⌕Meniu

Decontarea cazării militarului și dovada plății

Plata cazării de către o rudă, pe seama ta, poate stinge datoria față de prestator. Ea nu conferă singură dreptul la decont: contează anul, instituția, beneficiarul serviciilor și condițiile speciale aplicabile. Cere reanalizarea pe baza documentelor care leagă plata de cazarea ta și solicită temeiul juridic exact al refuzului. [1] [2] [7] [15]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Sector public și statute speciale
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Plata rudei și dreptul meu la decont sunt două probleme distincte
  3. 03Beneficiul solicitat și instituția care soluționează cererea
  4. 04Regulile financiare diferă între 2025 și 2026
  5. 05Cum dovedesc că plata privește cazarea mea
  6. 06„Rudă” nu înseamnă aceeași categorie în toate documentele
  7. 07Ce cer după refuzul decontului
  8. 08Calea judiciară depinde de obiectul cererii
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cadre militare care solicită decontarea serviciilor turistice și a căror plată către prestator a fost făcută de o altă persoană.

✕ NU ACOPERĂ

  • Compensația lunară pentru chirie și ratele unei locuințe.

  • Cazarea în delegare, detașare sau misiune.

  • Soluționarea unui litigiu individual fără a cunoaște instituția, anul, documentele și temeiul refuzului.

Plata rudei și dreptul meu la decont sunt două probleme distincte

Poți cere reanalizarea decontului atunci când ruda a achitat cazarea pe seama ta. Codul civil permite plata de către un terț, iar plata astfel făcută poate stinge datoria ta față de hotel sau agenție. Prin urmare, faptul că titularul contului bancar este altă persoană nu dovedește, singur, că factura ta a rămas neachitată. Aceasta este concluzia asupra plății civile, nu o recunoaștere automată a dreptului la rambursare din bugetul instituției. [1] [2] [7]

Regula civilă are limite: creditorul trebuie, în condițiile legii, să țină seama de opoziția exprimată anterior de debitor; natura obligației sau convenția părților poate impune executarea personală. Într-un decont deja refuzat, problema obișnuită este însă dovada că plata acceptată de prestator privește serviciile de care ai beneficiat și îndeplinirea condițiilor speciale ale decontului. [3] [4] [5] [7]

Pentru răspunsul concret contează instituția în care lucrezi, anul și perioada serviciilor, beneficiarul înscris în documente, identitatea plătitorului și motivul juridic al refuzului. Textul bugetar pentru 2026 nu enumeră el însuși rudele care pot plăti în locul beneficiarului. Nu rezultă din el nici că orice rudă este acceptată în orice instituție, nici că toate plățile făcute de alte persoane sunt interzise. O eventuală condiție suplimentară trebuie identificată în reglementarea aplicabilă dosarului și raportată la norma care recunoaște dreptul. [6] [7] [15]

Beneficiul solicitat și instituția care soluționează cererea

Ghidul privește cazarea de vacanță și decontarea serviciilor turistice. Compensația lunară pentru chirie are un temei și condiții proprii în art. 20^1 din Legea nr. 80/1995; regulile sale despre locuință nu stabilesc dacă se rambursează factura unui sejur. [6] [10]

Legea nr. 80/1995 definește cadrele militare prin gradele de ofițer, maistru militar și subofițer. Norma temporară a decontului turistic are însă un domeniu mai larg: enumeră personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. Încadrarea în una dintre aceste categorii nu face identice toate procedurile instituțiilor. [9] [6] [7]

Începe cu unitatea care îți soluționează și plătește drepturile bănești. Cere compartimentului financiar și structurii juridice temeiul aplicabil și lista documentelor pentru anul respectiv; dacă refuzul este menținut prin răspuns la petiție, răspunsul trebuie să indice temeiul legal. Pentru beneficiile generale, consultă și Salariile și beneficiile în sectorul public. [15]

Regulile financiare diferă între 2025 și 2026

Alege regula după perioada căreia îi aparțin serviciile și dreptul solicitat. Păstrează distincte data rezervării, data plății către prestator, perioada efectivă a sejurului și data depunerii decontului. Norma legală folosește expres venitul din luna prestării serviciilor; simpla dată a transferului bancar nu înlocuiește acest reper. [6] [8]

Servicii turistice Plafonul de venit prevăzut de norma specială Limita decontului
1 ianuarie–31 decembrie 2025 Solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază net din luna prestării: cel mult 8.000 lei, inclusiv 50% din valoarea serviciilor; maximum 800 lei pentru servicii de cel puțin 1.600 lei. [8]
1 ianuarie–31 decembrie 2026 Aceleași componente nete din luna prestării: cel mult 6.000 lei, inclusiv Valoarea serviciilor eligibile, în limita a 800 lei. Textul pentru 2026 nu mai impune finanțarea a numai 50% ori un cost minim de 1.600 lei pentru plafonul maxim. [6] [7]

În ambele situații, norma privește servicii prestate de o structură de primire turistică clasificată din România, achiziționate direct sau printr-o agenție de turism licențiată. Limita de venit se referă la componenta de funcție/de bază menționată de lege; nu o înlocui cu totalul tuturor sumelor care au intrat în cont. [6] [8]

Exemple de aplicare a plafonului: pentru servicii eligibile din 2026 de 600 lei, limita este 600 lei; pentru 900 lei, limita este 800 lei. Pentru servicii eligibile din 2025 de 1.600 lei, jumătate reprezintă 800 lei. Exemplele presupun îndeplinirea condiției de venit și a celorlalte condiții ale dreptului; ele nu rezolvă separat problema persoanei care a plătit. Un dosar referitor la alt an trebuie raportat la regulile acelui an. [7] [8]

Cum dovedesc că plata privește cazarea mea

Factura, plata și prestarea serviciilor arată lucruri diferite. O factură nu demonstrează, prin simpla sa existență, toate împrejurările transferului făcut de rudă. Codul civil permite, ca regulă, dovada plății prin orice mijloc, dacă legea nu impune altceva; această regulă nu elimină documentele speciale cerute pentru decont. [5] [7]

Pentru o cerere de reanalizare, pune împreună următoarele dovezi. Lista este o recomandare pentru demonstrarea faptelor; lista obligatorie și forma documentelor rezultă din procedura aplicabilă instituției și anului tău. [5] [7]

Document sau informație Ce trebuie să poată explica
Factura și confirmarea rezervării Beneficiarul, prestatorul, serviciile, perioada și suma.
Bonul, chitanța, ordinul de plată ori extrasul tranzacției Suma efectiv achitată, plătitorul, destinatarul și data.
Confirmare de la hotel sau agenție, întemeiată pe evidențele sale Că plata identificată a stins factura/rezervarea ta și că serviciile au fost efectiv prestate pentru tine.
Explicația scrisă a plătitorului și, dacă există, mandatul ori corespondența contemporană rezervării De ce a plătit pe seama ta și ce obligație a achitat.
Documente privind relația de familie, dacă această relație este relevantă în procedură Încadrarea exactă în categoria acceptată, fără confundarea rudeniei cu afinitatea.
Cererea inițială, refuzul și dovada comunicării Ce ai solicitat, ce anume s-a respins și când.

Această documentare pune în legătură plata pe seama debitorului, dovada plății și condițiile decontului. Dacă rezervarea sau factura este pe numele rudei, situația cere o explicație suplimentară privind calitatea ta de beneficiar; simpla demonstrare a rudeniei nu dovedește că serviciul a fost prestat pentru tine. O restituire ulterioară a banilor către rudă poate fi un fapt relevant dacă a avut loc, dar nu dovedește singură că sunt îndeplinite condițiile de decont. [2] [5] [7]

Păstrează documentele reale și cere prestatorului clarificări care corespund evidențelor sale. O declarație explicativă completează traseul documentar; nu înlocuiește automat factura ori documentul de plată cerut de procedura specială. [5] [7]

„Rudă” nu înseamnă aceeași categorie în toate documentele

Dacă norma instituției acceptă plata făcută de „rude de gradul I”, expresia are un sens juridic precis: copiii și părinții sunt rude de gradul întâi; frații sunt rude de gradul al doilea. Bunicii și nepoții în linie dreaptă sunt tot rude de gradul al doilea. [11] [12]

Soțul sau soția trebuie tratat(ă) potrivit categoriei prevăzute în norma specială, nu presupus(ă) „rudă de gradul I”. Rudenia firească se bazează pe descendență ori pe un ascendent comun. Legătura dintre o persoană și rudele soțului său este afinitate; rudele soțului sunt afini în aceeași linie și același grad. De aceea, o regulă care numește părinții sau rudele de gradul I nu se extinde automat la socri ori cumnați. [42] [13] [14]

Aceste definiții ajută la interpretarea unei condiții existente. Ele nu introduc o interdicție generală pentru o anumită rudă în deconturile tuturor militarilor. Acceptarea plății în cazul tău se raportează la textul aplicabil și la motivarea refuzului. [7] [15]

Ce cer după refuzul decontului

Depune o cerere înregistrată către unitatea competentă și formulează distinct trei solicitări: reanalizarea decontului, indicarea normei care justifică refuzul și explicarea documentelor ori condițiilor considerate neîndeplinite. Atașează dovada plății pe seama ta și leag-o de factura și serviciile concrete. Demersul folosește regula civilă a plății de către terț ca argument, fără să pretindă că ea înlătură toate condițiile speciale ale beneficiului. [1] [2] [7] [15]

O formulare adaptabilă este:

Solicit reanalizarea cererii de decontare nr. [număr/data], aferentă serviciilor turistice prestate în perioada [perioada], facturate prin documentul [număr/data]. Plata de [sumă] lei a fost efectuată la [data] de [nume și relație], pe seama mea, pentru obligația identificată prin [factură/rezervare]. Anexez documentele care leagă tranzacția de serviciile prestate pentru mine. Solicit analizarea regulilor art. 1.472 și art. 1.474 alin. (3) din Codul civil împreună cu reglementarea specială a decontului. Dacă se menține refuzul, solicit comunicarea în scris a temeiului legal exact, a dispoziției aplicabile instituției și anului respectiv și a condiției concrete considerate neîndeplinite.

Modelul exprimă solicitări și fapte care trebuie completate conform situației reale; argumentul plății pe seama ta și cererea unei motivări au temeiurile indicate mai sus. [1] [2] [15]

Pentru o petiție, termenul general de răspuns este de 30 de zile de la înregistrare; dacă a fost transmisă de o altă autoritate, reperul este înregistrarea la instituția competentă. Când este necesară o cercetare mai amănunțită, conducătorul poate prelungi cu cel mult 15 zile, cu notificarea prealabilă a petentului. Acesta este termenul răspunsului, nu o promisiune că suma se plătește în același interval. [16] [17]

Calea judiciară depinde de obiectul cererii

Păstrează dovada comunicării refuzului și stabilește de la început dacă soliciți plata unui drept bănesc sau trebuie să contești și un act administrativ distinct. Faptul că angajatorul este o instituție militară nu trimite automat toate litigiile la contencios administrativ. Codul administrativ exclude personalul militar din domeniul titlului privind funcționarii publici, în condițiile art. 382. [20] [21]

Prin Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021 (recurs în interesul legii), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, pentru cadrul legal interpretat și pentru litigiile salariale ale personalului militar al Jandarmeriei Române, competența secțiilor/completurilor tribunalelor specializate în conflicte de muncă. Hotărârea explică de ce o regulă despre funcționarii publici nu poate fi extinsă mecanic la militari; ea nu soluționează problema plății cazării de către o rudă. În aplicarea sa trebuie păstrată limita temporală: Legea nr. 62/2011, interpretată atunci, a fost ulterior abrogată, iar Codul de procedură civilă leagă efectele unui recurs în interesul legii de păstrarea dispoziției interpretate. [18] [19] [31] [32]

Dacă pretenția se judecă drept conflict individual de muncă pentru un drept salarial neacordat, Codul muncii prevede 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune, iar judecata în primă instanță revine tribunalului. Aplicarea Codului muncii raporturilor reglementate prin legi speciale este subsidiară: operează în măsura în care nu există dispoziții derogatorii. Data exactă a scadenței decontului rezultă din regula aplicabilă și din îndeplinirea cerințelor de prezentare a documentelor; nu trebuie presupus că termenul începe întotdeauna la plecarea în vacanță ori la ultima adresă de refuz. [22] [23] [41] [7]

Dacă obiectul și temeiul cererii atrag contenciosul administrativ, pentru actul individual adresat persoanei vătămate regula generală a plângerii prealabile este de 30 de zile de la comunicare. Pentru motive temeinice, legea admite depunerea ulterioară, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului. În cazul refuzului nejustificat ori al nesoluționării în termen asimilate de lege unui act administrativ, plângerea prealabilă nu este obligatorie. De aceea, eticheta „refuz” dintr-o adresă nu înlocuiește încadrarea juridică a cererii. [24] [25] [26]

În același regim administrativ, acțiunea are, ca regulă, termen de 6 luni de la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă, de la comunicarea refuzului nejustificat ori de la expirarea termenului de soluționare, după caz. Pentru motive temeinice, în cazul actului individual, art. 11 alin. (2) permite depășirea termenului, în limita de un an calculată de la reperul legal aplicabil; nu este o prelungire automată. Termenul de 6 luni este de prescripție, cel de un an este de decădere. Aceste termene nu sunt un termen universal pentru orice decont militar. [27] [28] [29] [30] [39] [40]

Pentru calculul termenelor civile exprimate în ani sau luni se folosește ziua corespunzătoare din ultima lună/an; în lipsa unei zile corespunzătoare, ultima zi a lunii. O ultimă zi nelucrătoare se prelungește în condițiile legii. Termenele procedurale socotite pe zile exclud ziua de început și ziua împlinirii, iar cele pe luni/ani urmează ziua corespunzătoare; dacă ultima zi este nelucrătoare, intervine prelungirea legală. Calculul se face pentru calea efectiv aplicabilă, nu cumulând termenele celor două proceduri. [33] [34] [35] [36] [37] [38]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul la petiția privind refuzul
Interval

30 de zile; prelungire cu cel mult 15 zile când se justifică cercetarea suplimentară și se notifică în prealabil petentul. [16] [17]

De când începe

Înregistrarea petiției la instituția competentă. [16]

Cum se aplică

Pentru petiția redirecționată, reperul este înregistrarea la instituția competentă, nu prima înregistrare la o autoritate necompetentă. [16]

Consecințe

Instituția datorează răspuns inclusiv când soluția este nefavorabilă, cu indicarea temeiului legal. [15] [16]

[15][16][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este termenul de comunicare a răspunsului, nu un termen universal de plată ori de sesizare a instanței. [16]

  • Prelungirea pentru cercetare suplimentară cere notificarea prealabilă; prelungirea specială pentru energie/gaze nu este aplicată acestui decont. [17]

REGULĂCerere salarială în jurisdicția muncii, dacă aceasta este calea aplicabilă
Interval

3 ani de la nașterea dreptului la acțiune pentru plata drepturilor salariale neacordate. [23]

De când începe

Nașterea dreptului la acțiune; scadența concretă trebuie raportată la norma de decont și îndeplinirea cerințelor acesteia. [23] [7]

Cum se aplică

Ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă lipsește, ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare se prorogă potrivit regulii civile. [33] [34] [35]

Consecințe

Depășirea termenului expune pretenția excepției prescripției dreptului la acțiune; termenul nu trebuie confundat cu anul bugetar al beneficiului. [23] [7]

[23][7][33][34][35][22][24][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică numai încadrării juridice indicate și în lipsa unei derogări speciale; nu este termenul universal al tuturor actelor privind militarii. [22]

  • Contestarea unui act administrativ distinct poate implica procedura și termenele Legii nr. 554/2004, explicate în ghid. [24] [27]

Lista ta de pași

  • Identifică instituția, anul, perioada serviciilor și componenta de venit avută în vedere de norma specială. [6] [8]

  • Pune în legătură factura, tranzacția rudei și dovada serviciilor prestate pentru tine; prezintă documentele cerute de procedura aplicabilă. [2] [5] [7]

  • Dacă procedura folosește gradul de rudenie, distinge părinții și copiii de frați ori de afinii rezultați prin căsătorie. [11] [12] [13] [14]

  • Cere reanalizarea în scris și temeiul legal exact al soluției; păstrează dovada înregistrării și comunicării. [15] [16]

  • Stabilește calea și termenul aplicabile înainte de a lăsa să treacă termenele de contestare: natura bănească a cererii și un eventual act distinct contează. [22] [23] [24] [27]

Întrebări frecvente

Pot obține decontarea dacă a plătit o rudă în numele meu?

Poți susține cererea prin dovada că ruda a plătit pe seama ta și că ai beneficiat de serviciile eligibile. Plata de către un terț este admisă de dreptul civil; aprobarea decontului depinde suplimentar de instituție, an și reglementarea specială. Fără aceste elemente, nu există un răspuns unic valabil pentru toate rudele și toate instituțiile militare. [1] [2] [7]

Factura pe numele meu este suficientă dacă plata vine din alt cont?

Nu demonstrează singură toate condițiile dosarului. Leagă factura de tranzacție și de serviciile efectiv prestate pentru tine, prin documentele de plată și, când este util, prin confirmarea prestatorului. Procedura specială stabilește documentele obligatorii; regula civilă privind mijloacele de probă nu o înlocuiește automat. [5] [7]

În 2026 trebuie să am servicii de 1.600 lei pentru a primi 800 lei?

Norma specială pentru 2026 permite decontarea valorii serviciilor eligibile în limita a 800 lei și nu mai impune proporția de 50% din 2025. Rămâne condiția soldei de funcție/salariului de funcție/de bază net de cel mult 6.000 lei în luna prestării și celelalte condiții aplicabile. [6] [7]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Plata poate fi făcută de un terț; când este făcută pe seama debitorului poate stinge obligația față de prestator. [1] [2] [3] [4]

  • Valabilitatea plății civile nu conferă singură dreptul la rambursare potrivit regimului bugetar; nu există în textul art. IV alin. (3) o listă universală a rudelor acceptate. [1] [2] [6] [7]

  • Pentru 2026 limita este 800 lei, condiționată de solda de funcție/salariul de funcție/de bază net de până la 6.000 lei în luna prestării; textul nu mai conține regula de 50%. [6] [7]

  • Pentru 2025 se decontează 50%, maximum 800 lei pentru servicii de cel puțin 1.600 lei, la plafonul componentei de venit net de 8.000 lei în luna prestării. [8]

  • Serviciile trebuie să privească o structură turistică clasificată din România, cu achiziție directă ori prin agenție licențiată. [6] [8]

  • Dovada legăturii factură–plată–beneficiar și a prestării serviciilor este necesară argumentării cazului; lista recomandată nu înlocuiește cerințele instituției. [2] [5] [7]

  • Părinții/copiii sunt rude de gradul I; frații de gradul II, iar legătura cu rudele soțului este afinitate. [11] [12] [13] [14]

  • Răspunsul la petiție trebuie să indice temeiul legal; termenul general de răspuns este 30 de zile, cu prelungire motivată potrivit legii de cel mult 15 zile și notificare prealabilă. [15] [16] [17]

  • Competența și calea judiciară nu rezultă numai din eticheta de militar; Decizia ÎCCJ nr. 19/2021 (recurs în interesul legii) privește categoria și cadrul normativ interpretate, cu limite privind aplicarea actuală. [18] [19] [20] [21] [31] [32]

  • Termenul de 3 ani din Codul muncii se aplică pretenției salariale încadrate în jurisdicția muncii, subsidiar legii speciale; nu înlocuiește termenele unei contestații administrative distincte. [22] [23] [24] [27]

  • Procedura administrativă distinge plângerea contra actului individual de refuzul ori tăcerea asimilate actului administrativ, pentru care plângerea prealabilă nu este obligatorie. [24] [25] [26]

  • În contenciosul administrativ, acțiunea are termen general de 6 luni de la reperul legal aplicabil, cu excepția limitată de art. 11 alin. (2); cele două limite au naturi juridice diferite. [27] [28] [29] [30] [39] [40]

Pregătesc cererea de reanalizare și dovezile plății

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.472 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.472
    Persoanele care pot face plata Plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terț în raport cu acea obligație.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (3)
    (3) Plata făcută de un terț stinge obligația dacă este făcută pe seama debitorului. În acest caz, terțul nu se subrogă în drepturile creditorului plătit decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (1)
    (1) Creditorul este dator să refuze plata oferită de terț dacă debitorul l-a încunoștințat în prealabil că se opune la aceasta, cu excepția cazului în care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 2-a / art. 1.474 / alin. (2)
    (2) În celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata făcută de un terț decât dacă natura obligației sau convenția părților impune ca obligația să fie executată numai de debitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.499 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a V-a / Titlul V / Capitolul I / Secţiunea a 4-a / art. 1.499
    Mijloace de dovadă Dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada plății se face cu orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Ordonanța de urgență nr. 131/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termeneNormă · Art. IV alin. (3) · forma din 1 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. IV alin. (3)
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 6.000 lei lunar inclusiv, se decontează valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 800 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Ordonanța de urgență nr. 131/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termeneNormă · Art. IV alin. (3) · forma din 1 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. IV alin. (3)
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 6.000 lei lunar inclusiv, se decontează valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 800 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025Normă · Art. LIII, textul introdus la art. IV alin. (3) din OUG nr. 131/2021 · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. LIII, textul introdus la art. IV alin. (3) din OUG nr. 131/2021
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale căror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 8.000 lei lunar inclusiv, se decontează 50% din valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, respectiv maximum 800 lei pentru servicii turistice prestate în valoare de cel puțin 1.600 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareLege · Art. 1 alin. (1) · forma din 28 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1 alin. (1)
    (1) Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareLege · Art. 20^1 alin. (1) · forma din 28 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 20^1 alin. (1)
    (1) Cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul și care nu dețin locuință proprietate personală în acea garnizoană, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 406 / alin. (3) / lit. a) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 406 / alin. (3) / lit. a)
    a) în linie dreaptă, după numărul nașterilor: astfel, copiii și părinții sunt rude de gradul întâi, nepoții și bunicii sunt rude de gradul al doilea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 406 / alin. (3) / lit. b) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 406 / alin. (3) / lit. b)
    b) în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, frații sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătușa și nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 407 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 407 / alin. (1)
    (1) Afinitatea este legătura dintre un soț și rudele celuilalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 407 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 407 / alin. (2)
    (2) Rudele soțului sunt, în aceeași linie și același grad, afinii celuilalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorNormă · Art. 13 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 13
    Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de persoana împuternicită de acesta, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorNormă · Art. 8 alin. (1)-(2) · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 8 alin. (1)-(2)
    (1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă. (2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorNormă · Art. 9 · forma din 1 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 9
    În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021 privind competența în litigiile salariale ale personalului militar al Jandarmeriei RomâneHotărâre · Paragraful 51 · forma din 27 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 27 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 51
    51. Interpretarea coroborată a prevederilor art. 382 lit. h) și art. 536 din Codul administrativ conduce la excluderea din competența instanțelor de contencios administrativ a litigiilor având ca obiect drepturile bănești solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021 privind competența în litigiile salariale ale personalului militar al Jandarmeriei RomâneHotărâre · Dispozitiv · forma din 27 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 19 · 27 septembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv
    În interpretarea art. 382 lit. h) și a art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cauzelor având ca obiect obligarea instituțiilor publice din cadrul Jandarmeriei Române la plata unor drepturi salariale către personalul militar al acestora aparține secțiilor/completurilor specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativNormă · PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 · forma din 12 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382
    Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcționarii publici Prevederile prezentului titlu, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod, nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar:
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativNormă · PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. h) · forma din 12 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    PARTEA a VI-a / Titlul II / Capitolul I / art. 382 / lit. h)
    h) personalul militar;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul I / Capitolul I / art. 1 / alin. (2)
    (2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (1)
    (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 7 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 / alin. (5)
    (5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul I / art. 2 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul I / art. 2 / alin. (2)
    (2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1)
    (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. a)
    a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. b) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. b)
    b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (1) / lit. c)
    c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 privind dialogul socialLege · Titlul IX / art. 189 · forma din 17 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IX / art. 189
    La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 518 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 518
    Încetarea efectelor deciziei Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3.
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (2) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (2)
    (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativLege · Capitolul II / art. 11 / alin. (5) · forma din 10 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 / alin. (5)
    (5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 405 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul I / art. 405 / alin. (1)
    (1) Rudenia firească este legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Salariile și beneficiile în sectorul publicC18 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C18-031 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/decontarea-cazarii-militarului-si-dovada-platii/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision