Grupele de muncă și condițiile deosebite sau speciale

Grupele I și a II-a de muncă din perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 și condițiile speciale sau deosebite pot reduce vârsta pentru pensia de limită de vârstă și pot aduce puncte suplimentare. În regula generală actuală, reducerea este de 4 luni pentru fiecare an întreg în grupa a II-a/condiții deosebite și de 6 luni pentru fiecare an întreg în grupa I/condiții speciale, în limitele tabelelor și cu stagiul complet contributiv îndeplinit; anumite activități au reguli derogatorii. [2] [3] [7] [22] [39]

Un carnet de muncă întocmit legal poate dovedi grupa; adeverința intervine când mențiunea lipsește, este incorectă ori incompletă, iar verificările pentru suspiciuni de nelegalitate au un regim separat. Pentru personalul silvic, activitatea concretă și data cererii contează: regimul special din OUG nr. 59/2000 a fost abrogat la 1 septembrie 2024, iar jurisprudența referitoare la cererile vechi nu rezolvă automat toate cererile depuse ulterior. [9] [11] [1] [21] [38] [19] [64]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
19 minute
CATEGORIE
Vechime și pensii
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce drept verific: reducerea vârstei, stagiul sau punctele
  3. 03Cât se reduce vârsta pentru grupa a II-a și pentru grupa I
  4. 04Când se aplică o excepție și cum se cumulează reducerile
  5. 05Grupa apare în carnet: când mai poate fi cerută o adeverință
  6. 06Arhiva nu mai are actele: ordinea demersurilor și calea judiciară
  7. 07Personalul silvic: ce se păstrează din regimul vechi și ce cere legea actuală
  8. 08Cum influențează grupele și condițiile speciale suma pensiei
  9. 09Ce depun pentru recalculare și de când se acordă diferențele
  10. 10Dacă perioada este refuzată: contestația și păstrarea termenului
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Salariați și foști salariați care cer valorificarea grupelor/condițiilor de muncă în sistemul public de pensii.

  • Pensionari care prezintă documente nevalorificate ori contestă modul de valorificare.

  • Personal silvic, cu delimitarea activității concrete și a regimului temporal al cererii.

✕ NU ACOPERĂ
  • Încadrarea unei profesii concrete într-o poziție a ordinelor istorice fără documentele și versiunea normei aplicabile cazului.

  • Calculul individual complet al pensiei, al pensiilor de serviciu sau al drepturilor din sisteme neintegrate.

  • Recuperarea distinctă a contribuțiilor sau acțiuni fiscale împotriva angajatorului.

Ce drept verific: reducerea vârstei, stagiul sau punctele

Începe prin a împărți istoricul de muncă în perioade: cele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care se discută grupele I și a II-a, și perioadele ulterioare, în care se discută condiții deosebite ori speciale. Grupa a II-a este tratată drept stagiu în condiții deosebite pentru reducerea vârstei, cu excepția prevăzută pentru activitățile nucleare. Grupa I intră direct în tabelul general al reducerilor pentru grupa I/condiții speciale; asimilarea ei în condiții speciale pentru anumite regimuri derogatorii are condiții proprii. [2] [3]

Cele trei efecte trebuie calculate separat:

Efect Ce înseamnă
Reducerea vârstei standard Permite pensie pentru limită de vârstă mai devreme, dacă sunt îndeplinite condițiile rutei aplicabile. [2] [7]
Perioade suplimentare de stagiu Art. 15 acordă 4 luni pentru fiecare an în condiții deosebite și 6 luni pentru fiecare an în condiții speciale; pentru grupele vechi păstrează perioadele suplimentare acordate potrivit legislației anterioare. [24]
Puncte suplimentare Se adaugă la punctajul lunar potrivit art. 88 și influențează calculul pensiei. [22] [39]

Sporul de vechime nu transformă automat stagiul total în stagiu complet contributiv. Această concluzie rezultă din coroborarea definiției stagiului contributiv cu art. 15 și cu cerința distinctă din art. 48: o perioadă suplimentară acordată pentru munca deja prestată nu reprezintă o nouă perioadă pentru care s-au datorat contribuții. Calculul stagiului contributiv trebuie făcut separat, inclusiv cu excepțiile legale relevante pentru situația persoanei. [33] [53] [54] [55] [4]

Cât se reduce vârsta pentru grupa a II-a și pentru grupa I

Regula generală cere realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. Legea stabilește 35 de ani, dar atingerea acestui stagiu și a vârstei standard urmează eșalonarea din anexa nr. 5. În cazul femeilor, nu presupune că toate generațiile au deja aceeași vârstă și același stagiu. Reducerea se scade din vârsta standard corespunzătoare lunii și anului nașterii. [4] [5]

Pentru grupa a II-a/condiții deosebite, tabelul nr. 1 acordă 4 luni pentru fiecare an împlinit, până la 7 ani reducere pentru 21 de ani și peste. Pentru grupa I/condiții speciale, tabelul nr. 2 acordă 6 luni pentru fiecare an împlinit, până la 10 ani reducere pentru 20 de ani și peste. Echivalarea grupei a II-a este cea din art. 133 alin. (1). [2] [3]

Ani întregi recunoscuți în categoria respectivă Grupa a II-a / condiții deosebite Grupa I / condiții speciale
1 4 luni 6 luni
2 8 luni 1 an
5 1 an și 8 luni 2 ani și 6 luni
10 3 ani și 4 luni 5 ani
15 5 ani 7 ani și 6 luni
20 6 ani și 8 luni 10 ani
21 și peste 7 ani 10 ani

Valorile sunt preluate din tabelele art. 48 și presupun că sunt îndeplinite condițiile de acces la reducere. La condițiile deosebite se ține seama de timpul efectiv lucrat și recunoscut în aceste condiții, nu doar de durata totală a contractului. Pentru perioade în sisteme neintegrate, reducerea din aceste tabele privește numai stagiile realizate în sistemul public de pensii. [2] [5]

Fracțiunea de an din grupa I/condiții speciale care nu produce reducere potrivit tabelului nr. 2 poate fi cumulată cu perioadele în condiții deosebite pentru aplicarea tabelului nr. 1. Aceasta este regula expresă de valorificare a fracțiunii; tabelul nu acordă automat câte o reducere proporțională pentru orice lună izolată. [6]

Pentru vârsta și stagiul corespunzătoare datei nașterii, consultă ghidul pensiei pentru limită de vârstă. Reducerea pentru condițiile de muncă duce, în acest cadru, la pensie pentru limită de vârstă; pensia anticipată are propriile condiții. [2]

Când se aplică o excepție și cum se cumulează reducerile

Tabelele generale nu epuizează situațiile de muncă în condiții speciale. Art. 49 prevede rute distincte pentru anumite activități și durate: de exemplu, 25 de ani în unul dintre tipurile de locuri de muncă de la art. 28 alin. (1) lit. c), f), g), i)-l) permit o reducere de 11 ani. Litera k) privește exploatările forestiere, sortarea și transportul materialului lemnos. Cei 25 de ani se verifică pentru fiecare tip de condiție specială în parte, potrivit normelor. [7] [8] [20] [36] [37]

Pentru ruta art. 49 nu se cere, suplimentar, stagiul complet contributiv din anexa nr. 5, dar trebuie îndeplinit stagiul special cerut de excepție. Dacă durata specială cerută nu este realizată, normele trimit la tabelul general al art. 48 alin. (1) lit. b), unde condiția stagiului complet contributiv revine. Reducerile art. 49 nu se cumulează cu nicio altă reducere. [7] [8]

În schimb, reducerile generale ale art. 48 se pot cumula, în cadrul art. 54, cu reducerea pentru copii din art. 51 și cu reducerile prevăzute de alte acte speciale. Limita totală este de 11 ani, iar vârsta astfel redusă nu poate coborî sub 52 de ani pentru femei și 54 de ani pentru bărbați. Aceste limite ale cumulului nu înlocuiesc regulile derogatorii proprii fiecărei categorii speciale. [6]

Dacă ai perioade în mai multe categorii, cere un calcul care să arate separat durata admisă în fiecare categorie, reducerea din fiecare tabel și temeiul cumulului. Pentru excepția de 25 de ani din exploatările forestiere, o adeverință generică de „personal silvic” nu demonstrează singură identitatea activității cu cea de la art. 28 alin. (1) lit. k). Trebuie identificată activitatea concretă și întinderea stagiului special. [7] [8] [20] [36] [37]

Grupa apare în carnet: când mai poate fi cerută o adeverință

Dovada grupei I sau a II-a anterioare datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă întocmit legal. Art. 133 alin. (6) prevede adeverința în original, conform anexei nr. 9, când perioada nu este înscrisă ori înscrierea este incorectă sau incompletă. Emitentul poate fi angajatorul, deținătorul legal al arhivei sau un operator arhivistic autorizat care are dreptul de a certifica datele respective. [9]

Prin urmare, legea nu instituie prin acest alineat o obligație generală de a dubla fiecare mențiune corectă și completă din carnet. Dacă ți se cere adeverință, solicită în scris identificarea perioadei, a informației lipsă ori greșite și a temeiului cererii. Dacă se urmărește asimilarea în condiții speciale a unei perioade din grupa I în ipoteza art. 133 alin. (4), dovada distinctă este adeverința prevăzută la alin. (7), după modelele anexelor nr. 10 și 11. [9] [3]

Separat, existența suspiciunilor privind legalitatea actelor permite casei teritoriale sau Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) să solicite în scris ori prin e-mail informații și documente suplimentare. Pentru adeverințele de grupă, legea cere documente primare verificabile, întocmite înainte de 1 aprilie 2001. Printre ele se află actele de nominalizare ori, în lipsa acestora, actele administrative de încadrare a locurilor de muncă, contractele, deciziile interne și statele de plată care identifică secția sau locul de muncă. [10] [11]

În această procedură de verificare, angajatorul/deținătorul arhivei/operatorul autorizat are 30 de zile de la primirea solicitării pentru a răspunde; termenul casei de pensii pentru soluționarea cererii se prelungește corespunzător. Datele infirmate, contradictorii, neconcludente ori neconfirmate prin documentele solicitate în termen pot fi excluse. Dacă se încalcă regulile încadrării sau nu sunt prezentate actele care au stat la baza adeverinței, perioada poate fi valorificată doar în condiții normale; pentru asimilarea specială, art. 133 alin. (12) prevede grupa I sau condiții normale, după caz. Acesta este un risc al probelor, nu dispariția automată a întregii vechimi. [10] [11]

Art. 134 alin. (5) permite revizuirea deciziei când emitentul transmite ulterior actele solicitate, cu depășirea termenului de 30 de zile, dar în limita de 6 luni prevăzută de text. Păstrează dovada primirii solicitării și data transmiterii actelor pentru stabilirea acestei limite. Termenul pentru contestarea deciziei de pensie rămâne o chestiune distinctă. [11] [28] [43] [44] [45] [46]

Arhiva nu mai are actele: ordinea demersurilor și calea judiciară

Mai întâi, obține un răspuns scris care să precizeze ce s-a căutat: angajatorul, secția, perioada, numele folosit atunci și categoriile de documente deținute. Cere diferențierea între „nu există act de nominalizare”, „nu sunt identificate documente pentru această perioadă” și „arhiva nu este la noi”. Lipsa unui act de nominalizare nu înlătură, singură, toate alternativele probatorii, deoarece art. 133 alin. (9) enumeră și alte documente primare. Emitentul adeverinței răspunde de legalitatea și corectitudinea datelor certificate. [10] [12]

Calea de urmat depinde apoi de situația reală:

Situație Demers relevant
Documentele primare există, dar adeverința nu este eliberată Poate fi cerută instanței obligarea deținătorului arhivei la eliberarea adeverinței. [15]
Angajatorul nu mai există juridic, fiind lichidat/radiat, iar documentele primare nu există În acțiunea de reconstituire a vechimii ori de recunoaștere a grupei, casa teritorială de pensii are calitate de pârât în ipoteza stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Societatea radiată nu poate sta în proces, iar fostul lichidator chemat în nume propriu nu are această calitate. [15]
Carnetul a fost pierdut, distrus sau degradat, iar angajatorul a încetat ori arhiva nu mai poate fi identificată Solicită verificarea arhivei electronice CNPP. Art. 135 permite valorificarea datelor preluate dacă ele coincid cu carnetul scanat, pentru situațiile excepționale intervenite după crearea arhivei electronice și în condițiile legale de declarare a pierderii/distrugerii/degradării. [13]

Art. 279 alin. (2) din Codul muncii permite reconstituirea judiciară a vechimii de până la 31 decembrie 2010 pentru persoana care nu posedă carnet de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe privind raporturile de muncă. Dovedirea existenței raportului de muncă nu dovedește automat grupa superioară. Pentru grupă trebuie stabilite și temeiul încadrării și activitatea efectivă. [14] [16] [61]

Prin Decizia nr. 9/2016, ÎCCJ a admis posibilitatea recunoașterii judiciare a încadrării muncii prestate între 18 martie 1969 și 1 aprilie 2001 chiar după abrogarea Ordinului nr. 50/1990. Limita este decisivă: activitatea trebuie să se încadreze în normele aplicabile; instanța nu poate adăuga alte activități la liste numai pentru că par similare ori la fel de nocive cu activitățile unor salariați de la alt angajator. O adeverință a unui coleg poate ajuta la identificarea probelor, dar nu conferă automat aceeași grupă. [16] [61]

Deciziile nr. 2/2016 și nr. 9/2016 sunt hotărâri de unificare și indică expres caracterul obligatoriu; caracterul definitiv nu este precizat distinct în textele publicate. Efectul invocat aici este dezlegarea juridică obligatorie, care nu echivalează cu admiterea cererii individuale ori cu existența probelor necesare. [15] [16] [61] [35] [58] [59] [60]

Personalul silvic: ce se păstrează din regimul vechi și ce cere legea actuală

Calitatea de pădurar, tehnician sau inginer silvic nu este suficientă fără identificarea activităților și a perioadelor. În regimul art. 20 din OUG nr. 59/2000, modificat prin Legea nr. 234/2019, lista includea paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate, controlul silvic și cinegetic, exploatările și construcțiile forestiere, precum și lucrările specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri. Era suficientă desfășurarea a cel puțin uneia dintre activitățile enumerate, în condițiile textului special. [18] [62] [63]

Decizia ÎCCJ nr. 36/2023 a stabilit că aceste locuri de muncă se încadrează în condiții speciale direct prin lege. Personalul care desfășurase activitățile anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 beneficia de recunoaștere și de drepturile ordonanței; obținerea beneficiilor la deschiderea dreptului la pensie nu putea fi condiționată de plata de către angajator a contribuțiilor suplimentare, iar dovada nu trebuia să rezulte exclusiv din declarația nominală pentru perioada de după 1 aprilie 2001. Soluția privește regimul normativ interpretat în acea sesizare. [17]

Pentru persoanele pensionate înainte de modificarea din 2019, Decizia nr. 214/2025 a respins sesizarea ca inadmisibilă. În motivare, ÎCCJ a reținut reperele anterioare și orientarea cvasiunanimă care permitea aplicarea beneficiilor și acestor pensionari, prin cerere de recalculare întemeiată pe art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Paragraful 9 delimitează relevanța normei abrogate pentru cererile de recalculare formulate înainte de 1 septembrie 2024. Respingerea sesizării nu trebuie prezentată ca respingere pe fond a dreptului pensionarului. [18] [62] [63]

De la 1 septembrie 2024, art. 20 alin. (2)-(4) din OUG nr. 59/2000 a fost abrogat. Legea nr. 360/2023 enumeră la art. 28 alin. (1) lit. k) exploatările forestiere, sortarea și transportul materialului lemnos. În acest regim, art. 55 alin. (3) cere desfășurarea activităților în condițiile respective pe întreaga durată a programului normal de lucru din lună. Nu se poate înlocui această cerință specială cu un prag generic de 50% și nici extinde automat litera k) la orice activitate din silvicultură. [1] [20] [36] [37] [21] [38]

Pentru o primă cerere formulată după 1 septembrie 2024, care urmărește recunoașterea unor perioade silvice istorice, trebuie delimitate activitatea efectivă, temeiul recunoașterii și eventualele decizii sau cereri anterioare. Decizia nr. 222/2025 nu a tranșat pe fond dacă soluția veche se aplică indiferent de data cererii sub Legea nr. 360/2023: această parte a sesizării a fost inadmisibilă deoarece legea nouă nu intrase în vigoare la datele cererilor din acele dosare. Prin urmare, ea nu justifică nici promisiunea unei recalculări automate pentru toți foștii silvicultori, nici concluzia că toate perioadele istorice au devenit lipsite de efect. [19] [64]

Deciziile de unificare nr. 36/2023, nr. 214/2025 și nr. 222/2025 indică în dispozitiv caracterul obligatoriu; caracterul definitiv nu este precizat distinct în textele publicate. Ele privesc chestiunile de drept sesizate și nu certifică soluția finală a dosarelor individuale de trimitere. [17] [18] [62] [63] [19] [64] [35] [58] [59] [60]

Cum influențează grupele și condițiile speciale suma pensiei

Pentru perioadele recunoscute legal, art. 88 din Legea nr. 360/2023 prevede:

Perioadă Puncte adăugate la punctajul lunar
Grupa a II-a sau condiții deosebite 0,25 pentru fiecare lună
Grupa I sau condiții speciale 0,50 pentru fiecare lună
Excepția activităților de la art. 28 lit. a) și b), minerit în subteran și activități nucleare 1 punct pentru fiecare lună de stagiu contributiv realizată în acele condiții

Aceste valori și excepția sunt cele ale art. 88 alin. (1), (4) și (5). Pentru personalul silvic recunoscut în condiții speciale se analizează regula de 0,50 puncte, nu excepția rezervată celor două categorii menționate. [22] [39]

Punctele sunt lunare. Punctajul anual se obține împărțind suma punctajelor lunare la 12. Exemplu strict aritmetic: un an complet în condiții speciale aduce, din acest supliment, 12 × 0,50 ÷ 12 = 0,50 puncte anuale; zece ani compleți aduc 5 puncte anuale cumulate. Exemplul presupune că toate lunile îndeplinesc condițiile de acordare și izolează numai acest supliment. [23] [40] [34] [56] [57]

Cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință aplicabilă. Pentru a estima diferența efectivă de plată, trebuie văzut ce era deja inclus în decizie și ce puncte sunt recunoscute suplimentar; 0,50 puncte la punctajul lunar nu înseamnă majorarea automată a întregii pensii cu 50%. [22] [39] [23] [40] [25]

Recalcularea generală de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 și recalcularea la cerere pentru documente anterior nevalorificate sunt operațiuni diferite. Pentru recalcularea generală, art. 144 prevede plata cuantumului mai mare și protejarea cuantumului anterior când cel recalculat este mai mic, în condițiile alineatelor (5)-(6). Nu presupune că orice adeverință nouă produce de la sine o creștere imediată cu suma unui calcul izolat. [27] [41] [42] [25]

Ce depun pentru recalculare și de când se acordă diferențele

Dacă grupa ori condițiile speciale sunt susținute de documente care nu au fost valorificate, art. 94 alin. (5) permite cerere de recalculare. Pregătește un tabel al perioadelor și atașează actele care justifică fiecare interval, împreună cu decizia existentă și cu identificarea exactă a modificării cerute. Pentru personalul silvic, indică separat dacă este vorba despre valorificarea unei recunoașteri existente sau despre prima recunoaștere a unor activități istorice; această distincție permite aplicarea corectă a limitelor temporale explicate mai sus. [25] [9] [19] [64]

Cererea de recalculare se soluționează prin decizie în 45 de zile de la înregistrare, cu posibilitatea prelungirii cu 30 de zile când sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. În cazul verificării actelor potrivit art. 134, intervine și prelungirea corespunzătoare prevăzută acolo. Sumele rezultate din recalcularea la cerere se acordă din luna următoare lunii înregistrării cererii. De exemplu, pentru o cerere înregistrată în octombrie, efectul prevăzut de această regulă începe în noiembrie, dacă cererea este admisă. [25] [11]

Dacă problema este o diferență între pensia legal cuvenită și cea stabilită ori plătită, art. 94 alin. (1) reglementează revizuirea, din oficiu sau la solicitarea pensionarului. Pentru diferențele bănești există regula termenului general de prescripție, calculat de la constatarea diferențelor, și excepția expresă pentru recuperarea de către pensionar a sumelor neplătite din cauza unor erori materiale sau de calcul ale procesului administrativ. Denumirea unei cereri nu transformă orice document nou într-o eroare de calcul cu efecte retroactive nelimitate; trebuie identificată cauza concretă a diferenței. [26] [25]

Pentru adeverință nu aplica automat limita de o recalculare pe an: art. 94 alin. (6) o prevede pentru adăugarea stagiului realizat după înscrierea la pensie de pensionarul pentru limită de vârstă. Cererea pentru documente nevalorificate este reglementată distinct la alin. (5). [25]

Dacă perioada este refuzată: contestația și păstrarea termenului

Decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare. În materia pensiei, cererea se adresează tribunalului competent pentru domiciliul reclamantului și este scutită de taxă judiciară de timbru. O decizie necontestată în termen devine definitivă potrivit art. 127 alin. (2). [28] [43] [44] [45] [46]

Pentru termenul judiciar exprimat în zile se aplică regula Codului de procedură civilă: nu se includ ziua de început și ziua în care termenul se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la registratură contează ora legală a încetării activității; poșta recomandată, curierul, faxul și e-mailul au regulile de depunere și dovadă din art. 183. Păstrează plicul/comunicarea deciziei și dovada depunerii contestației. Aceste reguli privesc termenul procedural al instanței, nu sunt transferate automat termenelor administrative ale casei de pensii. [29] [47] [30] [48] [49] [50]

Nu amâna contestarea doar pentru că aștepți arhiva sau ai depus o cerere de recalculare. Art. 127 fixează începutul termenului la comunicarea deciziei și nu prevede că aceste simple demersuri îl suspendă ori îl întrerup. Aceasta este concluzia din coroborarea regulii speciale cu natura demersurilor, nu o nouă cauză de suspendare a termenului. [32]

Repunerea într-un termen procedural pierdut presupune motive temeinic justificate, probate, și este hotărâtă de instanță. Ca regulă a art. 186, actul omis și cererea de repunere se fac în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; pentru exercitarea căilor de atac, textul prevede durata corespunzătoare căii respective. Nu este o prelungire acordată automat pentru orice întârziere a arhivei. [31] [51] [52]

În contestație, separă motivul refuzului: autenticitatea ori completitudinea actului, inexistența documentelor primare, încadrarea legală a activității, durata recunoscută, aplicarea legii în timp sau calculul punctelor. Cere remediul potrivit problemei și identifică perioadele afectate, nu doar o majorare nedeterminată a pensiei. [9] [10] [19] [64] [22] [39] [28] [43] [44] [45] [46]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul emitentului la verificarea actelor de către casa de pensii
Interval

30 de zile de la primirea solicitării. [11]

De când începe

Primirea de către angajator, deținătorul legal al arhivei sau operatorul autorizat a solicitării întemeiate pe art. 134. [11]

Cum se aplică

Se pornește de la data primirii solicitării, probată prin comunicare; textul nu stabilește un termen de 30 de zile lucrătoare. Este termenul emitentului documentelor, nu termenul pensionarului pentru instanță. [11] [28] [43] [44] [45] [46]

Consecințe

Lipsa actelor în termen, infirmarea ori datele contradictorii/neconcludente pot duce la neutilizarea datelor sau la revizuirea drepturilor. [11]

[11][28][43][44][45][46][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Casa de pensii beneficiază de prelungirea corespunzătoare a termenului său de soluționare. [11]

  • Transmiterea ulterioară se analizează separat potrivit art. 134 alin. (5). [11]

REGULĂSoluționarea cererii de recalculare
Interval

45 de zile, cu posibilitatea unei prelungiri de 30 de zile. [25]

De când începe

Înregistrarea cererii de recalculare prevăzute la art. 94 alin. (5) ori (6). [25]

Cum se aplică

Termenul de 45 de zile este legat de data înregistrării, care trebuie păstrată. Prelungirea de 30 de zile intervine când sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. Nu este termenul de contestare calculat de la comunicarea deciziei. [25] [28] [43] [44] [45] [46]

Consecințe

Cererea se soluționează prin decizie; expirarea termenului nu este prevăzută de art. 94 drept admitere automată a documentelor ori a recalculării. [25]

[25][28][43][44][45][46][11][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Procedura de verificare a actelor din art. 134 are propria regulă de prelungire corespunzătoare. [11]

REGULĂÎnceputul efectelor bănești ale recalculării la cerere
Interval

Luna următoare lunii în care cererea a fost înregistrată. [25]

De când începe

Înregistrarea cererii admise pe ruta art. 94 alin. (5) sau (6). [25]

Cum se aplică

Se identifică luna calendaristică a înregistrării; drepturile rezultate se acordă din luna imediat următoare, fără a muta începutul la data eliberării adeverinței ori la luna soluționării. [25]

Consecințe

Data înregistrării poate influența lunile pentru care sunt datorate diferențele, dacă recalcularea este admisă. [25]

[25][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Regula privește recalcularea din art. 94 alin. (5)-(6); revizuirea pentru diferențe și erori are regimul separat al alin. (1)-(4). [25] [26]

REGULĂContestația împotriva deciziei casei teritoriale de pensii
Interval

45 de zile de la comunicare. [28] [43] [44] [45] [46]

De când începe

Comunicarea deciziei, nu emiterea ei și nu primirea răspunsului de la arhivă. [28] [43] [44] [45] [46] [32]

Cum se aplică

Termenul judiciar pe zile se calculează fără ziua de început și fără ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la registratură și trimiterea prin poștă recomandată, curier, fax ori e-mail urmează art. 182-183 CPC. [29] [47] [30] [48] [49] [50]

Consecințe

Decizia necontestată în termen devine definitivă; contestația se adresează tribunalului competent pentru domiciliul reclamantului, fără taxă judiciară de timbru în materia asigurărilor sociale. [28] [43] [44] [45] [46]

[28][43][44][45][46][32][29][47][30][48][49][50][31][51][52][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • O simplă cerere către arhivă ori de recalculare nu este prevăzută în art. 127 drept cauză de suspendare sau întrerupere. [32]

  • Repunerea într-un termen procedural pierdut se judecă în condițiile restrictive ale art. 186 CPC. [31] [51] [52]

REGULĂRepunerea într-un termen procedural pierdut
Interval

Ca regulă, cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării. [31] [51] [52]

De când începe

Încetarea împiedicării întemeiate pe motive temeinic justificate, care trebuie probate. [31] [51] [52]

Cum se aplică

În același interval se îndeplinește actul omis și se cere repunerea în termen; pentru termenele pe zile se aplică art. 181 CPC. [31] [51] [52] [29] [47]

Consecințe

Instanța competentă decide repunerea; simpla depunere a cererii nu înlătură automat tardivitatea. [31] [51] [52]

[31][51][52][29][47][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • La exercitarea căilor de atac, durata este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. [31] [51] [52]

  • Întârzierea arhivei nu constituie o prelungire automată; instanța apreciază motivele și dovezile. [31] [51] [52]

REGULĂRevizuirea după transmiterea întârziată a actelor solicitate emitentului
Interval

Depășirea termenului de 30 de zile, dar nu mai mult de 6 luni, în formularea art. 134 alin. (5). [11]

De când începe

Transmiterea ulterioară de către emitentul legal a documentelor solicitate în procedura de verificare. [11]

Cum se aplică

Se confruntă data primirii solicitării, expirarea celor 30 de zile și data transmiterii actelor; limita de 6 luni privește întârzierea avută în vedere de art. 134 alin. (5), nu durata contestației judiciare. [11] [28] [43] [44] [45] [46]

Consecințe

În ipoteza textului, decizia casei teritoriale se revizuiește; dispoziția nu echivalează cu acceptarea unor documente contradictorii sau nelegale. [11]

[11][28][43][44][45][46]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Transmiterea trebuie să provină de la angajator, deținătorul legal al arhivei sau operatorul autorizat cu drept de certificare; revizuirea se face în condițiile legii. [11]

Lista ta de pași

  • Separă perioadele din grupele I/II, condițiile deosebite și condițiile speciale; consemnează temeiul legal și durata recunoscută pentru fiecare. [2] [3]

  • Stabilește vârsta standard și stagiul complet contributiv aplicabile datei nașterii, apoi verifică dacă se aplică tabelul general sau o excepție. [4] [7] [8]

  • Confruntă carnetul cu adeverința: perioade, grupă/condiție, activitate și eventualele informații incomplete; solicită motivul concret pentru orice document suplimentar cerut. [9] [11]

  • Pentru arhivă, păstrează cererea și răspunsul scris și identifică documentele primare existente; emitentul adeverinței răspunde de datele certificate. [10] [12]

  • Pentru activitatea silvică, separă recunoașterile și cererile anterioare datei de 1 septembrie 2024 de prima recunoaștere cerută ulterior; identifică activitatea concretă de la art. 28 alin. (1) lit. k), când invoci regimul actual. [1] [20] [36] [37] [21] [38]

  • Verifică dacă suplimentul de puncte era deja valorificat și păstrează numărul de înregistrare al noii cereri de recalculare, care determină începutul efectelor bănești. [22] [39] [23] [40] [25]

  • Păstrează dovada comunicării deciziei și calculează separat termenul de 45 de zile pentru instanță; nu îl confunda cu termenul administrativ de soluționare a recalculării. [25] [28] [43] [44] [45] [46] [29] [47]

Întrebări frecvente

Ce reducere primesc pentru grupa a II-a sau condiții deosebite?

În regula generală, 4 luni pentru fiecare an întreg recunoscut, până la 7 ani reducere pentru 21 de ani și peste, cu stagiul complet contributiv îndeplinit. Grupa a II-a anterioară datei de 1 aprilie 2001 este tratată astfel pentru reducerea vârstei, cu excepția legală a activităților nucleare. Reducerea se scade din vârsta standard aplicabilă datei nașterii. [2] [3] [5]

Ce reducere primesc pentru grupa I sau condiții speciale?

Tabelul general acordă 6 luni pentru fiecare an întreg, până la 10 ani pentru 20 de ani și peste, cu stagiul complet contributiv îndeplinit. Unele categorii au reduceri derogatorii și condiții proprii, inclusiv stagiul de 25 de ani într-un tip special și reducerea de 11 ani în ipoteza art. 49 alin. (1) lit. c). Această excepție nu se cumulează cu alte reduceri. [2] [7] [8]

Casa de pensii îmi poate cere adeverință dacă grupa apare în carnet?

Carnetul întocmit legal este proba prevăzută de art. 133 alin. (5). Adeverința pentru grupa veche intervine când înscrierea lipsește, este incorectă ori incompletă. Pot fi solicitate documente suplimentare pentru suspiciuni de nelegalitate, iar asimilarea grupei I în condiții speciale în ipoteza art. 133 alin. (4) are adeverința sa distinctă. Cere identificarea exactă a informației lipsă și a temeiului solicitării. [9] [11]

Ce fac dacă arhiva nu mai are documentele de grupă?

Obține răspunsul scris al deținătorului și clarifică dacă lipsesc toate documentele primare sau doar actul de nominalizare. Dacă actele există, poate fi cerută eliberarea adeverinței. Dacă angajatorul este lichidat/radiat și nu există documente primare, ÎCCJ a stabilit că poate fi chemată în judecată casa teritorială pentru recunoaștere/reconstituire; dreptul la grupă trebuie totuși probat. Deciziile de unificare nr. 2/2016 și nr. 9/2016 indică caracterul obligatoriu, fără o mențiune distinctă privind caracterul definitiv. [10] [15] [16] [61]

Cum intră condițiile speciale ale personalului silvic în recalculare?

Pentru perioade legal recunoscute în condiții speciale, regula actuală este de 0,50 puncte suplimentare la punctajul fiecărei luni, cu transformare în punctaj anual prin împărțirea sumei lunare la 12. Dacă se urmărește prima recunoaștere a unei perioade istorice, data cererii și regimul normativ sunt decisive: art. 20 alin. (2)-(4) din OUG nr. 59/2000 a fost abrogat la 1 septembrie 2024, iar Decizia nr. 222/2025 nu a rezolvat fondul aplicării soluției vechi tuturor cererilor ulterioare. Această decizie de inadmisibilitate indică în dispozitiv caracterul obligatoriu, fără a preciza distinct caracterul definitiv. Sumele admise pe ruta recalculării art. 94 alin. (5) se acordă din luna următoare cererii. [22] [39] [23] [40] [1] [21] [38] [19] [64] [25]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului
  • Regula generală de reducere a vârstei cere stagiul complet contributiv și folosește ani întregi recunoscuți. [2] [5]

  • Grupa a II-a este tratată ca stagiu în condiții deosebite pentru reducerea vârstei, cu excepția legală a activităților nucleare. [3]

  • Tabelul general acordă 4 luni/an până la 7 ani pentru deosebite și 6 luni/an până la 10 ani pentru grupa I/speciale. [2]

  • Cumulul art. 54 are plafon de 11 ani și vârste minime de 52 de ani pentru femei și 54 de ani pentru bărbați. [6]

  • Ruta art. 49 are stagii speciale proprii, fără stagiul complet contributiv din anexă și fără cumul cu alte reduceri. [7] [8]

  • Carnetul întocmit legal dovedește grupele istorice; adeverințele art. 133 alin. (6)-(7) au ipoteze și modele distincte. [9]

  • Adeverințele se bazează pe documente primare verificabile; suspiciunile permit verificări și neconfirmarea poate exclude datele. [10] [11]

  • Emitentul are 30 de zile pentru solicitarea art. 134, cu regim de revizuire pentru transmiterea întârziată în limita textului. [11]

  • În ipoteza angajatorului lichidat/radiat fără documente primare, ÎCCJ a stabilit calitatea procesuală a casei teritoriale; aceasta nu dovedește grupa. [15] [16] [61]

  • Regimul silvic anterior anului 2024 trebuie delimitat față de art. 28 alin. (1) lit. k) și art. 55 alin. (3) din legea actuală. [17] [20] [36] [37] [21] [38]

  • Decizia ÎCCJ nr. 222/2025 (hotărâre prealabilă) nu a tranșat fondul aplicării soluției vechi tuturor cererilor formulate sub Legea nr. 360/2023. [19] [64]

  • Punctele art. 88 sunt lunare și intră în punctajul anual prin împărțire la 12; zece ani compleți de speciale produc 5 puncte anuale cumulate din supliment. [22] [39] [23] [40] [34] [56] [57]

  • Perioadele suplimentare de stagiu nu sunt automat stagiu contributiv: concluzia este coroborarea definițiilor, art. 15 și art. 48. [33] [53] [54] [55]

  • Recalcularea la cerere are termen de 45 de zile, prelungibil cu 30, iar sumele rezultate curg din luna următoare înregistrării. [25]

  • Revizuirea pentru diferențe și erori se separă de recalcularea pentru documente noi, inclusiv sub aspectul prescripției. [26] [25]

  • Decizia casei de pensii se contestă în 45 de zile de la comunicare; termenele judiciare și repunerea au regulile Codului de procedură civilă (CPC). [28] [43] [44] [45] [46] [29] [47] [30] [48] [49] [50] [31] [51] [52]

Cum stabilesc vârsta și stagiul pentru pensia de limită de vârstă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 167 · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 167
    Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024, cu excepția art. 46 alin. (2), art. 84 alin. (6), art. 127, art. 168 alin. (2) și art. 169, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 48 alin. (1) lit. a)-b), tabelele nr. 1-2; alin. (2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (1) lit. a)-b), tabelele nr. 1-2; alin. (2)
    (1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:a) conform tabelului nr. 1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă; Tabelul nr. 1 Stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite (ani împliniți) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: ani | luni 1 | - | 4 2 | - | 8 3 | 1 | - 4 | 1 | 4 5 | 1 | 8 6 | 2 | - 7 | 2 | 4 8 | 2 | 8 9 | 3 | - 10 | 3 | 4 11 | 3 | 8 12 | 4 | - 13 | 4 | 4 14 | 4 | 8 15 | 5 | - 16 | 5 | 4 17 | 5 | 8 18 | 6 | - 19 | 6 | 4 20 | 6 | 8 21 ani și peste | 7 | - b) conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale prevăzute la art. 28 alin. (1); Tabelul nr. 2 Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă și/sau în condiții speciale(ani împliniți) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: ani | luni 1 | - | 6 2 | 1 | - 3 | 1 | 6 4 | 2 | - 5 | 2 | 6 6 | 3 | - 7 | 3 | 6 8 | 4 | - 9 | 4 | 6 10 | 5 | - 11 | 5 | 6 12 | 6 | - 13 | 6 | 6 14 | 7 | - 15 | 7 | 6 16 | 8 | - 17 | 8 | 6 18 | 9 | - 19 | 9 | 6 20 ani și peste | 10 | - c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. (2) Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 133 alin. (1)-(4) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (1)-(4)
    (1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b), sunt încadrate în condiții speciale.(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a)-c) și e), sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, conform legii, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și a II-a de muncă și care, potrivit legislației în vigoare, începând cu data de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale de muncă.(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități, pe toată durata programului normal de lucru în fiecare lună, dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f)-j) în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 47 alin. (1)-(4) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 47 alin. (1)-(4)
    (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. (3) Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.(4) La calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Normele din 28 februarie 2024 de aplicare a Legii nr. 360/2023, aprobate prin HG nr. 181/2024Normă · art. 20 alin. (1)-(5) · forma din 1 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)-(5)
    (1) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite prevăzute la art. 27 din lege, se face corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste condiții, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a) din lege.(2) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se face corespunzător stagiului de cotizare realizat în aceste condiții, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b) din lege.(3) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale, în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, prevăzute la art. 28, precum și în locuri de muncă încadrate în condiții speciale conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001 și până la intrarea în vigoare a legii, se face corespunzător stagiului de cotizare realizat în aceste condiții, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b) din lege.(4) Reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) și b) din lege se face numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare contributiv.(5) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru stagiile de cotizare realizate în grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite și condiții speciale de muncă, se acordă numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 54 alin. (1)-(3) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 54 alin. (1)-(3)
    (1) Fracțiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I și/sau condiții speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a).(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraților sistemului public de pensii, prevăzute la art. 48, art. 51 și de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 11 ani.(3) Vârstele de pensionare reduse în condițiile prevăzute la alin. (2) nu pot fi mai mici de 52 de ani pentru femei și de 54 de ani pentru bărbați.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 49 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 49 alin. (1)-(2)
    (1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiții speciale, de cel puțin: a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligațiilor pe care și le asumă sau și le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani; b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani; c) 25 de ani în unul dintre locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c), f), g), i)-l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani; d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și h) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani. (2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Normele din 28 februarie 2024 de aplicare a Legii nr. 360/2023, aprobate prin HG nr. 181/2024Normă · art. 21 alin. (2)-(4) · forma din 1 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (2)-(4)
    (2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la art. 49 alin. (1) din lege se acordă cu condiția realizării stagiului de cotizare prevăzut la acest articol, pentru fiecare tip de condiție specială în parte.(3) În situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale de muncă mai mici decât cele prevăzute la art. 49 alin. (1), respectiv la art. 50 alin. (1) din lege, pentru fiecare tip de condiție specială în parte, reducerea vârstei standard de pensionare se realizează în condițiile art. 48 alin. (1) lit. b) din lege.(4) În vederea aplicării reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 și 50 din lege, nu este necesară îndeplinirea condiției privind realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5 la lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 133 alin. (5)-(7) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (5)-(7)
    (5) Dovada vechimii în muncă în grupele I și/sau a II-a de muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizată în grupele I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original.(7) Dovada stagiului de cotizare asimilat în condiții speciale conform alin. (4) se face prin adeverință eliberată de angajator, deținătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, conform modelului prevăzut în anexele nr. 10 și 11, în original.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 133 alin. (8)-(12) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 133 alin. (8)-(12)
    (8) Adeverințele care atestă încadrarea activității în grupele I și a II-a de muncă, respectiv asimilarea în condiții speciale, sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare care pot fi verificate și care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.(9) Prin documente primare care pot fi verificate se înțelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităților/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; actul administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extrasul din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative.(10) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă/asimilării în condiții speciale, angajatorii sau deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date sunt obligați să pună la dispoziția CNPP și/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (9) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverințe, în vederea verificării respectării legislației în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.(11) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă.(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (7), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupa I sau, după caz, în condiții normale de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 134 alin. (1)-(5) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 134 alin. (1)-(5)
    (1) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea actelor doveditoare depuse la documentația pentru stabilirea/modificarea prestațiilor de asigurări sociale și a altor drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii și/sau CNPP pot solicita, în scris sau prin poșta electronică, persoanei/pensionarului/angajatorului sau deținătorului legal de arhivă sau operatorului economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, pentru clarificarea situațiilor respective, documente și informații suplimentare. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.(2) Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date necesare stabilirii drepturilor de asigurări sociale sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii și/sau CNPP copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor care au stat la baza emiterii documentelor respective.(3) Angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date au obligația de a răspunde în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. În această situație, termenul de soluționare a cererii de stabilire/modificare a prestațiilor de asigurări sociale și/sau a altor drepturi prevăzute de legi speciale se prelungește corespunzător.(4) În cazul în care angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date infirmă realitatea datelor din documentul supus verificării sau nu transmit, în termenul prevăzut la alin. (3), documentele care au stat la baza eliberării acestuia sau documentele transmise conțin date contradictorii sau neconcludente, la stabilirea/modificarea drepturilor, casa teritorială de pensii și/sau CNPP nu va utiliza datele din documentele a căror realitate nu a fost confirmată sau, după caz, va proceda la revizuirea drepturilor, prin excluderea din calcul a datelor din respectivele documente.(5) În situația în care angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, transmit/transmite documentele solicitate cu depășirea termenului prevăzut la alin. (3), dar nu mai mult de 6 luni, decizia casei teritoriale de pensii se revizuiește, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Normele din 28 februarie 2024 de aplicare a Legii nr. 360/2023, aprobate prin HG nr. 181/2024Normă · art. 114 · forma din 1 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 114
    Angajatorii, deținătorii legali de arhive, precum și operatorii economici autorizați în vederea prestării de servicii arhivistice sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 135 alin. (2)-(3) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 135 alin. (2)-(3)
    (2) În situații excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, încetarea activității angajatorilor și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) pot fi valorificate pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, dacă informațiile introduse în baza de date, în cadrul activității de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât și carnetele de muncă scanate.(3) Dispozițiile alin. (2) vizează situațiile intervenite ulterior creării arhivei electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XIII / art. 279 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XIII / art. 279 / alin. (2)
    (2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: ÎCCJ, Decizia nr. 2 din 2016-02-15 (RIL)Hotărâre · par. 37 și dispozitiv · forma din 7 aprilie 2016Înalta Curte de Casație și Justiție · 2 · 15 februarie 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 37 și dispozitiv
    37. În concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în ambele tipuri de acţiuni, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în ipoteza în care nu există documente primare [art. 279 alin. (2) din Codul muncii, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioară intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I sau/şi a II-a de muncă]. În cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă [art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în ceea ce priveşte identificarea deţinătorilor de arhivă vizând documentele cu valoare practică]. Angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosinţă [art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societăţii pe care o reprezenta acesta nu mai poate exercita nicio atribuţie în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate (art. 136 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent abrogată; art. 180 din Legea nr. 85/2014, în vigoare la acest moment). ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acţiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/acelaşi text de lege cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acţiunile în reconstituirea vechimii în muncă, introduse de la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă şi în continuare; art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865 pentru acţiunile privind constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi a II-a de muncă introduse sub imperiul acestei reglementări/art. 35 cu referire la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru acelaşi tip de acţiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 18 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă/încadrării în grupele superioare de muncă. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) şi art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv a art. 136 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, angajatorul desfiinţat în urma procedurilor de insolvenţă, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosinţă, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 februarie 2016.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: ÎCCJ, Decizia nr. 9 din 2016-05-16 (RIL)Hotărâre · par. 62 · forma din 8 noiembrie 2016Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 16 mai 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 62
    62. Aspectul extinderii aplicării Ordinului nr. 50/1990 pentru activităţi similare desfăşurate de alţi angajatori şi necuprinse în Lista locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale din varianta consolidată a ordinului a fost dezlegat prin argumentele aduse în rezolvarea problemei de la punctul 1 în care s-a statuat că premisa derulării acestei proceduri în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele I şi II ale variantei consolidate a ordinului. Per a contrario, nu pot fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă posibil vătămătoare. Puteau fi nominalizate, prin asimilare, în temeiul dispoziţiilor art. 3, alte categorii de personal în activitate ale aceluiaşi angajator decât cele enumerate expres, după criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu condiţia generală de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) în locuri de muncă sau în activităţile nominalizate în anexă şi aplicate acelui angajator (alin. 1 al pct. 3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi ce au făcut obiectul încadrării, acesta fiind motivul pentru care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (alin. 2 al pct. 3). Sintagma "aceleaşi condiţii", contrar opiniei celor care au împărtăşit soluţia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr. 50/1990, nu se referă la condiţiile generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariaţi aflaţi în raport de muncă cu alţi angajatori în domenii ce nu au fost indicate în anexe, ci la condiţiile concrete descrise de alin. 1 şi 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: ÎCCJ, Decizia nr. 36 din 2023-05-15 (HP)Hotărâre · dispozitiv · forma din 27 iunie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 15 mai 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.678/111/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 234/2019 și, în consecință, stabilește că:Locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfășoară activitățile menționate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiții speciale.Personalul silvic care a desfășurat activitățile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiții speciale și de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000.Obținerea beneficiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiționată de plata contribuțiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declarația nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 214 din 2025-06-16 (HP)Hotărâre · par. 8-10, dispozițiile legale supuse interpretării · forma din 5 august 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 214 · 16 iunie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 8-10, dispozițiile legale supuse interpretării
    8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000) în forma modificată prin Legea nr. 234/2019 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1004 din 13 decembrie 2019, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2019). Articolul 20 (…) (3) Perioadele în care personalul silvic a desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale conform prezentei ordonanțe de urgență reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, determină reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care și-a exercitat profesia în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), precum și majorarea punctajelor lunare de pensie. 9. Dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 ce formează obiectul sesizării au fost abrogate prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, fiind relevante însă în ceea ce privește cererile de recalculare a drepturilor de pensie formulate anterior datei de 1 septembrie 2024, când a intrat în vigoare Legea nr. 360/2023. 10. Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic (Legea nr. 234/2019). Articolul I Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…)15. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul 20 (1) Personalul silvic are drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare, precum și pe cele stabilite prin contractele individuale și/sau colective de muncă și contractele de mandat încheiate în condițiile legii.(2) Locurile de muncă din domeniul silvicultură, care presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate; control silvic și cinegetic; exploatări forestiere; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri, reprezintă locuri de muncă în condiții speciale, conform reglementărilor legale.(3) Perioadele în care personalul silvic a desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale conform prezentei ordonanțe de urgență reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, determină reducerea vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care și-a exercitat profesia în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), precum și majorarea punctajelor lunare de pensie.(4) Perioada de vechime în muncă realizată în condiții speciale de muncă se înregistrează de către angajator, iar dovada se face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau de către deținătorii legali de arhive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: ÎCCJ, Decizia nr. 222 din 2025-06-16 (HP)Hotărâre · par. 64 · forma din 5 august 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 222 · 16 iunie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 64
    64. În ceea ce privește partea a doua a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, respectiv „dacă soluția este aceeași după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023, indiferent de data depunerii cererii la casa de pensii“, nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, câtă vreme la data formulării cererilor de pensionare de către reclamanți această lege nu intrase încă în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 28 alin. (1) lit. k) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (1) lit. k)
    k) activitățile de exploatări forestiere, sortare și transport material lemnos;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 168 alin. (1), teza introductivă · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 168 alin. (1), teza introductivă
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 88 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 88 alin. (1)
    (1) Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:a) 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii; b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 85 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 85 alin. (1)-(2)
    (1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 15 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)-(2)
    (1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite; b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale. (2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 94 alin. (5)-(9) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 alin. (5)-(9)
    (5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.(6) Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.(7) Cererea prevăzută la alin. (5) și (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.(8) Termenul prevăzut la alin. (7) poate fi prelungit cu 30 zile în situația în care sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare pentru soluționarea cererii.(9) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și (6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 94 alin. (1)-(4) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 alin. (1)-(4)
    (1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare. (3) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor în vederea stabilirii/ recalculării/plății drepturilor de pensie, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 144 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 144 alin. (1)
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 127 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 127 alin. (1)-(2)
    (1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 127 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 127 alin. (1)-(2)
    (1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 3 lit. k) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. k)
    k) perioade necontributive - perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 85 alin. (2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 85 alin. (2)
    (2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 517 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 517 / alin. (2)
    (2) Decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 28 alin. (2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (2)
    (2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) lit. d), f)-l) se consideră a fi locuri de muncă în condiții speciale până la data de 1 ianuarie 2035.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 55 alin. (3) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (3)
    (3) Activitățile desfășurate la locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f)-l) se consideră în condiții speciale de muncă numai dacă acestea se desfășoară în aceste condiții, pe toată durata programului normal de lucru dintr-o lună.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 168 alin. (1) lit. e) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 168 alin. (1) lit. e)
    e) art. 20 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 88 alin. (4)-(5) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 88 alin. (4)-(5)
    (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele prevăzute la art. 28 lit. a) și b) beneficiază de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în aceste condiții.(5) Punctele suplimentare acordate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7).
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 83 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 83 alin. (1)
    (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 144 alin. (2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 144 alin. (2)
    (2) Numărul total de puncte realizate prevăzut la alin. (1) se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 144 alin. (5)-(6) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 144 alin. (5)-(6)
    (5) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta. (6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 129, teza introductivă și lit. a)-b) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 129, teza introductivă și lit. a)-b)
    Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:a) drepturile și obligațiile născute în temeiul contractului de asigurare socială; b) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 130 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 130 alin. (1)
    (1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 131 alin. (3) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 131 alin. (3)
    (3) Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 132 · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 132
    Cererile formulate în fața oricăror organe sau a instanțelor judecătorești, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 3 lit. q)-s) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 lit. q)-s)
    q) stagiu de cotizare - perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii; r) stagiu de cotizare contributiv - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii; s) stagiu complet de cotizare contributiv - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 15 alin. (1)-(2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)-(2)
    (1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite; b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale. (2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 48 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (1)
    (1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 88 alin. (1) lit. b) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 88 alin. (1) lit. b)
    b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiLege · art. 88 alin. (5) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 88 alin. (5)
    (5) Punctele suplimentare acordate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7).
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 517 / alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 517 / alin. (4)
    (4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (1)
    (1) Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)
    (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: ÎCCJ, Decizia nr. 9 din 2016-05-16 (RIL)Hotărâre · dispozitiv · forma din 8 noiembrie 2016Înalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 16 mai 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, pe cale de consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor pct. 6-8 şi 12 din Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990, instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării acestui act normativ, a încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969-1 aprilie 2001, după caz, în grupele I sau II de muncă. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2016.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: ÎCCJ, Decizia nr. 214 din 2025-06-16 (HP)Hotărâre · par. 43 · forma din 5 august 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 214 · 16 iunie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    par. 43
    43. Chiar dacă instanța de trimitere a prezentat două posibile interpretări antinomice pe care chestiunea de drept le-ar suscita (prima fiind de negare, iar secunda de recunoaștere a unui asemenea drept, în beneficiul persoanelor care au formulat cerere de înscriere la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019), totuși intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a formula o dezlegare cu privire la norma de drept nu este necesară, având în vedere jurisprudența pronunțată în procedura de unificare până la momentul redactării prezentului raport, dar și hotărârile judecătorești și opiniile teoretice transmise de instanțele naționale, menționate la capitolul VII al acestei decizii, care ilustrează o orientare cvasiunanimă (o singură instanță a exprimat un punct de vedere contrar și nu s-au identificat elemente de jurisprudență neunitară) în sensul că dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 se impun a fi interpretate în sensul că se aplică și persoanelor care s-au înscris la pensie anterior intrării în vigoare a art. I din Legea nr. 234/2019 și care au formulat o cerere de recalculare conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: ÎCCJ, Decizia nr. 214 din 2025-06-16 (HP)Hotărâre · dispozitiv · forma din 5 august 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 214 · 16 iunie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 517/100/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept, referitoare la interpretarea art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare: „Dacă dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, cu modificările și completările ulterioare, se impun a fi interpretate în sensul că se aplică și persoanelor care s-au înscris la pensie anterior intrării în vigoare a art. I din Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic și care au formulat o cerere de recalculare conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau, din contră, sunt aplicabile numai persoanelor care au formulat cerere de înscriere la pensie ulterior intrării în vigoare a acestei norme?“ Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: ÎCCJ, Decizia nr. 222 din 2025-06-16 (HP)Hotărâre · dispozitiv · forma din 5 august 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 222 · 16 iunie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ în dosarele nr. 891/103/2024 și nr. 819/103/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Dacă art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 234/2019, permite valorificarea de către casa teritorială de pensii, ca fiind lucrată într-un loc de muncă în condiții speciale, a perioadei în care personalul silvic a fost angajat cu contract individual de muncă, în lipsa transpunerii acestei reglementări în art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și dacă soluția este aceeași după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare, indiferent de data depunerii cererii la casa teritorială de pensii.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C16-003 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/grupele-de-munca-si-conditiile-deosebite-sau-speciale/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision