Indemnizația pentru creșterea copilului: calcul și venituri în perioada concediului
Indemnizația se calculează, în principiu, ca 85% din media veniturilor nete eligibile, între limitele legale. Încasarea efectivă trebuie verificată și prin regulile contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Poți păstra o activitate în condițiile plafonului anual, iar studiile eligibile pot forma perioada cerută fără o limită generală de 26 de ani a părintelui. [2] [14] [15] [23] [26] [44]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
- CATEGORIE
- Sarcină, copii și familie
Cuprins · 10 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cum se stabilește indemnizația
- 03Cât primesc efectiv: CASS și exemple de calcul
- 04Pot continua un al doilea contract de muncă?
- 05Ce venituri sunt exceptate și ce se întâmplă la depășirea plafonului
- 06Poate un părinte primi stimulent, iar celălalt indemnizație pentru același copil?
- 07Indemnizația pe baza studiilor: există o limită de vârstă a părintelui?
- 08Dacă veniturile salariale sunt corectate ulterior
- 09Lista ta de pași
- 10Surse și trimiteri
Cui se adresează
Părinți și angajatori care verifică indemnizația pentru creșterea copilului și activitățile în perioada concediului.
Beneficiari care invocă perioade de studii asimilate.
Calculul individual în situații transfrontaliere.
Indemnizația de maternitate și prestațiile distincte pentru îngrijirea copilului după vârsta de 3 ani.
Cum se stabilește indemnizația
Indemnizația lunară pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete eligibile din cele 12 luni relevante ale ultimilor 2 ani anteriori nașterii. Dreptul presupune cel puțin 12 luni de venituri eligibile ori perioade asimilate în acești 2 ani. Categoriile prevăzute sunt veniturile din salarii și asimilate salariilor, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legii. Concediul se acordă până la 2 ani ai copilului, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap. [1] [2] [3]
Pentru un salariat, calculul pornește de la venitul rămas după impozitul pe venit și contribuțiile obligatorii. Dacă în aceeași lună ai avut mai multe surse eligibile, de exemplu două contracte de muncă, se însumează veniturile aferente acelei luni. Se includ și veniturile recunoscute legal pentru perioadele asimilate. Cele 12 luni se stabilesc conform regulilor legale; nu poți selecta liber lunile cu veniturile cele mai mari. Această ultimă concluzie rezultă din cerința ultimelor 12 luni și din regulile bazei de calcul. Pentru activități independente ori agricole, legea cere raportarea veniturilor din actele doveditoare la numărul de luni în care au fost realizate. [4] [5] [6] [7] [8]
În 2026, indemnizația stabilită este cuprinsă între 1.651 lei și 8.500 lei pe lună, înaintea eventualei rețineri CASS. Legea exprimă minimul ca 2,5 ori indicatorul social de referință (ISR); cuantumul de 1.651 lei este indicat și de autoritatea locală, iar notele legale mențin ISR în 2025 și 2026. [2] [9] [10] [11]
Lunile incomplete au reguli proprii: în principiu, se iau în calcul fracțiunile cu cel puțin jumătate din zilele lucrătoare ale lunii; legea admite și cel mult 3 fracțiuni mai scurte. Nașterea prematură poate reduce perioada cerută, în condițiile certificatului medical. Pentru astfel de situații, nu înlocui adeverința și calculul pe luni cu media ultimelor 12 sume intrate în cont. [12]
Cât primesc efectiv: CASS și exemple de calcul
Indemnizația pentru creșterea copilului nu este supusă impozitului pe venit. Separat, ea este inclusă între veniturile pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. În regimul general, CASS este 10% din cuantumul indemnizației, iar regulile introduse în 2025 se aplică veniturilor aferente lunii august 2025 și celor ulterioare. [13] [14] [15] [16] [17]
Contribuția se reține la sursă, iar calculul și plata revin Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile teritoriale. Excepțiile personale aplicabile acestui venit se verifică separat. Minorii și părinții de la 18 ani până la împlinirea a 26 de ani care au statutul de elev, ucenic ori student în condițiile art. 154 alin. (1) lit. a) sunt exceptați pentru indemnizația de creștere a copilului. Simpla vârstă sub 26 de ani nu este suficientă pentru această excepție. Concluzia rezultă din faptul că lit. a) restabilește CASS numai pentru categoriile de venituri expres indicate, între care nu intră indemnizația de la art. 155 alin. (1) lit. k). [18] [19] [20] [14] [21] [22]
Exemplele de mai jos presupun 12 luni complete, venituri integral eligibile, o lună întreagă de indemnizație, fără excepție personală de la CASS și fără majorare pentru suprapunerea drepturilor. Sunt calcule ilustrative rezultate din formula legală și din cota CASS. [2] [15] [16]
| Media lunară netă eligibilă | Indemnizația stabilită | CASS de 10% | Suma rămasă după CASS |
|---|---|---|---|
| 2.000 lei | 1.700 lei | 170 lei | 1.530 lei |
| 4.000 lei | 3.400 lei | 340 lei | 3.060 lei |
| 10.000 lei | 8.500 lei, plafon maxim | 850 lei | 7.650 lei |
În al doilea exemplu, cei 4.000 lei reprezintă media veniturilor nete anterioare nașterii. Cei 3.400 lei reprezintă dreptul lunar stabilit, iar cei 3.060 lei sunt suma rezultată după CASS în ipotezele precizate. [2] [15] [16]
Pot continua un al doilea contract de muncă?
Da, în condițiile excepției de venituri. Dacă lucrezi simultan în mai multe activități, normele cer dovada suspendării a cel puțin uneia dintre ele pentru indemnizație, nu suspendarea automată a tuturor. Pe durata dreptului trebuie păstrată suspendarea a cel puțin uneia dintre activitățile care au stat la baza stabilirii indemnizației, iar veniturile nete din activitatea efectivă în concediu trebuie să rămână în plafonul legal. Nu poți presta muncă și încasa salariul aferent muncii pe contractul care rămâne suspendat. [23] [24] [25]
Plafonul este de 8 ori indemnizația minimă, pentru fiecare an calendaristic. În 2026, calculul este 8 × 1.651 = 13.208 lei net. Acesta privește totalul veniturilor eligibile din activitate efectivă în perioada concediului, nu câte un plafon pentru fiecare contract. Numărul de ore din contract nu constituie o scutire separată. [26] [9] [11] [27]
De exemplu, un al doilea contract care produce în total 12.000 lei net prin activitate în concediu într-un an se poate încadra în plafon, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții. Un total de 14.400 lei net îl depășește. Dacă ai și alte venituri din activitate în concediu, acestea intră în verificarea totalului. Exemplele sunt aplicări aritmetice ale plafonului, nu limite lunare. [26] [27]
Normele urmăresc perioada de la începerea dreptului până la 31 decembrie, anul calendaristic complet sau perioada de la 1 ianuarie până la încetare, după situație. Pentru trecerea la stimulent se urmărește perioada până la suspendarea indemnizației. Nu confunda anul calendaristic cu 12 luni consecutive de concediu și nu include automat în acest plafon salariile pentru activitatea de dinaintea concediului. Dacă părinții folosesc succesiv concediul, plafonul se aplică separat fiecărui beneficiar. [28] [29] [30] [31] [24]
Ce venituri sunt exceptate și ce se întâmplă la depășirea plafonului
Legea permite și sume acordate în concediu în baza legii ori a contractelor de muncă, dacă nu provin din activitate efectivă în concediu, precum și indemnizațiile de consilier local sau județean, indiferent de nivel. Pentru o primă, verifică perioada și temeiul acordării; simpla denumire a plății nu arată dacă este remunerată muncă efectiv prestată în concediu. [26]
O modificare care poate determina suspendarea ori încetarea plății trebuie comunicată în scris primăriei în 15 zile lucrătoare de la apariție. Dacă realizezi venituri supuse impozitului, normele cer comunicarea lor în condițiile acestei obligații, inclusiv când urmărești încadrarea în excepția de venituri. Procedura și documentele sunt explicate în Dosarul pentru creșterea copilului: acte și depunere. [32] [33]
Dacă depășești plafonul, există risc de suspendare și de recuperare a sumelor necuvenite. Regula specială de recuperare calculează diferența dintre indemnizația lunară încasată și stimulentul la care ai fi avut dreptul, pentru lunile în care ai desfășurat activitate. Ea nu se aplică în aceleași condiții dacă s-au folosit intenționat documente nereale sau s-au ascuns date. Faptul că veniturile au fost declarate fiscal este relevant pentru evaluarea culpei, dar nu înlocuiește obligația distinctă de notificare a modificării. [34] [35] [36] [37] [32]
Poate un părinte primi stimulent, iar celălalt indemnizație pentru același copil?
Nu pentru același copil și aceeași perioadă. Indemnizația și stimulentul de inserție nu se cumulează. Oricare dintre părinții eligibili poate solicita drepturile, dar schimbarea beneficiarului presupune trecerea de la un drept la celălalt și îndeplinirea condițiilor pentru noul solicitant. Regula rezultă din interdicția de cumul, dreptul alternativ al părinților și opțiunea prevăzută de norme. [38] [39] [40]
Veniturile permise în limita anuală nu dau beneficiarului indemnizației și dreptul la stimulent în aceeași perioadă. Pentru perioada rezervată celuilalt părinte, normele au o regulă distinctă privind neplata stimulentului. Planificarea perioadelor este explicată în Împărțirea concediului între părinți și copiii succesivi, iar revenirea la muncă în Stimulentul de inserție și momentul revenirii la muncă. [41]
Situațiile cu copii diferiți se verifică separat. Normele permit, în ipoteza expresă în care primul copil a depășit 2 ani, respectiv 3 ani dacă are handicap, ca un părinte să continue stimulentul pentru acesta, iar celălalt să primească un drept pentru alt copil. Această regulă nu autorizează cumulul pentru același copil. [42]
Indemnizația pe baza studiilor: există o limită de vârstă a părintelui?
Nu există în aceste condiții o limită generală de 26 de ani pentru părintele care solicită indemnizația pe baza studiilor. Aceasta este concluzia din condițiile de eligibilitate și din enumerarea studiilor asimilate: textele cer tipul studiilor și continuitatea lor, fără un plafon de vârstă al părintelui. În ultimii 2 ani anteriori nașterii trebuie să existe cel puțin 12 luni eligibile; ele pot fi alcătuite integral din perioade asimilate sau dintr-o combinație de studii și venituri. [1] [3] [43]
Sunt avute în vedere, între altele, cursurile de zi fără întrerupere ale învățământului preuniversitar, inclusiv programul „A doua șansă”, studiile universitare de licență ori master și studiile postuniversitare la nivel de masterat, în condițiile legale. Există o excepție pentru întreruperi din motive medicale. Doctoratul este enumerat distinct. Nu orice înscriere la un curs sau orice formă de învățământ este automat perioadă asimilată. [44] [45]
Normele cer verificarea formei de învățământ și a unității autorizate ori acreditate și dovada frecventării fără întrerupere; instituția de învățământ eliberează adeverința relevantă. O suspendare ori amânare a studiilor trebuie analizată după temeiul ei și după excepțiile legale. Poți continua studiile după naștere în timp ce primești indemnizația, dacă îndeplinești condițiile de acordare. [46] [47] [48]
Sunt necesare și condițiile comune: domiciliu ori reședință în România, locuirea împreună cu copilul și îngrijirea acestuia, cu excepțiile prevăzute de lege. Dacă ai avut numai studii asimilate fără venituri care să ridice baza de calcul, se aplică minimul indemnizației; dacă ai avut și venituri eligibile, calculul folosește veniturile recunoscute pentru lunile relevante, cu respectarea minimului și maximului. [49] [6] [7] [2]
Separă această analiză de CASS: excepția fiscală a anumitor elevi și studenți până la împlinirea a 26 de ani are alt obiect. Studiile anterioare nașterii pot conta pentru eligibilitate fără să dovedească automat statutul necesar scutirii CASS în întreaga perioadă a plății. Depășirea vârstei de 26 de ani nu înlătură, prin ea însăși, eligibilitatea bazată pe studii pentru creșterea copilului. [50] [22] [43]
Dacă veniturile salariale sunt corectate ulterior
O adeverință rectificată sau diferențe salariale recunoscute ulterior pot impune verificarea bazei indemnizației. Pentru salarii, legea permite recalcularea pe baza actelor doveditoare eliberate de plătitorii de venituri. Păstrează calculul inițial, adeverințele și dovada solicitării de recalculare. Conținutul adeverinței este detaliat în Dosarul pentru creșterea copilului: acte și depunere. [51]
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 66 din 3 martie 2025, a stabilit că recalcularea poate fi cerută chiar după vârsta de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap, dacă hotărâri judecătorești definitive ulterioare acordă diferențe salariale ori asimilate, impozabile, aferente perioadei de referință. Rămâne aplicabil plafonul maxim legal. Hotărârea corectează suma datorată pentru perioada dreptului; nu prelungește concediul și nu transformă orice dosar inițial depus tardiv într-un drept la retroactivitate. [52] [53]
Lista ta de pași
Comunică primăriei, în scris, modificările ce pot afecta dreptul, în termenul legal. [32]
De reținut
Arată cele 6 idei principale ale ghidului
Actele dosarului și termenul de depunere
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)(1) Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5), partea introductivă(5) Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2), partea introductivă și lit. a)(2) Pentru persoanele îndreptățite care realizează venituri din categoriile celor prevăzute la alin. (1), veniturile luate în calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare sunt:a) veniturile rezultate după scăderea impozitului pe venit și, după caz, a contribuțiilor sociale obligatorii datorate, conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (4)(4) În cazul în care o persoană realizează concomitent din mai multe surse venituri supuse impozitului, se vor lua în calcul toate veniturile lunare încasate de aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (3)(3) Pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (2), dacă persoanele îndreptățite s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6), se iau în calcul veniturile lunare încasate, aferente acestor perioade, calculate, potrivit legii, de către plătitorii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) La stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (4) și (5)(4) Baza de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului stabilită potrivit alin. (3) se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului împărțită la 12.(5) În cazul veniturilor din activități independente sau agricole, la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului se iau în calcul veniturile înscrise în actele doveditoare împărțite la numărul de luni în care s-au realizat acestea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Indemnizații pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție — informații DGASPC Sector 3Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
secțiunea indemnizație: paragraful care începe „Indemnizaţia pentru creşterea copilului se stabileşte”Indemnizaţia pentru creşterea copilului se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anterior datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință (1651 lei), iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 33^2 / notă 2Notă Potrivit art. XIX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prin derogare de la prevederile art. 33^2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025 valoarea indicatorului social de referință se menține la nivelul stabilit pentru luna noiembrie 2024.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul III / Secţiunea a 2-a / art. 33^2 / notă 3Notă Potrivit art. XXXIII din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prin derogare de la prevederile art. 33^2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, valoarea indicatorului social de referință se menține la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)–(4)(1) În calculul celor 12 luni prevăzute la art. 2 alin. (1) se includ și fracțiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum și cele în care solicitanții s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6), considerate lună întreagă.(2) Prin fracțiune de lună se înțelege efectuarea a cel puțin jumătate din zilele lucrătoare din acea lună în care persoana îndreptățită a realizat venituri supuse impozitului ori s-a aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6).(3) Prin excepție, se acceptă ca de cel mult 3 ori fracțiunea de lună să fie constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut la alin. (2).(4) În situația în care nașterea copilului se produce înainte de termen, perioada prevăzută la art. 2 alin. (1) se diminuează cu perioada cuprinsă între data nașterii copilului și data prezumată a nașterii, certificată de medicul de specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 62 lit. c)c) indemnizațiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 155 alin. (1) lit. k)k) indemnizații lunare acordate potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv potrivit art. 2 alin. (1) și art. 31 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 157^7Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din indemnizații de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. k) o reprezintă cuantumul indemnizației de care acestea beneficiază conform legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. VII alin. (1) lit. e)e) prevederile art. II pct. 7, 10, 12, 13, 21, 22, 24, 25-28, 30-32 se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2025;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. VIII pct. 7 — art. 224 alin. (1^4), partea introductivă și lit. a)(1^4) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situații, pe durata acestora, prin reținere la sursă, în condițiile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare:a) persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în concediu pentru creșterea copilului, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 153 alin. (1) lit. f^8)f8) Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, pentru: (i) beneficiarii de indemnizații acordate potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare; (ii) beneficiarii de indemnizații acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare; (iii) beneficiarii ajutorului de incluziune și ai ajutorului pentru familia cu copii acordate potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 168 alin. (1^5)(15) Persoanele prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f8) calculează și plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru drepturile bănești prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. k) și l)
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 154 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–b)(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate: a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, absolvenții facultăților de medicină, stomatologie, farmacie, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultății, studenții-doctoranzi, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenți, respectiv în cazul studenților-doctoranzi, înmatriculați într-o instituție de învățământ liceal/școală profesională sau instituție de învățământ superior, după caz, acreditată, din altă țară. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu; b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 154 alin. (2)(2) Persoanele fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. d) - ș), dacă realizează venituri dintre cele prevăzute la art. 155 alin. (1), altele decât cele pentru care sunt exceptate, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, conform regulilor specifice prezentului titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)(4) În situația persoanelor care realizează concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, concediul și indemnizația pentru creșterea copilului se acordă pe baza documentelor doveditoare privind suspendarea a cel puțin uneia dintre activități, cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^1 alin. (1)-(3)(1) În perioada concediului prevăzut la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită poate realiza venituri supuse impozitului până la nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență, prin desfășurarea efectivă a unei activități, cu condiția menținerii întreruperii/suspendării uneia dintre activitățile care au stat la baza stabilirii dreptului la indemnizație.(2) Persoanele care beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului în baza prevederilor art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și care nu pot prezenta dovada suspendării activității pot realiza venituri supuse impozitului cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență.(3) În situația în care persoanele îndreptățite solicită succesiv dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, limita de venituri prevăzută la art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență se aplică fiecăruia dintre aceștia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul II / Capitolul IV / art. 49 / alin. (2)(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (3)(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. i), plata indemnizației pentru creșterea copilului nu se suspendă în cazul în care persoana îndreptățită se află în una sau mai multe dintre următoarele situații:a) primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu; b) primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora; c) realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășește de 8 ori cuantumul minim al indemnizației stabilit la art. 2 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^2 alin. (1)(1) Pe perioada concediului și indemnizației pentru creșterea copilului prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, fiecare dintre persoanele îndreptățite poate realiza venituri supuse impozitului în baza art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^2 alin. (2) lit. a)a) în perioada cuprinsă între data stabilirii dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului și 31 decembrie a aceluiași an calendaristic;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^2 alin. (2) lit. b)b) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie a anului calendaristic și data încetării dreptului la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^2 alin. (2) lit. c)c) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a aceluiași an calendaristic;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 9^2 alin. (2) lit. d)d) în perioada cuprinsă între data stabilirii dreptului și data suspendării acestuia în vederea acordării stimulentului de inserție, cu respectarea perioadelor prevăzute la lit. a)-c).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19(1) Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situația sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția acesteia.(2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) se transmite de către primărie agenției teritoriale în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 32 alin. (2)(2) În situația în care persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului pe venit, are obligația de a comunica aceasta în condițiile art. 19 din ordonanța de urgență. Pentru respectarea prevederilor art. 19 din ordonanța de urgență, angajatorul are obligația de a comunica agenției teritoriale faptul că persoana îndreptățită și-a reluat activitatea în termen de 5 zile de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (2) lit. i)i) beneficiarul realizează venituri supuse impozitului și copilul nu a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (2)(2) În situația în care, pe perioada concediului pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c), recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează prin calculul diferenței dintre cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului încasate, stabilit în condițiile art. 2, și nivelul lunar al stimulentului de inserție la care ar fi avut dreptul. Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfășurat o activitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (3)(3) În situația în care sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizații pentru creșterea copilului prevăzute la art. 2 alin. (2) au drept cauză culpa persoanei care le-a încasat, materializată prin folosirea de către aceasta, cu intenție, a unor documente despre care cunoștea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către aceasta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații, prevederile alin. (2) nu se aplică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (3^1)(3^1) Nu se consideră culpă a persoanei, în sensul prevederilor alin. (3), nedeclararea veniturilor pentru care persoana îndreptățită și-a îndeplinit obligațiile fiscale prevăzute de lege, situație în care se aplică dispozițiile alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)(4) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) și solicită dreptul la stimulent de inserție, plata acestei indemnizații se suspendă. Indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) nu se cumulează cu stimulentul de inserție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) De indemnizația lunară și stimulentul de inserție prevăzute de prezenta ordonanță de urgență beneficiază oricare dintre părinții firești ai copilului, oricare dintre persoanele cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care au adoptat copilul, dacă îndeplinește condițiile de acordare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (5)(5) În situația în care unul dintre părinți se află în plata stimulentului de inserție acordat în condițiile alin. (1) și celălalt părinte se află într-o situație de natură a genera un nou concediu pentru creșterea copilului, se poate opta fie pentru continuarea acordării stimulentului de inserție, până la împlinirea de către primul copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, cu respectarea prevederilor alin. (4), fie pentru suspendarea plății stimulentului de inserție și acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, cu respectarea prevederilor art. 8, precum și ale art. 9 alin. (4) și art. 17 alin. (3) din ordonanța de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (6)-(7)(6) În situația realizării de venituri nete în condițiile art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită nu poate solicita stimulentul de inserție.(7) În situația prevăzută la alin. (1), indiferent dacă celălalt părinte alege sau nu să beneficieze de concediul de cel puțin două luni potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din ordonanța de urgență, pe această perioadă stimulentul de inserție nu se acordă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (4^1)(4^1) În cazul în care o persoană îndreptățită beneficiază de stimulentul de inserție după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, iar cealaltă persoană îndreptățită se află într-o situație care generează un alt drept de indemnizație pentru creșterea copilului sau stimulent de inserție, drepturile se acordă concomitent fiecăreia dintre persoanele îndreptățite, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani/4 ani, în cazul copilului cu handicap, respectiv până la împlinirea de copil a vârstei de 2 ani/3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5) lit. m)m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului "A doua șansă", sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5) lit. m)m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului "A doua șansă", sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (5) lit. n)n) au calitatea de doctorand, în condițiile prevăzute de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)-(2)(1) În aplicarea art. 2 alin. (5) lit. m), o)-s) din ordonanța de urgență, cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la unități de învățământ de stat, cât și particulare, autorizate sau acreditate, în condițiile legii, în țară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.(2) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (5) lit. m) și o)-s) din ordonanța de urgență în vederea includerii în calculul celor 12 luni a acestor perioade, persoana îndreptățită face dovada că a frecventat fără întrerupere cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar, organizate potrivit legii, respectiv că pentru aceste perioade nu s-a înregistrat o cerere de suspendare a frecventării cursurilor ori că nu se află într-o situație de amânare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 4.183/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, ori potrivit hotărârilor senatelor universitare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (6) lit. f)f) adeverința eliberată de instituția de învățământ, care să ateste frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării acesteia, pentru situațiile prevăzute la lit. m)-s);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Norme metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a OUG nr. 111/2010, aprobate prin HG nr. 52/2011Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (5)(5) Persoanele care frecventează cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat și de doctorat beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului sau de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (2) din ordonanța de urgență indiferent dacă întrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)(1) Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se acordă în situația în care solicitantul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) este cetățean român, cetățean străin sau apatrid; b) are, conform legii, domiciliul sau reședința pe teritoriul României; c) locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția adnotată ANAF, ultima actualizare indicată Legea nr. 170/2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 154 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–b)(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate: a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, absolvenții facultăților de medicină, stomatologie, farmacie, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultății, studenții-doctoranzi, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenți, respectiv în cazul studenților-doctoranzi, înmatriculați într-o instituție de învățământ liceal/școală profesională sau instituție de învățământ superior, după caz, acreditată, din altă țară. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu; b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (7)(7) Pe toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap, beneficiarul poate solicita recalcularea cuantumului indemnizației pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, adeverințe sau alte acte doveditoare privind rectificarea veniturilor prevăzute la alin. (1) care au stat la baza acordării dreptului, eliberate de plătitorii de venituri sau de organele competente. Noul cuantum se acordă de la data prevăzută în hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, de la data prezentării documentelor de rectificare a veniturilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: ÎCCJ — Decizia nr. 66 din 3 martie 2025 privind recalcularea indemnizației pentru creșterea copiluluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — dezlegarea obligatorieRecalcularea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului se realizează, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, la cererea persoanei îndreptățite, chiar după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă ulterior, în baza unor hotărâri judecătorești definitive, s-au acordat diferențe de drepturi salariale sau asimilate acestora, impozabile, drepturi corespunzătoare perioadei de contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010.Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: ÎCCJ — Decizia nr. 66 din 3 martie 2025 privind recalcularea indemnizației pentru creșterea copiluluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 6767. Referirea acestei norme juridice la toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap, are ca scop indicarea limitelor conținutului dreptului subiectiv corelativ obligației de plată a indemnizației recalculate, iar nu instituirea unui termen-limită înăuntrul căruia ar trebui cerută recalcularea, întrucât o asemenea limitare a exercițiului dreptului subiectiv de a cere recalcularea indemnizației în raport cu veniturile majorate ar trebui prevăzută în mod expres, iar nu dedusă pe cale de interpretare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)(4) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) și solicită dreptul la stimulent de inserție, plata acestei indemnizații se suspendă. Indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) nu se cumulează cu stimulentul de inserție.
Textul în documentul-sursă ↗