Contestarea deciziei de returnare după schimbarea angajatorului
Contestă decizia de returnare în 10 zile de la comunicare, la curtea de apel stabilită de art. 85 OUG nr. 194/2002. Contestația suspendă, de regulă, executarea obligației de returnare, cu excepțiile legale. Întârzierea schimbării angajatorului trebuie explicată și dovedită; inclusiv blocajul administrativ D/AM2 poate conta în analiza individuală, fără a garanta anularea deciziei. [1] [2] [3] [25]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 11 minute
- CATEGORIE
- Munca în context internațional
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Unde și în cât timp depun contestația
- 03Data comunicării și calculul corect al termenului
- 04Ce se suspendă prin contestație
- 05Cum îmi construiesc apărarea pornind de la motivul exact al returnării
- 06Întârzierea provocată de blocarea procedurii D/AM2 în 2026
- 07Ce trebuie să conțină contestația și dosarul de probe
- 08Limite importante: regularizarea, familia și impedimentele de returnare
- 09Ce urmăresc după depunere
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Lucrători străini cărora Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) le-a comunicat o decizie de returnare legată de șederea în scop de muncă.
Persoane care invocă întârzierea schimbării angajatorului ori imposibilitatea obiectivă de transmitere a cererii D/AM2.
Procedura de azil și expulzarea penală.
Analiza completă a declarării ca indezirabil ori a legalității măsurii custodiei publice.
Reconstituirea integrală a tuturor versiunilor istorice aplicabile unor decizii vechi.
Unde și în cât timp depun contestația
Dacă ai primit o decizie de returnare după întârzierea schimbării angajatorului, identifică imediat data comunicării și depune contestația în 10 zile de la comunicare. Pentru decizia care acordă un termen de plecare voluntară, competența aparține curții de apel în raza căreia se află structura IGI care a emis actul. Legea prevede soluționarea în 30 de zile de la primirea contestației, iar hotărârea este definitivă. [1]
Contestația urmează procedura specială din art. 85 OUG nr. 194/2002. Depunerea unei petiții la IGI, discuțiile cu angajatorul sau așteptarea unui răspuns administrativ nu înlocuiesc această sesizare a instanței și nu trebuie tratate ca prelungire a termenului. Concluzia rezultă din termenul special care curge de la comunicarea actului și din prioritatea procedurii judiciare speciale; nu este necesar să aștepți parcurgerea unei plângeri prealabile de drept comun. [1] [14]
Dacă actul dispune îndepărtarea sub escortă, termenul de contestare este tot de 10 zile. Când nu ești luat în custodie publică, este competentă curtea de apel din raza structurii emitente; când ești în custodie, curtea de apel din raza centrului de cazare. Pentru această categorie, legea prevede soluționarea în 5 zile de la primirea contestației, prin hotărâre definitivă. [2]
Data comunicării și calculul corect al termenului
Păstrează exemplarul primit, plicul și confirmarea de primire. Comunicarea se poate face prin înmânare sub semnătură sau prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa declarată. Dacă remiterea nu este posibilă, legea permite afișarea la sediul structurii IGI emitente; refuzul primirii, mutarea de la adresa declarată ori nedeclararea adresei sunt situațiile expres prevăzute în acest scop. De aceea, absența unei semnături personale nu dovedește, singură, că termenul nu a început. [5]
Pentru calculul termenului judiciar se aplică regulile Codului de procedură civilă în lipsa unor dispoziții speciale contrare: nu se numără ziua comunicării și nici ziua în care termenul se împlinește. Cele 10 zile sunt zile calendaristice, cu cele două capete excluse; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [15] [6] [7]
La depunerea fizică, ține seama de ora la care încetează legal activitatea registraturii. Trimiterea în termen prin scrisoare recomandată, curier rapid, serviciu specializat, fax sau e-mail este recunoscută de art. 183 din Codul de procedură civilă (CPC). Păstrează dovada: pentru e-mail și fax contează data și ora primirii atestate de sistemul instanței, nu doar faptul că ai apăsat „trimite”. [8] [9] [10]
Depășirea termenului expune contestația sancțiunii decăderii. Dacă a existat un impediment serios, depune fără întârziere contestația și o cerere motivată de repunere în termen, însoțită de probe. Art. 186 CPC cere motive temeinic justificate; prevede, ca regulă, efectuarea actului și cererea de repunere în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, iar pentru căile de atac aceeași durată ca termenul căii de atac. Încadrarea și admiterea cererii aparțin instanței; nu te baza pe repunere pentru a amâna depunerea. [11] [12] [13]
Ce se suspendă prin contestație
Contestația prevăzută de art. 85 alin. (1) sau (2) suspendă executarea obligației de returnare. Există două excepții exprese: persoana a cerut ea însăși emiterea deciziei înainte de a fi depistată cu ședere ilegală sau a fost declarată indezirabilă. În aceste situații, simpla contestație nu produce efectul suspensiv. Contestarea returnării de către o persoană aflată în custodie publică nu suspendă măsura custodiei. [3] [4]
Trimite structurii IGI o copie a contestației și dovada înregistrării, pentru identificarea dosarului și a efectului invocat. Acesta este un pas practic de documentare; efectul legal rezultă din contestația prevăzută de lege, în limitele și cu excepțiile de mai sus. [3]
Suspendarea executării returnării nu acordă, prin ea însăși, un nou permis de ședere, nu confirmă legalitatea angajării la noua firmă și nu reactivează automat un contract încetat. Această delimitare rezultă din obiectul limitat al art. 85 alin. (3), care privește executarea obligației de returnare. Situația dreptului de muncă trebuie stabilită separat, potrivit categoriei tale și actelor existente; vezi Documentele de ședere ale lucrătorului străin: verificări la angajare și reînnoire. [38]
Cum îmi construiesc apărarea pornind de la motivul exact al returnării
Decizia trebuie să arate motivele de fapt și de drept și căile de atac. Citește dacă IGI reține expirarea șederii, refuzul prelungirii sau o altă cauză. Când este refuzată prelungirea, refuzul și motivele sale se comunică prin decizia de returnare; contestația trebuie să răspundă și acelor motive. [17] [18]
Pregătește o cronologie cu încetarea vechiului raport de muncă, înregistrarea încetării, expirarea permisului, încheierea noului contract, fiecare demers de schimbare a angajatorului și comunicarea actului contestat. Aceste date sunt necesare pentru a verifica, după caz:
- Menținerea șederii după încetarea muncii. În regimul actual, art. 56 alin. (6) păstrează dreptul până la expirarea perioadei acordate, dar în limita perioadei de indemnizație de șomaj sau, în absența indemnizației, a cel mult 90 de zile de la înregistrarea încetării. Cele 90 de zile nu prelungesc automat un permis care expiră mai devreme. Un nou contract încheiat în intervalul legal atrage regula alin. (7), de menținere până la expirarea permisului. [19]
- Existența unei cereri de prelungire depuse în ședere legală. Art. 51 alin. (4^2) menține șederea până la soluționarea cererii numai dacă persoana era în ședere legală la depunere. Pregătirea documentelor sau promisiunea angajatorului trebuie deosebite de depunerea efectivă. [20]
- Aplicarea normelor tranzitorii. Cererile pentru aviz la schimbarea angajatorului depuse la formațiunile teritoriale până la 7 august 2026 au un regim tranzitoriu distinct. Începând cu 8 august 2026, titularii șederii pentru muncă obținute sub legislația anterioară pot schimba angajatorul în condițiile noii proceduri din art. 56 alin. (9)–(12). Arată care procedură era aplicabilă demersului tău; detaliile sunt în Schimbarea angajatorului sau a funcției de către lucrătorul străin. [22]
- Analiza individuală a situației. Refuzul prelungirii trebuie să respecte proporționalitatea. Pentru situațiile vizate de art. 81 alin. (5), când persoana se află și într-o procedură de prelungire ori de ședere pe termen lung, IGI decide asupra emiterii sau amânării returnării după circumstanțele concrete. Nici găsirea unui angajator, nici o întârziere explicabilă nu reprezintă singure o garanție de anulare. [18] [21] [31]
Întârzierea provocată de blocarea procedurii D/AM2 în 2026
În informarea din 25 septembrie 2026, IGI a anunțat că cererile unice întemeiate pe art. 56 alin. (9), aferente categoriei D/AM2 și care nu pot fi transmise prin WorkinRomania.gov.ro, vor fi analizate individual după reluarea transmiterii. Instituția a precizat că va lua în considerare, după caz, imposibilitatea obiectivă a angajatorului de a iniția sau finaliza înregistrarea ori autorizarea, provocată de suspendarea executării actului de aprobare a Listei ocupațiilor deficitare. [24]
Dacă întârzierea ta provine din acest impediment, păstrează mesajele platformei cu data încercării, solicitările și răspunsurile IGI, stadiul înregistrării angajatorului și documentele care arată că procedura putea fi inițiată în perioada relevantă. Leagă fiecare probă de situația concretă, inclusiv de categoria D/AM2. Relevanța acestor dovezi este o concluzie practică din analiza individuală anunțată; informarea nu anulează automat deciziile de returnare și nu declară toate șederile prelungite. [25] [29] [31]
Dacă ai primit deja decizia, depune contestația în termen. Informarea privește conduita administrativă anunțată pentru analiza cererilor și nu modifică termenul judiciar de 10 zile de la comunicarea returnării. [25] [1]
Ce trebuie să conțină contestația și dosarul de probe
În cerere, indică numele și datele tale de identificare, adresa de comunicare și autoritatea emitentă, identificată după decizie. Arată numărul și data actului, ce soliciți instanței să anuleze și motivele de fapt și de drept. Semnează cererea; dacă folosești un reprezentant, completează datele acestuia și dovada reprezentării potrivit regulilor procedurale. [26] [27] [28] [30] [42]
Anexează copia actului contestat și documentele pe care îți întemeiezi apărarea. Cere administrarea probelor și explică ce fapt susține fiecare înscris. Poți solicita ca IGI să depună dosarul administrativ, inclusiv documentele care au fundamentat constatarea șederii ilegale, motivele refuzului și dovada comunicării. [32] [29] [33]
Pentru întârzierea schimbării angajatorului, setul util de probe include permisul și pașaportul, vechiul contract și actul încetării, dovada datei înregistrării încetării, noul contract, cererile cu număr și dată de înregistrare, răspunsurile la solicitările de completare și corespondența relevantă. Dacă invoci un blocaj administrativ, adaugă dovezile individuale ale încercărilor efective. Aceasta este o recomandare de organizare a probelor după regulile de ședere și sarcina dovedirii susținerilor; documentele trebuie să corespundă faptelor tale. [19] [20] [29] [31] [25]
Poți beneficia de consiliere juridică, reprezentare și asistență lingvistică pe cheltuială proprie. Art. 85 alin. (6) permite și aplicarea mecanismului de ajutor public judiciar, cu derogările expres prevăzute acolo. Dacă nu înțelegi decizia, cere IGI traducerea principalelor elemente și a căilor de atac; pentru trecerea ilegală a frontierei legea prevede regimul special al fișei de informare, în locul acestei traduceri individuale. Solicitarea traducerii nu trebuie tratată ca prelungire a termenului de contestare. [34] [17] [1]
Limite importante: regularizarea, familia și impedimentele de returnare
Posibilitatea tranzitorie de reglementare a șederii până la 31 decembrie 2026, prevăzută de art. 52 OUG nr. 32/2026, privește străinii cu șederea pentru muncă expirată împotriva cărora nu a fost stabilită obligația de returnare. Textul impune și prezentarea la IGI pentru declararea adresei efective în 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Data de 31 decembrie 2026 nu înlocuiește și nu redeschide acest interval anterior pentru declararea adresei. O decizie deja emisă nu este înlăturată doar pentru că această posibilitate tranzitorie există; nu o folosi drept motiv pentru a lăsa să expire termenul contestației. [23] [1]
Semnalează și dovedește o situație de familie relevantă. De exemplu, art. 82 protejează, în condițiile sale, părintele unui minor român aflat în întreținerea sa ori pentru care plătește regulat întreținerea și soțul unui cetățean român sau al unui titular al șederii pe termen lung. Protecția matrimonială nu operează pentru căsătorii de conveniență ori în lipsa unei relații efective; legea prevede și excepții privind ordinea publică, securitatea națională și anumite situații de sănătate publică. Dacă o situație protejată este constatată după dispunerea returnării, dar înaintea executării, art. 82 alin. (2) prevede revocarea de către IGI, cu respectarea acelorași limite. [39]
Separat de contestație, art. 96 prevede suspendarea executării când IGI constată, între altele, că returnarea este posibilă numai către un stat în care există temeri justificate pentru viață ori de tortură sau tratamente inumane ori degradante, sau că sănătatea face imposibilă returnarea. Prezintă dovezile situației invocate. IGI informează în scris despre constatarea ori încetarea impedimentului, iar cursul returnării se reia când acesta încetează. [40] [41]
Ce urmăresc după depunere
Păstrează numărul dosarului, dovada depunerii și toate comunicările primite; pregătește susținerea motivelor și probelor pentru judecata urgentă. Hotărârea pronunțată asupra contestației de returnare este definitivă în condițiile art. 85, astfel încât nu trebuie să presupui că vei avea un apel sau recurs obișnuit pentru a completa ulterior apărarea. [1] [2] [29]
Termenul de contestație și termenul de plecare voluntară sunt distincte. Legea prevede, între altele, 15 zile de la comunicare pentru persoana depistată fără drept de ședere și 30 de zile pentru persoana căreia i s-a anulat sau revocat șederea temporară ori i s-a refuzat prelungirea. Verifică situația din decizie împreună cu efectul suspensiv al contestației: aceste termene de plecare nu îți acordă un termen mai mare pentru a sesiza instanța. [35] [36] [1] [3]
Dacă obligația rămâne executabilă și nu este respectat termenul pentru plecare voluntară, legea prevede îndepărtarea sub escortă; aceasta poate interveni și înaintea expirării termenului dacă este constatat riscul de sustragere. Consecințele concrete trebuie raportate la hotărârea pronunțată și la orice cauză legală de suspendare aplicabilă. [37] [3] [40]
Termene și repere procedurale
Termenul este de 10 zile și pentru decizia cu îndepărtare sub escortă; custodia publică modifică instanța competentă conform art. 85 alin. (2). [2]
Lista ta de pași
Dacă invoci blocajul D/AM2, documentează imposibilitatea concretă și perioada sa; nu presupune o prelungire automată. [25]
Verifică separat șederea și dreptul de a lucra; o contestație nu ține loc de permis ori de contract activ. [38]
Întrebări frecvente
Angajatorul spune că rezolvă actele. Pot să aștept înainte de a contesta?
Dacă am semnat un nou contract după primirea deciziei, returnarea dispare?
Noul contract este un document relevant, dar nu desființează singur actul IGI. Regula art. 56 alin. (7) presupune încheierea contractului în intervalul legal din alin. (6), iar legalitatea returnării se analizează după situația concretă. Decizia existentă trebuie contestată în termen ori înlăturată printr-un temei legal aplicabil; nu există o garanție de anulare prin simpla angajare ulterioară. [19] [16] [1]
Informarea IGI despre blocarea WorkinRomania.gov.ro îmi prelungește automat șederea?
Informarea din 25 septembrie 2026 anunță analiza individuală a cererilor vizate și luarea în considerare a imposibilității obiective de transmitere. Ea nu acordă o prelungire generală și nu modifică termenul contestației. Documentează blocajul și invocă-l în apărarea ta, fără a presupune anularea automată a returnării. [25] [1]
Dacă formulez contestație, pot continua să lucrez?
De reținut
Arată cele 12 idei principale ale ghidului
Comunicarea poate include afișarea în situațiile legale; lipsa semnăturii personale nu dovedește inexistența comunicării. [5]
Suspendarea executării returnării nu acordă prin ea însăși drept de muncă sau un nou permis. [38]
Menținerea șederii în baza unei cereri pendinte presupune ședere legală la depunere. [20]
În regimul actual, cele 90 de zile se raportează la înregistrarea încetării raportului de muncă și sunt limitate de expirarea perioadei acordate; noul contract în intervalul legal produce efectul art. 56 alin. (7). [19]
Normele tranzitorii disting cererile pentru aviz la schimbarea angajatorului depuse până la 7 august 2026 de noua procedură aplicabilă începând cu 8 august. [22]
Regularizarea tranzitorie până la 31 decembrie 2026 exclude persoanele împotriva cărora a fost stabilită obligația de returnare și presupune declararea adresei în termenul legal. [23]
Cronologia, probele și contestația
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (1)(1) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află structura Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează contestația în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (2)(2) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (2) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la instanța prevăzută la alin. (1), dacă străinul nu este luat în custodie publică, ori la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află centrul de cazare, dacă străinul este luat în custodie publică. Instanța soluționează contestația în termen de 5 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (3)(3) Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) suspendă executarea obligației de returnare. În cazul străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistați cu ședere ilegală sau a străinilor declarați indezirabili, contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu suspendă executarea obligației de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (4)(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinul luat în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 84 alin. (1)–(4)(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin remiterea unui exemplar al acesteia străinului împotriva căruia a fost emisă. (2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește, atunci când străinul nu este prezent. (3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. (4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații: a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă; b) străinul nu mai locuiește la adresa declarată; c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul I / art. 5 / alin. (2)(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul PRELIMINAR / Capitolul I / art. 2 / alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (1)–(2)(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care Inspectoratul General pentru Imigrări constată șederea ilegală pe teritoriul României a străinului și stabilește obligația acestuia de returnare, precum și termenul pentru plecarea voluntară. (2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul străinului declarat indezirabil sau care prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare, prin decizia de returnare se constată șederea ilegală pe teritoriul României și se stabilește obligația de returnare și îndepărtarea sub escortă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (4)–(6)(4) Decizia de returnare se întocmește în scris în două exemplare, fiecare în limba română și într-o limbă de circulație internațională, și conține motivele de fapt și de drept, precum și informațiile privind căile de atac posibile. (5) Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informații cu privire la căile de atac posibile, în limba pe care acesta o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege. (6) Prevederile alin. (5) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European ori a Confederației Elvețiene. În acest caz, odată cu decizia de returnare se comunică și o fișă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des utilizate sau înțelese de către străinii aflați pe teritoriul României, conținând informații care să explice principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1^1)–(2)(1^1) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere ia în considerare circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității. (2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (6)–(7)(6) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, dreptul de ședere temporară în scop de muncă rămâne valabil până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizație de șomaj. (7) În cazul încheierii de către străin a unui nou contract de muncă în termenul prevăzut la alin. (6), dreptul de ședere al acestuia rămâne valabil până la data expirării permisului unic sau a Cărții albastre a UE.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (4^2)(4^2) Străinului aflat în perioadă de ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii i se menține dreptul de ședere până la data soluționării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (5)(5) În cazul străinilor aflați în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (2), dar și într-o procedură de prelungire a dreptului de ședere temporară sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității, Inspectoratul General pentru Imigrări decide cu privire la emiterea deciziei de returnare sau amânarea emiterii acesteia până la finalizarea procedurii respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Ordonanța de urgență nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1)–(2); art. 51 alin. (1)Articolul 50 (1) Prin excepție de la art. 49 alin. (2), cererile pentru avizele de angajare depuse în vederea încadrării în muncă a străinilor titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de muncă la schimbarea angajatorului se soluționează dacă au fost depuse la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări până la data de 7 august 2026. (2) Străinii pentru care se obțin avizele de angajare ca urmare a soluționării cererilor prevăzute la alin. (1) pot fi încadrați în muncă și pot solicita următoarea prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Articolul 51 (1) Începând cu 8 august 2026, străinii care au obținut un drept de ședere temporară în scop de muncă potrivit dispozițiilor legislației aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot schimba angajatorul în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (9)-(12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Ordonanța de urgență nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)–(2)(1) Străinii rămași pe teritoriul României după data la care le-a încetat dreptul de ședere stabilit prin viza de lungă ședere pentru angajare în muncă sau prin permisul unic și împotriva cărora nu a fost stabilită obligația de returnare pot solicita, până la data de 31 decembrie 2026, prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute art. 56 alin. (10) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), străinii au obligația de a se prezenta în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la oricare din formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări pentru a declara adresa la care locuiesc efectiv pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Informare – înregistrare cereri de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă, în contextul schimbării angajatoruluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Informarea din 25 septembrie 2026, paragrafele 1–2Inspectoratul General pentru Imigrări informează persoanele interesate că, cererile unice de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă, formulate în situațiile prevăzute de art. 56 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aferente categoriei de viză D/AM2, care nu pot fi transmise în prezent prin platforma WorkinRomania.gov.ro, vor fi analizate individual odată cu reluarea funcționalității de transmitere, prin raportare la situația de fapt și de drept specifică fiecărui caz, cu respectarea cadrului normativ aplicabil și a principiului proporționalității. În cadrul acestei analize vor fi avute în vedere, după caz, imposibilitatea obiectivă a angajatorului de a iniția sau finaliza procedura de înregistrare sau autorizare în platforma WorkinRomania.gov.ro, ca urmare a suspendării executării actului administrativ prin care a fost aprobată Lista ocupațiilor deficitare și, implicit a imposibilității de transmitere a cererilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Informare – înregistrare cereri de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă, în contextul schimbării angajatoruluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Informarea din 25 septembrie 2026, paragrafele 1–2Inspectoratul General pentru Imigrări informează persoanele interesate că, cererile unice de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă, formulate în situațiile prevăzute de art. 56 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aferente categoriei de viză D/AM2, care nu pot fi transmise în prezent prin platforma WorkinRomania.gov.ro, vor fi analizate individual odată cu reluarea funcționalității de transmitere, prin raportare la situația de fapt și de drept specifică fiecărui caz, cu respectarea cadrului normativ aplicabil și a principiului proporționalității. În cadrul acestei analize vor fi avute în vedere, după caz, imposibilitatea obiectivă a angajatorului de a iniția sau finaliza procedura de înregistrare sau autorizare în platforma WorkinRomania.gov.ro, ca urmare a suspendării executării actului administrativ prin care a fost aprobată Lista ocupațiilor deficitare și, implicit a imposibilității de transmitere a cererilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. f)f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul II / Secţiunea a 2-a / art. 249Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 12Documentele necesare Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Capitolul II / art. 13 / alin. (1)(1) La primirea cererii, instanța dispune citarea părților. Autoritatea publică emitentă va comunica împreună cu întâmpinarea actul atacat împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei. Instanța poate solicita emitentului orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (5)–(6)(5) Străinul care contestă decizia de returnare are dreptul de a obține consiliere juridică, reprezentare și asistență lingvistică pe cheltuială proprie. (6) Străinului care contestă decizia de returnare îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 2, 2^1 și 8^1 din respectiva ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 88 alin. (2) partea introductivă și lit. a)(2) Termenul pentru plecarea voluntară este de 15 zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru: a) străinul care a fost depistat fără drept de ședere ori care a depășit perioada de ședere sau zona de frontieră stabilite prin acordul care reglementează regimul juridic privind micul trafic la frontiera comună;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 88 alin. (3) partea introductivă și lit. a)–b)(3) Termenul pentru plecarea voluntară este de 30 de zile de la comunicarea deciziei de returnare pentru: a) străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat cu ședere ilegală; b) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de ședere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (2)(2) Străinul împotriva căruia a fost emisă decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) este îndepărtat sub escortă: a) dacă nu a executat voluntar obligația de returnare, după împlinirea termenului pentru plecarea voluntară; b) dacă se constată că străinul prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare potrivit art. 83 alin. (3), chiar înainte de împlinirea termenului pentru plecarea voluntară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (3)(3) Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) suspendă executarea obligației de returnare. În cazul străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistați cu ședere ilegală sau a străinilor declarați indezirabili, contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu suspendă executarea obligației de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 82 alin. (1)–(4)(1) Măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflați în oricare dintre următoarele situații: a) străinul este minor, iar unul dintre părinții acestuia are drept de ședere în România; b) străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate; c) străinul este căsătorit cu un cetățean român sau cu un străin care are drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României; d) străinul a depășit vârsta de 65 de ani. (2) În cazul în care situațiile prevăzute la alin. (1) se constată după dispunerea măsurii returnării, dar înainte de executarea obligației de returnare, Inspectoratul General pentru Imigrări revocă decizia de returnare. (3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor aflați în situația prevăzută la alin. (1) lit. c) dacă se constată existența unei căsătorii de conveniență sau că soții nu mai au o relație conjugală ori o relație de familie efectivă pe teritoriul României. (4) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea națională ori care suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 96 alin. (1) partea introductivă și lit. a)–b)(1) Executarea obligației de returnare se suspendă în perioada în care Inspectoratul General pentru Imigrări constată incidența următoarelor situații: a) returnarea se poate realiza numai către un stat față de care există temeri justificate că viața străinului este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante; b) starea de sănătate a străinului face imposibilă realizarea returnării;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 96 alin. (3)–(4)(3) Termenul de plecare voluntară sau îndepărtarea sub escortă, după caz, își reia cursul de la data la care Inspectoratul General pentru Imigrări constată încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1). (4) Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul cu privire la constatarea incidenței sau încetării situațiilor prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a II-a / Titlul I / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 194 / lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗