⌕Meniu

Mutarea polițistului de penitenciare și situația locuinței

Calendarul anual al carierei este aprobat la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), iar perioadele efective ale mutărilor la cerere sunt stabilite prin decizie a directorului general. Pentru rata apartamentului, mutarea în localitatea locuinței cere o analiză distinctă: contează eligibilitatea achiziției, existența unui drept anterior și menținerea condițiilor pentru aceeași locuință. [3] [4] [13] [22]

Pentru anul 2026, cuantumul compensației este supus și regulii de menținere la nivelul lunii decembrie 2025. [29]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Sector public și statute speciale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cine stabilește calendarul mutărilor la cerere
  3. 03Ce trebuie să îndeplinească cererea de mutare
  4. 04Probele, departajarea și momentul actului de mutare
  5. 05Mai primesc compensația pentru rata apartamentului după mutare?
  6. 06Condițiile locuinței și limitele menținerii dreptului
  7. 07Dosarul pentru rată și decontarea lunară
  8. 08Ce acoperă rata eligibilă
  9. 09Dacă am beneficiat deja pentru altă locuință
  10. 10Acte și dovezi pentru o eventuală contestare
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Polițiști de penitenciare definitivi care solicită mutarea între unități.

  • Polițiști de penitenciare care analizează acordarea sau continuarea compensației pentru rata locuinței.

  • Structuri de resurse umane și salarizare ale unităților din sistemul administrației penitenciare.

✕ NU ACOPERĂ

  • Transferul într-o altă instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

  • Regimul polițiștilor supuși Legii nr. 360/2002 și HG nr. 284/2005.

  • Stabilirea unui drept individual numai pe baza adresei apartamentului, fără contract, datele achiziției și situația locativă.

Cine stabilește calendarul mutărilor la cerere

Mutarea între unitățile poliției penitenciare este reglementată de art. 126 din Legea nr. 145/2019 și de metodologia aprobată prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.551/C/2020. [1] [2]

Calendarul se construiește pe două niveluri. Ghidul carierei prevede un calendar anual elaborat de structura de management resurse umane din ANP, aprobat de directorul general în funcție de nevoile sistemului și de creditele bugetare. În cadrul acestuia, perioadele efective ale procesului de mutare la cerere se stabilesc prin decizie a directorului general al ANP; sesiunile se pot desfășura și prin aplicația informatică de management al resurselor umane. [3] [4]

Posturile destinate mutării rezultă din analiza posturilor vacante în consiliul de conducere al fiecărei unități și din lista aprobată de conducătorul competent. ANP centralizează datele și le comunică unităților. Existența unei funcții vacante nu dovedește, singură, includerea sa în sesiunea de mutare. [4]

Pentru sesiunea la care vrei să participi, solicită structurii de resurse umane decizia aplicabilă și calendarul comunicat unității, lista funcțiilor vizate și condițiile din fișa postului. Notează termenul de depunere din acea sesiune și pregătește documentele până la el. Metodologia nu stabilește o lună fixă, repetată automat în fiecare an; cererea și actele depuse după termen pot fi respinse. [4] [6]

Ce trebuie să îndeplinească cererea de mutare

Regula privește polițiștii de penitenciare definitivi. Mutarea se face pe o funcție vacantă pentru care sunt îndeplinite condițiile de numire, în aceeași categorie — ofițer sau agent — și de același tip — conducere sau execuție — cu coeficient de ierarhizare identic ori inferior. Există o excepție pentru ofițerii care ocupă funcții de conducere și se mută într-o funcție de execuție. Acceptarea unui coeficient inferior ori a unei funcții fără indemnizație de conducere se exprimă expres în cerere. [5] [6]

Cererea trebuie motivată și însoțită de documente justificative și de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor postului. Se poate depune câte o cerere conform anexei nr. 1 pentru fiecare tip de funcții dintr-un sector de activitate inclus în sesiune și pentru fiecare unitate vizată. Nu se dă curs solicitărilor persoanelor suspendate din funcție, cu raporturile de serviciu suspendate ori puse la dispoziție în ipoteza art. 128 din statut. [6]

Se obțin avizele de principiu ale directorilor unității de origine și unității de destinație. Un aviz negativ trebuie motivat. Dacă cel puțin unul dintre aceste avize este negativ, devine necesar avizul favorabil al ANP, emis după consultarea structurilor implicate; avizul ANP are caracter obligatoriu și se întemeiază pe oportunitatea și necesitatea mutării. Lipsa condițiilor postului sau a depunerii la termen a cererii însoțite de documente determină respingerea motivată, care se comunică solicitantului. [6]

Pentru posturile de director adjunct, director de direcție în ANP sau director de unitate, metodologia prevede competențe speciale de aprobare ale directorului general al ANP ori ministrului justiției. Traseul cererii trebuie raportat la postul concret. [25]

Probele, departajarea și momentul actului de mutare

Mutarea într-un alt sector de activitate poate presupune testare psihologică, probă sportivă, probă practică și interviu profesional. Interviul profesional este obligatoriu în cazurile reglementate de art. 4 alin. (1), iar probele aplicabile au caracter eliminatoriu. Metodologia nu permite contestație împotriva calificativelor de la proba sportivă, proba practică și interviul profesional; aceasta este regula procedurii interne a acestor probe. [7]

Dacă există mai multe cereri eligibile pentru același tip de funcții, departajarea folosește criteriile și punctajele din art. 5: experiența relevantă, evaluările profesionale, vechimea, situațiile familiale dovedite, starea disciplinară, pregătirea profesională și situația locativă. Pentru situația locativă se acordă 2 puncte numai dacă, prin mutare, se diminuează sau se elimină cheltuielile de chirie ori de transport și se dovedește că solicitantul sau soțul/soția deține locuință în localitatea unității de destinație. La egalitate de punctaj, președintele comisiei hotărăște, cu motivare scrisă în două zile lucrătoare. Acest punctaj de selecție nu echivalează cu o decizie de acordare a compensației pentru rata locuinței. [8] [28]

Actul administrativ de mutare se întocmește în 30 de zile calendaristice de la obținerea avizelor favorabile ale directorilor celor două unități sau a avizului favorabil al ANP, după caz. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu aprobarea conducerii ANP. Înainte de emitere se iau în considerare și evaluările și avizele de aptitudine prevăzute de metodologie; incompatibilitățile constatate pot conduce la o respingere motivată, comunicată în scris. [9]

Mai primesc compensația pentru rata apartamentului după mutare?

Mutarea la penitenciarul din localitatea apartamentului poate fi compatibilă cu plata compensației pentru rată, însă dreptul nu rezultă automat din mutare. Legea leagă această compensație de îndeplinirea condițiilor pentru chirie și de contractarea unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe ori de o cumpărare a locuinței cu plata în rate. [11] [22]

Dacă primeai deja legal compensația pentru același apartament, trebuie analizată menținerea dreptului în noua situație. Ordinul distinge explicit locuința finanțată pentru care se acordă compensația de o altă locuință dobândită ulterior: declarația din anexa nr. 9 exceptă locuința care face obiectul creditului, iar art. 24 lit. a) privește dobândirea altei locuințe. Din aceste texte, coroborate cu obligația menținerii condițiilor de acordare, rezultă că simpla proprietate asupra apartamentului eligibil și mutarea în localitatea lui nu justifică, prin ele însele, pierderea compensației. Concluzia presupune aceeași locuință, un drept acordat în condițiile legii și absența unei cauze de încetare. [13] [21]

Dacă nu primeai această compensație și apartamentul fusese cumpărat înainte de mutare, este o cerere de acordare a dreptului, nu doar o continuare a plății. Trebuie analizate contractul, data achiziției, condițiile aplicabile acelei achiziții și situația locativă; identitatea dintre noua localitate de serviciu și adresa apartamentului nu dovedește singură eligibilitatea. Pentru situația excepțională a achiziției în altă localitate, ordinul cere examinarea fondului locativ prin raportare la momentul achiziției. [22] [18]

Data creditului rămâne relevantă: art. 25 reglementează distinct contractele încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019 și până la intrarea în vigoare a Ordinului nr. 482/C/2020. O astfel de regulă tranzitorie nu justifică presupunerea că orice credit mai vechi este eligibil. [27] [22]

Condițiile locuinței și limitele menținerii dreptului

Dreptul de bază pentru chirie privește situația locativă a polițistului, a soțului/soției și a copiilor aflați în întreținere, în localitatea unde se desfășoară activitatea. Excepția pentru o locuință în altă localitate, la maximum 70 km, este legată de inexistența fondului locativ corespunzător și de celelalte condiții privind proprietățile din acea localitate ori dintr-o localitate mai apropiată. Pentru rate, verificarea se face în cadrul regimului special al creditului pentru achiziție. [10] [15] [18]

Contează și înstrăinările de locuințe după încadrare, proprietățile sau avantajele locative ale familiei și eventuala decontare a chiriei soțului/soției de către angajator. Statutul prevede o excepție pentru pierderea proprietății din motive neimputabile, condiționată de ancheta socială. Vânzarea-cumpărarea încheiată cu rude până la gradul II inclusiv, ale solicitantului ori ale soțului/soției, exclude compensația pentru rată. [15] [26] [16]

Compensația pentru rată se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei și nu se cumulează cu compensația pentru o locuință închiriată; polițistul optează între cele două situații. [12]

Pentru o detașare sau mutare în interesul serviciului în altă localitate decât cea a imobilului, art. 15 alin. (3) din Ordinul nr. 482/C/2020 prevede expres continuarea compensației pentru rată, dacă persoana nu optează pentru compensație de chirie în noua localitate. Textul nu cuprinde mutarea la cerere în altă localitate; pentru aceasta trebuie analizate condițiile generale și cauzele de încetare, fără extinderea automată a excepției. [14] [21]

Plata poate înceta, între altele, la dobândirea unei alte locuințe relevante, la stingerea obligației de plată a ratelor, la pierderea proprietății, la închirierea ori schimbarea destinației locuinței finanțate, la încetarea raportului de serviciu — cu excepția prevăzută pentru soțul/soția polițist de penitenciare — sau dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de acordare. Schimbarea situației de serviciu relevantă pentru drept sau pentru calitatea de beneficiar se comunică în cinci zile lucrătoare, potrivit angajamentului din anexa nr. 11. Acordarea și încetarea plății se stabilesc prin act administrativ al conducătorului unității competente. [21] [20] [28]

Dosarul pentru rată și decontarea lunară

Pentru cererea privind rata, pregătește documentele prevăzute de art. 19 din Ordinul nr. 482/C/2020: declarația solicitantului din anexa nr. 9; declarația autentificată la notar a soțului/soției ori copilului major aflat în întreținere, după caz, din anexa nr. 10; angajamentul din anexa nr. 11; contractul de credit și contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de vânzare cu plata în rate; scadențarul; actul de identitate; extrasul de carte funciară și celelalte documente aplicabile. Copiile sunt certificate de structura de resurse umane. Lipsa documentelor cerute la depunere sau declarațiile neconforme pot determina respingerea. [17]

În cazul mutării, atașează în sprijinul solicitării și actul de mutare, actul anterior de acordare a compensației dacă există și situația actuală a creditului, astfel încât unitatea să poată distinge continuarea de o primă acordare. Acestea sunt dovezi utile pentru analiza concretă; acordarea și încetarea plății se fac prin act administrativ al conducătorului unității competente. [17] [28]

Dreptul se acordă de la data înregistrării cererii la secretariatul unității în care se desfășoară activitatea, dacă sunt îndeplinite condițiile. Termenul maxim pentru actul de acordare sau pentru comunicarea în scris a respingerii este de 30 de zile calendaristice de la înregistrare. [18]

Decontarea lunară se face în luna curentă pentru luna anterioară, odată cu drepturile salariale. Cererea/decont din anexa nr. 7 și extrasul de cont ori documentul bancar care dovedește plata ratei se depun lunar la compartimentul de salarizare, în perioada 1-3 a lunii. [19]

Modificările contractului, inclusiv ale ratei, se comunică în cinci zile lucrătoare, cu noul scadențar sau alte documente justificative. Angajamentul din anexa nr. 11 privește și orice schimbare de natură să modifice dreptul sau calitatea de beneficiar, nu doar valoarea ratei. Același angajament include restituirea sumelor încasate fără temei legal atunci când datele declarate nu sunt reale. [20]

Ce acoperă rata eligibilă

Legea nr. 145/2019 stabilește ca regulă permanentă plafonul compensației de până la 50% din salariul lunar net și, pentru credit, limita suplimentară a ratei lunare plătite. Durata plății nu poate depăși durata creditului ori a contractului de vânzare cu plata în rate. Acesta este cadrul statutar al beneficiului. [10] [11]

În definiția ratei eligibile intră costurile lunare din scadențar, însă sunt excluse rambursările anticipate, dobânzile penalizatoare și costurile care nu figurează în scadențarul ratelor lunare. De aceea, suma totală plătită băncii într-o anumită lună poate fi diferită de rata care poate face obiectul compensației. [23]

Cuantumul în anul 2026. Pe lângă plafonul statutar și limita ratei eligibile, se aplică art. XX alin. (1) din Legea nr. 141/2025: compensațiile lunare pentru chirie și celelalte drepturi enumerate, care nu fac parte din salariul lunar brut, se mențin în 2026 la nivelul lunii decembrie 2025. Nu calcula suma plătibilă exclusiv ca procent din salariul net actual. Solicită compartimentului financiar baza concretă de calcul și cuantumul care se aplică situației tale. [29]

Dacă am beneficiat deja pentru altă locuință

Regula legală privind o singură locuință pe timpul carierei trebuie luată în considerare înainte de a conta pe compensarea ratelor unui al doilea apartament. [12]

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 377 din 27 octombrie 2025 a analizat o sesizare privind un polițist care beneficiase de compensație pentru o locuință pe durata detașării și ceruse ulterior beneficiul pentru altă locuință. ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, deoarece solicitarea privea aplicarea normelor la situația concretă și nu o dificultate de interpretare care să justifice hotărârea prealabilă. Decizia nu acordă prin dispozitiv dreptul la compensarea celei de-a doua locuințe și nu tranșează fondul procesului individual; soluția definitivă a acelui proces nu rezultă din hotărârea prealabilă. [24]

Acte și dovezi pentru o eventuală contestare

Dacă te consideri vătămat printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri privind drepturile tale, acțiunea în contencios administrativ poate urmări anularea actului și repararea pagubei, în condițiile legii. Procedura concretă depinde de actul atacat și de parcurgerea plângerii prealabile atunci când aceasta este obligatorie. [30]

Păstrează copia actului, răspunsul primit, cererea cu numărul și data înregistrării și dovezile procedurii prealabile, dacă era obligatorie. Aceste înscrisuri sunt necesare pentru identificarea demersului și pentru documentarea unei eventuale acțiuni. [31]

Termene și repere procedurale

REGULĂDepunerea cererii de mutare
Interval

Intervalul stabilit pentru sesiunea concretă [4] [6]

De când începe

Deschiderea sesiunii potrivit deciziei directorului general al ANP.

Cum se aplică

Se respectă datele și termenul-limită comunicate pentru sesiune; nu există o lună universală de depunere în metodologie.

Consecințe

Depunerea peste termen sau neîndeplinirea condițiilor poate determina respingerea motivată a cererii.

[4][6]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică cererii împreună cu documentele care dovedesc îndeplinirea condițiilor postului.

REGULĂÎntocmirea actului de mutare
Interval

30 de zile calendaristice [9]

De când începe

Obținerea avizelor favorabile ale directorilor celor două unități sau a avizului favorabil al ANP, după caz.

Cum se aplică

Termenul administrativ se raportează la data obținerii avizelor cerute, exprimat de metodologie în zile calendaristice.

Consecințe

Există obligația întocmirii actului în acest interval; expirarea sa nu înlocuiește actul administrativ și nu echivalează cu mutare aprobată tacit.

[9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În situații temeinic justificate, poate fi prelungit cu aprobarea conducerii ANP.

  • Înaintea emiterii se au în vedere și avizele și evaluările de aptitudine prevăzute la art. 11 alin. (2).

REGULĂSoluționarea cererii pentru compensația ratei
Interval

Cel mult 30 de zile calendaristice [17] [18]

De când începe

Înregistrarea cererii la secretariatul unității competente.

Cum se aplică

Interval exprimat în zile calendaristice, calculat prin raportare la data înregistrării cererii.

Consecințe

Până la expirarea termenului trebuie emis actul de acordare sau comunicat în scris răspunsul de respingere.

[17][18]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Data nașterii plății este data înregistrării cererii eligibile, în condițiile art. 20; existența unui credit nu suplinește documentația cerută.

REGULĂComunicarea modificărilor care afectează compensația
Interval

5 zile lucrătoare [20]

De când începe

Apariția modificării contractului, ratei ori situației de natură să modifice dreptul sau calitatea de beneficiar.

Cum se aplică

Se numără zilele lucrătoare de la ivirea situației; pentru modificarea ratei se atașează noul scadențar sau celelalte documente justificative.

Consecințe

Unitatea poate actualiza actul administrativ; sumele încasate fără temei legal în condițiile angajamentului se restituie.

[20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Obligația din angajament privește orice schimbare relevantă a dreptului; nu este limitată la contractul bancar.

REGULĂDepunerea decontului lunar pentru rată
Interval

Perioada 1-3 a fiecărei luni [19]

De când începe

Plata ratei pentru luna anterioară.

Cum se aplică

Cererea/decont și dovada bancară se depun la salarizare în zilele 1-3 ale lunii; ordinul formulează intervalul ca date ale lunii.

Consecințe

Decontarea se efectuează pe baza documentelor, odată cu drepturile salariale, pentru luna anterioară; textul citat nu prevede pierderea definitivă automată a dreptului doar pentru depunere tardivă.

[19]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 22 nu prevede în acest pasaj o regulă distinctă de prorogare pentru zile nelucrătoare; documentele trebuie pregătite din timp.

Lista ta de pași

  • Obține decizia și calendarul sesiunii, lista funcțiilor și condițiile postului vizat. [4] [6]

  • Depune cererea motivată și documentele justificative în termenul sesiunii; urmărește avizele și comunicarea rezultatului. [6]

  • Păstrează data avizelor favorabile, de la care curge termenul pentru întocmirea actului de mutare. [9]

  • Separă dovada dreptului anterior pentru același apartament de documentele pentru o primă cerere de acordare. [13] [17] [28]

  • Comunică modificările care afectează beneficiul în cinci zile lucrătoare și depune lunar dovada ratei în perioada 1-3. [20] [19]

  • Cere calculul scris al sumei pentru anul 2026, inclusiv aplicarea nivelului din decembrie 2025, separat de analiza menținerii dreptului după mutare. [29]

Întrebări frecvente

Cum aflu perioada în care pot depune cererea de mutare?

Cere structurii de resurse umane calendarul și decizia directorului general al ANP aplicabile sesiunii, împreună cu lista posturilor destinate mutării. Perioada efectivă este stabilită prin această decizie, în cadrul calendarului anual al carierei; depunerea peste termen poate conduce la respingerea cererii. [3] [4] [6]

Mai pot primi decontarea ratei dacă mă mut în localitatea apartamentului?

Este posibil pentru aceeași locuință eligibilă, dacă dreptul fusese acordat legal și condițiile se mențin. Apartamentul finanțat pentru care primești compensația este exceptat de la situația dobândirii unei alte locuințe. Dacă soliciți pentru prima dată beneficiul după mutare, eligibilitatea creditului și achiziției trebuie analizată separat: noua localitate de serviciu nu creează singură dreptul. [13] [21] [22]

Un aviz negativ al unității de origine încheie automat procedura?

Un aviz negativ trebuie motivat. Metodologia prevede analiza la nivelul ANP când cel puțin unul dintre avizele de principiu ale celor două unități este negativ; mutarea necesită atunci avizul favorabil al ANP, care are caracter obligatoriu. [6]

Pot primi simultan compensație pentru chirie și pentru rată?

Nu pentru cele două situații reglementate de art. 111 alin. (2) și (9): polițistul optează între compensația pentru închiriere și folosirea beneficiului pentru rata locuinței. [12]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Mutarea este inclusă în calendarul anual al carierei elaborat de structura de resurse umane din ANP și aprobat de directorul general în funcție de nevoi și credite bugetare. [3]

  • Perioadele efective ale procesului de mutare la cerere se stabilesc prin decizie a directorului general al ANP. [4]

  • Cererea motivată și documentată trebuie depusă în termen; avizele negative se motivează, iar existența unui aviz de principiu negativ face necesar avizul favorabil al ANP. [6]

  • Actul de mutare se întocmește în 30 de zile calendaristice de la avizele favorabile cerute, cu posibilitatea prelungirii justificate aprobate de ANP. [9]

  • Proprietatea asupra aceleiași locuințe eligibile pentru care s-a acordat beneficiul nu se confundă cu dobândirea unei alte locuințe; menținerea după mutare presupune păstrarea condițiilor. [13]

  • Mutarea în localitatea unui apartament cumpărat anterior nu dovedește singură nașterea dreptului la compensarea ratelor. [22]

  • Menținerea expresă a compensației pentru rată în altă localitate privește detașarea ori mutarea în interesul serviciului, dacă nu se optează pentru chirie. [14]

  • Compensația pentru rată privește o singură locuință achiziționată pe timpul carierei și nu se cumulează cu compensația pentru închiriere. [12]

  • Actul de acordare a compensației ratei se emite ori răspunsul de respingere se comunică în scris în maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea cererii. [18]

  • Decontul și dovada plății ratei se depun lunar la salarizare în perioada 1-3 pentru plata lunii anterioare. [19]

  • Schimbările care afectează dreptul sau rata se comunică în cinci zile lucrătoare, însoțite de actele justificative. [20]

  • Prin Decizia nr. 377/2025, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și nu a acordat prin dispozitiv compensația pentru a doua locuință. [24]

  • În anul 2026, cuantumul efectiv al compensației trebuie stabilit și cu respectarea menținerii la nivelul lunii decembrie 2025; plafonul statutar nu justifică singur calculul în funcție de salariul net actual. [29]

Pregătesc cererea de mutare și dosarul locuinței

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 126 alin. (2)-(3) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 126 alin. (2)-(3)
    (2) Polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale poliției penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeași ori în altă funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiției. (3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), prin funcție prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înțelege funcția în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcției anterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Ordinul ministrului justiției nr. 1.551/C din 14 aprilie 2020 pentru aprobarea Metodologiei privind mutarea polițiștilor de penitenciare definitiviNormă · art. 1 · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Se aprobă Metodologia privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi din sistemul administrației penitenciare pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Ghidul carierei polițiștilor de penitenciare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 4.225/C din 18 august 2021Normă · art. 13 lit. e) și art. 19 · forma din 26 august 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 13 lit. e) și art. 19
    e) mutarea polițiștilor de penitenciare în alte unități ale poliției penitenciare sau în cadrul Ministerului Justiției.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 13 lit. e) și art. 19
    Modalitățile de evoluție în carieră a polițiștilor de penitenciare prevăzute la art. 7 lit. c)-e) și art. 13 lit. d) și e) se realizează conform calendarului elaborat anual de structura de management resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor și aprobat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în funcție de nevoile sistemului administrației penitenciare și de creditele bugetare aprobate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 2 alin. (2)-(3) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)-(3)
    (2) Procesul de mutare la cerere se desfășoară în perioadele stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Sesiunile de mutare se pot desfășura și prin intermediul unei aplicații informatice pentru managementul resurselor umane.(3) La nivelul fiecărei unități se analizează, în cadrul consiliului de conducere, situația tuturor posturilor vacante și, în funcție de oportunitatea și posibilitățile efective de ocupare a acestora, directorul unității sau, după caz, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor aprobă lista posturilor vacante destinate mutării la cerere; datele privind posturile vacante destinate mutării la cerere se centralizează prin grija Administrației Naționale a Penitenciarelor, care le aduce la cunoștința unităților poliției penitenciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 1 alin. (1)-(4) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)-(4)
    (1) Polițiștii de penitenciare definitivi din sistemul administrației penitenciare pot fi mutați în alte unități ale poliției penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeași ori în altă funcție, pentru care îndeplinesc condițiile de numire, pe un coeficient de ierarhizare identic sau inferior funcției deținute.(2) Prin funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic se înțelege funcția în care se face numirea, al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcției anterioare.(3) Mutarea se poate face numai pe funcții vacante din aceeași categorie, de ofițer sau de agent, și de același tip, de conducere sau de execuție.(4) Prin excepție de la alin. (3), ofițerii care ocupă funcții de conducere pot fi mutați în alte unități ale poliției penitenciare, într-o funcție de execuție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior funcției deținute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 3 alin. (1)-(8) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)-(8)
    (1) Mutarea la cerere se poate realiza dacă polițistul de penitenciare definitiv întrunește cumulativ următoarele condiții:a) îndeplinește condițiile specifice prevăzute în fișa postului în care solicită mutarea; b) cererea de mutare este întemeiată și motivată, în toate situațiile fiind însoțită de documente justificative; c) cererea de mutare are avizul de principiu al directorului unității unde polițistul de penitenciare definitiv este încadrat; în situația în care avizul emis este negativ, este necesară motivarea acestuia; d) cererea de mutare are avizul de principiu al directorului unității unde polițistul de penitenciare solicită mutarea; în situația în care avizul emis este negativ, este necesară motivarea acestuia; e) cererea de mutare are avizul favorabil al Administrației Naționale a Penitenciarelor, emis de directorul general sau de înlocuitorul acestuia, în urma consultării structurilor de specialitate implicate din Administrația Națională a Penitenciarelor; avizul Administrației Naționale a Penitenciarelor este necesar numai în cazul în care cel puțin unul din cele două avize de principiu prevăzute la lit. c) și d) este negativ. (2) Avizul Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzut la alin. (1) lit. e) are natura unui aviz conform, poate fi favorabil sau nefavorabil și are caracter obligatoriu de punere în aplicare, iar acordarea acestuia se face pe baza unor considerente ce țin de oportunitatea și necesitatea mutării. În situația în care avizul emis este negativ, este necesară motivarea acestuia.(3) Nu se dă curs solicitărilor de mutare ale polițiștilor de penitenciare suspendați din funcție, ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate sau care sunt puși la dispoziție în temeiul art. 128 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.(4) Polițiștii de penitenciare definitivi din sistemul administrației penitenciare pot depune câte o cerere de mutare, completată conform anexei nr. 1, pentru fiecare tip de funcții dintr-un sector de activitate care face obiectul sesiunii de mutare și pentru fiecare unitate vizată.(5) Pentru situația mutării într-o funcție de psiholog de personal dintr-o funcție de alt tip este necesar un stagiu de practică de 15 zile lucrătoare la nivelul structurii de psihologie a personalului din Administrația Națională a Penitenciarelor, rezultatul evaluării stagiului fiind avut în vedere la emiterea actului administrativ de mutare.(6) Pentru mutarea la cerere într-o funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare inferior celei deținute sau fără indemnizație de conducere, polițiștii de penitenciare își exprimă acordul expres prin completarea cererii de mutare prevăzute în anexa nr. 1. Numirea într-o funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare inferior se va face numai în situația în care nu este posibilă numirea pe un coeficient de ierarhizare identic cu cel deținut de polițistul de penitenciare care solicită mutarea.(7) În cazul neîndeplinirii condițiilor de ocupare a postului sau nedepunerii cererii de mutare, însoțită de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor de ocupare a postului, în termenul stabilit, respingerea cererii se face de directorul unității unde se solicită mutarea, la propunerea motivată a structurii de resurse umane, în urma analizei efectuate în cadrul consiliului de conducere.(8) Respingerea motivată a solicitării de mutare se comunică polițistului de penitenciare definitiv în cauză; cererile respinse conform alin. (7) se clasează la structura de resurse umane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 4 alin. (1)-(3) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 alin. (1)-(3)
    (1) În cazul polițiștilor de penitenciare definitivi ale căror cereri au fost avizate favorabil de directorii celor două unități implicate/Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz, pentru mutarea pe o funcție dintr-un alt sector de activitate decât cel în care își desfășoară activitatea, sunt necesare susținerea și promovarea uneia sau, după caz, a mai multor probe, cu relevanță directă în ceea ce privește specificul funcției pe care solicită mutarea, după cum urmează:a) testare psihologică; b) probă sportivă; c) probă practică; d) interviu profesional, cu caracter obligatoriu în toate cazurile. (2) Probele prevăzute la alin. (1) se susțin în ordinea acolo menționată și au caracter eliminatoriu, iar comisiile sunt desemnate prin decizie a directorului unității.(3) Proba sportivă, proba practică și interviul profesional se evaluează cu calificativul „admis“/„respins“ și împotriva lor nu poate fi formulată contestație. Rezultatele fiecărei probe se materializează printr-un proces-verbal care se înaintează structurii de resurse umane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 5 alin. (1)-(5) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)-(5)
    (1) În cazul în care există mai multe cereri care au fost avizate favorabil de directorii celor două unități implicate sau de Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz, pentru același tip de funcții dintr-un sector de activitate, și care îndeplinesc toate condițiile de ocupare stabilite pentru respectivele funcții, inclusiv promovarea probelor eliminatorii, unde este cazul, departajarea cererilor în cauză se realizează de comisia menționată la art. 4 alin. (7) sau, după caz, de comisia stabilită prin grija structurii de resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor, potrivit dispozițiilor prezentului articol.(2) Comisia analizează solicitările de mutare, potrivit criteriilor regăsite în nota de prezentare a structurii de resurse umane, conform anexei nr. 2.(3) Membrii comisiei acordă punctaje astfel:a) experiența profesională în sectorul de activitate al funcției pentru care se solicită mutarea - se acordă câte 1 punct pentru fiecare an întreg lucrat, în sectorul de activitate al postului, în sistemul administrației penitenciare:(i) nu se acordă puncte pentru fracțiile de an; (ii) nu se iau în calcul perioadele în care solicitanții se află în concedii fără plată; (iii) vechimea se calculează la data expirării termenului de depunere a cererii; b) calificativele obținute la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale, pe ultimii 3 ani în care au fost evaluați, se acordă puncte astfel: „Excepțional“ - 1 punct; „Foarte bun“ - 0,50 puncte; „Bun“ - 0,25 puncte, iar calificativele „Satisfăcător“ și „Nesatisfăcător“ nu se punctează; c) vechimea în sistemul administrației penitenciare - se acordă câte 0,25 puncte pentru fiecare an întreg lucrat în sistemul administrației penitenciare:(i) nu se acordă puncte pentru fracțiile de an; (ii) nu se iau în calcul perioadele în care solicitanții se află în concedii fără plată; (iii) vechimea se calculează la data expirării termenului de depunere a cererii; d) probleme familiale (soț/soție, copii, părinți) deosebite dovedite cu acte: se acordă 2 puncte pentru solicitanții care au probleme familiale deosebite, dovedite cu acte; e) starea disciplinară (sancțiuni disciplinare): se scad 2 puncte din punctajul final al solicitanților care se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare; f) punctajul obținut la evaluarea obiectivului dedicat pregătirii profesionale cu ocazia ultimei evaluări anuale a performanțelor profesionale individuale. Se acordă puncte conform nivelului de îndeplinire consemnat în fișa de evaluare, astfel: 1 punct pentru nivelul 5; 0,75 puncte pentru nivelul 4; 0,50 puncte pentru nivelul 3; 0,25 puncte pentru nivelul 2, iar pentru nivelul 1 nu se acordă puncte; g) situația locativă a solicitanților: se acordă 2 puncte în cazul în care prin mutare se diminuează sau se elimină cheltuielile cu decontarea chiriei ori a transportului la și de la locul de muncă. Se vor acorda puncte doar solicitanților care fac dovada, cu acte, că aceștia sau soțul/soția dețin locuință proprietate personală în localitatea în care este situată unitatea la care solicită mutarea; h) reunirea familiei: se acordă 2 puncte, în cazul în care soțul/soția are locul de muncă și/sau domiciliul în localitatea în care se solicită mutarea, situație dovedită cu acte. (4) Punctajul final se stabilește prin însumarea punctelor acordate conform alin. (3), urmând să fie aprobată/aprobate, cu respectarea condițiilor prevăzute de prezenta metodologie, cererea solicitantului care are punctajul cel mai mare sau, după caz, cererile solicitanților care au punctajele cele mai mari, în ordine descrescătoare și în limita posturilor care fac obiectul mutării.(5) În situația unor punctaje egale, președintele comisiei hotărăște cu privire la polițistul de penitenciare definitiv care va ocupa postul prin mutare. Hotărârea se motivează în scris, în termen de două zile lucrătoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 11 alin. (1)-(3) · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)-(3)
    (1) Actul administrativ de mutare se întocmește potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de Legea nr. 145/2019, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile calendaristice de la momentul obținerii avizelor favorabile ale directorilor celor două unități implicate sau avizului favorabil al Administrației Naționale a Penitenciarelor, după caz. În situații temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu aprobarea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor.(2) Anterior emiterii actului prevăzut la alin. (1) se vor avea în vedere și rezultatele de la evaluările psihologice la sesizare susținute, avizele psihologice obținute la ultima evaluare psihologică periodică, aptitudinile și recomandările stabilite de Comisia de expertiză medico-militară și aptitudinea de medicina muncii, după caz.(3) În situația în care se constată existența unor incompatibilități conform alin. (2), cererea de mutare se respinge de către directorul unității unde se solicită mutarea, iar hotărârea motivată va fi comunicată în scris celui în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 111 alin. (2) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 111 alin. (2)
    (2) Polițiștii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuință potrivit prevederilor alin. (1) și care nici ei și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii, inclusiv pentru locuințele atribuite de către autoritățile administrației publice locale sau pentru locuințele de serviciu. În situația inexistenței unui fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul de penitenciare și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate personală o locuință în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 111 alin. (9) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 111 alin. (9)
    (9) Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (2) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 111 alin. (11) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 111 alin. (11)
    (11) În situația prevăzută la alin. (9) compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (2) și pentru situația prevăzută la alin. (9), caz în care polițistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · anexa nr. 9 lit. a); art. 24 lit. a) și j) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    anexa nr. 9 lit. a); art. 24 lit. a) și j)
    a) nu dețin o locuință în proprietate, locuință de serviciu sau locuință atribuită de către autoritățile administrației publice locale în localitatea în care îmi desfășor activitatea, cu excepția locuinței pentru care am încheiat contractul de credit imobiliar/ipotecar/contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, anexat cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 9 lit. a); art. 24 lit. a) și j)
    a) la data dobândirii de către polițistul de penitenciare sau de către soția/soțul/copiii aflați în întreținere, pe orice cale, a unei locuințe, alta decât cea achiziționată prin creditul imobiliar/ipotecar sau prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care beneficiază de acordarea compensației lunare a chiriei în vederea achitării ratei sau unei fracțiuni din rată, aflată în localitatea unde își desfășoară activitatea;
    Textul în documentul-sursă ↗
    anexa nr. 9 lit. a); art. 24 lit. a) și j)
    j) dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de alocare la plata compensației lunare a chiriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 15 alin. (3) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (3)
    (3) Compensația lunară a chiriei pentru plata ratei se acordă în continuare polițiștilor de penitenciare care sunt detașați sau mutați în interesul serviciului în altă localitate decât cea în care au achiziționat imobilul, în cazul în care aceștia nu optează pentru acordarea compensației pentru chirie în localitatea unde au fost detașați sau mutați în interesul serviciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 3 lit. a), b), f) și art. 17 · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. 3 lit. a), b), f) și art. 17
    a) nici el și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea sau, în situația în care nu există fond locativ corespunzător în localitatea în care își desfășoară activitatea, nici el și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde solicită acordarea compensației lunare a chiriei ori în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3 lit. a), b), f) și art. 17
    b) nici el și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au înstrăinat o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, sau, în situația în care nu există fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, nici el și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au înstrăinat o locuință în localitatea unde solicită acordarea compensației lunare a chiriei ori în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3 lit. a), b), f) și art. 17
    f) soțul/soția nu beneficiază de locuință sau de decontarea chiriei pentru locuință asigurată de angajator în aceeași localitate în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare sau, în situația în care nu există fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, în localitatea unde solicită acordarea compensației lunare a chiriei ori în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 3 lit. a), b), f) și art. 17
    Polițistul de penitenciare care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și optează pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței beneficiază de acest drept dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la art. 3.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 18 · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 18
    Nu se acordă compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată în situația în care contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate este încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției/soțului acestuia/acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 19 alin. (1)-(3) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)-(3)
    (1) Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și optează pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței au obligația să anexeze la cererea prevăzută la art. 4 alin. (2) următoarele documente:a) declarație pe propria răspundere a polițistului de penitenciare, conform anexei nr. 9; b) declarație pe propria răspundere, autentificată la notar, a soțului/soției sau copilului major aflat în întreținerea polițistului de penitenciare, conform anexei nr. 10; c) angajamentul polițistului de penitenciare, conform anexei nr. 11; d) copia contractului de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe și copia contractului de vânzare-cumpărare sau, după caz, copia contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței, încheiat în nume propriu sau împreună cu soția/soțul. La contractul de credit ipotecar/imobiliar sau contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței se anexează, obligatoriu, scadențarul de plată a ratelor sau documentul similar din care să rezulte suma și scadența ratelor; e) copie de pe actul de identitate; f) extras de carte funciară, în copie, care face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului achiziționat/dovada notării în cartea funciară a vânzării făcută, cu rezerva dreptului de proprietate, în cazul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței în care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a prețului; g) copii ale altor documente, după caz. (2) Copiile documentelor anexate la cerere se certifică pentru conformitate cu originalul de către structura de resurse umane.(3) În cazul în care cererea nu a fost însoțită, la data depunerii, de documentele prevăzute la alin. (1) sau în cazul în care se constată că declarațiile depuse sunt neconforme cu realitatea, cererea se respinge.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 20 alin. (1^1), (3)-(4) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 20 alin. (1^1), (3)-(4)
    (1^1) Comisia stabilită la art. 5, alin. (2) verifică dacă în localitatea în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare nu există fond locativ corespunzător, prin consultarea site-urilor de anunțuri imobiliare și a publicațiilor de specialitate, putând solicita informații suplimentare în acest sens autorității administrației publice locale în raza căreia se află unitatea ori agențiilor imobiliare, concluziile rezultate fiind consemnate într-un proces-verbal. Existența sau, după caz, inexistența fondului locativ corespunzător se stabilește prin raportare la ofertele de vânzare, la momentul achiziției, a unor locuințe cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisfac nevoile de locuit ale unei persoane sau familii, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care, din motive obiective, comisia nu poate stabili existența sau inexistența unui fond locativ corespunzător, aceasta se determină pe baza declarației prevăzute la art. 1 alin. (5).
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 20 alin. (1^1), (3)-(4)
    (3) Dreptul la compensația lunară de chirie pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate se acordă începând cu data înregistrării cererii la secretariatul unității în cadrul căreia își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare. (4) Termenul maxim pentru emiterea actului administrativ de acordare a acestui drept, precum și pentru comunicarea în scris a răspunsului referitor la respingerea cererii este de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 22 alin. (1)-(3) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 alin. (1)-(3)
    (1) Compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui contract de credit ipotecar/imobiliar sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate se plătește în luna în curs pentru luna anterioară, odată cu plata drepturilor salariale. Decontarea se efectuează în baza unei cereri, întocmită conform anexei nr. 7, însoțită de extrasul de cont sau de documentul de plată emis de instituția bancară din care să reiasă plata ratei aferente lunii pentru care s-a efectuat plata, conform scadențarului de plată aplicabil la data plății ratei. Documentele se depun lunar la compartimentul de salarizare al unității în cadrul căreia își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare, în perioada 1-3 a lunii. (2) În situația în care compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă unui contract de credit ipotecar/imobiliar sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a fost stabilită în valută, decontarea contravalorii chiriei pentru plata ratei se efectuează în lei, la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data plății. (3) În situația plăților pentru fracțiuni de lună, calculul compensației zilnice se face raportându-se la numărul de zile calendaristice din luna pentru care se face plata.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 21 alin. (1)-(2); anexa nr. 11 lit. a)-b) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 21 alin. (1)-(2); anexa nr. 11 lit. a)-b)
    (1) În cazul apariției oricăror modificări în contractul de credit ipotecar/imobiliar sau în contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, inclusiv privind valoarea ratei, polițiștii de penitenciare beneficiari ai compensației lunare a chiriei pentru plata ratei au obligația de a comunica schimbările survenite, în termen de 5 zile lucrătoare, prin cerere adresată conducerii unității la care se anexează noul scadențar de plată sau alte documente justificative.(2) În baza documentelor prevăzute la alin. (1) se emite un act administrativ al conducătorului unității sau, după caz, al șefului ierarhic superior, prin care se constată modificarea intervenită.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21 alin. (1)-(2); anexa nr. 11 lit. a)-b)
    a) să comunic în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la ivirea situației, orice schimbare intervenită, de natură să modifice dreptul, cuantumul ratei și calitatea mea de beneficiar al compensației lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21 alin. (1)-(2); anexa nr. 11 lit. a)-b)
    b) să restitui integral și necondiționat sumele încasate fără temei legal, în cazul constatării că datele înscrise nu sunt reale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 24 lit. a)-j) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 lit. a)-j)
    Dreptul la compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată încetează în următoarele situații:a) la data dobândirii de către polițistul de penitenciare sau de către soția/soțul/copiii aflați în întreținere, pe orice cale, a unei locuințe, alta decât cea achiziționată prin creditul imobiliar/ipotecar sau prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care beneficiază de acordarea compensației lunare a chiriei în vederea achitării ratei sau unei fracțiuni din rată, aflată în localitatea unde își desfășoară activitatea; b) la data dobândirii de către polițistul de penitenciare sau de către soția/soțul/copiii aflați în întreținere, pe orice cale, a unei locuințe, alta decât cea achiziționată prin creditul imobiliar/ipotecar sau prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care beneficiază de acordarea compensației lunare a chiriei în vederea achitării ratei sau unei fracțiuni din rată, aflată în localitatea în care beneficiază de acest drept sau într-o localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege, atunci când nu există fond locativ corespunzător în localitatea în care își desfășoară activitatea; c) la data încheierii căsătoriei, dacă soțul/soția are locuință în proprietate personală în localitatea în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare sau, în situația în care nu există fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, în localitatea unde solicită acordarea compensației lunare a chiriei ori în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege; d) în ziua următoare celei în care încetează contractul de credit ipotecar/imobiliar sau contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței pentru care se acordă compensația lunară pentru chirie pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată; e) la data pierderii dreptului de proprietate asupra locuinței achiziționate prin credit ipotecar/imobiliar sau prin contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care se acordă compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată; f) la data încetării obligației de plată a ratelor creditului ipotecar/imobiliar sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care se acordă compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată; g) la data închirierii sau schimbării destinației locuinței achiziționate prin credit ipotecar/imobiliar sau contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care se acordă compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată; h) în cazul în care soțului/soției beneficiarului încadrat/ încadrată într-o altă autoritate sau instituție publică ori în sectorul privat i se atribuie o locuință sau i se decontează chiria de către angajator în aceeași localitate în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare sau, în situația în care nu există fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, în localitatea unde solicită acordarea compensației lunare a chiriei ori în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă, în limita prevăzută de lege; i) în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițistului de penitenciare, cu excepția situației prevăzute la art. 23 alin. (5); j) dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de alocare la plata compensației lunare a chiriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 111 alin. (9) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 111 alin. (9)
    (9) Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (2) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 16 · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 16
    În sensul prezentului ordin, prin rată lunară se înțelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe conform scadențarului de plată, mai puțin cele legate de rambursările anticipate și de eventualele dobânzi penalizatoare și alte costuri care nu se regăsesc în scadențarul de plată a ratelor lunare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Decizia ÎCCJ nr. 377 din 27 octombrie 2025, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de dreptHotărâre · par. 13-19, 50-54 și dispozitiv · forma din 27 octombrie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 377 · 27 octombrie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    par. 13-19, 50-54 și dispozitiv
    13. Din perspectiva situației de fapt, reclamantul susține că, în perioada în care a fost detașat în municipiul B, a achiziționat un imobil și a beneficiat de compensația lunară pentru plata ratei. Decontul ratei pentru imobilul din municipiul B a fost realizat pe o perioadă de doar 12 luni, ulterior detașarea a încetat, iar reclamantul a revenit la Penitenciarul C, angajatorul de bază. 14. Reclamantul a optat inițial pentru închirierea unei locuințe în municipiul C și a beneficiat de decontarea compensației lunare a chiriei, apoi a decis achiziționarea unui imobil în raza localității respective, dar i-a fost respinsă solicitarea de acordare a compensației lunare a chiriei pentru plata ratei aferente creditului ipotecar/imobiliar destinat achiziționării locuinței. 15. Refuzând acordarea ajutorului prevăzut de lege, reclamantul susține că pârâta încalcă dreptul de proprietate, garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului, în condițiile în care reclamantul deține o creanță suficient de bine justificată. 16. Totodată, deși a beneficiat de compensația lunară pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată ca urmare a achiziționării unei locuințe în municipiul B pentru perioada cât a fost detașat, faptul că acest drept a fost acordat doar pentru o perioadă de 12 luni nu a avut finalitatea scontată și nu poate echivala cu „acordarea dreptului“, nu a dus la îndeplinirea finală și cu efecte reale a condiției esențiale că dreptul se acordă doar o dată în carieră. 17. Conform art. 111 din Legea nr. 145/2019, elementul definitoriu, și anume „localitatea în care se desfășoară activitatea“ a suferit modificări, din interpretarea legii rezultând că „dreptul“ se acordă cu scopul evident de a produce efecte, respectiv de a achiziționa o locuință cu plata în rate în localitatea în care polițistul de penitenciare își desfășoară activitatea. 18. Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii. În motivare se arată că prin adresa a cărei anulare se solicită s-a respins cererea de decontare a chiriei pentru plata ratei aferente locuinței achiziționate în localitatea C, deoarece anterior a solicitat și a beneficiat de dreptul privind acordarea compensației lunare a chiriei pentru plata ratei aferente unui credit pentru achiziționarea unei locuințe în municipiul B. 19. În cadrul soluționării acțiunii s-au dispus suspendarea cauzei și sesizarea instanței supreme.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 13-19, 50-54 și dispozitiv
    50. Chestiunea de drept supusă dezlegării în cauza de față nu se circumscrie însă exigențelor care să permită declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, autorul sesizării nearătând în ce constă dificultatea interpretării, în contextul în care dispozițiile legale anterior citate nu sunt lacunare, incomplete și nici neclare, neargumentându-se riscul apariției unei practici judiciare neunitare. 51. În acest sens se observă din modul în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept că judecătorul nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale în circumstanțele litigiului dedus judecății, aspect ce reiese din încheierea de sesizare, în care instanța de trimitere a interpretat normele legale în discuție fără nicio dificultate. 52. Astfel, absența indicării elementelor de ambiguitate sau neclaritate a textelor, precum și punctul de vedere clar exprimat al instanței de trimitere relevă o solicitare de soluționare, în concret, a raportului dedus judecății, cu toate că acest atribut intră și este necesar să rămână în sfera de competență a instanțelor judecătorești (Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, și Decizia nr. 31 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 28 iulie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție). 53. În concluzie, în urma evaluării elementelor sesizării formulate se constată că problema ce se solicită a fi lămurită nu este susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, atât timp cât nu vizează interpretarea in abstracto a dispozițiilor legale invocate, ci doar aplicarea acestora la cazul concret dedus judecății, în funcție de particularitățile speței rezultate din analiza materialului probatoriu administrat, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie adoptată în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Brașov. 54. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, se impune soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    par. 13-19, 50-54 și dispozitiv
    Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.981/62/2024, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:Dacă, în interpretarea art. 111 alin. (9) și (10) din Legea nr. 145/2019, art. 15 alin. (3) și art. 24 din Ordinul ministrului justiției nr. 482/2020, sintagma „pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei“ are în vedere exclusiv prima locuință cumpărată de solicitant, indiferent de durata acordării dreptului și de mutarea ulterioară în interes de serviciu, ori dreptul de opțiune conferit de art. 111 alin. (11) din Legea nr. 145/2019 are în vedere și posibilitatea acordării compensației lunare pentru chirie vizând plata ratelor aferente creditului contractat pentru achiziția unei locuințe în localitatea unde își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare, mutat în interesul serviciului dintr-o altă localitate unde achiziționase anterior o locuință, pentru care a beneficiat de același drept pe durata detașării, fără incidența unei situații de încetare dintre cele prevăzute de art. 24 din Ordinul ministrului justiției nr. 482/2020?Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2025.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Metodologia din 14 aprilie 2020 privind condițiile în care polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale sistemului administrației penitenciare, anexă la Ordinul nr. 1.551/C/2020Normă · art. 6 și art. 8 · forma din 23 aprilie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 6 și art. 8
    Prevederile prezentului capitol sunt aplicabile în mod corespunzător și cererilor de mutare ale polițiștilor de penitenciare definitivi în posturile de director adjunct de unitate subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor; cererea de mutare este aprobată sau, după caz, respinsă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor pe baza unor considerente ce țin de oportunitatea și necesitatea mutării, în urma consultării structurilor de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor și a directorilor unităților implicate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 6 și art. 8
    (1) Mutările la cerere sau în interesul serviciului, care vizează ocuparea posturilor de director de direcție în Administrația Națională a Penitenciarelor sau director de unitate subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor, se supun aprobării ministrului justiției de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Documentația transmisă ministrului justiției va fi însoțită de punctul de vedere motivat al directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor asupra oportunității și necesității cererii de mutare. Cererea de mutare este aprobată sau, după caz, respinsă de ministrul justiției pe baza unor considerente ce țin de oportunitatea și necesitatea mutării.(2) Mutarea pe posturile prevăzute la alin. (1) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a) polițistul de penitenciare în cauză îndeplinește condițiile specifice prevăzute în fișa postului care face obiectul mutării; b) există manifestarea de voință a polițistului de penitenciare, în cazul mutării la cerere, sau, după caz, acordul scris al acestuia, în cazul mutării în interesul serviciului. (3) Numirea într-o funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare inferior se va face numai cu acordul celui în cauză, în situația în care nu este posibilă numirea pe un coeficient de ierarhizare identic cu cel deținut.(4) Nu pot fi mutați pe posturile prevăzute la alin. (1) polițiștii de penitenciare definitivi suspendați din funcție, cei ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate ori cei puși la dispoziție în temeiul art. 128 din Legea nr. 145/2019, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciareLege · art. 111 alin. (3) și (8) · forma din 16 iunie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 111 alin. (3) și (8)
    (3) Dacă polițiștii de penitenciare, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea acestora au înstrăinat o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, aceștia nu beneficiază de prevederile alin. (1) și (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 111 alin. (3) și (8)
    (8) Beneficiază de prevederile alin. (2) și polițistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, și care, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unității în care este încadrat polițistul de penitenciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 25 alin. (1) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Polițiștii de penitenciare care au contractat un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau care au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe după data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, și până la intrarea în vigoare a prezentului ordin beneficiază de compensația lunară a chiriei care poate fi utilizată pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată, de la data depunerii cererii la compartimentul resurse umane, dacă la acel moment îndeplineau condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Ordinul ministrului justiției nr. 482/C din 11 februarie 2020 privind compensația lunară a chiriei și compensația pentru plata ratei locuinței în beneficiul polițiștilor de penitenciareNormă · art. 23 alin. (1)-(2) · forma din 11 februarie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1)-(2)
    (1) Alocarea și încetarea plății compensației lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate se fac prin act administrativ al conducătorului unității în cadrul căreia își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare căruia i-a fost acordat acest drept.(2) Actele administrative prevăzute la alin. (1) și copia contractului de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau copia contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței, însoțită de scadențarul de plată, se transmit compartimentului financiar în vederea efectuării plății.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareLege · art. XX alin. (1) · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. XX alin. (1)
    (1) În anul 2026, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2025.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 8 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 8 / alin. (1)
    (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 12 · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 12
    Documentele necesare Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C18-035 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/mutarea-politistului-de-penitenciare-si-situatia-locuintei/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision