⌕Meniu

Șomajul după munca în străinătate și întoarcerea în România

U1 îți permite să dovedești perioadele lucrate, iar U2 să păstrezi temporar o indemnizație acordată în alt stat când cauți de lucru în România. Statul competent se stabilește separat, după regulile europene. Pentru export, verifică în U2 termenul de șapte zile de la încetarea disponibilității în statul de plecare, perioada aprobată și data întoarcerii; prelungirea până la șase luni depinde de instituția plătitoare. [18] [19] [5] [9] [10] [12]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Munca în context internațional
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. U1 dovedește perioadele; U2 permite exportul temporar
  3. 032. Revenirea în România nu stabilește singură cine acordă șomajul
  4. 043. Ce fac înainte să plec spre România cu indemnizația străină
  5. 054. Înregistrarea la AJOFM: termenul de șapte zile
  6. 065. Cine plătește și ce obligații am în România
  7. 076. Prelungirea exportului: până la șase luni, cu aprobarea instituției
  8. 087. Întoarcerea după expirarea exportului poate afecta dreptul rămas
  9. 098. Cum solicit de la distanță U1 pentru perioade lucrate în România
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista ta de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane cărora li se aplică regulamentele europene de coordonare, care revin dintr-un alt stat UE sau caută de lucru în România cu prestația exportată.

  • Solicitanți ai documentului portabil U1 (PD U1) pentru perioade lucrate în România, cu verificarea procedurii agenției competente.

✕ NU ACOPERĂ

  • Analiza acordurilor cu Regatul Unit, statele din Spațiul Economic European din afara UE și Elveția, precum și regimurile pentru alte state din afara UE; nu se extrapolează automat pașii la orice stat.

  • Calculul complet al cuantumului indemnizației, cererea națională detaliată și toate categoriile speciale de asigurați.

  • Șomajul parțial/intermitent și situația specială din art. 65a.

1. U1 dovedește perioadele; U2 permite exportul temporar

Când revii în România, stabilește mai întâi dacă soliciți o indemnizație în statul competent sau dacă vrei să păstrezi temporar o indemnizație deja acordată în alt stat UE. Ghidul privește coordonarea europeană pentru persoanele cărora li se aplică Regulamentul nr. 883/2004. [1] [7]

Document La ce folosește Ce trebuie verificat separat
PD U1 Certifică perioadele de asigurare ori de muncă, pentru luarea lor în considerare la stabilirea dreptului în alt stat. [36] [18] [4] Statul competent, condițiile indemnizației și modul de calcul. U1 singur nu acordă indemnizația. [5] [6]
PD U2 Certifică păstrarea temporară a dreptului la indemnizație când pleci să cauți de lucru în alt stat. [19] [7] Aprobarea instituției competente, data înregistrării, durata și obligațiile de control. [9] [10] [23]

Pentru perioade lucrate în străinătate, documentul privind acele perioade se obține de la instituția statului respectiv. Dacă U1 nu a fost încă eliberat, poți începe demersul de solicitare a indemnizației și să ceri schimbul de informații între instituții: art. 54 păstrează obligațiile acestora, iar art. 12 prevede contactarea instituțiilor celorlalte state. Lipsa documentului nu înlătură verificarea condițiilor dreptului. [18] [17]

2. Revenirea în România nu stabilește singură cine acordă șomajul

Regula cumulării perioadelor cere, de regulă, ca perioada cea mai recentă relevantă să fi fost realizată potrivit legislației statului în care soliciți indemnizația. Astfel, cetățenia română și un U1 străin nu sunt suficiente pentru a obține automat o indemnizație românească. Excepția relevantă este situația de reședință din art. 65 alin. (5) lit. (a). [5]

Dacă, în timpul ultimei activități în alt stat, aveai reședința obișnuită în România și continui să locuiești aici ori revii aici după intrarea în șomaj total, poate deveni aplicabilă ruta statului de reședință. Regula îi privește inclusiv pe lucrătorii frontalieri; aceștia se întorc, de regulă, zilnic sau cel puțin săptămânal în statul de reședință. Pentru lucrătorul care nu este frontalier și a primit deja prestații din statul ultimei activități, art. 65 alin. (5) lit. (b) prevede mai întâi exportul potrivit art. 64. [14] [15] [2]

Reședința europeană înseamnă locul unde locuiești în mod obișnuit. O mutare în România după pierderea serviciului nu dovedește, singură, că România era statul de reședință și în timpul ultimei activități. Dacă instituțiile au opinii diferite, analizează împreună situația reală: durata șederii, munca, familia, locuința și celelalte elemente relevante; intenția este evaluată în contextul acestor fapte. [3] [16] [14]

Pentru fostul salariat căruia i se aplică regula națională generală, agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) verifică încetarea raportului de muncă din motive neimputabile și un stagiu de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare înregistrării cererii. Art. 34 alin. (1¹) exclude anumite perioade din intervalul de referință, deci calculul nu se face mecanic doar pe două date din calendar. [25] [26] [30] [31] [32] [33] [34]

Se verifică și lipsa veniturilor ori veniturile autorizate sub valoarea indicatorului social de referință, neîndeplinirea condițiilor de pensionare și înregistrarea teritorială cerută de lege. Pentru depunerea cererii românești și termenele ei, vezi Cererea de șomaj: acte, instituție și termene. U1 nu garantează păstrarea cuantumului indemnizației străine: calculul urmează regulile statului competent și art. 62, inclusiv excepția pentru situația de reședință. [27] [28] [29] [6]

3. Ce fac înainte să plec spre România cu indemnizația străină

Exportul privește o persoană aflată în șomaj total, care îndeplinește condițiile statului competent și pleacă în România pentru a căuta de lucru. Înaintea plecării, trebuie în mod obișnuit să fii înregistrat și să fi rămas la dispoziția serviciului de ocupare din acel stat cel puțin patru săptămâni după ce ai devenit șomer. Instituția poate autoriza plecarea mai devreme. [7] [8]

Informează instituția plătitoare înainte să pleci și solicită PD U2. Cere să îți comunice clar data la care încetezi să fii la dispoziția serviciului din statul de plecare, termenul de înregistrare în România, ultima zi a perioadei aprobate și împrejurările care afectează plata. Aceste informații trebuie să rezulte din documentul de export. Păstrează U2, decizia și comunicările instituției. [19]

Separat de document, verifică aprobarea concretă a deplasării și condițiile ei. Simplul fapt că te-ai mutat în România sau ai solicitat U1 nu îndeplinește condițiile exportului. [7] [8] [19]

4. Înregistrarea la AJOFM: termenul de șapte zile

Înregistrează-te în România ca persoană în căutarea unui loc de muncă în șapte zile de la data la care ai încetat să fii la dispoziția serviciilor de ocupare din statul de plecare. Acesta este reperul juridic, iar data-limită trebuie verificată în U2; sosirea în România nu pornește un termen nou. Înregistrarea în termen permite considerarea condiției ca îndeplinită și pentru perioada de dinaintea înregistrării. [9] [19]

Contactează AJOFM sau Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București, prezintă documentul U2 și solicită dovada datei înregistrării. Agenția din România transmite instituției plătitoare această dată și noua adresă. Cere cu această ocazie calendarul prezentărilor și instrucțiunile de căutare a unui loc de muncă. [20] [22] [21]

Dacă ai informat instituția de plecare, dar documentul U2 nu este încă în posesia ta, mergi la înregistrare: instituția din România trebuie să contacteze instituția competentă pentru informațiile necesare. Această procedură nu înlocuiește obligația de informare înaintea plecării. [20] [19]

La depășirea celor șapte zile, cere imediat instituției competente să examineze o eventuală prelungire excepțională și explică motivul, cu documentele disponibile. Poți pierde plata pentru intervalul anterior înregistrării dacă nu este acceptată excepția; întârzierea nu mută automat sfârșitul perioadei de export. Aceasta este consecința practică a regulilor distincte privind înregistrarea și durata exportului. [9] [24]

5. Cine plătește și ce obligații am în România

În timpul exportului U2, instituția competentă din statul care a acordat indemnizația continuă să plătească, în conformitate cu legislația sa și pe cheltuiala sa. AJOFM înregistrează persoana și exercită atribuțiile de informare, sprijin și control în România; înregistrarea cu U2 nu transformă plata într-o nouă indemnizație românească. [11] [21] [23]

Respectă prezentările și convocările comunicate de agenție, procedurile de verificare și condițiile aplicabile căutării unui loc de muncă în România. Agenția trebuie să îți explice obligațiile. Anunță fără întârziere începerea unei activități, schimbarea adresei, indisponibilitatea sau alte împrejurări relevante pentru drept, potrivit instrucțiunilor primite, și păstrează dovezile transmiterii. [9] [21] [22] [23]

Agenția română comunică instituției plătitoare împrejurările care pot afecta dreptul și îi transmite lunar date de monitorizare dacă instituția competentă solicită aceasta. Nu presupune că o lipsă de la convocare rămâne fără efect pentru că plata vine din străinătate. Măsura asupra indemnizației depinde de regulile aplicate de instituția competentă și de situația constatată. [22] [23] [11]

Pentru regulile indemnizației acordate în România, poți consulta separat Șomajul în plată: obligații, venituri și reluarea activității.

6. Prelungirea exportului: până la șase luni, cu aprobarea instituției

Regula europeană păstrează dreptul timp de trei luni de la încetarea disponibilității în statul de plecare, în limita duratei de indemnizație rămase potrivit legislației acelui stat. Instituția competentă poate prelungi perioada până la maximum șase luni în total. Pentru a putea planifica fără un interval neacoperit, cere prelungirea instituției plătitoare înainte să expire perioada aprobată și păstrează răspunsul scris. Art. 64 nu stabilește un termen unic de depunere, exprimat într-un anumit număr de zile înaintea expirării. [10] [19]

În cerere, identifică decizia și U2, perioada solicitată și motivele pentru care continuarea căutării în România este utilă. Atașează dovezile cerute de instituție, de exemplu demersuri de angajare sau interviuri programate. Acestea sunt recomandări pentru susținerea cererii; condițiile concrete de aprobare sunt cele ale instituției competente. Simpla cerere nu prelungește perioada: ai nevoie de o aprobare aplicabilă situației tale. [10] [37] [38]

Exemplu din jurisprudență. În cauza C-551/16, un beneficiar al indemnizației din Țările de Jos a obținut exportul pentru 1 septembrie–30 noiembrie 2012 și a cerut prelungirea la 19 noiembrie 2012; instituția a refuzat-o. Hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 21 martie 2018 arată că art. 64 alin. (1) lit. (c) nu obligă instituția să acorde șase luni și permite o regulă națională de refuz de principiu, cu examinarea situațiilor în care refuzul ar produce un rezultat nerezonabil. Criteriul provine din măsura națională analizată în acea cauză; nu este un formular sau un prag unic pentru toate statele. Hotărârea CJUE nu stabilește aici soluția definitivă a litigiului național. [39] [40] [37] [38] [41]

Schimbarea țării în care cauți de lucru nu creează automat alte trei luni: între două perioade de încadrare în muncă se aplică plafonul total prevăzut de art. 64 alin. (3), sub rezerva legislației mai favorabile și a prelungirii aprobate. [13]

7. Întoarcerea după expirarea exportului poate afecta dreptul rămas

Dacă nu ai obținut o prelungire sau o altă soluție confirmată de instituția competentă, organizează întoarcerea în statul plătitor cel târziu la expirarea perioadei pentru care păstrezi dreptul. Întoarcerea la timp permite continuarea dreptului conform legislației acelui stat și în limitele dreptului rămas. Verifică data exactă din U2 și din eventuala aprobare de prelungire. [12] [19]

Art. 64 alin. (2) prevede, pentru neîntoarcerea în termen, pierderea dreptului la prestațiile de șomaj potrivit legislației statului competent, sub rezerva dispozițiilor naționale mai favorabile. În cazuri excepționale, instituția poate permite întoarcerea ulterioară fără pierderea dreptului. Excepția trebuie analizată de instituție; nu rezultă automat din faptul că ai continuat să cauți de lucru în România. [12]

Dacă apare o imposibilitate de întoarcere, comunică imediat cu instituția plătitoare, cere în scris examinarea excepției și păstrează actele care arată cauza întârzierii. Distinge această situație de întârzierea la prima înregistrare în România: sunt termene diferite și pot avea consecințe diferite. [12] [9]

8. Cum solicit de la distanță U1 pentru perioade lucrate în România

Pentru perioadele românești, adresează-te agenției pentru ocuparea forței de muncă din raza domiciliului sau reședinței tale. Poți identifica agenția din directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, apoi secțiunea de formulare europene și datele sale actuale de contact. Cererea trebuie să arate că soliciți PD U1 pentru perioade lucrate în România, destinat instituției din statul în care vei solicita dreptul. [35] [18] [43] [44]

Există proceduri oficiale de depunere prin e-mail. Un exemplu concret este AJOFM Botoșani: metodologia sa permite cererea electronică, iar pagina cu formulare europene oferă un model special pentru cererea U1 prin e-mail. Modelul include declarația că ai semnat personal cererea și că documentele transmise îți aparțin și sunt conforme cu originalul. Pentru alt județ, folosește modelul și canalul publicat sau indicat de agenția competentă. [42] [43]

Pașii practici sunt:

  1. Descarcă modelul agenției competente și completează datele cerute, formularul PD U1 și statul pentru care îl soliciți. [35] [43] [44]
  2. Semnează cererea și pregătește documentele justificative solicitate de agenție privind identitatea și perioadele de activitate. Dacă lipsesc acte, precizează perioadele și angajatorii pentru care ceri verificarea și întreabă ce completări sunt necesare. [43] [44] [18] [17]
  3. Trimite documentele prin canalul electronic acceptat de acea agenție, păstrează dovada transmiterii și cere numărul de înregistrare și modalitatea de primire a U1. Exemplul Botoșani dovedește depunerea prin e-mail; nu stabilește un portal național unic sau o emitere automată pentru toate agențiile. [42] [43]
  4. Dacă ai deja o cerere de indemnizație la instituția din celălalt stat, informeaz-o despre perioadele românești și cere, când este necesar, schimbul direct de informații cu AJOFM. Această cooperare instituțională este prevăzută de regulamente chiar dacă nu ai încă U1. [18] [17]

Nu confunda timpul necesar completării unei cereri cu termenul de emitere a documentului. Confirmă cu agenția competentă ce documente lipsesc și cum vei primi rezultatul. [42] [43]

Termene și repere procedurale

REGULĂDisponibilitate înaintea plecării
Interval

Cel puțin patru săptămâni

De când începe

Intrarea în șomaj, cu înregistrare și disponibilitate pentru serviciile de ocupare ale statului competent.

Cum se aplică

Se verifică perioada de disponibilitate după intrarea în șomaj, înaintea plecării; data emiterii U1 nu este reper de calcul. [8]

Consecințe

Fără îndeplinirea condiției sau autorizarea derogării, nu este îndeplinită această condiție a exportului.

[8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Instituția competentă poate autoriza plecarea înainte de împlinirea celor patru săptămâni.

REGULĂÎnregistrarea în România pentru export
Interval

Șapte zile

De când începe

Data încetării disponibilității pentru serviciile de ocupare din statul de plecare.

Cum se aplică

Data-limită se identifică în U2 în raport cu data încetării disponibilității; sosirea în România nu deschide un termen nou. [9] [19] [20] [24]

Consecințe

Înregistrarea în termen protejează și perioada anterioară înregistrării; înregistrarea tardivă poate lăsa acel interval fără plată și nu deplasează automat finalul exportului.

[9][19][20][24]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Serviciile sau instituțiile competente pot prelungi termenul în cazuri excepționale.

  • Dacă instituția de plecare a fost informată, lipsa documentului U2 nu împiedică solicitarea informațiilor între instituții.

REGULĂDurata exportului și eventuala prelungire
Interval

Trei luni; prelungire posibilă până la maximum șase luni în total

De când începe

Data încetării disponibilității pentru serviciile de ocupare din statul de plecare.

Cum se aplică

Se folosește intervalul aprobat în U2 și în eventuala decizie de prelungire, calculat de la același reper inițial, în limita dreptului rămas. [10] [13] [37]

Consecințe

Depunerea cererii de prelungire nu produce singură continuarea exportului.

[10][13][37]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Prelungirea depinde de instituția competentă; cererea înainte de expirare este recomandarea de organizare, nu un număr uniform de zile impus de art. 64.

  • Între două perioade de muncă, schimbarea statului de căutare nu creează automat un nou plafon; art. 64 alin. (3) rezervă legislația mai favorabilă.

REGULĂRevenirea în statul plătitor
Interval

Cel târziu la expirarea perioadei pentru care se păstrează dreptul

De când începe

Data finală a exportului aprobat, inclusiv prelungirea acceptată.

Cum se aplică

Se identifică ultima zi confirmată în documentele instituției competente; obligația se raportează la revenirea în statul plătitor. [12] [19]

Consecințe

Întoarcerea tardivă poate determina pierderea dreptului la prestațiile de șomaj conform legislației statului competent.

[12][19]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dispozițiile mai favorabile ale legislației statului competent sunt rezervate.

  • În cazuri excepționale, instituția poate permite revenirea ulterioară fără pierderea dreptului.

Lista ta de pași

  • Stabilește cu instituțiile competente statul în care se poate cere indemnizația, ținând seama de ultima perioadă și de reședința din timpul ultimei activități. [5] [14] [16]

  • Pentru export, informează instituția plătitoare înaintea plecării, cere U2 și verifică cele patru săptămâni ori autorizarea plecării anticipate. [8] [19]

  • Notează din U2 data încetării disponibilității, termenul de înregistrare în România și ultima zi aprobată; păstrează dovada înregistrării. [19] [9] [22]

  • Cere agenției române lista obligațiilor și respectă prezentările și procedura de control; anunță schimbările relevante. [21] [22] [23]

  • Dacă dorești să rămâi mai mult, cere din timp prelungirea instituției plătitoare și păstrează aprobarea expresă. [10] [37]

  • Planifică revenirea în statul plătitor până la sfârșitul perioadei confirmate sau solicită examinarea unei excepții justificate. [12]

  • Pentru U1 românesc, folosește cererea și canalul electronic al agenției competente și păstrează dovada depunerii. [35] [42] [43]

Întrebări frecvente

Ce diferență există între U1 și U2 când revin în România?

U1 dovedește perioadele relevante pentru stabilirea dreptului în statul competent. U2 certifică păstrarea temporară a unei indemnizații în timp ce cauți de lucru în alt stat. Nici U1, nici simpla revenire nu creează automat o indemnizație românească. [36] [18] [5] [19]

Cum export în România indemnizația acordată în alt stat UE?

Informează instituția competentă înaintea plecării și cere U2. Regula este să fi rămas la dispoziția serviciului său de ocupare cel puțin patru săptămâni după intrarea în șomaj, cu posibilitatea autorizării plecării mai devreme. După deplasare, înregistrează-te în România în termenul stabilit. [7] [8] [19] [9]

De când se calculează cele șapte zile pentru AJOFM?

De la data încetării disponibilității pentru serviciile de ocupare din statul de plecare, identificată în U2. Data sosirii în România nu acordă un termen nou. O prelungire este posibilă numai în cazuri excepționale examinate de instituția competentă. [9] [19]

Cine plătește indemnizația în perioada U2?

Instituția competentă din statul care a acordat-o plătește potrivit propriei legislații și pe cheltuiala sa. Agenția din România asigură înregistrarea și controlul aplicabil pe durata căutării unui loc de muncă. [11] [23]

Primesc automat o prelungire până la șase luni?

Nu. Instituția competentă poate aproba până la șase luni în total, în limita dreptului rămas. Cere-i din timp procedura, trimite cererea înaintea expirării aprobării curente și așteaptă confirmarea; simpla depunere nu prelungește exportul. [10] [37]

Ce obligații am față de AJOFM când plata vine din străinătate?

Respectă convocările, verificările și condițiile comunicate pentru căutarea unui loc de muncă; anunță împrejurările care pot afecta dreptul. Agenția trebuie să te informeze și comunică instituției plătitoare datele relevante. [9] [21] [22] [23]

Ce risc dacă nu mă întorc la timp în statul plătitor?

Regula este pierderea dreptului la prestațiile de șomaj potrivit legislației statului competent. Sunt rezervate dispozițiile naționale mai favorabile și cazurile excepționale în care instituția permite întoarcerea ulterioară fără pierderea dreptului. [12]

Cum obțin online U1 pentru perioade lucrate în România?

Pornește de la AJOFM competentă pentru domiciliul sau reședința ta, completează și semnează cererea sa, apoi trimite actele pe canalul electronic acceptat. AJOFM Botoșani are un model oficial de cerere U1 prin e-mail; procedura celorlalte agenții trebuie verificată la acestea. Păstrează dovada depunerii și cere număr de înregistrare. Instituția străină poate solicita și direct informațiile despre perioade. [35] [42] [43] [18] [17]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

  • U1 atestă perioade, iar U2 certifică păstrarea temporară a prestației la căutarea de lucru în alt stat. [36] [18] [19]

  • U1 și cetățenia română nu stabilesc automat competența României; cumularea depinde în principiu de ultima perioadă, cu excepția reședinței din art. 65. [5] [14] [15]

  • Reședința obișnuită în timpul ultimei activități se stabilește din situația reală, nu numai din revenirea ulterioară în România. [3] [16] [14]

  • Pentru regula națională generală se verifică stagiul de minimum 12 luni în cele 24 de luni premergătoare înregistrării cererii, cu excluderile legale din perioada de referință. [26] [30] [31] [32] [33] [34]

  • Exportul presupune șomaj total și în mod normal patru săptămâni de disponibilitate anterioară plecării; instituția poate autoriza plecarea mai devreme. [7] [8]

  • Instituția competentă trebuie informată înainte de plecare și se solicită documentul de păstrare a dreptului. [19]

  • Cele șapte zile se raportează la încetarea disponibilității în statul de plecare, cu posibilitate de prelungire excepțională. [9] [19]

  • Dacă instituția de plecare a fost informată, lipsa U2 se remediază prin contactul dintre instituții, fără amânarea voluntară a înregistrării. [20]

  • Plata exportului rămâne în sarcina instituției competente, iar agenția din România efectuează informarea și controlul. [11] [21] [23]

  • Datele relevante se comunică instituției competente; monitorizarea lunară se transmite la cererea acesteia. [22]

  • Exportul de trei luni poate fi prelungit până la șase luni în total, în limita dreptului rămas, fără un drept automat la prelungire. [10] [37] [38]

  • Între două perioade de încadrare în muncă, schimbarea țării de căutare nu reînnoiește automat plafonul exportului. [13]

  • Neîntoarcerea la expirarea perioadei pune în pericol dreptul la șomaj rămas în statul competent, sub rezerva normelor mai favorabile și excepțiilor aprobate. [12]

  • U1 românesc se cere agenției din raza domiciliului sau reședinței; există o procedură publicată de depunere prin e-mail la Botoșani, fără a generaliza un portal național unic. [35] [42] [43]

  • Lipsa U1 nu înlătură obligația instituțiilor de a schimba informații despre perioadele realizate. [18] [17]

Actele și termenele cererii de șomaj în România

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 2 alin. (1) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1)  Prezentul regulament se aplică resortisanților unuia dintre statele membre, apatrizilor și refugiaților care sunt rezidenți într-un stat membru și care se află sau s-au aflat sub incidența legislației unuia sau mai multor state membre, precum și membrilor de familie și urmașilor acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 1 lit. (f) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. (f)
    (f) prin „lucrător frontalier” se înțelege orice persoană care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru și care este rezidentă în alt stat membru, în care se întoarce de regulă zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 1 lit. (j) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. (j)
    (j) prin „reședință” se înțelege locul în care o persoană este rezidentă în mod obișnuit;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 61 alin. (1) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 61 alin. (1)
    (1)  Instituția competentă dintr-un stat membru a cărui legislație condiționează dobândirea, menținerea, recuperarea sau durata dreptului la prestații de realizarea fie a perioadelor de asigurare, fie a perioadelor de încadrare în muncă sau de activitate independentă, ia în considerare, în măsura necesară, perioadele de asigurare, de încadrare în muncă sau de activitate independentă realizate în temeiul legislației altui stat membru, ca și cum ar fi fost realizate în temeiul legislației pe care o aplică. Cu toate acestea, în cazul în care legislația aplicabilă condiționează dreptul la prestații de realizarea perioadelor de asigurare, a perioadelor de încadrare în muncă sau de activitate independentă realizate în temeiul legislației unui alt stat membru nu sunt luate în considerare, cu excepția cazului în care perioadele respective ar fi fost considerate perioade de asigurare, dacă ar fi fost realizate în temeiul legislației aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 61 alin. (2) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 61 alin. (2)
    (2)  Cu excepția situațiilor prevăzute la articolul 65 alineatul (5) litera (a), aplicarea alineatului (1) din prezentul articol se aplică doar în cazul în care persoana interesată a realizat cel mai recent, în conformitate cu legislația în temeiul căreia se solicită prestația: — perioade de asigurare, în cazul în care legislația respectivă impune perioade de asigurare; — perioade de încadrare în muncă, în cazul în care legislația respectivă impune perioade de încadrare în muncă; — sau — perioade de activitate independentă, în cazul în care legislația respectivă impune perioade de activitate independentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 62 alin. (1)–(3) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 62 alin. (1)–(3)
    (1)  Instituția competentă dintr-un stat membru a cărui legislație prevede calcularea prestațiilor pe baza valorii salariului sau venitului profesional anterior ia în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit de către persoana în cauză pentru ultima sa activitate salariată sau independentă desfășurată în temeiul legislației menționate. (2)  Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care legislația aplicată de instituția competentă prevede o perioadă de referință definită pentru stabilirea salariului care servește ca bază pentru calcularea prestațiilor și în cazul în care, pentru întreaga perioadă sau o parte a acesteia, persoana în cauză a fost supusă legislației unui alt stat membru. (3)  Prin derogare de la alineatele (1) și (2), în ceea ce privește ►M1  șomeri ◄ prevăzuți la articolul 65 alineatul (5) litera (a), instituția de la locul de reședință ia în considerare salariul sau venitul profesional primit de persoana în cauză în statul membru a cărui legislație i s-a aplicat în cursul ultimei sale activități salariate sau independente, în conformitate cu regulamentul de aplicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1), teza introductivă · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1), teza introductivă
    (1)  Persoana aflată în șomaj total, care îndeplinește condițiile impuse de legislația statului membru competent pentru a avea dreptul la prestații și care se deplasează în alt stat membru pentru a căuta de lucru, își păstrează dreptul la ajutor de șomaj în numerar, în următoarele condiții și în următoarele limite:
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1) lit. (a) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1) lit. (a)
    (a) înaintea plecării, șomerul trebuie să se fi înregistrat ca persoană care caută de lucru și să fi rămas la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru competent timp de cel puțin patru săptămâni după ce a devenit șomer. Cu toate acestea, serviciile sau instituțiile competente pot autoriza plecarea sa înaintea expirării acestui termen;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1) lit. (b) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1) lit. (b)
    (b) șomerul trebuie să se înregistreze ca persoană care caută de lucru la serviciile de ocupare a forței de muncă din statul membru în care s-a deplasat, să se supună procedurii de control organizate în statul membru respectiv și să respecte condițiile prevăzute de legislația acestuia. Această condiție se consideră îndeplinită pentru perioada anterioară înregistrării, în cazul în care persoana în cauză se înregistrează în termen de șapte zile de la data la care a încetat să se afle la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru din care a plecat. În cazuri excepționale, serviciile sau instituțiile competente pot prelungi acest termen;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1) lit. (c) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1) lit. (c)
    (c) dreptul la prestații se menține pe o perioadă de trei luni de la data la care șomerul a încetat să se afle la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru din care a plecat, cu condiția ca durata totală pentru care sunt acordate prestațiile să nu depășească durata totală a perioadei în care șomerul are dreptul la prestații, în temeiul legislației statului membru respectiv; serviciile sau instituțiile competente pot prelungi termenul de trei luni până la maximum șase luni;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1) lit. (d) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1) lit. (d)
    (d) prestațiile se acordă de către instituția competentă în conformitate cu legislația pe care o aplică și pe spezele sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (2) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (2)
    (2)  În cazul în care persoana interesată se întoarce în statul membru competent la expirarea termenului în care are dreptul la prestații în temeiul alineatului (1) litera (c) sau înainte de expirare, aceasta continuă să aibă dreptul la prestații în conformitate cu legislația statului membru respectiv. Persoana interesată pierde orice drept la prestații în temeiul legislației statului membru competent, în cazul în care nu se întoarce acolo la expirarea termenului menționat sau înainte de expirare, sub rezerva dispozițiilor mai favorabile ale legislației respective. În cazuri excepționale, serviciile sau instituțiile competente pot permite persoanei în cauză să se întoarcă la o dată ulterioară, fără a-și pierde dreptul la prestații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (3) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (3)
    (3)  Cu excepția cazului în care legislația statului membru competent este mai favorabilă, între două perioade de încadrare în muncă, perioada totală maximă în care se menține dreptul la prestații, în condițiile stabilite la alineatul (1), este de trei luni. Serviciile sau instituțiile competente pot prelungi această perioadă până la maximum șase luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 65 alin. (2) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (2)
    (2)  Persoana aflată în șomaj total care, în timpul ultimei sale activități salariate sau independente, își avea reședința într-un alt stat membru decât statul membru competent și care continuă să își aibă reședința în statul membru respectiv sau se întoarce în statul membru respectiv, se pune la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru de reședință. Fără a aduce atingere articolului 64, persoana aflată în șomaj total poate, ca măsură suplimentară, să se pună la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru în care și-a desfășurat ultima activitate salariată sau independentă. Persoana aflată în șomaj, care nu este lucrător frontalier și care nu se întoarce în statul membru de reședință, se pune la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru a cărui legislație i s-a aplicat ultima dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 65 alin. (5) lit. (a) și (b) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (5) lit. (a) și (b)
    (a) Șomerul prevăzut la alineatul (2) prima și a doua teză beneficiază de prestații în conformitate cu dispozițiile legislației din statul membru de reședință, ca și cum ar fi fost supus legislației respective în timpul ultimei sale activități salariate sau independente. Aceste prestații se acordă de către instituția de la locul de reședință. (b) Cu toate acestea, un lucrător care nu este lucrător frontalier și care a primit prestații în numele instituției competente din statul membru a cărui legislație i s-a aplicat ultima oară beneficiază mai întâi, la întoarcerea în statul membru de reședință, de prestații în conformitate cu articolul 64, acordarea de prestații în conformitate cu litera (a) fiind suspendată pe perioada în care lucrătorul primește prestații în temeiul legislației care i s-a aplicat ultima dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 11 alin. (1) și (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1) și (2)
    (1)  În cazul în care instituțiile din două sau mai multe state membre au opinii divergente privind stabilirea reședinței unei persoane căreia i se aplică regulamentul de bază, respectivele instituții stabilesc, de comun acord, centrul de interes al persoanei respective, pe baza unei evaluări globale a tuturor informațiilor disponibile referitoare la elementele de fapt relevante, care pot include, după caz: (a) durata și continuitatea prezenței sale pe teritoriul statelor membre respective; (b) situația persoanei, inclusiv: (i) natura și caracteristicile specifice ale oricărei activități exercitate, în special locul în care se exercită de obicei activitatea, stabilitatea activității și durata oricărui contract de muncă; (ii) situația familială și legăturile de familie; (iii) exercitarea oricărei activități neremunerate; (iv) în cazul studenților, sursa veniturilor acestora; (v) situația locativă a persoanei, în special măsura în care aceasta are un caracter permanent; (vi) statul membru în care se consideră că persoana își are reședința fiscală. (2)  În cazul în care considerarea diferitelor criterii bazate pe elementele de fapt relevante enumerate la alineatul (1) nu conduce la un acord între instituțiile respective, intenția persoanei, ilustrată de astfel de elemente de fapt și împrejurări și în special de motivele care au determinat-o să se mute, se consideră a fi decisivă pentru stabilirea locului său de reședință efectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 12 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 12 alin. (1)
    (1)  În sensul aplicării articolului 6 din regulamentul de bază, instituția competentă contactează instituțiile statelor membre a căror legislație a fost, de asemenea, aplicată persoanei respective pentru a cunoaște toate perioadele realizate sub incidența legislațiilor respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 54 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 54 alin. (1)
    (1)  Articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare se aplică mutatis mutandis articolului 61 din regulamentul de bază. Fără a aduce atingere obligațiilor care revin instituțiilor implicate, persoana în cauză poate înainta instituției competente un document emis de instituția din statul membru a cărui legislație i-a fost aplicată în ultima sa activitate salariată sau independentă, specificând perioadele realizate sub incidența legislației respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 55 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (1)
    (1)  Pentru a face obiectul dispozițiilor articolului 64 sau ale articolului 65a din regulamentul de bază, persoana aflată în șomaj care se deplasează în alt stat membru informează instituția competentă înaintea plecării și solicită un document care certifică faptul că își păstrează dreptul la prestații în condițiile prevăzute la articolul 64 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază. Instituția informează persoana în cauză cu privire la obligațiile acesteia și furnizează documentul sus-menționat care conține următoarele informații: (a) data la care șomerul a încetat să se afle la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul competent; (b) perioada acordată în conformitate cu articolul 64 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca șomerul să se înregistreze ca persoană în căutarea unui loc de muncă în statul membru în care s-a deplasat; (c) perioada maximă pe parcursul căreia poate fi păstrat dreptul la prestații, în conformitate cu articolul 64 alineatul (1) litera (c) din regulamentul de bază; (d) circumstanțele care ar putea afecta dreptul la prestații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 55 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (2)
    (2)  Șomerul se înregistrează ca persoană în căutarea unui loc de muncă la serviciile de ocupare a forței de muncă din statul membru în care se deplasează, în conformitate cu articolul 64 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază, și furnizează instituției din acel stat membru documentul menționat la alineatul (1). În cazul în care acesta a informat instituția competentă, în conformitate cu alineatul (1), dar nu furnizează documentul respectiv, instituția de la locul în care s-a deplasat șomerul contactează instituția competentă pentru a obține informațiile necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 55 alin. (3) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (3)
    (3)  Serviciile de ocupare a forței de muncă din statul membru în care s-a deplasat persoana aflată în șomaj trebuie să o informeze pe aceasta de obligațiile ce îi revin.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 55 alin. (4) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (4)
    (4)  Instituția de la locul în care s-a deplasat șomerul trimite imediat instituției competente un document care menționează data la care șomerul s-a înregistrat la serviciile de ocupare a forței de muncă și noua adresă a acestuia. În cazul în care, pe parcursul perioadei în care șomerul își păstrează dreptul la prestații, intervin circumstanțe care ar putea afecta dreptul la prestații, instituția de la locul în care s-a deplasat șomerul trimite imediat instituției competente și persoanei în cauză un document cuprinzând informațiile relevante. La cererea instituției competente, instituția de la locul în care s-a deplasat șomerul furnizează lunar informații relevante cu privire la monitorizarea situației șomerului, în special dacă acesta este încă înregistrat la serviciile de ocupare a forței de muncă și respectă procedurile organizate de verificare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 55 alin. (5) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 55 alin. (5)
    (5)  Instituția de la locul în care s-a deplasat persoana aflată în șomaj organizează sau face demersurile necesare pentru organizarea de controale, ca și cum persoana în cauză ar beneficia de prestații în temeiul legislației proprii. În cazul în care este necesar, informează imediat instituția competentă de apariția oricăror circumstanțe menționate la alineatul (1) litera (d).
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 64 alin. (1) lit. (b) și (c) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1) lit. (b) și (c)
    (b) șomerul trebuie să se înregistreze ca persoană care caută de lucru la serviciile de ocupare a forței de muncă din statul membru în care s-a deplasat, să se supună procedurii de control organizate în statul membru respectiv și să respecte condițiile prevăzute de legislația acestuia. Această condiție se consideră îndeplinită pentru perioada anterioară înregistrării, în cazul în care persoana în cauză se înregistrează în termen de șapte zile de la data la care a încetat să se afle la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru din care a plecat. În cazuri excepționale, serviciile sau instituțiile competente pot prelungi acest termen; (c) dreptul la prestații se menține pe o perioadă de trei luni de la data la care șomerul a încetat să se afle la dispoziția serviciilor de ocupare a forței de muncă din statul membru din care a plecat, cu condiția ca durata totală pentru care sunt acordate prestațiile să nu depășească durata totală a perioadei în care șomerul are dreptul la prestații, în temeiul legislației statului membru respectiv; serviciile sau instituțiile competente pot prelungi termenul de trei luni până la maximum șase luni;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 17 / alin. (1) / lit. a) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / Secţiunea a 4-a / art. 17 / alin. (1) / lit. a)
    a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. a) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. a)
    a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. b) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. b)
    b) nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. c) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. c)
    c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. d) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1) / lit. d)
    d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1)
    (1^1) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a), nu se iau în calcul:
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. a) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. a)
    a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii*);
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. b) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. b)
    b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g);
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. c) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. c)
    c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h);
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncăLege · Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. d) · forma din 9 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 34 / alin. (1^1) / lit. d)
    d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j).
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Întrebări frecvente ANOFM – secțiunea formulare europeneGhid oficial · p. fizică 39, întrebarea 22, finalul răspunsuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. fizică 39, întrebarea 22, finalul răspunsului
    agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă a solicitantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Întrebări frecvente ANOFM – secțiunea formulare europeneGhid oficial · p. fizică 39, întrebarea 21, începutul definiției U1Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. fizică 39, întrebarea 21, începutul definiției U1
    -U1 - certifică perioadele de asigurare, de muncă
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Hotărârea CJUE din 21 martie 2018, cauza C-551/16, ECLI:EU:C:2018:200Hotărâre · p. 11, dispozitiv, paragraful unic de interpretare · forma din 21 martie 2018Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 martie 2018 · 21 martie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. 11, dispozitiv, paragraful unic de interpretare · limba originalului: en
    Article 64(1)(c) of Regulation (EC) No 883/2004 of the European Parliament and of the Council of 29 April 2004 on the coordination of social security systems must be interpreted as not precluding a national measure, such as that at issue in the main proceedings, that requires the competent institution to refuse, as a matter of principle, any request to extend the unemployment benefit export period beyond three months, provided the institution does not consider that refusing that request would lead to an unreasonable result.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Hotărârea CJUE din 21 martie 2018, cauza C-551/16, ECLI:EU:C:2018:200Hotărâre · pct. 37, p. 8 · forma din 21 martie 2018Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 martie 2018 · 21 martie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 37, p. 8 · limba originalului: en
    37 In this respect, as the Netherlands, Danish, Swedish and Norwegian Governments state in their written observations, it is clear from the use of the word ‘may’ that that provision does not require the competent institutions to extend up to a maximum of six months the period during which unemployment benefits, received by a wholly unemployed person who goes to another Member State in order to seek work there, are retained.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Hotărârea CJUE din 21 martie 2018, cauza C-551/16, ECLI:EU:C:2018:200Hotărâre · pct. 15–16, p. 5, situația de fapt și aprobarea exportului · forma din 21 martie 2018Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 martie 2018 · 21 martie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 15–16, p. 5, situația de fapt și aprobarea exportului · limba originalului: en
    15 When he was living in the Netherlands and had been receiving, since 2 May 2011, unemployment benefits under the WW, Mr Klein Schiphorst, a Dutch national, informed the Management Board of the Employee Insurance Agency in the Netherlands (‘the Uwv’) on 19 July 2012 that he intended to go to Switzerland in order to look for work there and asked, for that purpose, to retain his entitlement to unemployment benefits. 16 By decision of 8 August 2012, the Uwv granted Mr Klein Schiphorst’s request for the period from 1 September 2012 to 30 November 2012.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Hotărârea CJUE din 21 martie 2018, cauza C-551/16, ECLI:EU:C:2018:200Hotărâre · pct. 17–18, p. 6, cererea de prelungire și refuzul · forma din 21 martie 2018Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 martie 2018 · 21 martie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 17–18, p. 6, cererea de prelungire și refuzul · limba originalului: en
    17 By email of 19 November 2012, Mr Klein Schiphorst asked the Uwv, pursuant to Regulation No 883/2004, for the period of export of his unemployment benefits to be extended beyond three months. 18 By decisions of 21 November 2012 and of 16 January 2013, the Uwv refused that request and rejected the appeal against that refusal. In the latter decision, the Uwv explained that it did not make use of the power made available to the competent services or institutions under Article 64(1)(c) of Regulation No 883/2004 to extend up to a maximum of six months the export period of unemployment benefits.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Hotărârea CJUE din 21 martie 2018, cauza C-551/16, ECLI:EU:C:2018:200Hotărâre · pct. 20, p. 6, motivele instituției naționale · forma din 21 martie 2018Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 martie 2018 · 21 martie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    pct. 20, p. 6, motivele instituției naționale · limba originalului: en
    20 By decision of 15 November 2013, the Uwv once again declared the appeal lodged by Mr Klein Schiphorst against the decision of 21 November 2012 unfounded. Considering that the chances of finding work were generally greater in the Netherlands than in other countries, the Uwv submitted that it made it a principle not to extend the export of unemployment benefits beyond the period of three months, in accordance with the instructions of the Minister van Sociale zaken en Werkgelegenheid (Minister for Social Affairs and Employment, Netherlands). In this context, the Uwv considered that Mr Klein Schiphorst’s efforts to find work in Switzerland and the circumstances referred to by him gave no reason to consider that it was unreasonable, in the present case, to abide by such a principle.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Metodologia de calcul a duratei de completare a formularelor – servicii în rețeaua EURES, anexa nr. 10 la Decizia nr. 158/9 august 2023Ghid oficial · p. 2, METODOLOGIA DE CALCUL A DURATEI DE COMPLETARE A CERERILOR PRIVIND FORMULARELE DE SECURITATE SOCIALA, paragraful privind depunerea electronică · forma din 9 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    p. 2, METODOLOGIA DE CALCUL A DURATEI DE COMPLETARE A CERERILOR PRIVIND FORMULARELE DE SECURITATE SOCIALA, paragraful privind depunerea electronică
    Cererea poate fi depusă și în format electronic transmisă prin e-mail la adresele AJOFM Botoșani
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Cerere pentru eliberarea formularului PD U1 prin e-mail – AJOFM BotoșaniFormular oficial · Cerere_formular_RO_pe_email-.docx, declarațiile după „Declar pe proprie răspundere”Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cerere_formular_RO_pe_email-.docx, declarațiile după „Declar pe proprie răspundere”
    Autentific și recunosc faptul că am semnat personal cererea transmisă AJOFM Botoşani prin care solicit eliberarea formularului PD U1. Documentele transmise pentru eliberarea formularului PD U1 sunt documentele mele personale și sunt conforme cu originalul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Cerere pentru eliberarea formularului PD U1 prin e-mail – AJOFM BotoșaniFormular oficial · Cerere_formular_RO_pe_email-.docx, paragraful cererii cu datele solicitantului, formularul, țara și actele anexateTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cerere_formular_RO_pe_email-.docx, paragraful cererii cu datele solicitantului, formularul, țara și actele anexate
    Subsemnatul(a)_______________________________________________, domiciliat(a) în localitatea ____________________________________, strada______________________, nr______, bloc______, sc______, ap____, judeţul________________, născut în localitatea_______________________, judeţul___________________, CNP___________________________________, tel._______________ vă rog să binevoiţi a-mi aproba eliberare formularului _______________, fiind necesar pentru calculul indemnizaţiei de şomaj/ajutorului social în UE, ţara ___________________ pentru _________________________________________________________________________ Anexez actele necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cererea de șomaj: acte, instituție și termeneC15 · 12 MIN · GHID CU MODELȘomajul în plată: obligații, venituri și reluarea activitățiiC15 · 19 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C17-011 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/somajul-dupa-munca-in-strainatate-si-intoarcerea-in-romania/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision