și dovezi ale consultării
  11. 11Calendarul modificărilor europene adoptate în 2025
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista ta de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Salariați și reprezentanți ai grupurilor ori întreprinderilor cu dimensiune comunitară și legătură cu România.

  • Conduceri care pregătesc o restructurare cu efecte transnaționale.

  • Societăți participante și angajați implicați în constituirea sau transformarea într-o societate europeană.

✕ NU ACOPERĂ

  • Organizarea integrală a procedurii pentru societatea cooperativă europeană, menționată numai pentru delimitare.

  • Procedurile complete de concediere colectivă, transfer de întreprindere și negociere colectivă națională.

  • Termenele particulare stabilite prin acordul concret al unui comitet european de întreprindere.

Cum identific forma de reprezentare potrivită

Un grup cu societăți în mai multe țări poate intra în regimul comitetului european de întreprindere (CEI): un mecanism de informare și consultare pentru probleme transnaționale. O societate europeană (SE) este o formă juridică distinctă, înființată potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001, iar implicarea angajaților săi se negociază potrivit HG nr. 187/2007. În acest al doilea regim, „participare” înseamnă și drepturi privind desemnarea membrilor organului de administrare sau de control. Simpla apartenență la un grup european nu transformă firma într-o SE. [10] [15]

Societatea cooperativă europeană (SCE) are un regim propriu, prevăzut de HG nr. 188/2007. Identifică forma juridică din actele societății înainte de a alege procedura. [16]

Legea nr. 217/2005 exclude, ca regulă, SE și SCE care sunt întreprinderi de dimensiune comunitară sau controlează un asemenea grup. Dacă grupul special de negociere al unei SE/SCE decide să nu înceapă negocierile ori să le oprească, legea CEI devine aplicabilă în condițiile sale. Nu se presupune că aceeași societate trebuie să dubleze automat cele două mecanisme europene. [14]

Reprezentarea europeană se corelează cu cea din România. Pentru mandatul de negociere colectivă și reprezentarea la nivel de unitate, vezi Reprezentativitatea sindicală și mandatele pentru negociere și Alegerea reprezentanților salariaților. Informarea și consultarea europeană nu înlătură procedurile naționale privind concedierile colective sau transferul întreprinderii. [10]

Când intră grupul în regimul comitetului european

Pentru un grup de întreprinderi, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții:

  1. Grupul angajează cel puțin 1.000 de salariați în statele UE și ale Spațiului Economic European (SEE), în total.
  2. Are cel puțin două întreprinderi membre în state diferite.
  3. O întreprindere membră are minimum 150 de salariați într-un stat, iar o altă întreprindere membră are minimum 150 într-un alt stat. [1]

Pentru o singură întreprindere de dimensiune comunitară, pragul este tot de minimum 1.000 de salariați în statele membre și de minimum 150 în fiecare dintre cel puțin două state diferite. La calcul se folosește numărul mediu al salariaților din cei doi ani anteriori inițierii negocierii, incluzând salariații cu timp parțial. Pragul de 1.000 nu se calculează numai pentru filiala românească. [1]

Pentru grup, verifică și relația de control: influența dominantă poate rezulta din drepturile de numire în organele societății, majoritatea voturilor sau majoritatea capitalului. Există prezumții care permit proba contrară și excepții; o relație comercială între firme nu dovedește singură existența grupului definit de lege. [1]

Identifică apoi conducerea centrală și statul în care se află. Legea română acoperă și legătura cu întreprinderi/grupuri conduse din alte state UE/SEE. Dacă sediul central este în afara acestor state, sunt relevante reprezentantul desemnat în România sau, în lipsa unui reprezentant într-un stat membru, întreprinderea/sediul secundar situat în România care are cel mai mare număr de salariați într-un stat membru. Regimul român tratează aceste ultime conduceri ca fiind conducere centrală. Salariații din România pot fi cuprinși în CEI chiar dacă grupul își are conducerea într-un alt stat. [2]

Îndeplinirea pragurilor declanșează aplicabilitatea regimului; constituirea concretă urmează procedura de negociere. Rezultatul poate fi un CEI sau o procedură convenită de informare și consultare. Pentru un grup care include alte grupuri sau întreprinderi de dimensiune comunitară, regula este CEI la nivelul grupului, cu posibilitatea unei soluții diferite în acord. [4] [7]

Cum se pornește procedura și ce documente păstrez

Mai întâi, cere datele necesare. Conducerea centrală și conducerile entităților relevante trebuie să obțină și să transmită informații privind structura grupului și efectivele. Aceste informații nu pot fi condiționate de depunerea prealabilă a cererii de deschidere a negocierii. Păstrează solicitarea, răspunsul, organigrama și situația efectivelor pe state și entități. [3]

Formulează cererea către conducerea centrală. Pentru procedura condusă din România, negocierea începe din inițiativa conducerii sau la solicitarea scrisă a cel puțin 100 de salariați ori a reprezentanților acestora, proveniți din cel puțin două întreprinderi/sedii din cel puțin două state membre diferite. Nu este vorba despre 100 de semnături numai dintr-o filială și nici despre 100 de salariați în fiecare stat. Înregistrează data solicitării și dovada transmiterii. [4]

Se constituie grupul special de negociere. Locurile se alocă pe state, proporțional: un loc pentru fiecare tranșă de 10% din efectivul total al statelor membre sau fracțiune din aceasta. În România, membrii sunt desemnați de reprezentanții salariaților; în lipsa lor, prin majoritatea voturilor salariaților din România ai întreprinderii/grupului. Se constituie și lista de rezervă, iar componența se comunică conducerii centrale. Păstrează actele de desemnare, rezultatul votului și comunicarea componenței. [5]

Negociază acordul scris. Conducerea centrală convoacă reuniunea în termen de 30 de zile de la comunicarea componenței grupului special, suportă cheltuielile negocierii și asigură resursele necesare. Grupul poate fi asistat de experți; în lipsa unei convenții diferite, conducerea suportă cheltuielile pentru un expert. Acordul stabilește entitățile acoperite, componența și mandatul, atribuțiile, procedura de consultare, legătura cu reprezentarea națională, reuniunile, resursele și renegocierea. [6] [7]

Dacă negocierea nu avansează, verifică dispozițiile subsidiare. Se constituie un CEI potrivit acestora dacă părțile aleg acest regim, dacă angajatorul refuză deschiderea negocierilor în termen de șase luni de la solicitarea salariaților sau dacă, în trei ani de la aceeași solicitare, nu se încheie acordul și grupul nu a decis oprirea/neinițierea negocierilor. Cele șase luni nu reprezintă o perioadă generală în care conducerea poate ignora celelalte obligații ale procedurii. [8]

Grupul special poate hotărî, cu o majoritate de două treimi din voturi, să nu înceapă ori să oprească negocierea. În acest caz, dispozițiile subsidiare nu se aplică; o nouă solicitare poate fi introdusă, de regulă, cel mai devreme după doi ani de la decizie, dacă părțile nu stabilesc un termen mai scurt. [7]

Dacă există deja un CEI, citește acordul său înainte de a porni o procedură nouă. Pentru modificări semnificative ale structurii grupului, în lipsa unor clauze relevante sau dacă acordurile aplicabile intră în conflict, art. 25 prevede renegocierea. CEI existent continuă să funcționeze pe durata acesteia, potrivit modalităților convenite cu conducerea centrală. [9]

Ce se comunică înaintea restructurării transnaționale

Pornește de la proiectul măsurii și de la acordul CEI. Acordul stabilește procedura aplicabilă, iar regulile subsidiare din capitolul IV al Legii nr. 217/2005 nu se aplică automat unui CEI constituit prin acord, dacă acel acord nu prevede contrariul. Conținutul informării trebuie să permită examinarea reală a problemei și pregătirea unui punct de vedere asupra măsurilor propuse. [7] [13]

O restructurare care privește grupul ca întreg ori cel puțin două entități din state diferite are dimensiune transnațională. La analiză contează și nivelul deciziei, amploarea efectelor asupra forței de muncă europene și transferurile de activități între state; nu exclude o problemă numai fiindcă primul efect anunțat este într-o singură țară. [10]

În regimul subsidiar, informarea acoperă structura grupului, situația economică și financiară, evoluția activităților, producția și vânzările. Informarea și consultarea privesc, între altele, locurile de muncă și perspectivele lor, investițiile, schimbările organizaționale, metodele de lucru, transferurile de producție, fuziunile, reducerile, închiderile și concedierile colective. Consultarea trebuie să permită întâlnirea cu conducerea centrală și obținerea unui răspuns motivat la punctele de vedere formulate. [11]

Pentru a transforma aceste obligații într-un dosar ușor de analizat, un set practic de documente poate cuprinde:

  • descrierea măsurii propuse, motivele economice și obiectivele urmărite;
  • societățile, țările și locurile de muncă afectate, împreună cu efectivele relevante;
  • schimbările de activitate, organizare și personal anticipate;
  • calendarul propus al deciziei și al implementării, cu etapele consultării;
  • opțiunile avute în vedere și informațiile necesare analizării propunerilor salariaților;
  • persoanele sau organele de conducere care pot lua deciziile și documentele suplimentare necesare răspunsului CEI.

Aceasta este o organizare practică a informațiilor necesare unei consultări utile, nu un formular legal cu denumiri obligatorii. Întinderea exactă rezultă din subiect, din acordul CEI și din obligația de a furniza informații suficiente pentru examinare. [13]

Pentru situații excepționale ori decizii care afectează considerabil salariații, în special închideri sau concedieri colective, regimul subsidiar conferă comitetului restrâns ori, în lipsa sa, CEI dreptul de a fi informat și de a cere o reuniune cu conducerea competentă să decidă. La reuniunea comitetului restrâns pot participa și membrii CEI care reprezintă entitățile direct afectate. Reuniunea se bazează pe un raport al conducerii. [12]

Calendarul consultării: termene care nu trebuie confundate

Pentru un CEI care funcționează potrivit dispozițiilor subsidiare române, calendarul este următorul. Pentru un CEI constituit prin acord, verifică mai întâi procedura și termenele acordului, inclusiv dacă acesta face aplicabile dispozițiile subsidiare. [7]

Etapa Regula aplicabilă
Reuniunea periodică Cel puțin o dată pe an; data reuniunii se comunică și conducerilor locale cu minimum 15 zile calendaristice înainte. [11]
Reuniunea pentru o situație excepțională La solicitarea CEI/comitetului restrâns, în cel mai scurt timp posibil, pe baza raportului conducerii. Nu se așteaptă reuniunea anuală. [12]
Punctul de vedere asupra raportului excepțional La sfârșitul reuniunii sau într-un termen rezonabil, cel târziu la 10 zile de la data reuniunii. [12]

Termenul de 15 zile privește comunicarea datei reuniunii periodice; nu reprezintă un termen universal de notificare a restructurării. Cele 10 zile curg de la reuniunea excepțională și privesc punctul de vedere al CEI, nu data la care angajatorul poate prezenta pentru prima dată proiectul. Eficiența informării și consultării trebuie păstrată, iar reuniunea nu înlătură prerogativele conducerii centrale. [10] [11] [12]

Consultarea din România are propriile obligații. Pentru decizii care pot produce modificări importante în organizarea muncii, relațiile contractuale sau raporturile de muncă, inclusiv fuziuni, transferuri, închideri și concedieri colective, angajatorul inițiază și finalizează informarea și consultarea angajaților reprezentați potrivit art. 102 alin. (1) lit. B din Legea nr. 367/2022 înaintea implementării. În baza unei solicitări, transmite informațiile necesare examinării problemei. [26] [27] [29]

Dacă angajații consideră că locurile lor de muncă sunt amenințate, acest proces național începe, la cererea lor scrisă, în cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării. Este un termen diferit de cele 10 zile pentru punctul de vedere al CEI. Consultarea națională are loc la un nivel relevant, permite un răspuns motivat și se încheie cu un proces-verbal care consemnează pozițiile părților. [28] [30]

Corelarea nivelurilor se stabilește prin acordul CEI. În lipsa acestor modalități, când sunt avute în vedere decizii susceptibile să schimbe important organizarea muncii sau contractele colective, procesele se desfășoară concomitent la nivelul național relevant și în CEI. Calendarul european nu suspendă termenele procedurilor naționale. [10]

Cum începe negocierea la înființarea unei societăți europene

Pentru SE, se negociază modalitățile de implicare a angajaților cu organele de conducere ale societăților participante. HG nr. 187/2007 se aplică SE cu sediul în România și, în condițiile sale, angajaților cu contracte guvernate de legea română din societăți participante, filiale și alte sedii ale unei SE stabilite în alt stat UE/SEE. Pragurile de 1.000/150 pentru CEI nu sunt pragurile acestei proceduri SE. [15] [17]

După publicarea proiectului de fuziune ori de constituire relevant sau după aprobarea proiectului de filială ori transformare, conducerile iau, de îndată ce este posibil, măsurile necesare negocierii. Furnizează identitatea societăților participante și a entităților aferente, precum și numărul angajaților. Grupul special de negociere este informat ulterior despre proiect și despre derularea efectivă a înființării, până la înregistrarea SE. [17]

Membrii grupului special sunt aleși sau numiți proporțional cu efectivele, cu locuri pentru fiecare 10% sau fracțiune relevantă. Fuziunea are și reguli de reprezentare suplimentară a societăților care își pierd personalitatea juridică: plafon de 20% al locurilor suplimentare, fără dublă reprezentare, iar dacă plafonul este depășit se folosește ordinea descrescătoare a efectivelor. [17]

În România, desemnarea revine mai întâi organizațiilor sindicale legal constituite. Dacă acestea nu există, desemnează reprezentanții angajaților; dacă nici aceștia nu există, se folosește votul majorității angajaților din România. Grupul își adoptă regulamentul, iar locurile românești se distribuie proporțional între societățile participante, potrivit efectivelor. [17]

Negocierea începe imediat după înființarea grupului special și durează până la șase luni. Părțile pot conveni o prelungire, dar durata totală nu poate depăși un an de la înființarea grupului. Nu este vorba despre încă un an adăugat celor șase luni. Societățile participante suportă cheltuielile; în lipsa unei convenții diferite, asistența unui expert este suportată potrivit art. 9. [19] [20]

Ce se negociază și cum se protejează participarea existentă

Acordul SE se încheie în scris și stabilește cel puțin domeniul de aplicare, componența și locurile organului de reprezentare, atribuțiile și procedura de informare și consultare, frecvența reuniunilor, resursele, eventualele proceduri alternative, modalitățile de participare convenite și regulile de intrare în vigoare, durată și renegociere. Dacă se instituie participarea, acordul detaliază locurile în organul de control/administrare, alegerea, numirea, recomandarea ori contestarea membrilor și drepturile lor. [17] [19]

În această procedură, participarea este influența exercitată prin drepturile de alegere/numire a unor membri ai organului de administrare sau de control ori prin recomandarea/opunerea la desemnarea lor. Informarea și consultarea sunt mecanisme distincte; existența lor nu dovedește singură că salariații au locuri în organul de conducere. [15]

Regula de vot în grupul special este majoritatea absolută a membrilor, care trebuie să reprezinte și majoritatea absolută a angajaților; fiecare membru are un vot. Dacă acordul diminuează participarea, este necesar votul a două treimi dintre membri, reprezentând cel puțin două treimi dintre angajați, inclusiv membri care reprezintă angajații din cel puțin două state, în ipotezele art. 6: fuziune cu participare preexistentă pentru minimum 25% din totalul angajaților sau celelalte forme indicate de lege cu participare pentru minimum 50%. Aceste procente măsoară angajații acoperiți de participarea existentă, nu numărul locurilor românești în grupul de negociere. [18]

Transformarea unei societăți existente în SE are o protecție proprie: acordul trebuie să păstreze, pentru toate elementele implicării angajaților, cel puțin nivelul anterior. În regimul de referință continuă și aspectele participării aplicate înainte de înregistrare. Nu reduce analiza la numărul de ședințe sau la simpla existență a unui reprezentant. [21]

Pentru pregătirea negocierii, pune alături proiectul de constituire, efectivele pe societăți și state, actele de desemnare a grupului, regulile de participare existente și propunerile de acord. Compararea situației de dinainte și de după transformare permite aplicarea protecției de echivalență. [17] [19] [21]

Dacă acordul SE nu se încheie

Pentru o SE al cărei sediu urmează să fie în România, dispozițiile de referință se aplică de la înregistrare dacă părțile aleg acest lucru sau dacă sunt îndeplinite împreună următoarele condiții: termenul negocierii a expirat fără acord, organul competent al fiecărei societăți participante acceptă regulile de referință și continuarea înregistrării, iar grupul special nu a decis neinițierea/oprirea negocierilor. Simpla expirare a celor șase luni nu descrie singură toate condițiile legale. [20] [22]

În materia participării, regulile de referință disting între transformare și celelalte forme. La fuziune, pragul participării preexistente este de 25% din totalul angajaților; pentru celelalte forme indicate de art. 22, inclusiv filiala, este de 50%. Și sub aceste praguri se poate aplica participarea dacă grupul special decide astfel. Dacă niciuna dintre societățile participante nu era supusă unor reguli de participare înainte de înregistrare, SE nu este obligată prin aceste dispoziții de referință să introducă participarea în organul de administrare/control. Obligațiile de informare și consultare se analizează distinct. [15] [21] [22]

Grupul special poate decide să nu înceapă sau să încheie negocierile cu două treimi dintre membri, reprezentând cel puțin două treimi dintre angajați și incluzând reprezentarea din cel puțin două state. Această opțiune nu este disponibilă, în condițiile art. 8, pentru transformarea unei societăți în care exista participare. Decizia de oprire înlătură aplicarea dispozițiilor de referință și lasă relevante reglementările naționale, precum și delimitarea CEI prevăzută de art. 8 din Legea nr. 217/2005. [23] [14]

După o asemenea decizie, reconvocarea poate fi cerută în scris de cel puțin 10% dintre angajați sau dintre reprezentanții lor, în sfera descrisă de art. 8 alin. (4), de regulă după doi ani; părțile pot conveni reluarea mai devreme. Dacă această nouă negociere nu produce un acord, dispozițiile de referință nu devin aplicabile doar din cauza eșecului ei. [23]

Resurse, confidențialitate și dovezi ale consultării

Pentru CEI și grupul special de negociere, legea protejează participarea la reuniuni, plata salariului pentru absența necesară exercitării atribuțiilor și accesul la formare atunci când este necesar. Reprezentanții nu pot fi discriminați, concediați ori sancționați ca urmare a exercitării atribuțiilor legale. Protecția privește exercitarea mandatului; nu este formulată ca o imunitate generală față de orice măsură a angajatorului. [24]

Informațiile CEI comunicate cu titlu confidențial nu se transmit terților nici după expirarea mandatului. Refuzul conducerii centrale din România de a comunica anumite informații trebuie să se bazeze pe criterii obiective privind prejudicierea sau afectarea gravă a funcționării și să fie motivat în scris. Pentru SE, HG nr. 187/2007 prevede propriile obligații de confidențialitate și justificare a necomunicării. Distinge, în corespondență, între transmiterea sub confidențialitate și refuzul de transmitere. [24] [25]

Păstrează separat cererile, dovezile comunicării, raportul primit, solicitările de completare, convocările, punctul de vedere al reprezentanților și răspunsul conducerii. În România, procesul-verbal de încheiere a consultării trebuie să consemneze pozițiile părților. Pentru documentele europene, forma și circuitul lor se stabilesc prin regulile procedurii și acordul aplicabil; dosarul cronologic te ajută să verifici dacă fiecare etapă a avut loc la timp. [7] [11] [12] [30]

Calendarul modificărilor europene adoptate în 2025

Directiva (UE) 2025/2450 stabilește un calendar pentru statele membre: măsurile naționale de transpunere trebuie adoptate și publicate până la 1 ianuarie 2028. Aplicarea lor generală este prevăzută de la 2 ianuarie 2029; dispozițiile care transpun art. 1 pct. 12 și 13, în măsura în care privesc art. 14 și art. 14a alin. (1)-(3), se aplică de la 2 ianuarie 2028. Acestea sunt date fixe de calendar, nu termene calculate de la o cerere a salariaților. [31] [32]

Intrarea în vigoare a directivei și aplicarea măsurilor naționale sunt etape diferite. Art. 3 leagă intrarea în vigoare de a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial; art. 2 fixează separat datele aplicării. Prin urmare, pentru o restructurare din 2026, noile cerințe nu trebuie tratate ca aplicabile anticipat doar pentru că directiva a intrat în vigoare. Calendarul european nu înlătură obligațiile naționale și obligațiile asumate prin acordul CEI care se aplică deja situației. [32] [33] [34]

Termene și repere procedurale

REGULĂCEI: convocarea grupului special
Interval

30 de zile

De când începe

Comunicarea către conducerea centrală a componenței grupului special de negociere.

Cum se aplică

Termenul se raportează la data comunicării componenței, nu la solicitarea inițială de negocieri.

Consecințe

Conducerea centrală trebuie să convoace reuniunea în acest interval. [6]

[6]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este obligația de convocare a reuniunii pentru negocierea acordului, în procedura română.

REGULĂCEI: refuzul de a deschide negocierile
Interval

6 luni

De când începe

Solicitarea salariaților formulată potrivit art. 11 alin. (1).

Cum se aplică

Șase luni de la data solicitării salariaților; păstrează solicitarea și dovada transmiterii.

Consecințe

Refuzul deschiderii negocierilor în acest interval conduce la aplicarea dispozițiilor subsidiare și constituirea CEI potrivit acestora. [8]

[8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen general de amânare a informării sau a convocării grupului special.

REGULĂCEI: negocieri fără acord
Interval

3 ani

De când începe

Solicitarea salariaților formulată potrivit art. 11 alin. (1).

Cum se aplică

Trei ani de la aceeași solicitare, nu de la prima ședință.

Consecințe

Se constituie CEI conform dispozițiilor subsidiare dacă sunt îndeplinite condițiile art. 27 alin. (1) lit. c). [8]

[8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Grupul special nu trebuie să fi decis oprirea ori neinițierea negocierilor potrivit art. 21.

REGULĂCEI: reluarea după decizia de oprire
Interval

Cel mai devreme după 2 ani

De când începe

Decizia grupului special de a opri ori de a nu iniția negocierile.

Cum se aplică

Intervalul se calculează de la data deciziei grupului special.

Consecințe

Poate fi introdusă o nouă solicitare de convocare/constituire a grupului special. [7]

[7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Părțile pot stabili un termen mai scurt.

  • Dispozițiile subsidiare nu se aplică în urma deciziei de oprire.

REGULĂCEI: reuniunea periodică și comunicarea datei
Interval

Cel puțin o reuniune pe an; comunicarea datei cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte

De când începe

Organizarea reuniunii periodice prevăzute de art. 35.

Cum se aplică

Cele 15 zile calendaristice se raportează înapoi la data reuniunii; aceasta este comunicată și conducerilor locale.

Consecințe

Asigură convocarea și informarea pentru reuniunea periodică. [11] [7]

[11][7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Regula face parte din dispozițiile subsidiare; pentru un acord CEI se verifică art. 26 și clauzele acordului.

  • Nu este termenul universal de notificare a unei restructurări.

REGULĂCEI: situația excepțională și punctul de vedere
Interval

Reuniune în cel mai scurt timp posibil; punct de vedere până la 10 zile de la reuniune

De când începe

Situația/decizia excepțională și solicitarea reuniunii de către CEI ori comitetul restrâns; pentru punctul de vedere, data reuniunii.

Cum se aplică

Punctul de vedere poate fi exprimat la sfârșitul reuniunii ori într-un termen rezonabil, fără a depăși 10 zile de la reuniune.

Consecințe

Reprezentanții transmit punctul de vedere în intervalul legal, iar reuniunea nu înlătură prerogativele conducerii. [12] [7]

[12][7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică în regimul subsidiar prevăzut de art. 36–37, ținând seama de art. 26 pentru un CEI constituit prin acord.

  • Cele 10 zile nu se calculează de la anunțarea restructurării și nu înlocuiesc obligația unei consultări eficiente.

REGULĂRomânia: consultarea înaintea implementării
Interval

Înainte de implementarea deciziei

De când începe

Decizie susceptibilă să modifice important organizarea muncii, relațiile contractuale sau raporturile de muncă, în sfera art. 31 alin. (2).

Cum se aplică

Informarea și consultarea se inițiază și se finalizează anterior implementării; legea nu fixează aici un număr unic de zile.

Consecințe

Angajații trebuie să poată formula propuneri de protecție a drepturilor lor înaintea implementării. [26] [27] [10]

[26][27][10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Angajații sunt reprezentați potrivit art. 102 alin. (1) lit. B.

  • Procedurile specifice de concediere colectivă și transfer rămân distincte.

REGULĂRomânia: începerea consultării la cerere
Interval

Cel mult 10 zile calendaristice

De când începe

Comunicarea cererii scrise a angajaților care consideră că există o amenințare la adresa locurilor lor de muncă.

Cum se aplică

Se numără intervalul în zile calendaristice de la comunicarea solicitării; se păstrează dovada datei comunicării.

Consecințe

Angajatorul începe procesul de informare și consultare în acest interval. [28]

[28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește începerea consultării naționale, nu punctul de vedere ulterior al CEI.

REGULĂSE: negocierea acordului de implicare
Interval

6 luni; prin acord, cel mult 1 an în total

De când începe

Înființarea grupului special de negociere.

Cum se aplică

Negocierile încep imediat; termenul inițial și plafonul total se raportează la aceeași dată de înființare.

Consecințe

La expirarea termenului aplicabil fără acord se examinează condițiile legale pentru regulile de referință. [20] [22]

[20][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Prelungirea cere acordul părților.

  • Lipsa acordului nu este singura condiție de aplicare a dispozițiilor de referință; se verifică și art. 23.

REGULĂSE: reconvocarea după decizia de oprire
Interval

De regulă, după 2 ani

De când începe

Decizia de a nu începe sau de a încheia negocierile, adoptată potrivit art. 8.

Cum se aplică

Intervalul pornește de la decizia grupului; reconvocarea cere solicitarea scrisă a cel puțin 10% dintre angajați ori reprezentanții lor, în sfera art. 8 alin. (4).

Consecințe

Grupul poate fi reconvocat; eșecul negocierii reluate nu declanșează dispozițiile de referință. [23]

[23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Părțile pot conveni reluarea mai devreme.

  • Opțiunea de oprire nu este disponibilă pentru transformarea cu participare preexistentă descrisă de art. 8 alin. (3).

REGULĂUE: adoptarea și publicarea măsurilor de transpunere
Interval

Dată fixă: 1 ianuarie 2028

De când începe

Calendarul stabilit pentru statele membre prin art. 2 alin. (1) din Directiva (UE) 2025/2450.

Cum se aplică

Este o dată calendaristică expresă; nu se calculează de la o cerere a salariaților, de la o reuniune sau de la anunțul unei restructurări.

Consecințe

Statele membre adoptă și publică măsurile necesare transpunerii până la data fixă prevăzută de art. 2 alin. (1). [31]

[31]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Data adoptării și publicării este distinctă de data aplicării măsurilor naționale.

REGULĂUE: aplicarea generală a măsurilor de transpunere
Interval

Dată fixă: 2 ianuarie 2029

De când începe

Calendarul stabilit pentru statele membre prin art. 2 alin. (1) din Directiva (UE) 2025/2450.

Cum se aplică

Este o dată calendaristică expresă; nu se calculează de la o cerere a salariaților, de la o reuniune sau de la anunțul unei restructurări.

Consecințe

Statele membre aplică, de la această dată, măsurile de transpunere supuse regulii generale. [32]

[32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dispozițiile care transpun art. 1 pct. 12 și 13, în măsura în care privesc art. 14 și art. 14a alin. (1)-(3), au data distinctă de aplicare 2 ianuarie 2028.

REGULĂUE: aplicarea dispozițiilor tranzitorii indicate
Interval

Dată fixă: 2 ianuarie 2028

De când începe

Calendarul stabilit pentru statele membre prin art. 2 alin. (1) din Directiva (UE) 2025/2450.

Cum se aplică

Este o dată calendaristică expresă; nu se calculează de la o cerere a salariaților, de la o reuniune sau de la anunțul unei restructurări.

Consecințe

Statele membre aplică de la această dată dispozițiile care transpun art. 1 pct. 12 și 13, în măsura în care privesc art. 14 și art. 14a alin. (1)-(3). [32]

[32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Această dată privește numai dispozițiile expres indicate; aplicarea generală a măsurilor de transpunere este prevăzută pentru 2 ianuarie 2029.

Lista ta de pași

  • Confirmă forma juridică: grup obișnuit, SE sau SCE, apoi identifică regimul european aplicabil. [14] [15] [16]

  • Pentru CEI, cere structura și media efectivelor pe doi ani; identifică conducerea centrală și păstrează dovada cererii. [1] [2] [3]

  • Verifică proveniența solicitării de negociere din cel puțin două state și documentele de desemnare a grupului special. [4] [5]

  • La restructurare, citește acordul CEI, cere raportul asupra măsurilor propuse și fixează calendarul potrivit tipului de reuniune. [7] [11] [12]

  • Coordonează consultarea europeană cu cea națională și păstrează procesul-verbal al consultării din România. [10] [26] [27] [30]

  • Pentru SE, documentează participarea existentă, votul grupului și respectarea plafonului total de un an al negocierilor. [18] [20] [21]

  • Identifică expres temeiul aplicării dispozițiilor de referință; consemnează acceptarea conducerilor participante și decizia grupului special. [22] [23]

Întrebări frecvente

Filiala românească trebuie să aibă singură 1.000 de salariați?

Nu. Pentru grup, pragul de 1.000 privește totalul din statele UE/SEE. Se cer și cel puțin două întreprinderi în state diferite, dintre care una cu minimum 150 de salariați într-un stat și alta cu minimum 150 în alt stat. Se folosește media efectivelor din cei doi ani anteriori inițierii negocierii, incluzând timpul parțial. [1]

Există întotdeauna 15 zile între informarea CEI și restructurare?

Nu rezultă o asemenea regulă generală. În regimul subsidiar român, cele 15 zile calendaristice privesc anunțarea datei reuniunii periodice. Pentru situații excepționale, reuniunea solicitată are loc cât mai repede, iar CEI poate formula punctul de vedere cel târziu în 10 zile de la reuniune. Pentru CEI constituit prin acord, verifică procedura convenită și aplicabilitatea regulilor subsidiare. [7] [11] [12]

O ședință a CEI înlocuiește consultarea salariaților din România?

Nu. Cele două niveluri sunt corelate, iar în lipsa unor modalități convenite și în condițiile legii consultările se desfășoară concomitent. Pentru deciziile naționale descrise de art. 31 alin. (2) din Legea nr. 367/2022, informarea și consultarea se inițiază și se finalizează înaintea implementării, prin reprezentarea legală corespunzătoare. [10] [26] [27]

Negocierea SE poate dura șase luni plus încă un an?

Nu. Regula este de șase luni de la înființarea grupului special. Prin acord, durata totală poate fi extinsă până la cel mult un an de la aceeași dată. Aplicarea dispozițiilor de referință în lipsa acordului depinde și de celelalte condiții din art. 23. [20] [22]

Transformarea în SE poate elimina participarea deja existentă?

Acordul pentru SE constituită prin transformare trebuie să asigure, pentru toate elementele implicării, un nivel cel puțin echivalent cu cel anterior. În regimul de referință se mențin aspectele participării preexistente; opțiunea de a renunța la negociere nu poate fi folosită în situația de transformare cu participare existentă descrisă de art. 8. [21] [23]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Pentru grupul de dimensiune comunitară, pragurile de 1.000 în UE/SEE, două întreprinderi în state diferite și câte 150 în două întreprinderi din state diferite sunt cumulative; efectivele se calculează ca medie pe doi ani. [1]

  • Datele privind structura și efectivele necesare inițierii nu pot fi condiționate de depunerea cererii de negociere. [3]

  • În procedura română, cererea scrisă de negociere CEI poate proveni de la minimum 100 de salariați/reprezentanții lor din cel puțin două entități din două state; conducerea poate iniția și din oficiu. [4]

  • Refuzul de deschidere în șase luni și lipsa acordului după trei ani, în condițiile art. 27, conduc la constituirea CEI în regim subsidiar. [8]

  • Termenele din capitolul IV nu se transferă automat asupra unui CEI constituit prin acord; art. 26 și acordul stabilesc aplicabilitatea. [7]

  • În regimul subsidiar, 15 zile calendaristice privesc anunțarea reuniunii periodice; cel mult 10 zile privesc punctul de vedere după reuniunea excepțională. [11] [12]

  • Informarea utilă presupune date adecvate proiectului; lista de documente propusă este o organizare practică, nu o listă legală închisă. [13]

  • Consultarea europeană se corelează cu cea națională și nu înlătură procedurile române privind transferul sau concedierile colective. [10]

  • Pentru deciziile importante descrise de art. 31 alin. (2), consultarea națională se încheie înainte de implementare; la cererea scrisă pentru amenințarea locurilor de muncă începe în cel mult 10 zile calendaristice. [26] [27] [28]

  • SE negociază prin grup special desemnat potrivit HG nr. 187/2007; în România desemnarea aparține mai întâi sindicatelor legal constituite. [17]

  • Negocierile SE durează până la șase luni, cu posibilitatea convenită a prelungirii până la un an total de la înființarea grupului. [20]

  • La transformarea în SE, acordul trebuie să păstreze pentru toate elementele implicării cel puțin nivelul anterior. [21]

  • Participarea preexistentă și procentele de 25%/50% influențează majoritățile și aplicarea regulilor de referință; ele nu sunt praguri generale de constituire a grupului special SE. [18] [22]

  • Aplicarea dispozițiilor de referință pentru o SE cu sediul în România cere acordul părților sau condițiile cumulative de la art. 23; expirarea negocierii nu este suficientă singură. [22]

  • Regimul SE/SCE este distinct de CEI, iar art. 8 din Legea nr. 217/2005 prevede excepția privind revenirea la regimul CEI după decizia de neinițiere/oprire a negocierii specifice. [14]

  • Calendarul Directivei (UE) 2025/2450 distinge adoptarea și publicarea transpunerii până la 1 ianuarie 2028, aplicarea generală de la 2 ianuarie 2029 și aplicarea excepțiilor tranzitorii indicate de la 2 ianuarie 2028. [31] [32]

Dosarul reprezentării și calendarul consultării

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 6 pct. 2, 4–7 și 13, inclusiv paragraful final · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 pct. 2, 4–7 și 13, inclusiv paragraful final
    În sensul prevederilor prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:1. întreprindere - o entitate publică sau privată care desfășoară o activitate economică, cu scop lucrativ sau nu; 2. grup de întreprinderi - un grup cuprinzând o întreprindere care exercită controlul și întreprinderile controlate; 3. reprezentanții salariaților - reprezentanții organizațiilor sindicale sau persoanele alese și mandatate să reprezinte salariații, potrivit legii și/sau practicii naționale; 4. întreprindere de dimensiune comunitară - întreprinderea care angajează minimum 1.000 de salariați în statele membre și, în cel puțin două state membre diferite, cel puțin 150 de salariați în fiecare dintre acestea; 5. întreprindere care exercită controlul în cadrul grupului de întreprinderi - întreprinderea care poate exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi, denumită întreprindere controlată, în temeiul dreptului de proprietate, al participării financiare sau al regulilor care o guvernează.Se prezumă capacitatea de a exercita o influență dominantă, fără a se exclude însă proba contrară, atunci când o întreprindere, direct sau indirect, îndeplinește unul dintre următoarele criterii:a) poate numi mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație, comitetului de direcție sau ai consiliului de supraveghere al unei alte întreprinderi; b) controlează majoritatea voturilor atașate acțiunilor emise de o altă întreprindere; c) deține majoritatea capitalului social subscris al unei alte întreprinderi. Drepturile de vot și de numire pe care le deține întreprinderea care exercită controlul le includ pe cele ale oricărei alte întreprinderi controlate și pe cele ale oricărei persoane sau ale oricărui organism care acționează în nume propriu, dar în interesul întreprinderii care exercită controlul sau al oricărei alte întreprinderi controlate.Nu este considerată întreprindere care exercită controlul aceea care deține participații într-o altă întreprindere, atunci când prima dintre acestea se găsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 11 lit. b) sau c) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Nu se prezumă exercitarea unei influențe dominante exclusiv pe baza faptului că un reprezentant își exercită atribuțiile, în conformitate cu prevederile legii, cu privire la lichidare, faliment, insolvabilitate, încetare de plăți sau o procedură similară.Atunci când două sau mai multe întreprinderi dintr-un grup îndeplinesc unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c) ale prezentului punct, este considerată întreprindere care exercită controlul aceea care îndeplinește criteriul prevăzut la lit. a), fără a se exclude însă posibilitatea probei că o altă întreprindere are capacitatea de a exercita o influență dominantă.Legislația aplicabilă pentru a determina dacă o întreprindere este o întreprindere care exercită controlul este cea a statului membru care guvernează întreprinderea respectivă. Dacă legislația care guvernează întreprinderea nu este cea a unui stat membru, legislația aplicabilă este cea a statului membru pe al cărui teritoriu este situat reprezentantul întreprinderii sau, în absența unui astfel de reprezentant, conducerea centrală a întreprinderii din grup care angajează cel mai mare număr de salariați; 6. grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară - grupul de întreprinderi care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) angajează cel puțin 1.000 de salariați în statele membre; b) conține cel puțin două întreprinderi membre ale grupului în state membre diferite; c) cel puțin o întreprindere membră a grupului angajează minimum 150 de salariați într-un stat membru și cel puțin o altă întreprindere membră a grupului angajează minimum 150 de salariați într-un alt stat membru; 7. conducerea centrală - conducerea centrală a întreprinderii de dimensiune comunitară sau conducerea centrală a întreprinderii care exercită controlul în cadrul grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; 8. informare - transmiterea de date de către angajator către reprezentanții salariaților, pentru a le permite să se familiarizeze cu subiectul tratat și să îl examineze în cunoștință de cauză; informarea se face într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzător, pentru a permite reprezentanților salariaților să examineze problema în mod adecvat și să pregătească, dacă este cazul, consultarea; 9. consultare - schimbul de opinii și stabilirea unui dialog între reprezentanții salariaților și conducerea centrală sau orice alt nivel de conducere. Consultarea are loc:a) într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzătoare, pentru a permite reprezentanților salariaților să elaboreze un punct de vedere; b) pe baza informațiilor puse la dispoziția reprezentanților salariaților privind măsurile propuse la care se referă consultarea; c) fără a afecta responsabilitățile conducerii; d) într-un termen rezonabil, care poate fi luat în considerare în cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; 10. salariatul - persoana încadrată în muncă în baza unui contract individual de muncă sau de ucenicie; 11. comitetul european de întreprindere - comitetul constituit conform prevederilor cuprinse în cap. III sau IV, în vederea informării și consultării salariaților; 12. grupul special de negociere - grupul constituit în conformitate cu prevederile art. 16 și 17, în vederea negocierii cu conducerea centrală cu privire la constituirea comitetului european de întreprindere sau la instituirea procedurii de informare și consultare a salariaților; 13. state membre - statele membre ale Uniunii Europene și celelalte state aparținând Spațiului Economic European. Pentru stabilirea numărului de salariați, în cazul întreprinderilor de dimensiune comunitară și al grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară, se ia în calcul numărul mediu de salariați, inclusiv salariații încadrați cu contract individual de muncă cu timp parțial, angajați în cursul a 2 ani anteriori datei la care s-a inițiat negocierea prevăzută la art. 11.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 7 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 7
    (1) Prezenta lege se aplică:a) întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară care au conducerea centrală în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European; b) întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într-un stat membru, dar și-a desemnat un reprezentant în România; c) întreprinderilor de dimensiune comunitară și grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară a căror conducere centrală nu este situată într-un stat membru și nici nu și-a desemnat un reprezentant într-un stat membru, atunci când filiala, sucursala sau orice alt sediu secundar al unei astfel de întreprinderi ori, după caz, întreprinderea membră a grupului care angajează cel mai mare număr de salariați într-un stat membru este situată în România. (2) În aplicarea prezentei legi, reprezentantul prevăzut la alin. (1) lit. b) și, respectiv, conducerea întreprinderii, filialei, sucursalei sau a oricărui alt sediu secundar prevăzut la alin. (1) lit. c) sunt considerați drept conducere centrală.(3) Atribuțiile și competența comitetului european de întreprindere, precum și sfera procedurii de informare și consultare acoperă toate filialele, sucursalele și celelalte sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară de pe teritoriul statelor membre și toate întreprinderile membre ale grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară de pe teritoriul statelor membre, cu excepția cazului în care acordul prevăzut la art. 22 stabilește o arie mai largă de aplicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 10 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 10
    (1) Conducerea fiecărei întreprinderi din cadrul grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară, a fiecărei filiale, sucursale sau a fiecărui sediu secundar al unei întreprinderi de dimensiune comunitară, precum și conducerea centrală ori conducerea centrală prezumată în sensul art. 7 alin. (1) lit. c) a întreprinderii sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară sunt responsabile de obținerea și transmiterea către părțile interesate de aplicarea prezentei legi a informațiilor necesare deschiderii negocierilor prevăzute la art. 11, în special a informațiilor referitoare la structura întreprinderii ori a grupului și la efectivele sale.(2) În sensul alin. (1), prin parte interesată se înțelege salariații și reprezentanții salariaților unei întreprinderi sau ai unui grup de întreprinderi de dimensiune comunitară, conducerea centrală situată în România, reprezentantul conducerii centrale în România, în cazul în care a fost desemnat, sau, în absența unui astfel de reprezentant, conducerea centrală prezumată în sensul art. 7 alin. (1) lit. c).(3) Informațiile prevăzute la alin. (1) se referă în special la informațiile privind numărul de salariați prevăzut la art. 6 pct. 4 și 6.(4) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt necesare pentru a permite salariaților sau reprezentanților acestora să adreseze cererea privind inițierea negocierilor pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare prevăzută la art. 11 și nu pot fi condiționate de primirea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 11 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11
    (1) Conducerea centrală situată în România inițiază negocieri pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare și consultare, din oficiu sau la solicitarea scrisă a cel puțin 100 de salariați ori, după caz, a reprezentanților acestora din cel puțin două întreprinderi sau filiale, sucursale ori alte sedii secundare situate în cel puțin două state membre diferite.(2) Cererea privind inițierea negocierilor pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare și consultare se adresează conducerii centrale definite potrivit prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 12–17 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    art. 12–17
    În vederea constituirii comitetului european de întreprindere sau a instituirii procedurii de informare și consultare a salariaților, se creează un grup special de negociere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–17
    Grupul special de negociere are rolul de a stabili cu conducerea centrală din România, printr-un acord scris, domeniul de aplicare, componența, atribuțiile și durata mandatului comitetului sau comitetelor europene de întreprindere ori modalitățile de aplicare a uneia sau mai multor proceduri de informare și consultare a salariaților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–17
    Grupul special de negociere este compus din membrii desemnați sau aleși în număr proporțional cu numărul de salariați angajați în fiecare stat membru de către întreprinderea de dimensiune comunitară sau de grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară, alocându-se fiecărui stat membru câte un loc pentru fiecare tranșă de salariați angajați în statul membru respectiv care reprezintă 10% din numărul de salariați angajați în toate statele membre în ansamblu sau o fracțiune din tranșa respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–17
    (1) În România membrii grupului special de negociere sunt desemnați de către reprezentanții salariaților din România ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. În situația inexistenței acestor reprezentanți, membrii grupului special de negociere sunt desemnați cu majoritatea voturilor salariaților din România ai întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară.(2) Membrii grupului special de negociere pot alege un președinte dintre ei și pot adopta un regulament de organizare și funcționare.(3) Regulamentul de organizare și funcționare va cuprinde modul concret de desemnare sau de alegere a membrilor grupului special de negociere, precum și aspecte referitoare la suspendarea, revocarea ori încetarea mandatelor acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–17
    Pentru asigurarea continuității în cadrul grupului special de negociere în situații prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare, se constituie o listă de rezervă, alocându-se fiecărui stat membru câte un înlocuitor pentru fiecare tranșă de salariați angajați în statul membru, respectiv care reprezintă 10% din numărul de salariați angajați în toate statele membre în ansamblu sau o fracțiune din tranșa respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 12–17
    (1) Conducerea centrală situată în România este informată cu privire la componența grupului special de negociere și a persoanelor care figurează pe lista de rezervă, precum și asupra deschiderii negocierilor.(2) Conducerea centrală informează, de asemenea, conducerile filialelor, sucursalelor și ale altor sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară, conducerile întreprinderilor care compun grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară, precum și organizațiile europene competente ale salariaților și ale angajatorilor, consultate de Comisia Europeană în baza art. 154 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.(3) Obligația de informare revine părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 18–20 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 18–20
    (1) Cheltuielile aferente negocierilor acordului pentru constituirea comitetului european de întreprindere sau pentru instituirea procedurii de informare și consultare a salariaților se suportă de conducerea centrală.(2) Conducerea centrală depune toate diligențele în vederea asigurării membrilor grupului special de negociere a resurselor materiale și financiare necesare îndeplinirii atribuțiilor lor.(3) În măsura în care conducerea centrală și grupul special de negociere nu decid altfel, atunci când grupul special de negociere este asistat de experți, conducerea centrală va suporta cheltuielile numai pentru un expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 18–20
    (1) Conducerea centrală convoacă, în termen de 30 de zile de la data comunicării componenței grupului special de negociere, o reuniune cu membrii acestuia, în scopul încheierii unui acord privind constituirea comitetului european de întreprindere sau instituirea procedurii de informare și consultare a salariaților. Conducerea centrală informează despre aceasta conducerile locale.(2) Grupul special de negociere are dreptul de a se reuni anterior și după fiecare reuniune cu conducerea centrală, dispunând de toate mijloacele necesare comunicării, fără ca reprezentanții conducerii centrale să fie prezenți la reuniunile respective.(3) În scopul realizării atribuțiilor sale, grupul special de negociere poate fi asistat de către experți, la alegerea sa, care poate cuprinde reprezentanți ai organizațiilor sindicale prevăzute la art. 17 alin. (2). Experții și reprezentanții sindicali respectivi pot asista, cu titlu consultativ, la reuniunile de negociere, la solicitarea grupului special de negociere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 18–20
    În vederea încheierii acordului prevăzut la art. 22, deciziile grupului special de negociere se iau cu votul majorității membrilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    (1) Comitetul european de întreprindere sau procedura de informare și consultare se instituie, după modalitățile prevăzute de prezenta lege, în fiecare întreprindere de dimensiune comunitară și în fiecare grup de întreprinderi de dimensiune comunitară, definite potrivit art. 6.(2) Modalitățile de informare și consultare a salariaților prevăzute la alin. (1) se definesc și se aplică în baza principiului eficienței, astfel încât să se asigure exercitarea efectivă a dreptului de informare și consultare transnațională a salariaților și să se permită luarea unor decizii eficiente de către întreprinderi sau grupuri de întreprinderi.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară include una sau mai multe întreprinderi ori unul sau mai multe grupuri de întreprinderi care sunt, de asemenea, de dimensiune comunitară, comitetul european de întreprindere se constituie la nivelul grupului, în afara cazului în care acordul la care se referă art. 22 prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    (1) Grupul special de negociere poate decide, cu majoritatea a două treimi din numărul voturilor, să oprească negocierile cu conducerea centrală sau să nu le inițieze.(2) În situația prevăzută la alin. (1) și în lipsa unui acord între grupul special de negociere și conducerea centrală, prin care se decide altfel, grupul special de negociere se dizolvă.(3) O nouă solicitare de convocare, respectiv de constituire a grupului special de negociere poate fi introdusă cel mai devreme după 2 ani de la data deciziei prevăzute la alin. (1), cu excepția situației în care părțile fixează un termen mai scurt.(4) În situația luării unei decizii în condițiile alin. (1), dispozițiile subsidiare prevăzute în prezenta lege nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    (1) Acordul dintre grupul special de negociere și conducerea centrală are ca scop fie constituirea comitetului european de întreprindere, fie instituirea procedurii de informare și consultare a salariaților.(2) Acordul trebuie să se încheie în formă scrisă.(3) Acordul nu aduce atingere drepturilor la informare și consultare ale salariaților, prevăzute de legislația română în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    Acordul privind constituirea și funcționarea comitetelor europene de întreprindere stabilește cel puțin:a) întreprinderile care compun grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară sau filialele, sucursalele ori alte sedii secundare ale întreprinderii de dimensiune comunitară cărora li se aplică acordul; b) componența comitetului european de întreprindere, numărul de membri, repartiția locurilor, ținând seama de necesitatea unei reprezentări echilibrate a salariaților în funcție de activități, categorii și sexe, precum și durata mandatului membrilor; c) atribuțiile și procedura de informare și consultare a comitetului european de întreprindere, precum și modalitățile de corelare a informării și consultării comitetului european de întreprindere și a informării și consultării organizațiilor naționale de reprezentare a salariaților, cu respectarea principiului enunțat la art. 3; d) locul, frecvența și durata reuniunilor comitetului; e) după caz, componența, modalitățile de numire, atribuțiile și modalitățile de reunire a comitetului restrâns constituit în cadrul comitetului european de întreprindere; f) resursele financiare și materiale necesare funcționării, care vor fi alocate comitetului; g) data de intrare în vigoare a acordului și durata acestuia, procedura de modificare sau încetare a acordului, condițiile și procedura de renegociere a acestuia, inclusiv, după caz, atunci când intervin modificări ale structurii întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    (1) Conducerea centrală și grupul special de negociere pot conveni, prin acord scris, să instituie una sau mai multe proceduri de informare și consultare, în loc să constituie un comitet european de întreprindere.(2) În situația prevăzută la alin. (1), acordul trebuie să prevadă modalitățile concrete în care reprezentanții salariaților au dreptul de a se reuni pentru a fi informați și de a se consulta cu conducerea centrală în privința informațiilor care le sunt comunicate, respectiv de a se reuni pentru a discuta cu privire la informațiile care le sunt comunicate.(3) Informațiile prevăzute la alin. (2) se referă, în principal, la aspectele transnaționale care afectează considerabil interesele salariaților întreprinderii de dimensiune comunitară sau ai grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 2 alin. (3), art. 21–24 și art. 26
    Acordului prevăzut la art. 22 nu i se aplică dispozițiile subsidiare din prezenta lege, dacă prin acesta nu se prevede contrariul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 27 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    (1) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile în oricare dintre situațiile următoare:a) conducerea centrală și grupul special de negociere decid astfel; b) conducerea centrală refuză deschiderea negocierilor în termen de 6 luni de la data solicitării salariaților, formulată potrivit art. 11 alin. (1); c) în termen de 3 ani de la data solicitării salariaților, formulată potrivit art. 11 alin. (1), conducerea centrală și grupul special de negociere nu sunt în măsură să încheie un acord și grupul special de negociere nu a luat decizia prevăzută la art. 21 alin. (1). (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) se constituie un comitet european de întreprindere, în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 25 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 25
    (1) În cazul în care intervin modificări semnificative ale structurii întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară și, fie în absența unor dispoziții prevăzute de acordurile în vigoare, fie în cazul unor conflicte între dispozițiile prevăzute în două sau mai multe acorduri aplicabile, conducerea centrală inițiază, din proprie inițiativă ori în urma primirii unei cereri scrise din partea a cel puțin 100 de salariați sau a reprezentanților acestora din cel puțin două întreprinderi ori filiale, sucursale sau alte sedii secundare situate în cel puțin două state membre diferite, negocierile prevăzute la art. 11.(2) Cel puțin 3 membri ai comitetului european de întreprindere existent sau ai fiecăruia dintre comitetele europene de întreprindere existente sunt desemnați ori aleși membri ai grupului special de negociere, în afara membrilor aleși sau desemnați în aplicarea dispozițiilor prevăzute la art. 14-17.(3) Pe durata acestor negocieri, comitetul european de întreprindere existent continuă să funcționeze în conformitate cu modalitățile adoptate prin acord între membrii acestui comitet și conducerea centrală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 3–4 și art. 56 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 3–4 și art. 56
    (1) Informarea și consultarea salariaților se efectuează la un nivel relevant de conducere și de reprezentare, în funcție de subiectul tratat.(2) În sensul alin. (1), competența comitetului european de întreprindere și domeniul de aplicare a procedurii de informare și consultare a lucrătorilor, reglementată de prezenta lege, se limitează la aspectele transnaționale.(3) Aspectele transnaționale prevăzute la alin. (2) sunt acele aspecte care se referă la întreprinderea de dimensiune comunitară sau grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară, ca întreg, ori la cel puțin două întreprinderi sau filiale, sucursale ori alte sedii secundare ale unei întreprinderi sau ale grupului, situate în două state membre diferite.(4) În stabilirea caracterului de transnaționalitate a unui aspect se iau în considerare, indiferent de numărul de state membre implicate, nivelul de conducere și de reprezentare pe care îl implică, precum și amploarea posibilelor efecte asupra forței de muncă europene sau care presupun transferuri de activități între state membre.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3–4 și art. 56
    (1) Informarea și consultarea comitetului european de întreprindere sunt corelate cu informarea și consultarea organismelor naționale de reprezentare a salariaților, ținând seama în mod corespunzător de competențele și sfera de intervenție a fiecăreia dintre acestea și de principiile enunțate la art. 3.(2) Modalitățile de corelare a informării și consultării comitetului european de întreprindere cu informarea și consultarea organismelor naționale de reprezentare a salariaților sunt stabilite prin acordul prevăzut la art. 22.(3) În lipsa modalităților prevăzute la alin. (2) și în cazul în care se prevăd decizii care ar putea să producă modificări importante ale organizării muncii sau ale contractelor colective de muncă, procesele de informare și de consultare se desfășoară concomitent, la nivel național, de ramură sau grup de unități, după caz, și în cadrul comitetului european de întreprindere.(4) Exprimarea unui punct de vedere de către comitetul european de întreprindere nu aduce atingere capacității conducerii centrale de a organiza consultările necesare, respectând, în același timp, termenele prevăzute de legislațiile și/sau practicile naționale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3–4 și art. 56
    (1) Dispozițiile prezentei legi nu aduc atingere legislației române privind:a) cadrul general de informare și consultare a angajaților; b) procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective; c) procedurile specifice de informare și consultare în cazul transferului întreprinderii. (2) Prezenta lege nu aduce atingere nivelului general de protecție a salariaților în domeniul informării și consultării salariaților prevăzut de legislația română în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 35 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    (1) Conducerea centrală convoacă, cel puțin o dată pe an, o reuniune cu comitetul european de întreprindere, pentru a-l informa și a-l consulta cu privire la evoluția activității întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară și a perspectivelor acesteia, în baza unui raport elaborat de conducerea centrală.(2) Informarea comitetului european de întreprindere are în vedere, în special, următoarele aspecte:a) structura întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; b) situația economică și financiară a acestora; c) evoluția probabilă a activităților întreprinderii sau grupului de întreprinderi; d) producția și vânzările întreprinderii sau ale grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. (3) Informarea și consultarea comitetului european de întreprindere au în vedere, în special, următoarele aspecte:a) situația angajărilor și previziunile de dezvoltare în acest domeniu; b) investițiile; c) principalele modificări care privesc organizarea întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi; d) introducerea de noi metode de lucru sau noi procedee de producție; e) transferurile de producție, fuziunile, reducerea dimensiunii sau închiderea întreprinderilor, a filialelor, sucursalelor ori a altor sedii secundare sau a unor părți importante ale acestora; f) concedierile colective. (4) Consultarea are loc astfel încât să permită reprezentanților salariaților să se întâlnească cu conducerea centrală și să obțină un răspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula.(5) Conducerea centrală va comunică data reuniunii comitetului european de întreprindere și conducerilor locale, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 36–40 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    art. 36–40
    (1) Prin excepție de la prevederile art. 35, când intervin situații excepționale sau în cazul unor decizii care afectează considerabil interesele salariaților, în special în cazul schimbării sediului, închiderii întreprinderilor sau filialelor, sucursalelor ori a altor sedii secundare, concedierilor colective, comitetul restrâns sau, dacă acesta nu există, comitetul european de întreprindere are dreptul de a fi informat.(2) În această situație, comitetul european de întreprindere sau, după caz, comitetul restrâns are dreptul de a se reuni, la solicitarea sa, cu conducerea centrală din România sau cu orice alt nivel de conducere din cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară ori al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară care are competența să ia decizii, pentru a fi informat și consultat.(3) La reuniunea organizată cu comitetul restrâns au de asemenea dreptul să participe membrii care au fost aleși sau desemnați de filialele, sucursalele ori alte sedii secundare și/sau de întreprinderile care sunt direct afectate de măsurile sau deciziile respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 36–40
    (1) Reuniunea de informare și consultare prevăzută la art. 36 are loc în cel mai scurt timp posibil, pe baza unui raport elaborat de conducerea centrală sau de conducerile organizate la diferite niveluri.(2) Comitetul european de întreprindere poate exprima un punct de vedere cu privire la raport, la sfârșitul reuniunii sau într-un termen rezonabil, dar nu mai târziu de 10 zile de la data reuniunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 36–40
    Reuniunea prevăzută la art. 36 nu poate aduce atingere prerogativelor conducerii centrale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 36–40
    Informarea și consultarea prevăzute la art. 36 se efectuează fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 50-52.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 36–40
    Anterior și după orice reuniune cu conducerea centrală, comitetul european de întreprindere sau comitetul restrâns, care poate fi extins atunci când este cazul, potrivit prevederilor art. 36 alin. (3), are dreptul să se reunească fără să fie prezentă conducerea centrală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 6 pct. 8–9, art. 35 și art. 37 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 6 pct. 8–9, art. 35 și art. 37
    În sensul prevederilor prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:1. întreprindere - o entitate publică sau privată care desfășoară o activitate economică, cu scop lucrativ sau nu; 2. grup de întreprinderi - un grup cuprinzând o întreprindere care exercită controlul și întreprinderile controlate; 3. reprezentanții salariaților - reprezentanții organizațiilor sindicale sau persoanele alese și mandatate să reprezinte salariații, potrivit legii și/sau practicii naționale; 4. întreprindere de dimensiune comunitară - întreprinderea care angajează minimum 1.000 de salariați în statele membre și, în cel puțin două state membre diferite, cel puțin 150 de salariați în fiecare dintre acestea; 5. întreprindere care exercită controlul în cadrul grupului de întreprinderi - întreprinderea care poate exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi, denumită întreprindere controlată, în temeiul dreptului de proprietate, al participării financiare sau al regulilor care o guvernează.Se prezumă capacitatea de a exercita o influență dominantă, fără a se exclude însă proba contrară, atunci când o întreprindere, direct sau indirect, îndeplinește unul dintre următoarele criterii:a) poate numi mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație, comitetului de direcție sau ai consiliului de supraveghere al unei alte întreprinderi; b) controlează majoritatea voturilor atașate acțiunilor emise de o altă întreprindere; c) deține majoritatea capitalului social subscris al unei alte întreprinderi. Drepturile de vot și de numire pe care le deține întreprinderea care exercită controlul le includ pe cele ale oricărei alte întreprinderi controlate și pe cele ale oricărei persoane sau ale oricărui organism care acționează în nume propriu, dar în interesul întreprinderii care exercită controlul sau al oricărei alte întreprinderi controlate.Nu este considerată întreprindere care exercită controlul aceea care deține participații într-o altă întreprindere, atunci când prima dintre acestea se găsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 11 lit. b) sau c) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Nu se prezumă exercitarea unei influențe dominante exclusiv pe baza faptului că un reprezentant își exercită atribuțiile, în conformitate cu prevederile legii, cu privire la lichidare, faliment, insolvabilitate, încetare de plăți sau o procedură similară.Atunci când două sau mai multe întreprinderi dintr-un grup îndeplinesc unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c) ale prezentului punct, este considerată întreprindere care exercită controlul aceea care îndeplinește criteriul prevăzut la lit. a), fără a se exclude însă posibilitatea probei că o altă întreprindere are capacitatea de a exercita o influență dominantă.Legislația aplicabilă pentru a determina dacă o întreprindere este o întreprindere care exercită controlul este cea a statului membru care guvernează întreprinderea respectivă. Dacă legislația care guvernează întreprinderea nu este cea a unui stat membru, legislația aplicabilă este cea a statului membru pe al cărui teritoriu este situat reprezentantul întreprinderii sau, în absența unui astfel de reprezentant, conducerea centrală a întreprinderii din grup care angajează cel mai mare număr de salariați; 6. grupul de întreprinderi de dimensiune comunitară - grupul de întreprinderi care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) angajează cel puțin 1.000 de salariați în statele membre; b) conține cel puțin două întreprinderi membre ale grupului în state membre diferite; c) cel puțin o întreprindere membră a grupului angajează minimum 150 de salariați într-un stat membru și cel puțin o altă întreprindere membră a grupului angajează minimum 150 de salariați într-un alt stat membru; 7. conducerea centrală - conducerea centrală a întreprinderii de dimensiune comunitară sau conducerea centrală a întreprinderii care exercită controlul în cadrul grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; 8. informare - transmiterea de date de către angajator către reprezentanții salariaților, pentru a le permite să se familiarizeze cu subiectul tratat și să îl examineze în cunoștință de cauză; informarea se face într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzător, pentru a permite reprezentanților salariaților să examineze problema în mod adecvat și să pregătească, dacă este cazul, consultarea; 9. consultare - schimbul de opinii și stabilirea unui dialog între reprezentanții salariaților și conducerea centrală sau orice alt nivel de conducere. Consultarea are loc:a) într-un moment, într-un mod și cu un conținut corespunzătoare, pentru a permite reprezentanților salariaților să elaboreze un punct de vedere; b) pe baza informațiilor puse la dispoziția reprezentanților salariaților privind măsurile propuse la care se referă consultarea; c) fără a afecta responsabilitățile conducerii; d) într-un termen rezonabil, care poate fi luat în considerare în cadrul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; 10. salariatul - persoana încadrată în muncă în baza unui contract individual de muncă sau de ucenicie; 11. comitetul european de întreprindere - comitetul constituit conform prevederilor cuprinse în cap. III sau IV, în vederea informării și consultării salariaților; 12. grupul special de negociere - grupul constituit în conformitate cu prevederile art. 16 și 17, în vederea negocierii cu conducerea centrală cu privire la constituirea comitetului european de întreprindere sau la instituirea procedurii de informare și consultare a salariaților; 13. state membre - statele membre ale Uniunii Europene și celelalte state aparținând Spațiului Economic European. Pentru stabilirea numărului de salariați, în cazul întreprinderilor de dimensiune comunitară și al grupurilor de întreprinderi de dimensiune comunitară, se ia în calcul numărul mediu de salariați, inclusiv salariații încadrați cu contract individual de muncă cu timp parțial, angajați în cursul a 2 ani anteriori datei la care s-a inițiat negocierea prevăzută la art. 11.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 6 pct. 8–9, art. 35 și art. 37
    (1) Conducerea centrală convoacă, cel puțin o dată pe an, o reuniune cu comitetul european de întreprindere, pentru a-l informa și a-l consulta cu privire la evoluția activității întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară și a perspectivelor acesteia, în baza unui raport elaborat de conducerea centrală.(2) Informarea comitetului european de întreprindere are în vedere, în special, următoarele aspecte:a) structura întreprinderii de dimensiune comunitară sau a grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară; b) situația economică și financiară a acestora; c) evoluția probabilă a activităților întreprinderii sau grupului de întreprinderi; d) producția și vânzările întreprinderii sau ale grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară. (3) Informarea și consultarea comitetului european de întreprindere au în vedere, în special, următoarele aspecte:a) situația angajărilor și previziunile de dezvoltare în acest domeniu; b) investițiile; c) principalele modificări care privesc organizarea întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi; d) introducerea de noi metode de lucru sau noi procedee de producție; e) transferurile de producție, fuziunile, reducerea dimensiunii sau închiderea întreprinderilor, a filialelor, sucursalelor ori a altor sedii secundare sau a unor părți importante ale acestora; f) concedierile colective. (4) Consultarea are loc astfel încât să permită reprezentanților salariaților să se întâlnească cu conducerea centrală și să obțină un răspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula.(5) Conducerea centrală va comunică data reuniunii comitetului european de întreprindere și conducerilor locale, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 6 pct. 8–9, art. 35 și art. 37
    (1) Reuniunea de informare și consultare prevăzută la art. 36 are loc în cel mai scurt timp posibil, pe baza unui raport elaborat de conducerea centrală sau de conducerile organizate la diferite niveluri.(2) Comitetul european de întreprindere poate exprima un punct de vedere cu privire la raport, la sfârșitul reuniunii sau într-un termen rezonabil, dar nu mai târziu de 10 zile de la data reuniunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 8 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8
    (1) Prevederile prezentei legi nu se aplică societăților europene înființate conform Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001, precum și societăților cooperatiste europene înființate conform Regulamentului (CE) nr. 1.435/2003, în cazul în care acestea sunt întreprinderi de dimensiune comunitară sau întreprinderi care exercită controlul asupra unui grup de întreprinderi de dimensiune comunitară.(2) În cazul în care grupul special de negociere constituit în cadrul societăților prevăzute la alin. (1) decide să nu înceapă negocieri sau să pună capăt negocierilor deja începute, prevederile prezentei legi sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 1–2Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 1–2
    (1) Prezenta hotărâre reglementează informarea, consultarea, participarea şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene, înfiinţată conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 privind statutul societăţii europene (SE). (2) Prezenta hotărâre se aplică angajaţilor societăţilor europene cu sediul social în România, precum şi angajaţilor cu contract individual de muncă în baza legii române, ai societăţilor participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale unei societăţi europene cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene ori într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European. (3) Procedurile privind informarea, consultarea şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene sunt adoptate de fiecare societate europeană, în conformitate cu procedura de negociere prevăzută la art. 3-11 sau, în cazurile prevăzute la art. 22 şi 23, în conformitate cu prevederile art. 12-21.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 1–2
    În sensul prevederilor prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii: a) societate europeană, denumita în continuare SE, reprezintă o societate înfiinţată conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001; b) societăţi participante reprezintă societăţile care participa direct la înfiinţarea unei SE; c) filiala unei societăţi, denumita şi întreprindere controlată, reprezintă o întreprindere asupra căreia societatea respectiva exercita o influenţa dominantă, conform prevederilor Legii nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, cu modificările şi completările ulterioare; d) filiala, sucursala sau alt sediu secundar aferent reprezintă o filiala, sucursala sau alt sediu secundar al unei societăţi participante care devine filiala, sucursala sau alt sediu secundar al unei SE la înfiinţarea acesteia; e) reprezentanţi ai angajaţilor - reprezentanţii organizaţiilor sindicale sau, în cazul în care nu exista sindicat, persoanele alese şi mandatate sa reprezinte angajaţii, potrivit legii şi/sau practicii naţionale; f) organ de reprezentare semnifica organul care îi reprezintă pe angajaţi, înfiinţat în baza acordurilor prevăzute la art. 10 alin. (1) sau în conformitate cu prevederile art. 12-21, în scopul informării şi consultării angajaţilor dintr-o SE şi din filialele, sucursalele sau alte sedii secundare ale sale situate pe teritoriul Comunităţii Europene şi, dacă este cazul, în scopul exercitării drepturilor de participare referitoare la SE; g) grup special de negociere reprezintă grupul constituit în conformitate cu art. 3 alin. (2) pentru a negocia cu organul de conducere competent al societăţilor participante stabilirea modalităţilor de implicare a angajaţilor în cadrul unei SE; h) implicarea angajaţilor reprezintă orice mecanism de implicare, inclusiv informarea, consultarea şi participarea, prin care reprezentanţii angajaţilor pot sa exercite o influenţa asupra deciziilor ce urmează a fi luate în cadrul SE; i) informare - se referă la informarea organului care îi reprezintă pe angajaţi şi/sau a reprezentanţilor angajaţilor de către organul de conducere competent al SE cu privire la problemele de interes pentru SE şi pentru oricare dintre filialele, sucursalele sau alte sedii secundare ale sale situate într-un alt stat membru ori cu privire la problemele care depăşesc competentele organelor decizionale dintr-un stat membru la un moment dat. Conţinutul şi modalităţile informării trebuie realizate astfel încât să permită reprezentanţilor angajaţilor sa analizeze potentialele efecte şi sa initieze consultări cu organul competent al SE, dacă considera necesar; j) consultare reprezintă instituirea unui dialog şi schimb de puncte de vedere între organul care îi reprezintă pe angajaţi şi/sau reprezentanţii angajaţilor, pe de o parte, şi organul de conducere competent al SE, pe de altă parte. Conţinutul şi modalităţile consultării trebuie să permită reprezentanţilor angajaţilor sa elaboreze, pe baza informaţiilor puse la dispoziţia lor, un punct de vedere cu privire la măsurile preconizate de organul de conducere competent, care poate fi luat în considerare în cadrul procesului decizional derulat la nivelul unei SE; k) participare reprezintă influenţa exercitată de organul de reprezentare al angajaţilor şi/sau de reprezentanţii angajaţilor asupra activităţii unei societăţi, prin: - exercitarea dreptului de a alege sau de a numi anumiti membri ai organului de control ori de administrare a societăţii; sau- exercitarea dreptului de a recomanda sau de a se opune desemnării unei părţi ori tuturor membrilor organului de control sau de administrare a societăţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Hotărârea Guvernului nr. 188 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății cooperative europeneNormă · art. 1Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    (1) Prezenta hotărâre reglementează informarea, consultarea, participarea şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii cooperative europene, înfiinţată conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.435/2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE). (2) Prezenta hotărâre se aplică angajaţilor societăţilor cooperative europene cu sediul social în România, precum şi angajaţilor cu contract individual de muncă în baza legii române ai societăţilor participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale unei societăţi europene cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European. (3) Modalităţile privind informarea, consultarea şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii cooperative europene sunt adoptate de fiecare societate cooperativa europeană în conformitate cu procedura de negociere prevăzută la art. 3-11 sau în condiţiile prevăzute la art. 22-26.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 3–5Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 3–5
    (1) Atunci când organele de conducere sau de administrare ale societăţilor participante întocmesc un proiect de înfiinţare a unei SE, după publicarea proiectului de fuziune sau de creare a unei societăţi constituite în alt mod sau după aprobarea unui proiect de înfiinţare a unei filiale ori de transformare într-o SE, aceste organe iau de îndată ce este posibil măsurile necesare, inclusiv furnizarea de informaţii cu privire la identitatea societăţilor participante, a filialelor, a sucursalelor sau a altor sedii secundare aferente, precum şi la numărul de angajaţi ai acestora, în vederea demararii negocierilor cu reprezentanţii angajaţilor cu privire la modalităţile de implicare a angajaţilor în activitatea SE. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), un grup special de negociere care să îi reprezinte pe angajaţii din societăţile participante sau din filialele, sucursalele ori alte sedii secundare aferente se va înfiinţa după cum urmează: a) membrii grupului special de negociere sunt aleşi sau numiţi proporţional cu numărul total al angajaţilor societăţilor participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare aferente. Angajaţilor li se va aloca câte un loc pentru 10% sau o fracţiune din acest procent, după caz, din numărul total de angajaţi ai societăţilor participante, ai filialelor, ai sucursalelor sau ai altor sedii secundare ale SE din toate statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European; b) în cazul SE constituite prin fuziune, fiecare societate participanta care, conform proiectului de fuziune, va inceta să aibă o existenta juridică proprie după înregistrarea SE va asigura includerea în grupul special de negociere a cel puţin unui membru, în următoarele condiţii: - numărul membrilor suplimentari sa nu depăşească 20% din numărul membrilor desemnaţi potrivit lit. a); şi- alcătuirea grupului special de negociere nu implica o dubla reprezentare a angajaţilor respectivi; c) dacă numărul societăţilor prevăzute la lit. b) depăşeşte 20% din numărul de membri desemnaţi potrivit lit. a), locurile suplimentare se aloca societăţilor respective în ordinea descrescătoare a numărului de angajaţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3–5
    (1) În România, membrii grupului special de negociere sunt desemnaţi de organizaţiile sindicale legal constituite. În cazul în care nu exista astfel de organizaţii sindicale, membrii grupului special de negociere sunt desemnaţi de reprezentanţii angajaţilor sau, în situaţia inexistentei acestor reprezentanţi, prin votul majorităţii angajaţilor din România ai SE. (2) Membrii grupului special de negociere elaborează şi adopta propriul regulament de organizare şi funcţionare. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare prevede modalităţile de numire sau de alegere a membrilor grupului special de negociere, precum şi procedurile privind suspendarea, revocarea ori încetarea mandatelor acestora. (4) Repartizarea locurilor ce revin angajaţilor cu contract individual de muncă în baza legii române de către societăţile participante, filialele, sucursalele sau alte sedii secundare aferente ale SE în cadrul grupului special de negociere se face proporţional cu numărul de angajaţi ai fiecărei societăţi participante din România, în cadrul SE, în ordinea descrescătoare a numărului de angajaţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3–5
    (1) Grupul special de negociere şi organele de conducere ale societăţilor participante decid, prin acord scris, modalităţile de informare, consultare şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), organele competente ale societăţilor participante informează grupul special de negociere cu privire la proiectul şi derularea reală a procesului de constituire a SE, până la înregistrarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 6Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 6
    (1) Grupul special de negociere adopta deciziile cu majoritatea absolută de voturi ale membrilor săi, cu condiţia ca aceasta majoritate sa reprezinte, de asemenea, majoritatea absolută a angajaţilor. Fiecare membru are dreptul la un vot. (2) Dacă rezultatele negocierilor duc la o diminuare a drepturilor de participare, majoritatea necesară pentru a putea decide adoptarea unui astfel de acord consta în voturile a două treimi din numărul membrilor grupului special de negociere, reprezentând cel puţin două treimi din numărul angajaţilor, inclusiv voturile membrilor reprezentând angajaţii din cel puţin două state membre. (3) Diminuarea drepturilor de participare, în sensul art. 2 lit. k), înseamnă un procent din numărul membrilor organelor SE care este mai mic decât cel mai mare procent care exista în cadrul societăţilor participante. (4) Prevederile alin. (2) se aplică: a) în cazul unei SE constituite prin fuziune, dacă participarea acoperă cel puţin 25% din numărul total al angajaţilor societăţilor participante; sau b) în cazul unei SE constituite prin crearea unei societăţi constituite în alt mod sau prin constituirea unei filiale, dacă participarea acoperă cel puţin 50% din numărul total al angajaţilor societăţilor participante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 7, art. 9 și art. 10Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 7, art. 9 și art. 10
    Pentru derularea negocierilor, grupul special de negociere poate solicita să fie asistat în îndeplinirea sarcinii sale de experţi, aleşi de către acesta, inclusiv reprezentanţi ai organizaţiilor angajaţilor la nivel comunitar. Experţii pot asista, cu titlu consultativ, la reuniunile de negociere, la solicitarea grupului special de negociere, dacă este cazul, pentru promovarea coerentei şi consecventei la nivel comunitar. Grupul special de negociere poate decide informarea reprezentanţilor organizaţiilor externe adecvate, inclusiv a organizaţiilor angajaţilor, cu privire la demararea negocierilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 7, art. 9 și art. 10
    (1) Cheltuielile legate de funcţionarea grupului special de negociere şi, în general, de negocieri sunt suportate de societăţile participante, astfel încât grupul special de negociere să îşi poată realiza misiunea într-un mod corespunzător. (2) În măsura în care conducerea centrala şi grupul special de negociere nu decid altfel, atunci când grupul special de negociere este asistat de experţi, societăţile participante vor suporta cheltuielile numai pentru un expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 7, art. 9 și art. 10
    (1) Organele de conducere competente ale societăţilor participante şi grupul special de negociere poarta negocieri în spirit de cooperare, pentru a ajunge la un acord cu privire la modalităţile prin care angajaţii să fie implicaţi în activitatea SE. (2) Fără a aduce atingere autonomiei părţilor şi în conformitate cu prevederile art. 6, acordul prevăzut la alin. (1), încheiat între organele de conducere competente ale societăţilor participante şi grupul special de negociere, stabileşte: a) domeniul de aplicare; b) alcătuirea, numărul de membri şi alocarea locurilor în organul de reprezentare care va fi partenerul de discuţie al organului de conducere competent al SE în cadrul modalităţilor de informare şi consultare a angajaţilor din SE şi din filialele, sucursalele sau alte sedii secundare ale sale; c) atribuţiile şi procedura de informare şi consultare a organului de reprezentare; d) frecventa reuniunilor organului de reprezentare; e) resursele financiare şi materiale ce urmează a fi alocate organului de reprezentare; f) în cazul în care, în cursul negocierilor, părţile decid sa instituie una sau mai multe proceduri de informare şi consultare în loc de un organ de reprezentare, modalităţile de punere în practica a acestor proceduri; g) în cazul în care, în cursul negocierilor, părţile decid sa adopte modalităţi de participare, conţinutul acestor măsuri, inclusiv, dacă este cazul, numărul de membri în organul de control sau de administrare al SE, pe care angajaţii vor avea dreptul sa îi aleagă, sa îi numească, sa îi recomande ori sa îi conteste, procedurile privind modul în care aceşti membri pot fi aleşi, numiţi, recomandaţi sau contestati de către angajaţi, precum şi drepturile acestora; h) data intrării în vigoare a acordului şi durata sa, cazurile în care acordul trebuie renegociat şi procedura de renegociere. (3) Exceptând cazul în care exista dispoziţii contrare, acordul nu face obiectul dispoziţiilor de referinţa prevăzute la art. 12-21. (4) În cazul unei SE constituite prin transformare, acordul prevede, pentru toate elementele de implicare a angajaţilor, un nivel cel puţin echivalent cu cel existent în societatea ce urmează a fi transformata în SE.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 11Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11
    (1) Negocierile încep imediat după înfiinţarea grupului special de negociere şi pot continua pe parcursul a încă 6 luni. (2) Părţile pot decide, de comun acord, extinderea negocierilor după perioada prevăzută la alin. (1) cu cel mult un an, în total, de la data infiintarii grupului special de negociere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 10 alin. (4) și art. 20Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 10 alin. (4) și art. 20
    (1) Organele de conducere competente ale societăţilor participante şi grupul special de negociere poarta negocieri în spirit de cooperare, pentru a ajunge la un acord cu privire la modalităţile prin care angajaţii să fie implicaţi în activitatea SE. (2) Fără a aduce atingere autonomiei părţilor şi în conformitate cu prevederile art. 6, acordul prevăzut la alin. (1), încheiat între organele de conducere competente ale societăţilor participante şi grupul special de negociere, stabileşte: a) domeniul de aplicare; b) alcătuirea, numărul de membri şi alocarea locurilor în organul de reprezentare care va fi partenerul de discuţie al organului de conducere competent al SE în cadrul modalităţilor de informare şi consultare a angajaţilor din SE şi din filialele, sucursalele sau alte sedii secundare ale sale; c) atribuţiile şi procedura de informare şi consultare a organului de reprezentare; d) frecventa reuniunilor organului de reprezentare; e) resursele financiare şi materiale ce urmează a fi alocate organului de reprezentare; f) în cazul în care, în cursul negocierilor, părţile decid sa instituie una sau mai multe proceduri de informare şi consultare în loc de un organ de reprezentare, modalităţile de punere în practica a acestor proceduri; g) în cazul în care, în cursul negocierilor, părţile decid sa adopte modalităţi de participare, conţinutul acestor măsuri, inclusiv, dacă este cazul, numărul de membri în organul de control sau de administrare al SE, pe care angajaţii vor avea dreptul sa îi aleagă, sa îi numească, sa îi recomande ori sa îi conteste, procedurile privind modul în care aceşti membri pot fi aleşi, numiţi, recomandaţi sau contestati de către angajaţi, precum şi drepturile acestora; h) data intrării în vigoare a acordului şi durata sa, cazurile în care acordul trebuie renegociat şi procedura de renegociere. (3) Exceptând cazul în care exista dispoziţii contrare, acordul nu face obiectul dispoziţiilor de referinţa prevăzute la art. 12-21. (4) În cazul unei SE constituite prin transformare, acordul prevede, pentru toate elementele de implicare a angajaţilor, un nivel cel puţin echivalent cu cel existent în societatea ce urmează a fi transformata în SE.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 10 alin. (4) și art. 20
    În cazul unei SE constituite prin transformare, dacă dispoziţiile statului membru referitoare la participarea angajaţilor la organul de control sau de administrare au fost aplicate înainte de înregistrare, toate aspectele referitoare la participarea angajaţilor se aplică în continuare la nivelul SE. Prevederile art. 21 se aplică, în mod corespunzător, în acest scop.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 21–23Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 21–23
    (1) În alte cazuri de constituire a unei SE, angajaţii acesteia, precum şi cei din filialele, sucursalele şi alte sedii secundare ale acesteia şi/sau organul lor de reprezentare au dreptul de a alege, numi, recomanda sau contesta numirea unui număr de membri în organul de control sau de administrare al SE egal cu procentul cel mai mare valabil pentru societăţile participante aferente, înainte de înregistrarea SE. (2) Dacă nici una dintre societăţile participante nu a fost sub incidenţa unor reguli de participare înainte de înregistrarea SE, aceasta nu are obligaţia sa adopte dispoziţii privind participarea angajaţilor. (3) Organul de reprezentare decide cu privire la alocarea locurilor în organul de control sau de administrare între membrii care îi reprezintă pe angajaţii din diferite state membre sau cu privire la modul în care angajaţii SE pot recomanda sau contesta numirea membrilor în aceste organisme, în funcţie de numărul de angajaţi ai SE din fiecare stat membru. Dacă angajaţii unuia sau ai mai multor state membre nu fac obiectul acestui criteriu proporţional, organul de reprezentare numeşte un membru din unul dintre aceste state membre, în special din statul membru unde se afla sediul social al SE, dacă acest lucru este adecvat. Fiecare stat membru poate stabili repartizarea locurilor care îi sunt alocate în cadrul organului de control sau de administrare. (4) Orice membru al organului de administrare sau, dacă este cazul, al organului de control al SE care a fost ales, numit sau recomandat de organul de reprezentare ori, dacă este cazul, de către angajaţi este membru deplin, având aceleaşi drepturi şi obligaţii cu membrii care îi reprezintă pe acţionari, inclusiv dreptul de a vota.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21–23
    (1) Prevederile art. 21 se aplică SE după cum urmează: A. în cazul unei SE constituite prin fuziune: a) dacă, înainte de înregistrarea SE, a/au fost aplicată/aplicate una sau mai multe forme de participare în una ori în mai multe societăţi participante, acoperind cel puţin 25% din numărul total al angajaţilor din toate societăţile participante; sau b) dacă, înainte de înregistrarea SE, a/au fost aplicată/aplicate una sau mai multe forme de participare în una ori în mai multe dintre societăţile participante, acoperind mai puţin de 25% din numărul total al angajaţilor din toate societăţile participante, şi dacă o astfel de decizie este luată de grupul special de negociere; B. în cazul unei SE constituite prin crearea unei societăţi constituite în alt mod sau a unei filiale: a) dacă, înainte de înregistrarea SE, a/au fost aplicată/aplicate una sau mai multe dintre formele de participare în una ori în mai multe societăţi participante, acoperind cel puţin 50% din numărul total de angajaţi din toate societăţile participante; sau b) dacă, înainte de înregistrarea SE, a/au fost aplicată/aplicate una sau mai multe forme de participare în una ori în mai multe societăţi participante, acoperind mai puţin de 50% din numărul total de angajaţi din toate societăţile participante, şi dacă o astfel de decizie este luată de grupul special de negociere. (2) În cazul în care au existat mai multe forme de participare în cadrul diverselor societăţi participante, grupul special de negociere decide care dintre aceste forme trebuie aplicată în cazul SE. Grupul special de negociere informează organele de conducere competente ale societăţilor participante cu privire la orice decizii luate în temeiul prezentului alineat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21–23
    Dispoziţiile de referinţa prevăzute la art. 12-22, privind informarea, consultarea şi alte mecanisme de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene, se aplică de la data înregistrării SE, al carei sediu social urmează să fie situat în România, dacă: a) părţile convin în acest fel; sau b) până la termenul limita prevăzut la art. 11 nu s-a încheiat niciun acord; şi: - organul de conducere competent al fiecărei societăţi participante decide sa accepte aplicarea dispoziţiilor de referinţa referitoare la SE şi, în acest fel, sa continue înregistrarea SE; şi- grupul special de negociere nu a adoptat decizia prevăzută la art. 8 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 8Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 8
    (1) Prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (1), grupul special de negociere poate decide, cu majoritatea prevăzută la art. 8 alin. (2), sa nu demareze negocierile sau sa pună capăt negocierilor deja iniţiate şi să se bazeze pe reglementările cu privire la informarea şi consultarea angajaţilor, în vigoare în statele membre în care SE are angajaţi. Aceasta decizie pune capăt procedurii de negociere a acordului prevăzute la art. 10 alin. (1). În cazul în care se adoptă aceasta decizie, prevederile art. 12-21 nu se aplică. (2) Majoritatea necesară pentru a se decide sa nu se demareze negocierile sau să se pună capăt acestora consta în voturile a două treimi din numărul membrilor reprezentând cel puţin două treimi din numărul angajaţilor, inclusiv voturile membrilor reprezentând angajaţii din cel puţin două state membre. (3) În cazul unei SE constituite prin transformare, prevederile art. 8 alin. (2) nu se aplică, dacă exista participare în societatea ce urmează a fi transformata. (4) Grupul special de negociere se convoacă din nou la cererea în scris a cel puţin 10% din numărul angajaţilor SE, ai întreprinderilor şi filialelor sale sau din numărul reprezentanţilor acestora, cel mai devreme în termen de 2 ani de la adoptarea deciziei menţionate, în afară cazului în care părţile convin ca negocierile să fie reluate mai devreme. Dacă grupul special de negociere decide reluarea negocierilor cu organele de conducere, dar nu se ajunge la niciun acord în urma acestor negocieri, prevederile art. 12-21 nu se aplică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 217 din 5 iulie 2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, republicatăLege · art. 47–48 și art. 50–51 · forma din 17 iunie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 47–48 și art. 50–51
    (1) Membrii grupului special de negociere, ai comitetului european de întreprindere și reprezentanții salariaților angajați în România beneficiază, în exercitarea funcțiilor lor, de drepturile prevăzute de legislația în vigoare pentru reprezentanții salariaților și pentru persoanele alese în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.(2) Prevederea alin. (1) privește, în special, participarea la reuniunile grupului special de negociere ori ale comitetului european de întreprindere sau la orice altă reuniune realizată în cadrul acordului prevăzut la art. 22, precum și plata salariului pentru membrii care fac parte din personalul întreprinderii de dimensiune comunitară sau al grupului de întreprinderi de dimensiune comunitară, în timpul absenței necesare exercitării atribuțiilor acestora.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) nu pot fi supuse vreunei discriminări, concediate sau supuse altor sancțiuni, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor lor în conformitate cu prevederile prezentei legi.(4) Membrilor grupului special de negociere, ai comitetului european de întreprindere și reprezentanților salariaților trebuie să le fie acordate timpul și mijloacele necesare pentru a le permite să informeze salariații cu privire la stadiul și rezultatele procesului de informare și consultare.(5) Un membru al grupului special de negociere sau al comitetului european de întreprindere ori supleantul acestuia, care este membru al echipajului unei nave maritime, beneficiază de dreptul de a participa la reuniunea grupului special de negociere, a comitetului european de întreprindere ori realizată conform acordului prevăzut la art. 19 sau la orice altă reuniune desfășurată conform oricăror proceduri instituite în temeiul art. 24 alin. (1) în cazul în care, la data desfășurării reuniunii, respectivul membru sau supleant nu se află pe mare sau într-un port al altei țări decât România, unde își are sediul societatea de transport maritim. (la 17-06-2018, Articolul 47 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul II din LEGEA nr. 127 din 11 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 14 iunie 2018 ) (6) Reuniunile vor fi programate astfel încât să se faciliteze participarea membrilor sau a supleanților acestora care fac parte din echipaje ale navelor maritime. (la 17-06-2018, Articolul 47 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul II din LEGEA nr. 127 din 11 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 14 iunie 2018 ) (7) În cazul în care un membru al grupului special de negociere sau al comitetului european de întreprindere ori supleantul acestuia, care este membru al echipajului unei nave maritime, nu poate participa la o reuniune, se va lua în considerare posibilitatea de a utiliza noile tehnologii ale informației și comunicațiilor, dacă acest lucru este posibil. (la 17-06-2018, Articolul 47 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul II din LEGEA nr. 127 din 11 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 14 iunie 2018 )
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 47–48 și art. 50–51
    În măsura în care acest fapt este necesar pentru exercitarea atribuției lor de reprezentare într-un cadru internațional, membrilor grupului special de negociere și ai comitetului european de întreprindere li se asigură cursuri de formare, fără pierderi salariale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 47–48 și art. 50–51
    Informațiile cu caracter confidențial comunicate cu acest titlu membrilor grupului special de negociere, membrilor comitetului european de întreprindere, experților, precum și reprezentanților salariaților nu pot fi dezvăluite unor terți nici după expirarea mandatului, indiferent de locul unde se găsesc aceste persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 47–48 și art. 50–51
    (1) Conducerea centrală din România nu este obligată să comunice informații atunci când acestea, potrivit unor criterii obiective, prin natura lor, ar afecta grav funcționarea întreprinderilor respective sau le-ar prejudicia.(2) Conducerea centrală din România are obligația motivării în scris a refuzului divulgării informațiilor prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Hotărârea Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2007 privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății europeneNormă · art. 24–27Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 24–27
    (1) Membrii grupului special de negociere sau ai organului de reprezentare, precum şi oricare dintre experţii care îi asista nu sunt autorizaţi sa divulge terţilor informaţiile care le-au fost furnizate în mod expres, cu titlu confidenţial, în interesul legitim al SE. Aceasta prevedere se aplică şi reprezentanţilor angajaţilor în cadrul unei proceduri de informare şi consultare. (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) continua să se aplice respectivilor reprezentanţi sau experţi şi după expirarea mandatului lor. Tipul de informaţii supus regimului de confidenţialitate este convenit de părţi în acordurile colective sau în alta forma agreată de parteneri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 24–27
    (1) Organul de control sau de administrare al unei SE sau al unei societăţi participante cu sediul în România nu este obligat sa comunice informaţii, dacă acestea sunt de natura, în conformitate cu criteriile obiective, sa afecteze grav sau sa aducă prejudicii funcţionarii SE ori, după caz, societăţii participante, filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare ale acestora. (2) Decizia de a nu comunică aceste informaţii trebuie motivată faţă de reprezentanţii angajaţilor. (3) În cazul în care membrii grupului special de negociere sau ai organului de reprezentare ori reprezentanţii angajaţilor nu socotesc justificat refuzul organului de control sau de administrare al unei SE ori al unei entităţi juridice participante de a furniza informaţii pe motiv de confidenţialitate, aceştia au dreptul de a se adresa instanţelor competente, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 24–27
    Organul de conducere competent al SE, organul de control sau de administrare al SE, organul de reprezentare sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, conlucreaza în spirit de cooperare, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 24–27
    (1) Membrii grupului special de negociere, membrii organului de reprezentare, reprezentanţii angajaţilor care îşi exercită funcţiile în cadrul unei proceduri de informare şi consultare şi reprezentanţii angajaţilor în organul de control sau de administrare al unei SE, care sunt angajaţi ai SE, ai filialelor, sucursalelor sau ai altor sedii secundare ale SE ori ai unei societăţi participante, beneficiază în cursul exercitării funcţiilor lor de protecţie şi garanţii care să le permită să îşi îndeplinească în mod corespunzător obligaţiile ce le-au fost încredinţate în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii sindicatelor nr. 54/2003. (2) Prevederile alin. (1) se aplică inclusiv pentru activităţile de participare la reuniunile grupului special de negociere sau ale organului de reprezentare, la orice reuniune organizată în cadrul acordului menţionat în art. 10 alin. (2) lit. f) sau la orice reuniune a organului de control ori de administrare, precum şi pentru plata salariului cuvenit membrilor angajaţi de către o societate participanta sau de SE ori de filialele, sucursalele sau alte sedii secundare ale sale pe durata absentei necesare îndeplinirii funcţiilor ce le revin.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2)
    (2) Informarea și consultarea angajaților/lucrătorilor reprezentați conform art. 102 alin. (1) lit. B, cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, acestea incluzând, dar nelimitându-se la: situațiile de transfer de întreprindere, achiziții, fuziuni, concedieri colective, închideri de unități de producție etc., se fac după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. a) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. a)
    a) angajatorii vor iniția și finaliza procesul de informare și consultare a angajaților/lucrătorilor, înainte de implementarea deciziilor respective, pentru a permite acestora să formuleze propuneri pentru protecția drepturilor angajaților/lucrătorilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. b) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. b)
    b) în cazul în care angajații/lucrătorii consideră că există o amenințare la adresa locurilor de muncă, procesul de informare și consultare va începe la cererea scrisă a acestora, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. c) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (2) / lit. c)
    c) în vederea pregătirii consultării, angajatorii au obligația să transmită, în baza unei solicitări, angajaților/lucrătorilor informațiile necesare pentru a permite examinarea problemei în mod adecvat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (3) · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul II / Capitolul II / Secţiunea a 5-a / art. 31 / alin. (3)
    (3) Consultarea va avea loc la un nivel relevant de reprezentare a angajatorului și a angajaților/lucrătorilor, și într-o formă care să permită angajaților/lucrătorilor reprezentați conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, să obțină un răspuns motivat la orice punct de vedere și se va încheia cu întocmirea unui proces-verbal de consemnare a pozițiilor părților pe marginea subiectelor discutate de către acestea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Directiva (UE) 2025/2450 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2025 de modificare a Directivei 2009/38/CENormă · Articolul 2 alineatul (1), primul paragraf; pagina 13/16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 2 alineatul (1), primul paragraf; pagina 13/16 · limba originalului: lv
    1. Dalībvalstis līdz 2028. gada 1. janvārim pieņem un publicē normatīvos un administratīvos aktus, kas vajadzīgi, lai izpildītu šīs direktīvas prasības. Dalībvalstis nekavējoties dara Komisijai zināmu minēto noteikumu tekstu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Directiva (UE) 2025/2450 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2025 de modificare a Directivei 2009/38/CENormă · Articolul 2 alineatul (1), al doilea paragraf; pagina 14/16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 2 alineatul (1), al doilea paragraf; pagina 14/16 · limba originalului: lv
    Tās piemēro minētos noteikumus no 2029. gada 2. janvāra. Tomēr tās piemēro noteikumus, ar kuriem transponē 1. panta 12. un 13. punktu, ciktāl tie attiecas uz 14. pantu un 14.a panta 1., 2. un 3. punktu, no 2028. gada 2. janvāra.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Directiva (UE) 2025/2450 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2025 de modificare a Directivei 2009/38/CENormă · Articolul 3; pagina 14/16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 3; pagina 14/16 · limba originalului: lv
    Šī direktīva stājas spēkā divdesmitajā dienā pēc tās publicēšanas Eiropas Savienības Oficiālajā Vēstnesī.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Directiva (UE) 2025/2450 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2025 de modificare a Directivei 2009/38/CENormă · Articolul 2 alineatul (1), al doilea paragraf; pagina 14/16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 2 alineatul (1), al doilea paragraf; pagina 14/16 · limba originalului: lv
    Tās piemēro minētos noteikumus no 2029. gada 2. janvāra. Tomēr tās piemēro noteikumus, ar kuriem transponē 1. panta 12. un 13. punktu, ciktāl tie attiecas uz 14. pantu un 14.a panta 1., 2. un 3. punktu, no 2028. gada 2. janvāra.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Reprezentativitatea sindicală și mandatele pentru negociereC13 · 14 MIN · GHIDAlegerea reprezentanților salariațilorC13 · 13 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-009 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/reprezentarea-salariatilor-in-grupuri-si-societati-europene/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision