⌕Meniu

Rezidența fiscală și dovezile pentru impozitarea salariului din străinătate

Pentru un salariu discutat de două administrații fiscale, dovada rezidenței, dovada impozitului și documentul A1 au funcții diferite. Certificatul de rezidență fiscală identifică statul și perioada pentru aplicarea convenției; certificatul privind impozitul plătit atestă o plată în condițiile formularului aplicabil. A1 privește legislația de securitate socială și nu stabilește statul care poate impozita salariul. [7] [15] [40] [41]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
13 minute
CATEGORIE
Munca în context internațional
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce trebuie stabilit înainte de a cere un certificat
  3. 03Cum stabilesc și dovedesc rezidența fiscală
  4. 04Certificatul românesc: cererea Z03 și documentul eliberat de organul fiscal
  5. 05Chestionarele la sosire și la plecare
  6. 06Cum dovedesc impozitul salarial plătit în România
  7. 07Ce efect are A1 asupra impozitului în statul gazdă
  8. 08Ce fac dacă două state cer impozit pentru aceeași perioadă
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane fizice care trebuie să dovedească rezidența fiscală în România pentru o situație salarială transfrontalieră.

  • Rezidenți și nerezidenți care trebuie să distingă dovada venitului, a impozitului datorat/reținut și a impozitului plătit în România.

  • Salariați și angajatori care verifică separat efectele A1 și impozitarea salariului.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea dreptului de impunere potrivit unei convenții bilaterale nominale, în lipsa statului și a situației concrete.

  • Calculul individual al impozitului, contribuțiilor, creditului fiscal ori restituirii.

  • Determinarea termenelor și a căilor de atac împotriva unui act fiscal străin.

Ce trebuie stabilit înainte de a cere un certificat

Dacă alt stat cere impozit pentru salariul tău, identifică mai întâi anul, lunile, locul în care ai lucrat efectiv și motivul pentru care acel stat consideră venitul impozabil. Rezidența este un element al analizei; activitatea desfășurată în acel stat și regulile convenției pentru salarii pot produce efecte distincte. Plata salariului dintr-un cont românesc sau existența unui angajator român nu rezolvă singure analiza. [3] [37]

Element Ce stabilește și ce documente sunt relevante
Rezidența fiscală Statutul fiscal al persoanei pentru perioada analizată. Contează criteriile Codului fiscal și, dacă două state revendică rezidența, convenția aplicabilă. Certificatul se cere pentru anul/perioada corespunzătoare. [1] [4] [7]
Domiciliul fiscal Adresa relevantă pentru administrarea fiscală. Pentru persoanele fizice, Codul de procedură fiscală pornește de la domiciliul legal sau adresa locuirii efective, dacă este diferită. Acest concept nu înlocuiește analiza rezidenței din convenție. [2] [4]
Locul muncii Teritoriul unde prestezi efectiv activitatea. Codul fiscal reglementează separat salariile plătite din străinătate pentru muncă în România și salariile pentru muncă în străinătate. [36] [37]
Securitatea socială Sistemul de contribuții și prestații sociale aplicabil. A1 atestă legislația de securitate socială aplicabilă titularului; nu certifică impozitul salarial. [40] [41] [42]

Există mai multe reguli în care apare numărul 183. Pentru rezidența din Codul fiscal se însumează prezența în România în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat. Definiția locuirii efective din Codul de procedură fiscală folosește un criteriu propriu raportat la anul calendaristic. Perioada din articolul unei convenții privind salariile se verifică în acea convenție, împreună cu celelalte condiții privind angajatorul și suportarea remunerației. Aceste teste nu se substituie unul altuia. [1] [2] [37]

Cum stabilesc și dovedesc rezidența fiscală

În dreptul intern, este suficientă îndeplinirea uneia dintre condițiile de la art. 7 pct. 28 din Codul fiscal: domiciliu în România, centrul intereselor vitale în România, prezență peste 183 de zile în intervalul legal sau situația specială a cetățeanului român care lucrează în străinătate ca funcționar ori angajat al României. Nu este necesar ca toate condițiile să fie îndeplinite simultan. [1]

Când ambele state consideră persoana rezidentă, se aplică regulile de departajare din convenția relevantă. Ordinul ministrului finanțelor publice (OMFP) nr. 1099/2016 prezintă analiza succesivă a locuinței permanente, centrului intereselor vitale, locuirii obișnuite și cetățeniei, urmată, dacă problema rămâne nerezolvată, de acordul autorităților competente. O locuință închiriată poate conta dacă rămâne efectiv la dispoziția persoanei. Familia, activitatea economică și celelalte legături se examinează împreună; simpla deținere a unui document de identitate nu tranșează o dublă rezidență. [4]

Pregătește documentele care susțin situația reală: evidența șederilor, actele locuințelor, contractul de muncă și locul activității, legăturile familiale și economice, documentele de identitate și, dacă există, certificatul de rezidență din celălalt stat. Pentru chestionarul de sosire, ordinul enumeră actele de identitate/ședere, dovada locuinței, certificatul străin sau documentul autorității competente și, după caz, radierea din evidența fiscală străină. Certificatul străin se prezintă în original ori copie legalizată, cu traducere autorizată în română, în condițiile procedurii. [4] [11]

Stabilește și data de la care statutul produce efecte. Pentru persoana anterior nerezidentă care îndeplinește criteriul centrului intereselor vitale, art. 59 alin. (2) pornește de la prima zi în care declară centrul intereselor în România; pentru criteriul prezenței, alin. (2^1) indică prima zi a sosirii în România. Prin urmare, împlinirea celor 183 de zile nu înseamnă automat că obligațiile pot începe numai în ziua următoare. Convenția și situația concretă trebuie luate în considerare. Sfera veniturilor unui rezident se analizează împreună cu scutirile aplicabile fiecărei categorii, inclusiv regulile speciale pentru munca în străinătate. [3] [11] [37]

Certificatul românesc: cererea Z03 și documentul eliberat de organul fiscal

Pentru o persoană fizică rezidentă în România, cererea relevantă este Z03, corespunzătoare anexei nr. 3 la OMFP nr. 583/2016. Certificatul eliberat de organul fiscal este documentul din anexa nr. 4. Cererea și certificatul sunt documente diferite: transmiterea cererii nu dovedește că certificatul a fost deja emis. [6] [7] [8] [29]

În cerere indici datele de identificare, domiciliul fiscal, anul sau perioada și statul cu care România are convenția pentru care soliciți documentul. Se depune la organul fiscal competent, personal sau prin reprezentant/împuternicit; în acest din urmă caz se anexează împuternicirea în original ori copie legalizată. Sunt prevăzute depunerea la registratură, poșta cu confirmare de primire și transmiterea electronică, potrivit legii. Certificatul este redactat în română și engleză și se comunică de organul fiscal. [7] [9]

Pentru persoana anterior nerezidentă devenită rezidentă în România în baza centrului intereselor vitale ori a prezenței, precizările anexei nr. 3 leagă eliberarea certificatului de înregistrarea chestionarului de sosire și de notificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) că persoana devine rezidentă. Notificarea privind rezidența și certificatul destinat aplicării convenției au roluri distincte. Dacă rezidența privește numai o parte din an, cere documentul pentru perioada corectă. [7] [5]

Dacă administrația străină solicită propriul model, art. 5 din OMFP nr. 583/2016 permite depunerea machetelor autorităților statelor cu care există convenții, împreună cu cererile aferente, în domeniile prevăzute de ordin. Atașează solicitarea străină și modelul complet, astfel încât să fie clar dacă se cere rezidența, venitul sau impozitul plătit. Certificatul de rezidență susține aplicarea convenției pentru perioada înscrisă; el nu atestă, prin conținutul său, suma impozitului salarial achitat. [8] [9]

Chestionarele la sosire și la plecare

La sosire, persoana care intră în categoria obligată să declare șederea peste 183 de zile depune chestionarul Z015, în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile de prezență în România. Organul fiscal analizează documentele și notifică persoana în termenul special de 30 de zile de la depunere. Acest termen privește notificarea rezidenței, nu este un termen general de eliberare a certificatului Z03. [10] [11] [34]

La plecare, persoana rezidentă în România și persoana nerezidentă care a avut obligația chestionarului de sosire depun Z017 dacă plecarea privește una sau mai multe șederi în străinătate care depășesc în total 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive. Chestionarul se înregistrează cu 30 de zile înaintea plecării. Organul fiscal notifică rezultatul analizei în termenul special de 15 zile de la depunere. Plecarea și trimiterea formularului nu înseamnă, prin ele însele, că orice obligație fiscală română încetează. [10] [12] [35]

Ordinul prevede excepții pentru anumite categorii diplomatice, consulare și de funcționari ai statelor ori organismelor internaționale, în condițiile sale. Cetățenii români care lucrează în străinătate ca funcționari sau angajați ai statului român sunt exceptați de la chestionarul de plecare. Modificările relevante ale situației se comunică organului fiscal; informațiile noi pot conduce la o nouă notificare care o anulează pe cea precedentă. [10] [4] [11] [12]

Păstrează dovada depunerii și notificarea. Pentru persoana rezidentă română cu domiciliul în România, mutarea rezidenței într-un stat cu convenție se analizează până la data schimbării rezidenței potrivit regulilor aplicabile; pentru mutarea într-un stat fără convenție, Codul fiscal menține regula specială pentru anul schimbării și următorii trei ani calendaristici. Aceste situații trebuie identificate înainte de a solicita un certificat pentru întregul an. [3] [12]

Cum dovedesc impozitul salarial plătit în România

Cere autorității străine să precizeze venitul, perioada și tipul dovezii solicitate. În dosar, separă impozitul pe venit de contribuțiile sociale și distinge între suma calculată, suma reținută din salariu și suma plătită la buget. Documentele reglementate pentru fiecare etapă au conținut diferit. A1 sau dovada asigurării sociale nu înlocuiesc documentele privind impozitul. [13] [14] [17] [40] [41]

Situație/document Ce poți demonstra și ce mai trebuie corelat
Documentul de la plătitorul salariului, cerut în temeiul art. 81 alin. (2) din Codul fiscal Plătitorul trebuie să elibereze, la cerere, un document fără formular tipizat obligatoriu care cuprinde identificarea contribuabilului, venitul anual, deducerile personale și impozitul calculat și reținut. Textul nu definește acest document ca atestare a virării efective la buget; pentru o cerință expresă de plată trebuie completat cu dovezile corespunzătoare. [13]
Formularul 232 — Adeverință de venit, cerut prin formularul 231 Reflectă veniturile din evidența ANAF, pe baza declarațiilor și deciziilor; în lipsa datelor realizate poate cuprinde date estimate. Coloana „Impozit” reprezintă impozitul datorat. De aceea nu confirmă, singură, că acel impozit a fost efectiv achitat. [14]
Certificatul privind impozitul plătit de o persoană fizică nerezidentă Cererea este Z11/anexa nr. 11; documentul eliberat este anexa nr. 12 la OMFP nr. 583/2016. Procedura se bazează pe dovezi ale venitului și plății impozitului, corelate cu evidența fiscală. [15] [16] [17] [18] [33]

Pentru venitul aferent unei perioade în care ai fost rezident fiscal în România, nu selecta Z11 numai pentru că impozitul a fost plătit aici: procedura este destinată persoanelor fizice nerezidente. Încadrarea se verifică pentru perioada venitului atestat, nu numai după statutul pe care îl ai la data cererii. [15] [39] Pornește de la documentul plătitorului și de la situația fiscală a venitului. Pentru obligațiile plătite direct de tine, corelează declarația/decizia, documentele de plată și informațiile privind stingerea din propria evidență ANAF, la care ai acces în condițiile art. 153 din Codul de procedură fiscală. Dacă plata a fost făcută de angajator, cere acestuia documente și explicații care leagă suma virată de salariul și perioada ta; accesul tău la propria evidență fiscală nu echivalează cu accesul general la dosarul angajatorului. Acesta este un mod de alcătuire a dosarului probator, nu denumirea unui certificat tipizat de „impozit plătit” pentru rezidenți. [13] [15] [20]

Prezintă ANAF cerința concretă a autorității străine și solicită informațiile/atestările care pot fi date pe baza evidenței competente. Dacă se cere o machetă străină pentru rezidența ori veniturile unui rezident, folosește mecanismul art. 5 din OMFP nr. 583/2016. Păstrează semnificația câmpurilor: atestarea venitului sau a impozitului datorat nu trebuie prezentată destinatarului drept confirmare a unei plăți pe care documentul nu o constată. [9] [14] [20]

Pentru venitul aferent perioadei în care ai fost nerezident, Z11 se poate completa personal, prin reprezentant/împuternicit sau de plătitorul de venit în numele tău. Precizările indică organul fiscal unde ești înregistrat ori, pentru impozit reținut la sursă, unde este înregistrat plătitorul, după caz. Anexează documentele solicitate care dovedesc venitul și plata: contracte, state de plată, ordine de plată și alte înscrisuri utile. Dacă s-a aplicat convenția, precizările cer și certificatul străin de rezidență în copie legalizată, cu traducere autorizată în română. Certificatul final se bazează pe aceste dovezi și pe datele din evidența fiscală; simpla cerere Z11 nu dovedește plata. [16] [17] [19] [39]

Ce efect are A1 asupra impozitului în statul gazdă

A1 nu înlătură prin el însuși impozitul salarial din statul gazdă. Regulamentul nr. 883/2004 coordonează ramuri de securitate socială, iar art. 19 alin. (2) din Regulamentul nr. 987/2009 reglementează atestarea legislației aplicabile în acel domeniu. Comisia Europeană descrie A1 ca dovada legislației de securitate socială care se aplică. Concluzia privind lipsa unui efect automat asupra impozitului rezultă din acest obiect limitat. [40] [41] [42]

Pentru impozit, se examinează separat rezidența, munca efectivă, articolul privind salariile din convenția în vigoare, perioada de prezență relevantă și împrejurările privind angajatorul și entitatea care suportă remunerația. Regulile europene de coordonare socială nu furnizează o regulă unică europeană de repartizare a impozitului pe venit. Un A1 valabil poate coexista cu obligații de impozit în celălalt stat; situația nu poate fi rezolvată numai prin numărarea a 183 de zile. [37] [40] [43]

Pentru analiza legislației sociale și a documentului, continuă cu Documentul A1 și munca în mai multe state. Pentru obligațiile române privind salariul de la un angajator străin, vezi Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuții.

Ce fac dacă două state cer impozit pentru aceeași perioadă

Alcătuiește un dosar pe ani și luni, cu datele efective ale muncii, certificatul/certificatele de rezidență, notificările ANAF, contractul și actele de detașare, documentele salariale, declarațiile/deciziile fiscale și dovezile plăților. Scopul este să poți arăta că autoritățile analizează aceeași persoană, același venit și aceeași perioadă, fără a confunda contribuțiile cu impozitul. Pentru veniturile salariale din străinătate, dreptul de impunere și eventualele regularizări depind de situația muncii și de convenția aplicabilă. [4] [16] [17] [37]

Dacă problema provine din propria declarație română, corectarea se face în condițiile art. 105 din Codul de procedură fiscală, ținând cont de prescripție și de limitele legate de verificarea fiscală. Restituirea unei sume nedatorate urmează regulile aplicabile și, de regulă, se face după compensarea restanțelor. Pentru impozitul reținut la sursă în plus există procedura specială a art. 170: cererea se adresează plătitorului, iar dacă acesta nu mai există sau este în insolvență, restituirea revine organului fiscal competent. Nu cere restituirea înainte de a stabili, pentru venitul concret, de ce impozitul nu era datorat. [21] [22] [23]

Dacă ai primit un act administrativ fiscal român pe care îl consideri greșit, contestația administrativă se depune la organul emitent, în principiu în 45 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii. Dacă actul nu cuprinde informațiile legale despre posibilitatea contestării, termen și organul unde se depune, art. 270 alin. (4) prevede 3 luni. Contestația nu suspendă singură executarea actului. Termenele și calea de atac împotriva unui act străin trebuie stabilite în jurisdicția emitentă; termenul român de 45 de zile nu se transferă acelui act. [24] [25] [38]

Dacă impozitarea contravine convenției, poate fi relevantă procedura amiabilă între autoritățile competente. Art. 282 din Codul de procedură fiscală reglementează accesul la această procedură și desemnează ANAF ca autoritate competentă română. Autoritatea căreia i te poți adresa, admisibilitatea și termenul se stabilesc potrivit articolului și convenției aplicabile; depunerea dosarului de rezidență nu înlocuiește o cerere de procedură amiabilă sau contestația fiscală necesară. [26]

Pentru termenele fiscale exprimate în zile, regula generală trimite la Codul de procedură civilă: nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii, iar dacă ultima zi este nelucrătoare termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare, în lipsa unei reguli fiscale speciale. Pentru termenele în luni se urmărește ziua corespunzătoare din luna finală, iar în lipsa ei, ultima zi a acelei luni. Depunerea în raport cu o plecare planificată trebuie organizată din timp pentru a păstra intervalul prealabil cerut de lege. [27] [30] [31] [32]

Termene și repere procedurale

REGULĂChestionarul de rezidență la sosire
Interval

30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile de prezență în România. [11]

De când începe

Persoana sosită în România pentru una sau mai multe perioade care depășesc 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive încheiat în anul calendaristic vizat. [10]

Cum se aplică

În lipsa unei reguli fiscale speciale, se aplică art. 75 din Codul de procedură fiscală și calculul pe zile din Codul de procedură civilă: fără ziua de început și ziua împlinirii, cu prelungire la prima zi lucrătoare dacă ultima zi este nelucrătoare. [27] [30] [31]

Consecințe

Nedepunerea în termen de către persoanele obligate este contravenția pentru care art. 336 alin. (3^1) prevede amendă de la 50 la 100 lei. [28]

[11][10][27][30][31][3][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Categoriile exceptate sunt cele de la art. 4 din OMFP nr. 1099/2016, inclusiv situațiile diplomatice/consulare și cele ale funcționarilor străini, în condițiile prevăzute acolo. [10]

  • Termenul de depunere nu stabilește singur data de început a obligației fiscale; art. 59 alin. (2^1) indică prima zi a sosirii pentru criteriul prezenței. [3]

REGULĂChestionarul de rezidență la plecare
Interval

Cu 30 de zile înaintea plecării din România. [12]

De când începe

Plecarea persoanei rezidente sau a persoanei nerezidente anterior obligate să depună chestionarul de sosire, pentru șederi în străinătate care depășesc 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive. [10]

Cum se aplică

Se raportează la data plecării planificate și se depune din timp pentru a păstra intervalul prealabil de 30 de zile; regula generală de calcul este cea la care trimite art. 75 din Codul de procedură fiscală. [12] [27] [30]

Consecințe

Nedepunerea în termen de către persoanele obligate este contravenția pentru care art. 336 alin. (3^1) prevede amendă de la 50 la 100 lei. [28]

[12][10][27][30][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cetățenii români care lucrează în străinătate ca funcționari ori angajați ai statului român sunt exceptați potrivit art. 5 din ordin. [10]

  • Depunerea nu echivalează cu pierderea automată a rezidenței române. [12]

REGULĂNotificarea ANAF după chestionarul de sosire
Interval

30 de zile de la depunerea chestionarului. [11]

De când începe

Depunerea formularului pentru stabilirea rezidenței la sosire. [11]

Cum se aplică

În lipsa unei reguli fiscale speciale, se aplică art. 75 din Codul de procedură fiscală și calculul pe zile din Codul de procedură civilă: fără ziua de început și ziua împlinirii, cu prelungire la prima zi lucrătoare dacă ultima zi este nelucrătoare. [27] [30] [31]

Consecințe

Notificarea comunică rezultatul analizei privind obligația fiscală integrală ori impozitarea numai pentru venituri din România; art. 16 nu prevede acordarea automată a statutului solicitat prin simpla expirare a termenului. [11]

[11][27][30][31][7][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este termenul notificării prevăzute de art. 16, distinct de solicitarea certificatului prin Z03. [11] [7]

  • Noile informații pot determina emiterea unei noi notificări și anularea celei precedente. [11]

REGULĂNotificarea ANAF după chestionarul de plecare
Interval

15 zile de la depunerea chestionarului. [12]

De când începe

Depunerea formularului pentru stabilirea rezidenței la plecare. [12]

Cum se aplică

În lipsa unei reguli fiscale speciale, se aplică art. 75 din Codul de procedură fiscală și calculul pe zile din Codul de procedură civilă: fără ziua de început și ziua împlinirii, cu prelungire la prima zi lucrătoare dacă ultima zi este nelucrătoare. [27] [30] [31]

Consecințe

Organul fiscal notifică dacă persoana păstrează obligația fiscală integrală ori este scoasă/menținută în evidențe; art. 20 nu instituie pierderea automată a rezidenței la expirarea celor 15 zile. [12]

[12][27][30][31]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Termenul privește notificarea de la art. 20, iar noile documente pot conduce la înlocuirea notificării. [12]

REGULĂContestarea unui act administrativ fiscal român
Interval

45 de zile de la comunicarea actului, în regula generală. [24]

De când începe

Comunicarea actului administrativ fiscal român contestabil. [24]

Cum se aplică

În lipsa unei reguli fiscale speciale, se aplică art. 75 din Codul de procedură fiscală și calculul pe zile din Codul de procedură civilă: fără ziua de început și ziua împlinirii, cu prelungire la prima zi lucrătoare dacă ultima zi este nelucrătoare. [27] [30] [31] Pentru excepția exprimată în luni, termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din luna finală sau, dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii. [32]

Consecințe

Depășirea termenului general atrage decăderea; depunerea contestației nu suspendă de drept executarea actului. [24] [25]

[24][27][30][31][32][38][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 270 alin. (4) prevede 3 luni dacă actul nu conține elementele art. 46 alin. (2) lit. i) privind contestarea; contestația se depune la emitent. [24] [38]

  • Termenul nu stabilește calea de atac împotriva unui act emis de o administrație străină. [24]

Lista ta de pași

  • Identifică anul, lunile, locul efectiv al muncii și motivul invocat de autoritatea care cere impozitul; apoi corelează situația cu convenția relevantă. [3] [37]

  • Verifică datele rezidenței și pregătește actele privind locuința, familia, activitatea și șederile; depune chestionarul de sosire/plecare atunci când intri în categoria obligată. [4] [10] [11] [12]

  • Pentru rezidența română, folosește Z03 și cere certificatul pentru statul și perioada corecte; păstrează dovada cererii și documentul emis separat. [7] [8] [29]

  • Pentru impozit, reconciliază documentul salarial, impozitul datorat/reținut și plata; folosește Z11 dacă este aplicabilă procedura persoanei fizice nerezidente pentru perioada venitului atestat. [39] [13] [14] [16] [20]

  • Examinează A1 în dosarul de securitate socială și verifică separat condițiile fiscale ale salariului. [40] [41] [37]

  • Dacă există o decizie de impunere, stabilește imediat termenul căii de atac aplicabile; pentru actele române, cererea de certificat nu înlocuiește contestația din Codul de procedură fiscală. [24]

Întrebări frecvente

Cum dovedesc rezidența fiscală în România când alt stat îmi cere impozit pe salariu?

Ceri certificatul de rezidență prin Z03 pentru statul și anul/perioada relevantă și îl depui împreună cu explicațiile privind activitatea și perioadele de ședere. Pentru o persoană anterior nerezidentă devenită rezidentă, procedura certificatului presupune chestionarul de sosire și notificarea ANAF. Dacă două state revendică rezidența, certificatul se corelează cu analiza convenției și a faptelor; nu dovedește singur că orice salariu este impozabil exclusiv în România. [4] [7] [29] [37]

Cum dovedesc impozitul salarial plătit în România când alt stat cere impozit pentru aceeași perioadă?

Identifici documentul cerut și corelezi venitul cu plata impozitului. Documentul angajatorului prevăzut de art. 81 alin. (2) arată impozitul calculat și reținut, iar formularul 232 indică impozitul datorat; pentru dovada plății efective ai nevoie de documentele de plată și evidența fiscală corespunzătoare. Certificatul din anexa nr. 12, solicitat prin Z11, are procedură expresă pentru persoanele fizice nerezidente, pe baza probelor venitului și plății; încadrarea se face pentru perioada venitului atestat. [39] Dovada contribuțiilor sau A1 nu ține loc de dovadă a impozitului pe venit. [13] [14] [16] [17] [20] [40]

Documentul A1 înlătură și obligațiile de impozitare a salariului în statul gazdă?

Nu. A1 atestă legislația de securitate socială aplicabilă. Impozitul salarial se examinează separat, potrivit regulilor fiscale și convenției relevante, inclusiv locul muncii, perioada și condițiile privind angajatorul. Nu există în aceste regulamente o scutire de impozit salarial acordată doar pentru deținerea A1. [40] [41] [42] [43] [37]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Rezidența fiscală din Codul fiscal și domiciliul fiscal din Codul de procedură fiscală sunt concepte distincte; apariția pragului de 183 de zile în ambele nu le unifică. [1] [2]

  • Dacă două state revendică rezidența, criteriile convenției se aplică situației concrete; certificatul nu soluționează singur dreptul de impunere a oricărui salariu. [4] [37]

  • Z03 este cererea pentru certificatul de rezidență al persoanei fizice rezidente, iar anexa nr. 4 din OMFP nr. 583/2016 este documentul emis. [6] [7] [8] [29]

  • Pentru persoana anterior nerezidentă devenită rezidentă în baza centrului intereselor ori prezenței, eliberarea certificatului presupune chestionarul de sosire și notificarea ANAF prevăzute în precizările anexei nr. 3. [7]

  • Chestionarul de sosire se depune în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile, iar chestionarul de plecare cu 30 de zile înaintea plecării, pentru persoanele și șederile prevăzute de ordin. [10] [11] [12]

  • Art. 59 alin. (2^1) din forma actuală a Codului fiscal raportează obligația persoanei care îndeplinește criteriul prezenței la prima zi a sosirii în România. [3]

  • Documentul salarial din art. 81 alin. (2) privește impozitul calculat și reținut, iar formularul 232 privește impozitul datorat; aceste conținuturi nu confirmă singure virarea efectivă la buget. [13] [14]

  • Z11/anexele nr. 11–12 reglementează certificatul privind impozitul plătit pentru persoane fizice nerezidente, cu raportare la perioada venitului atestat, și cer dovezi ale venitului și plății, corelate cu evidența fiscală. [15] [16] [17] [18] [33] [39]

  • A1 atestă legislația de securitate socială aplicabilă; nu acordă prin sine o scutire de impozit salarial în statul gazdă. [40] [41] [42]

  • Contestarea unui act fiscal român are termenul general de 45 de zile de la comunicare, cu excepția de 3 luni prevăzută de art. 270 alin. (4), și nu suspendă singură executarea. [24] [25]

Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuții

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 7 pct. 27–28Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 27–28
    27. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 28, precum și orice persoană fizică cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și membrii familiilor acestora; 28. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România; c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 31Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 31
    ART. 31 Domiciliul fiscal în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central (1) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin domiciliu fiscal se înțelege: a) pentru persoanele fizice, adresa unde își au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu; b) pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activității sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală; c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat; d) pentru asocierile și alte entități fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală. (2) Prin adresa unde locuiesc efectiv, în sensul alin. (1) lit. a), se înțelege adresa locuinței pe care o persoană o folosește în mod continuu peste 183 de zile într-un an calendaristic, întreruperile de până la 30 de zile nefiind luate în considerare. Dacă șederea are un scop exclusiv de vizită, concediu, tratament sau alte scopuri particulare asemănătoare și nu depășește perioada unui an, nu se consideră adresa unde locuiesc efectiv. (3) în situația în care domiciliul fiscal nu se poate stabili potrivit alin. (1) lit. c) și d), domiciliul fiscal este locul în care se află majoritatea activelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 59Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 59
    ART. 59 - Sfera de cuprindere a impozitului (1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri: a) În cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României; Norme metodologice b) În cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidenți în România; c) În cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent; d) În cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă; e) În cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit. (2) Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. b) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România. Norme metodologice (21) Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. c) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România. (3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenți ai unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor. (4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada șederii în România condițiile de rezidență potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana fizică părăsește România. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, și nu va mai face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat. (5) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, până la data schimbării rezidenței. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, și va face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat. (6) Rezidenții statelor cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri trebuie să își dovedească rezidența fiscală printr-un certificat de rezidență emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis. (7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. ACTE NORMATIVE Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 583/2016 din 26 aprilie 2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: OMFP nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fiziceNormă · art. 9–11Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 9–11
    ART. 9 Dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al convenţiei de evitare a dublei impuneri, rezidenţa persoanei fizice se stabileşte după cum urmează: a) persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuinţa permanentă aflată la dispoziţia sa. O locuinţă se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice, dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă sau dacă rămâne disponibilă oricând pentru această persoană şi/sau familia sa; b) dacă aceasta deţine o locuinţă permanentă aflată la dispoziţia sa în ambele state, persoana este considerată rezidentă numai a statului în care îşi are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. În analiza relaţiilor personale se acordă atenţie familiei soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură. În analiza relaţiilor economice se acordă atenţie dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România. Dacă o persoană fizică deţine o locuinţă într-un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri încheiate cu România şi deţine la dispoziţia sa şi o locuinţă în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că păstrează prima locuinţă în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit şi unde se află familia sa şi toate proprietăţile sale poate, împreună cu alte elemente, să demonstreze că persoana în cauză şi-a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat, şi nu în România. Acelaşi criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător şi pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România; c) dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deţine o locuinţă permanentă aflată la dispoziţia sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuieşte frecvent. Astfel, se vor avea în vedere şederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din acelaşi stat; d) dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau nu locuieşte în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naţionalitate/cetăţenie o are; e) dacă persoana are naţionalitatea/cetăţenia ambelor state sau nu are naţionalitatea/cetăţenia niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului "Procedura amiabilă" din convenţia de evitare a dublei impuneri. ART. 10 La stabilirea rezidenţei se vor avea în vedere şi comentariile articolului 4 "Rezident" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. ART. 11 Orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce priveşte rezidenţa, trebuie adusă la cunoştinţa organului fiscal central competent de către persoana fizică în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: OMFP nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fiziceNormă · art. 12–13Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 12–13
    ART. 12 (1) Principalele elemente care sunt luate în considerare pentru stabilirea rezidenţei în România a unei persoane fizice care soseşte în România sunt următoarele: a) domiciliul în România; b) locuinţa permanentă din România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată sau care rămâne, disponibilă oricând pentru această persoană şi/sau familia sa; c) centrul intereselor vitale amplasat în România; d) persoana fizică este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat. (2) Pot exista şi alte elemente care sunt luate în considerare la stabilirea rezidenţei în România sau în statul străin, dar numai împreună cu elementele menţionate la alin. (1): autovehicul înregistrat în România/statul străin; permis de conducere emis de autoritatea competentă din România/statul străin; paşaport emis de autoritatea competentă din România/statul străin; persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România; persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România. ART. 13 (1) Dacă o persoană fizică nerezidentă nu face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri sau este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenţie şi îndeplineşte condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) din Codul fiscal, se va considera că este rezident în statul român. (2) Persoana fizică menţionată la alin. (1), potrivit art. 59 alin. (2) din Codul fiscal, are obligaţie fiscală integrală în România, fiind supusă impozitului pe venit pentru venitul obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care aceasta devine rezidentă în România. (3) Persoanei fizice cu obligaţie fiscală integrală în România i se eliberează la cerere certificatul de rezidenţă fiscală, prevăzut la art. 230 alin. (6) din Codul fiscal. În certificatul de rezidenţă fiscală organul fiscal central competent va certifica anul/anii, respectiv perioada din an, pentru care persoana fizică este rezidentă în România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · art. 1 lit. c)–d) · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. c)–d)
    c) Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România şi ..................., pentru persoane fizice rezidente în România (anexa nr. 3); d) Certificat de rezidenţă fiscală privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România şi ...................., pentru persoane fizice rezidente în România (anexa nr. 4);
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · anexa nr. 3 · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 3
    ANEXA 3 ANNEX No 3 Nr. şi data înregistrării la autoritatea fiscală No and date of registration at the tax authority ............/............... CERERE (1) APPLICATION pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală for the issuance of the certificate of tax residence privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri in order to apply the Convention/Agreement for the avoidance of double taxation dintre România şi ..........................................................., between Romania and (denumirea statului cu care România are încheiată/încheiat convenţie/acord) (name of the State that has a Convention/Agreement concluded with Romania) pentru persoane fizice rezidente în România for individuals resident in Romania Subsemnatul, ............................................................, The undersigned, rezident în România (2), cu domiciliul fiscal în localitatea ................, resident in Romania, with the fiscal domicile located in adresa ..........................., sectorul/judeţul ........................, address sector/county posesor al buletinului/cărţii de identitate/paşaportului/permisului de muncă owner of the identity card/ID/passport/work permit seria ................... nr. ..............................................., (seria şi numărul unuia dintre documentele menţionate) (series and number of one of the mentioned documents) eliberat(ă) de ..................... la data de ............................., issued by on şi având codul numeric personal/numărul de identificare fiscală ............., and having the personal identification number/tax identification number solicit, în baza art. 7 coroborat cu art. 230 din Codul fiscal, eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală I hereby request, based on article 7 and on article 230 of the Fiscal Code, the issuance of the certificate of tax residence pe anul/perioada ............................................................, for the year/period în vederea aplicării prevederilor Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre in order to apply the provisions of the Convention/Agreement for the avoidance of double taxation between România şi ................................................................... Romania and (denumirea statului cu care România are încheiată/încheiat convenţie/acord) (name of the State that has a Convention/Agreement concluded with Romania) Semnătura: ................. Signature Data: ...................... Date _ |_| Reprezentantul/Împuternicitul persoanei fizice rezidente în România The representative/commissioner of the individual resident in Romania Nume şi prenume: ................................ Name and first name Domiciliu fiscal: ............................... Fiscal domicile Cod numeric personal: ........................... Personal identification number Semnătura: ...................................... Signature Data: ........................................... Date PRECIZĂRI EXPLANATIONS (1) Cererea referitoare la eliberarea certificatului se depune la organul fiscal competent, potrivit legii. The application regarding the issuance of the certificate shall be submitted to the competent tax authority, according to the law. Cererea poate fi completată şi depusă la organul fiscal de către persoana fizică rezidentă în România, personal sau prin reprezentant/împuternicit, caz în care se anexează şi actul de împuternicire în original sau în copie legalizată. The application may be filled in and submitted to the tax authority by the individual resident in Romania or by his representative/commissioner. In the latter case, the original of the power of attorney or a legalized copy of it shall be enclosed. (2) Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 pct. 28 lit. b) şi c) din Codul fiscal este supusă impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care aceasta devine rezidentă în România. Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează dacă persoana fizică nerezidentă a înregistrat la organul fiscal competent "Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România" şi acest organ fiscal a emis notificarea potrivit căreia persoana fizică devine rezidentă în România. The non-resident individual fulfilling the residence conditions provided for in article 7, point 28, letters b) and c) of the Fiscal Code is subject to taxation for the income derived from any source both from Romania and abroad, starting with the date on which he/she becomes resident în Romania. The tax residence certificate is issued if the individual non- resident has registered to competent tax authority the "Set of questions for determining the fiscal residence of the individual on arrrival in Romania" and this tax authority issued the notification according to which the individual is becoming resident in Romania. 1. Denumire: Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România şi .................., pentru persoane fizice rezidente în România. 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipăreşte pe ambele feţe. 4. Se difuzează: gratuit. 5. Se utilizează: la solicitarea certificatului de rezidenţă fiscală privind aplicarea convenţiei/acordului de evitare a dublei impuneri, pentru persoane fizice rezidente în România. 6. Se întocmeşte în: un exemplar de persoana fizică rezidentă solicitantă sau de reprezentantul fiscal al acesteia, după caz. 7. Circulă: la organul fiscal. 8. Se arhivează: la organul fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · anexa nr. 4 · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 4
    ANEXA 4 ANNEX No 4 ROMÂNIA MINISTERUL FINANŢELOR Număr de operator date cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală caracter personal (1) ..................................... ......................... Adresa: ............... Address E-mail: ............... E-mail address Nr. şi data eliberării No and date of issuance .........../........... CERTIFICAT CERTIFICATE de rezidenţă fiscală privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri of tax residence in order to apply the Convention/Agreement for the avoidance of double taxation dintre România şi (2) ......................................................., between Romania and pentru persoane fizice rezidente în România for individuals resident in Romania Organul fiscal (1) ......................................................, The tax authority în baza Cererii înregistrate cu nr. şi data ............./.................... based on the application registered with no şi a documentelor anexate la cerere, atestă că domnul/doamna (3) ............, and the documents enclosed to the application, hereby certifies that Mr./Mrs. cu domiciliul fiscal în localitatea ........................................., with the fiscal domicile located in adresa ............................., sectorul/judeţul ......................, address sector/county şi având codul numeric personal/numărul de identificare fiscală ............., and having the personal identification number/tax identification number este rezident(ă) în România şi îi sunt aplicabile prevederile Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România is resident in Romania and he/she is subject to the provisions of the Convention/Agreement for the avoidance of double taxation between Romania şi (2) ..................................................................... . and ........................................................................ . Prezentul certificat eliberat la data de ................................. This certificate issued on este valabil pentru anul/perioada (4) ...................................... . is valid for the year/period Numele şi prenumele: ............... Name and first name Semnătura: ......................... Signature Funcţia (5): ....................... Title Ştampila: Stamp PRECIZĂRI EXPLANATIONS A) Certificatul se completează şi se eliberează de către organul fiscal competent, potrivit legii. The certificate shall be filled in and issued by the competent tax authority, according to the law. B) Explicaţii privind completarea certificatului How to fill in the certificate: (1) Se înscrie denumirea organului fiscal, avându-se în vedere precizările de la lit. A). The name of the tax authority shall be filled in, taking into account the explanations from letter A). (2) Se înscrie denumirea statului cu care România are încheiată/încheiat convenţie/acord de evitare a dublei impuneri. The name of the state that has a Convention/Agreement for the avoidance of double taxation concluded with Romania shall be filled in. (3) Se înscriu numele şi prenumele persoanei fizice rezidente în România care solicită certificatul. The name and first name of the individual resident in Romania who has applied for the certificate shall be filled in. (4) Se înscrie anul/perioada pentru care este valabil certificatul. The year/period for which the certificate is valid shall be filled in. (5) Certificatul va fi semnat de conducătorul organului fiscal, potrivit competenţelor. The certificate shall be signed by the head of the tax authority, according to his/her responsibility. C) Certificatul se completează în 2 (două) exemplare, dintre care unul se înmânează persoanei fizice rezidente în România sau reprezentantului/împuternicitului acesteia şi unul rămâne la organul fiscal emitent. The certificate shall be filled in duplicate, one for the individual resident in Romania or his/her representative/commissioner and the other stays with the issuing tax authority. 1. Denumire: Certificat de rezidenţă fiscală privind aplicarea Convenţiei/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România şi ..........., pentru persoane fizice rezidente în România 2. Format: A4 3. Caracteristici de tipărire: se tipăreşte pe ambele feţe. 4. Se utilizează: la aplicarea convenţiei pentru evitarea dublei impuneri, în cazul persoanelor fizice rezidente în România. 5. Se întocmeşte în: două exemplare de organul fiscal. 6. Circulă: - la solicitant, persoană fizică - original; - la organul fiscal - original. 7. Se arhivează: la organul fiscal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · art. 2–6 · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2–6
    ART. 2 (1) Formularele prevăzute la art. 1 lit. a), c), e), g), i), k), m), o) şi p) prezentate în anexele nr. 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15 şi 16, care fac parte integrantă din prezentul ordin, se întocmesc şi se semnează de către solicitanţi în conformitate cu precizările privind completarea acestora sau se editează şi se completează de către solicitanţi cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. (2) Formularele prevăzute la art. 1 lit. a), c), e), g), i), k) şi m) împreună cu documentele justificative solicitate în precizările anexelor nr. 1, 3, 5, 7, 9, 11 şi 13 se depun de către solicitanţi la registratura organului fiscal competent sau se transmit prin poştă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii. (3) *** Abrogat ART. 3 Formularele prevăzute la art. 1 lit. b), d), f), h), j), l) şi n), prezentate în anexele nr. 2, 4, 6, 8, 10, 12 şi 14, care fac parte integrantă din prezentul ordin, redactate în limbile română şi engleză, se editează, se completează şi se eliberează/comunică de către organul fiscal competent, potrivit legii, fiind semnate de conducătorul unităţii fiscale, potrivit competenţelor sau cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, după caz. ART. 4 Formularistica prevăzută la art. 1 poate fi adaptată în funcţie de situaţia concretă a contribuabilului. ART. 5 (1) Formularele certificatelor de rezidenţă fiscală pentru persoanele juridice şi fizice rezidente în România, ale certificatelor privind atestarea veniturilor obţinute din România de persoanele rezidente şi ale certificatelor privind atestarea impozitului plătit în România de către persoanele nerezidente, altele decât cele prevăzute la art. 1, elaborate pe machete ale organelor fiscale competente ale statelor cu care România are încheiate convenţii/acorduri de evitare a dublei impuneri, şi cererile aferente, prevăzute la art. 1, pentru eliberarea acestor documente se depun de către solicitanţi la registratura organului fiscal competent sau se transmit prin poştă, cu confirmare de primire, ori prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. (2) Cererile prevăzute la art. 1 transmise de solicitant prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se depun în format PDF cu XML ataşat, la care se anexează o arhivă ZIP, care nu poate depăşi 5 MB şi care conţine formularele certificatelor prevăzute la alin. (1) în formatele "PDF", "JPEG" sau "TIFF". (3) Formularele certificatelor prevăzute la alin. (1) se completează în limbile/limba română şi/sau engleză şi se eliberează/comunică de către organul fiscal competent, potrivit legii, fiind semnate de conducătorul unităţii fiscale, potrivit competenţelor sau cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, după caz. ART. 6 Certificatele prevăzute la art. 1 lit. b), d), f), h), j), l) şi n) şi cele prevăzute la art. 5 comunicate de organul fiscal competent, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, prin intermediul "Spaţiului Privat Virtual", pot fi verificate de terţe persoane pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la secţiunea "Servicii Online", serviciul "Verificare documente electronice eliberate în «Spaţiul Privat Virtual»", pe baza numărului de înregistrare al documentului şi codului de identificare fiscală al persoanei, fiind disponibile în această secţiune pe durata de un an de la data emiterii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: OMFP nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fiziceNormă · art. 2–8Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 2–8
    ART. 2 Are obligaţia completării formularului "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România" persoana fizică sosită în România care are o şedere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat. ART. 3 Are obligaţia completării formularului "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România" persoana fizică rezidentă în România, precum şi persoana fizică nerezidentă care a avut obligaţia completării formularului prevăzut la art. 1 lit. a), care pleacă din ţară pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. ART. 4 Prin excepţie de la art. 2, nu au obligaţia completării formularului "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România" cetăţenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, cetăţenii străini care sunt funcţionari ori angajaţi ai unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, cetăţenii străini care sunt funcţionari sau angajaţi ai unui stat străin în România, membrii familiilor acestora, cu respectarea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor acordurilor speciale la care România este parte. ART. 5 Prin excepţie de la art. 3, nu au obligaţia completării formularului "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România" cetăţenii români care lucrează în străinătate, ca funcţionari sau angajaţi ai statului român într-un stat străin. ART. 6 Formularele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) se completează în două exemplare, originalul se transmite de persoana fizică în cauză, personal sau prin împuternicit, prin poştă cu confirmare de primire sau se depune la registratura organului fiscal central competent şi copia se păstrează de către persoana fizică. Aceste formulare se pot edita şi/sau completa de către solicitanţi şi cu ajutorul programului de asistenţă, asigurat gratuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi pot fi depuse şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii. ART. 7 Formularele prevăzute la art. 1 lit. c) şi d) se completează, se semnează şi se eliberează în trei exemplare de către organul fiscal central competent. Un exemplar se transmite persoanei fizice direct, prin poştă sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii. Un exemplar se arhivează la organul fiscal central competent/compartimentul din cadrul organului fiscal central competent care a emis notificarea şi un exemplar la organul fiscal central competent/compartimentul (biroul) din cadrul organului fiscal central competent în a cărui evidenţă se află dosarul fiscal al contribuabilului. ART. 8 La cererea persoanei fizice organul fiscal central competent poate elibera un duplicat al formularelor prevăzute la art. 1 lit. c) şi d), în sensul eliberării unei copii certificate după respectiva notificare existentă în evidenţa fiscală, cu menţiunea "duplicat".
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: OMFP nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fiziceNormă · art. 14–16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 14–16
    ART. 14 Persoana fizică nerezidentă trebuie să înregistreze la organul fiscal central competent formularul prevăzut la art. 1 lit. a), în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezenţă în România. ART. 15 La formularul prevăzut la art. 1 lit. a) persoana fizică nerezidentă anexează: a) copia paşaportului, valabil, iar cetăţenii Uniunii Europene anexează copia paşaportului sau a documentului naţional de identitate, valabil; b) copia cărţii de identitate/cărţii de rezidenţă permanente/permisului de şedere/certificatului de înregistrare fiscală, emisă/emis de autoritatea competentă din România; c) documente care atestă existenţa unei locuinţe în România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată sau care rămâne disponibilă oricând pentru această persoană şi/sau familia sa; d) după caz, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în original sau în copie legalizată, însoţit de o traducere autorizată în limba română. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis; e) un document emis de autoritatea fiscală străină care atestă că persoana fizică este scoasă din evidenţa sa fiscală, după caz. ART. 16 (1) Organul fiscal central competent analizează îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă în funcţie de situaţia concretă a persoanei fizice, luând în considerare prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau prevederile Codului fiscal, după caz, precum şi documentaţia prezentată, respectiv formularul prevăzut la art. 1 lit. a), certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale, conform legislaţiei interne a acelui stat, şi orice alte documente care pot sta la baza determinării rezidenţei persoanei fizice. (2) Organul fiscal central competent, în urma analizei efectuate, stabileşte dacă persoana fizică nerezidentă păstrează rezidenţa statului străin potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri sau devine persoană fizică rezidentă în România. (3) Organul fiscal central competent, în termen de 30 de zile de la depunerea formularului prevăzut la art. 1 lit. a), notifică persoana fizică dacă are obligaţie fiscală integrală în România sau va fi impusă numai pentru veniturile obţinute din România. (4) Dacă o persoană fizică devine rezidentă în România numai pentru o perioadă dintr-un an fiscal, această persoană fizică are obligaţie fiscală integrală în România numai pentru acea perioadă din anul fiscal în care este considerată rezidentă; pentru perioada din anul fiscal, respectiv de la data sosirii în România şi până la data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este considerată nerezidentă, fiind supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România. (5) În situaţia în care intervin modificări faţă de datele înscrise în notificare, ca urmare a completării documentaţiei prezentate de persoana fizică pentru stabilirea rezidenţei la sosirea în România cu noi informaţii/documente, organul fiscal central competent emite o nouă notificare şi o anulează pe cea precedentă, pentru stabilirea obligaţiei fiscale ce revine persoanei fizice în România. (6) Forma şi conţinutul formularului "Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri, încheiată între România şi ....................., de către persoana fizică sosită în România şi care are o şedere mai mare de 183 de zile" sunt prezentate în anexa nr. 3.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: OMFP nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fiziceNormă · art. 19–21Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19–21
    ART. 19 În vederea scoaterii/menţinerii din/în evidenţă de către organul fiscal central competent, persoana fizică rezidentă în România, respectiv persoana nerezidentă are obligaţia să înregistreze cu 30 de zile înaintea plecării din România formularul prevăzut la art. 1 lit. b) la organul fiscal central competent unde îşi are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat formularul prevăzut la art. 1 lit. a), dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinţei permanente, după caz. ART. 20 (1) Organul fiscal central competent analizează îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă în funcţie de situaţia concretă a persoanei fizice, luând în considerare prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau prevederile Codului fiscal, după caz, precum şi documentaţia prezentată, respectiv formularul prevăzut la art. 1 lit. b), orice alte documente ce pot sta la baza determinării rezidenţei persoanei fizice, precum şi, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat. (2) Organul fiscal central competent, în urma analizei efectuate, stabileşte dacă persoana fizică rezidentă în România păstrează rezidenţa în ţara noastră potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri, respectiv Codului fiscal sau este persoană fizică nerezidentă în România. (3) Organul fiscal central competent, în termen de 15 zile de la depunerea formularului prevăzut la art. 1 lit. b), notifică persoana fizică şi stabileşte dacă aceasta are în continuare obligaţie fiscală integrală în România sau va fi scoasă/menţinută din/în evidenţele fiscale. În cazul obligaţiei fiscale integrale, persoana fizică rezidentă este supusă în continuare impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României. (4) În situaţia în care intervin modificări faţă de datele înscrise în notificare, ca urmare a completării documentaţiei prezentate de persoana fizică pentru stabilirea rezidenţei la plecarea din România cu noi informaţii/documente, organul fiscal central competent emite o nouă notificare şi o anulează pe cea precedentă, pentru stabilirea obligaţiei fiscale ce revine persoanei fizice în România. (5) Forma şi conţinutul formularului "Notificare privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă potrivit prevederilor art. 7 şi art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenţiei de evitare a dublei impuneri, încheiată între România şi .........................., de către persoana fizică plecată din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile" sunt prezentate în anexa nr. 4. ART. 21 (1) Dacă ulterior înregistrării formularului prevăzut la art. 1 lit. b) persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta anexează la formularul mai sus menţionat certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea competentă a statului care o consideră rezident sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în vederea aplicării prevederilor convenţiei. Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, continuă să fie considerată rezidentă în România, având obligaţie fiscală integrală până la data schimbării rezidenţei potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin. (2) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri completează formularul prevăzut la art. 1 lit. b) şi este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici. (3) Persoana fizică nerezidentă care a avut obligaţia completării formularului prevăzut la art. 1 lit. a) şi a obţinut pe perioada şederii în România rezidenţa în România completează la plecarea din România numai formularul prevăzut la art. 1 lit. b) şi nu va mai face dovada schimbării rezidenţei într-un alt stat. Persoana fizică este considerată rezidentă în România până la data la care părăseşte România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. (4) Persoana fizică nerezidentă care pe perioada şederii în România şi-a dovedit rezidenţa într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri şi care a avut obligaţia completării formularului prevăzut la art. 1 lit. a) completează la plecarea din România formularul prevăzut la art. 1 lit. b).
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 81 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (2)
    (2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat și reținut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: OPANAF nr. 1048 din 31 mai 2024 privind procedura de eliberare a unor adeverințe persoanelor fiziceNormă · anexa nr. 4 pct. 1–6Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 4 pct. 1–6
    Anexa nr. 4 PROCEDURĂ de eliberare a unor adeverinţe de către organul fiscal central, în cazul persoanelor fizice 1. Formularul 232 „Adeverinţă de venit“ reprezintă documentul prin care se atestă veniturile realizate de persoanele fizice în cursul unui an fiscal, existente în evidenţa fiscală, constituită pe baza declaraţiilor depuse de acestea şi/sau de terţi (plătitori de venituri, intermediari etc.), care au obligaţii declarative, potrivit legii, precum şi pe baza deciziilor de impunere emise de organul fiscal central.Se au în vedere tipurile de venituri din categoriile prevăzute la art. 61 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte venituri, realizate de persoanele fizice, pentru care legea stabileşte obligaţia declarării acestora. 2. Formularul 233 „Adeverinţă“ reprezintă documentul prin care se atestă faptul că persoana fizică nu figurează înregistrată în evidenţa fiscală. 3. Formularele menţionate la pct. 1 şi 2 se eliberează de organul fiscal central competent, potrivit legii, la solicitarea persoanelor fizice, pe baza formularului 231 „Cerere pentru eliberarea unei adeverinţe“, astfel: a)în cazul persoanelor fizice care figurează în Registrul contribuabililor, organul fiscal central competent eliberează formularul 232 „Adeverinţă de venit“; b)în cazul celorlalte persoane fizice, organul fiscal central competent eliberează formularul 233 „Adeverinţă“. 4. Prin organ fiscal central competent se înţelege, după caz: a)organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b)organul fiscal central în a cărui rază teritorială se află sursa venitului, în cazul contribuabililor persoane fizice, fără domiciliul fiscal în România; c)organul fiscal central în a cărui rază teritorială este situată reşedinţa, în cazul persoanelor fizice care nu au domiciliul fiscal şi nu au realizat venituri în România; d)oricare organ fiscal central, în cazul persoanelor fizice care nu au reşedinţă, nu au domiciliul fiscal şi nu au realizat venituri în România. 5. Adeverinţa de venit se completează cu date privind veniturile realizate, în cursul unui an fiscal, existente în evidenţa fiscală la data solicitării. În situaţia în care, la data solicitării, în evidenţa fiscală nu există informaţii privind venitul realizat pentru perioada solicitată, adeverinţa de venit se completează cu date privind venitul estimat. Tabelul din formularul 232 „Adeverinţă de venit“ se completează după cum urmează: – col. 1 „Documentul care atestă venitul“ - se înscriu denumirea, numărul şi data documentului din care rezultă venitul realizat/estimat; – col. 2 „Categoria de venit“ - se înscrie natura venitului realizat/estimat (de exemplu: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală etc.); – col. 3 „Tip venit (realizat/estimat)“ - se înscrie sintagma „venit realizat“ sau „venit estimat“, după caz, pe rândul corespunzător categoriei de venit; – col. 4 „Venit brut“ - se înscrie suma reprezentând venitul brut corespunzător categoriei de venit realizat. În situaţia în care nu există date referitoare la venitul brut, coloana nu se completează; – col. 5 „Venit impozabil“ - se va înscrie în funcţie de categoria de venit şi de datele existente în evidenţa fiscală, venitul net sau venitul bază de calcul, după caz; – col. 6 „Impozit“ - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venit datorat, stabilit de contribuabil, de organul fiscal sau de terţi (plătitorii de venit, intermediari etc.), potrivit legii, corespunzător venitului impozabil. 6. Formularele „Adeverinţă de venit“ şi „Adeverinţă“ se semnează de către conducătorul unităţii fiscale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · art. 1 lit. k)–l) · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. k)–l)
    k) Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente (anexa nr. 11); l) Certificat privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente (anexa nr. 12);
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · anexa nr. 11, Precizări lit. A)–C) · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 11, Precizări lit. A)–C)
    A) Datele din cuprinsul cererii se completează de către persoana fizică nerezidentă, personal sau prin reprezentant/împuternicit, caz în care se anexează şi actul de împuternicire în original ori în copie legalizată, sau de către plătitorul de venit, în numele persoanei fizice nerezidente. The data contained in the application shall be filled in by the non-resident individual, or by the payer of income, on behalf of the non-resident individual. B) Explicaţii privind completarea cererii: How to fill in the application (1) Se înscriu numele şi prenumele persoanei fizice nerezidente care solicită sau pentru care se solicită certificatul. The name and first name of the non-resident individual who is applying for or for whom the certificate is requested shall be filled in. (2) Se înscrie denumirea statului în care este rezidentă persoana fizică care solicită sau pentru care se solicită certificatul. The name of the state where the individual who is applying for or for whom the certificate is requested is resident shall be filled in. (3) Se înscriu denumirea localităţii şi adresa completă unde îşi are domiciliul persoana fizică nerezidentă care solicită sau pentru care se solicită certificatul. The name of the place and the full address where the individual who is applying for or for whom the certificate is requested has his/her domicile shall be filled in. (4) Se înscrie codul de identificare fiscală al persoanei fizice nerezidente care a obţinut venitul din România, atribuit de organul fiscal din România. The Fiscal identification code of the non-resident individual which obtained income from Romania, issued by Romanian tax authorities shall be filled in. (5) Se înscrie denumirea plătitorului de venit rezident român care a plătit venitul persoanei fizice nerezidente. The name of the Romanian resident that has paid the income to the non-resident individual shall be filled in. (6) Se înscrie denumirea nerezidentului care a plătit venitul persoanei fizice nerezidente (în cazul în care veniturile din salarii au fost plătite din străinătate persoanei fizice nerezidente sau când plata se efectuează de către un sediu permanent din România). The name of the non-resident that has paid the income to the non-resident individual (for salaries paid from abroad to the non-resident individual or when the payment is made by a permanent establishment in Romania) shall be filled in. (7) Se înscriu denumirea localităţii şi adresa completă unde îşi are sediul rezidentul român/nerezidentul (în cazul în care veniturile din salarii au fost plătite din străinătate persoanei fizice nerezidente sau când plata se efectuează de către un sediu permanent din România) care a plătit venitul persoanei fizice nerezidente. The name of the place and the full address where the Romanian resident/non-resident (for salaries paid from abroad to the non-resident individual or when the payment is made by a permanent establishment in Romania) that has paid the income to the non-resident individual has its headquarters. (8) Se înscrie codul de identificare fiscală al plătitorului de venit rezident român/nerezident (sediul permanent din România) care a plătit venitul persoanei fizice nerezidente, atribuit de organul fiscal din România. În cazul în care veniturile din salarii au fost plătite din străinătate persoanei fizice nerezidente se înscrie codul de identificare fiscală al plătitorului de venit nerezident atribuit de autoritatea fiscală străină. The Fiscal identification code of the Romanian resident/non-resident (permanent establishment in Romania) that has paid the income to the non-resident individual, attributed by the tax authorities of Romania, shall be filled in. For salaries paid from abroad to the non-resident individual, the fiscal identification code of the non-resident that has paid the income to the non-resident individual, attributed by the foreign tax authorities, shall be filled in. (9) Cererea se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă contribuabilul este înregistrat sau la organul fiscal unde este înregistrat plătitorul de venit în cazul impozitelor reţinute prin stopaj la sursă, respectiv la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află situat sediul permanent, după caz. The application shall be submitted to the tax authority where the taxpayer is registered or to the tax authority where the payer of the income is registered for taxes withheld at source or to the tax authority where the permanent establishment is registered, as the case may be. (10) Se bifează căsuţa corespunzătoare referitoare la impozitarea veniturilor persoanelor fizice nerezidente. Tick the box that corresponds to the taxation of the income derived by non-resident individuals. (11) Se va înscrie natura venitului obţinut din România de persoanele fizice nerezidente. The type of income derived from Romania by non-resident individuals shall be filled in. Pentru a se elibera "Certificatul privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente" se anexează la prezenta cerere copii ale documentelor prin care se face dovada realizării venitului şi a plăţii impozitului datorat de persoana fizică nerezidentă, solicitate de organele fiscale (de exemplu: facturi, contracte, dispoziţii de plată valutare externe, ordine de plată a impozitelor, state de plată şi alte documente care pot fi utile organului fiscal pentru atestarea impozitului plătit în România de persoanele fizice nerezidente), iar în situaţia în care s-au aplicat prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri se va anexa şi copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală al persoanei fizice străine, însoţită de o traducere autorizată în limba română. In order to issue the "Certificate attesting the tax paid in Romania by non-resident individuals", copies of the documents proving the income derived and the payment of the tax owed by the non-resident individual requested by the tax authorities shall be submitted to this application (for instance: invoices, contracts, foreign currency payment orders, tax payment orders and other documents that may be useful to the tax authority for attesting the tax paid in Romania by non-resident individuals). If the provisions of a Convention for the avoidance of double taxation are to be applied, a legalized copy of the tax residence certificate of the non-resident individual and an authorised Romanian translation shall be submitted. (12) Documentele ataşate: Documents attached: Nume fişier - trebuie să fie un nume valid pentru sistemele de operare Unix şi Windows - nu trebuie să conţină "o cale". File name - shall be a valid name for Unix and Windows operating systems - shall not contain a "link". Tip fişier - se vor ataşa fişiere în următoarele formate: "PDF", "JPEG" sau "TIFF". File type - shall be attached files in the following formats: "PDF", "JPEG" or "TIFF". Un fişier poate conţine copii de pe mai multe facturi/documente utile organului fiscal pentru atestarea impozitului plătit în România de persoana nerezidentă, conform punctului (11) din prezentele precizări. A file may contain multiple copies of invoices/documents relevant for tax authority for certifying the tax paid in Romania by non-resident individuals as defined in point (11) of this regulation. Nr. anexe - se înscrie numărul anexelor care însoţesc cererea. No. annexes - Enter the number of annexes accompanying the application. Nr. facturi - se înscrie numărul facturilor care însoţesc cererea. No. invoices - Enter the number of invoices accompanying the application. Nr. documente - se înscrie numărul documentelor care însoţesc cererea. No. documents - Enter the number of documents accompanying the application. Cererea pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente, însoţită de ataşament, se transmite organului fiscal electronic, prin poştă sau se depun la registratura organului fiscal. Mărimea ataşamentului după arhivare nu poate depăşi 10 MB. În situaţia în care se depăşeşte această mărime, toate documentele se transmit organului fiscal prin poştă sau se depun la registratura acestui organ. The application for the issuance of the certificate attesting the tax paid in Romania by non-resident individuals accompanied by the attachment is sent to the tax authority electronically, by post or may be submitted at the tax authority registry. The attachment after archiving can not exceed 10 MB. If the attachment size exceeds 10 MB, all documents shall be sent by post or submitted at the tax authority registry. C) Pentru persoanele fizice nerezidente care solicită eliberarea unui certificat pentru veniturile care sunt scutite de impozit conform legislaţiei fiscale române sau a convenţiilor/ acordurilor de evitare a dublei impuneri, în coloana 3 "Cota de impozit" se înscrie "0%". For the non-resident individuals that request the issuance of a certificate for income exempted from tax according to the Romanian legislation or the Conventions/Agreements for the avoidance of double taxation, "0%" shall be filled in in column 3 "Tax rate".
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · anexa nr. 12, Precizări lit. B) pct. (10) · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 12, Precizări lit. B) pct. (10)
    (10) Organul fiscal va înscrie natura venitului obţinut din România de persoanele fizice nerezidente. Tax authority shall fill in the type of income derived from Romania by non-resident individuals. Sumele ce se înscriu în acest certificat au la bază datele din documentele aflate în posesia plătitorului de venit rezident român/nerezident sau oricărei altei entităţi înregistrate în România, potrivit legii, plătitoare de venituri, respectiv cele puse la dispoziţie de persoana fizică nerezidentă care obţine venituri din salarii, prin care face dovada realizării veniturilor şi a plăţii impozitelor datorate de aceasta potrivit convenţiei/acordului de evitare a dublei impuneri sau a Codului fiscal, date solicitate de organele fiscale şi aflate în evidenţa fiscală a acestor autorităţi. The amounts contained in this certificate are based on the data shown in the documents presented by the Romanian resident/non-resident that has paid the income or by any other entity registered in Romania according to the law that has paid the income, including those presented by the non-resident individual deriving salaries, attesting that the income was derived from Romania and that the taxes owed by him/her were paid according to the Convention/Agreement for the avoidance of double taxation or the Fiscal Code, data that was requested by the tax authorities and included in the fiscal records of these authorities. Sumele se stabilesc pe baza declaraţiei anuale de impunere depuse potrivit Codului fiscal şi a documentelor care atestă plata impozitului la bugetul statului român. The amounts are determined based on the annual tax return submitted according to the Fiscal Code and on the documents attesting the payment of the tax to the Romanian state budget.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 232Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 232
    ART. 232 - Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenți (1) Orice nerezident poate depune o cerere la organul fiscal competent, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat. Norme metodologice (2) Organul fiscal competent are obligația de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți. (3) Forma cererii și a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum și condițiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme. ACTE NORMATIVE Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 583/2016 din 26 aprilie 2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. CAPITOLUL II - Asocieri/Entități care desfășoară activitate/obține venituri în/din România
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția ANAFNormă · Titlul VI, pct. 23Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul VI, pct. 23
    23. În aplicarea art. 232 din Codul fiscal: (1) Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezidenți se depune la organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe. (2) Certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenți se eliberează de către organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite și taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de plătitorul de venit în numele acestuia. (3) Forma cererii și a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum și instrucțiunile de completare și eliberare se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 153Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 153
    ART. 153 Evidența creanțelor fiscale (1) în scopul exercitării activității de colectare a creanțelor fiscale, organul fiscal organizează, pentru fiecare contribuabil/plătitor, evidența creanțelor fiscale și modul de stingere a acestora. Evidența se organizează pe baza titlurilor de creanță fiscală și a actelor referitoare la stingerea creanțelor fiscale. (2) Contribuabilul/Plătitorul are acces la informațiile din evidența creanțelor fiscale, la cererea acestuia, adresată organului fiscal competent. (3) Accesul la evidența creanțelor fiscale se efectuează potrivit procedurii și condițiilor aprobate, astfel: a) prin ordin al președintelui A.N.A.F., în cazul evidenței creanțelor fiscale organizate de organul fiscal central; Ordine de aplicare ORDIN nr. 3312/2017 privind abrogarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informațiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziția contribuabililor pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în spațiul privat al contribuabilului b) prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, în cazul evidenței creanțelor fiscale organizate de organul fiscal local.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 105Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 105
    ART. 105 Corectarea declarației fiscale (1) Declarația de impunere poate fi corectată de către contribuabil/plătitor, pe perioada termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale. (2) Declarația informativă poate fi corectată de către contribuabil/plătitor indiferent de perioada la care se referă. (3) Declarațiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi corectate prin depunerea unei declarații rectificative. (4) în cazul taxei pe valoarea adăugată, corectarea erorilor din deconturile de taxă se realizează potrivit prevederilor Codului fiscal. Erorile materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată se corectează potrivit procedurii aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F. Ordine de aplicare ORDIN nr. 3604/2015 din 9 decembrie 2015 pentru aprobarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată (5) Declarația de impunere nu poate fi depusă și nu poate fi corectată după anularea rezervei verificării ulterioare. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), declarația de impunere poate fi depusă sau corectată după anularea rezervei verificării ulterioare în următoarele situații: a) în situația în care corecția se datorează îndeplinirii sau neîndeplinirii unei condiții prevăzute de lege care impune corectarea bazei de impozitare și/sau a creanței fiscale aferente; b) în situația în care prin hotărâri judecătorești definitive s-au stabilit în sarcina plătitorului obligații de plată reprezentând venituri sau diferențe de venituri către beneficiarii acestora ori plata unor sume sau acceptarea unor cheltuieli care generează modificarea bazei de impozitare și a obligațiilor fiscale aferente unor perioade pentru care s-a anulat rezerva verificării ulterioare. (7) în situațiile prevăzute la alin. (6), contribuabilul/plătitorul trebuie să menționeze în declarația de impunere depusă sau rectificată temeiul legal pentru depunerea ori corectarea bazei de impozitare și/sau a creanței fiscale aferente. (8) în situația în care în timpul inspecției fiscale contribuabilul/plătitorul depune sau corectează declarația de impunere aferentă perioadelor și creanțelor fiscale ce fac obiectul inspecției fiscale, aceasta nu va fi luată în considerare de organul fiscal. Ordine de aplicare ORDIN nr. 587/2016 din 1 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă CAPITOLUL IV Stabilirea bazei de impozitare prin estimare
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 168Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 168
    ART. 168 Restituiri de sume (1) Se restituie, la cerere, contribuabilului/plătitorului orice sumă plătită sau încasată fără a fi datorată. (2) în situația în care s-a făcut o plată fără a fi datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. (3) Prevederile prezentului articol se aplică și pentru sumele de restituit ca urmare a aplicării, potrivit legii, a scutirii indirecte sau a altor asemenea scutiri. (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se restituie din oficiu următoarele sume: a) cele de restituit, reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere; b) cele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării. (5) Diferențele de impozit pe venit și/sau contribuții sociale de restituit mai mici de 10 lei rămân în evidența fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând să se restituie atunci când suma cumulată a acestora depășește limita menționată. (6) Prin excepție de la alin. (5), diferențele mai mici de 10 lei se restituie în numerar numai la solicitarea contribuabilului/plătitorului. (7) în cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referință al pieței valutare pentru euro, comunicat de Banca Națională a României, de la data rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea. (8) în cazul în care contribuabilul/plătitorul înregistrează obligații restante, restituirea/rambursarea se efectuează numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod. (9) în cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligațiile restante ale contribuabilului/plătitorului, se efectuează compensarea până la concurența sumei de rambursat sau de restituit. (10) în cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații restante ale contribuabilului/plătitorului, compensarea se efectuează până la concurența obligațiilor restante, diferența rezultată restituindu-se contribuabilului/plătitorului. (11) în cazul în care după decesul persoanei fizice sau încetarea persoanei juridice se stabilesc sume de restituit sau de rambursat prin hotărâri judecătorești definitive, aceste sume se restituie sau se rambursează numai dacă există succesori ori alți titulari care au dobândit drepturile de rambursare sau de restituire în condițiile legii. (12) În cazul în care din eroare instituțiile de credit virează organului fiscal sume reprezentând credite nerambursabile sau finanțări primite de la instituții sau organizații naționale ori internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte, precum și sumele prevăzute la art. 729 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin excepție de la prevederile alin. (8), sumele respective se restituie la cererea instituției de credit sau a contribuabilului/plătitorului, chiar dacă acesta înregistrează obligații restante. Ordine de aplicare ORDIN nr. 682/1154/2016 din 7 aprilie 2016 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 și 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum și a sumelor stabilite de instanțele de judecată prin hotărâri definitive și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare. ORDIN nr. 1.488/3.198/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule ORDIN nr. 187/2018 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 170Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 170
    ART. 170 Prevederi speciale privind restituirea impozitului pe venit reținut la sursă (1) în situația în care plătitorul a reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, restituirea acestuia se efectuează de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea prevăzut la art. 219. (2) Sumele restituite de către plătitor se regularizează de către acesta cu obligațiile fiscale de același tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea prin depunerea unei declarații de regularizare/cerere de restituire. Declarația de regularizare/cererea de restituire poate fi depusă și ulterior, în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea. Pentru diferențele de restituit sunt aplicabile prevederile art. 167 sau 168 , după caz. (3) în cazul contribuabililor nerezidenți care depun certificatul de rezidență fiscală ulterior reținerii la sursă a impozitului de către plătitorul de venit, restituirea și regularizarea, potrivit prezentului articol, se efectuează chiar dacă pentru perioada fiscală în care creanța fiscală restituită a fost datorată s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, ca urmare a efectuării inspecției fiscale. (4) Pentru impozitul pe venit care se regularizează potrivit prezentului articol, plătitorul nu depune declarație rectificativă. Ordine de aplicare ORDIN nr. 2779/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 110 "Declarație de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reținut la sursă" (5) în situația în care plătitorul nu mai există sau acesta se află în procedura insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, restituirea impozitului pe venit reținut la sursă în cuantum mai mare decât cel legal datorat se efectuează de către organul fiscal central competent, în baza cererii de restituire depuse de contribuabil. Prin organ fiscal central competent se înțelege organul fiscal central competent pentru administrarea creanțelor fiscale ale contribuabilului solicitant. (6) Plătitorul are obligația de a corecta, dacă este cazul, declarațiile informative corespunzătoare regularizării efectuate. (7) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. Ordine de aplicare ORDIN nr. 2779/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 110 "Declarație de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reținut la sursă" ORDIN Nr. 1760/2018 din 9 iulie 2018 privind Procedura de restituire a impozitului pe venit retinut la sursa de catre platitorul de venit in cuantum mai mare decat cel legal datorat 1 >
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 268–270Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 268–270
    ART. 268 Posibilitatea de contestare (1) împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit prezentului titlu. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. (2) Este îndreptățit la contestație numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. În lipsa unui act administrativ fiscal, devin incidente prevederile art. 8 alin. (1) teza a doua și art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (3) Baza de impozitare și creanța fiscală stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună. (4) Pot fi contestate în condițiile alin. (3) și deciziile de nemodificare a bazei de impozitare prin care nu sunt stabilite creanțe fiscale. (5) în cazul deciziilor referitoare la baza de impozitare, reglementate potrivit art. 99 alin. (1), contestația se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului. (6) Bazele de impozitare constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impozitare pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii. ART. 269 Forma și conținutul contestației (1) Contestația se formulează în scris și va cuprinde: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestației; c) motivele de fapt și de drept; d) dovezile pe care se întemeiază; e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia. Dovada calității de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii. (2) Obiectul contestației îl constituie sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, precum și sumele și măsurile nestabilite de către organul fiscal, dar pentru care există această obligație potrivit legii. (3) în contestațiile care au ca obiect sume se specifică cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe categorii de creanțe fiscale, precum și accesorii ale acestora. în situația în care se constată nerespectarea acestei obligații, organul fiscal de soluționare competent solicită contestatorului, în scris, ca acesta să precizeze, în termen de 5 zile de la comunicarea solicitării, cuantumul sumei contestate, individualizată. în cazul în care contestatorul nu comunică suma, se consideră contestat întregul act administrativ fiscal atacat. (4) Contestația se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat și nu este supusă taxelor extrajudiciare de timbru. ART. 270 Termenul de depunere a contestației (1) Contestația se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. (2) în cazul în care contestația nu este depusă la organul fiscal emitent, aceasta se înaintează, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. (3) Organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat întocmește dosarul contestației, precum și referatul cu propuneri de soluționare și le înaintează, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii, organului de soluționare competent. (4) Dacă actul administrativ fiscal nu conține elementele prevăzute la art. 46 alin. (2) lit. i), contestația poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 278Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 278
    ART. 278 Suspendarea executării actului administrativ fiscal (1) Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. (2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune, după cum urmează: a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei e) 1.000 lei, dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani. (3) În cazul suspendării executării actului administrativ fiscal, dispusă de instanțele de judecată în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate până la încetarea acesteia și obligațiile fiscale nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală. Aceste efecte privesc atât obligațiile fiscale principale individualizate în actul administrativ suspendat la executare, cât și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, chiar dacă aceste obligații fiscale accesorii sunt individualizate în acte administrative fiscale care nu sunt suspendate la executare. (4)  Prin excepție de la prevederile art. 173 și ale art. 181, în cazul în care instanța judecătorească de contencios administrativ admite cererea contribuabilului/plătitorului de suspendare a executării actului administrativ fiscal, potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se datorează penalități de întârziere sau penalități de nedeclarare pe perioada suspendării. În cazul creanțelor administrate de organul fiscal local, pe perioada suspendării se datorează majorări de întârziere de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, reprezentând echivalentul prejudiciului. (5) Suspendarea executării actului administrativ fiscal dispusă potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației. (6) În cazul în care s-a formulat o cerere de suspendare a actului administrativ fiscal în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar cauțiunea prevăzută la alin. (2) este deja consemnată la dispoziția instanței, nu este necesară consemnarea unei noi cauțiuni în situația în care se solicită suspendarea actului administrativ fiscal în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca, la data pronunțării asupra cererii de suspendare în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cauțiunea să fie consemnată efectiv la dispoziția instanței. CAPITOLUL IV Soluții asupra contestației
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 282Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 282
    ART. 282 Procedura amiabilă (1) Prevederile prezentului articol se completează cu prevederile Convenției 90/436/CEE privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate, ale Codului de conduită revizuit pentru punerea în aplicare efectivă a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2009/C322/01), precum și ale convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state. (2) În România, autoritatea competentă în realizarea procedurii amiabile este A.N.A.F. (3) În sensul prezentului articol, expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) chestiune litigioasă - faptul care generează litigii în urma interpretării și aplicării convențiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri la care România este parte; b) persoană afectată - orice persoană fizică sau juridică cu rezidența fiscală în România sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri și a cărei impozitare este afectată direct de o chestiune litigioasă. (4) În baza prevederilor convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat, când o persoană afectată consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile acelei convenții sau acord, indiferent de căile de atac interne, acea persoană își poate prezenta cazul privind o chestiune litigioasă autorității competente a oricăruia dintre statele contractante, dacă convenția sau acordul respectiv prevede această posibilitate. (5) În cazul în care prevederile convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante, persoana afectată rezidentă în România poate solicita A.N.A.F., indiferent de căile de atac interne, inițierea procedurii amiabile atunci când consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile convenției sau acordului. (6) În cazul în care prevederile convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante și A.N.A.F. consideră că solicitarea persoanei afectate nu poate fi admisă întrucât aceasta nu conține informațiile și documentele necesare sau nu a fost prezentată în termen, A.N.A.F. notifică autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenție sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri asupra acestui fapt sau implementează un proces de consultare bilaterală care permite autorității competente a celuilalt stat să își prezinte opiniile cu privire la obiectul procedurii amiabile. Admisibilitatea solicitării din perspectiva informațiilor și documentelor necesare se analizează prin parcurgerea procedurii prevăzute la art. 2833 alin. (6) - (9). (7) Cazul privind chestiunea litigioasă trebuie prezentat de persoana afectată în termen de trei ani sau în termenul prevăzut în convenția sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri, calculat de la data comunicării actului administrativ fiscal sau orice altă notificare din care rezultă o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile convenției sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat. (8) Dacă convenția sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu alt stat prevede o perioadă de prezentare a cazului mai scurtă decât perioada de trei ani prevăzută la alin. (7), această perioadă se extinde la trei ani. (9) Cu scopul de a evita/elimina dubla impunere ce contravine convenției sau acordului, A.N.A.F. întreprinde demersuri cu autoritatea competentă din celălalt stat dacă A.N.A.F. nu poate soluționa cazul unilateral. (10) A.N.A.F., în realizarea procedurii amiabile, participă la negocieri cu cealaltă autoritate competentă în vederea evitării/eliminării dublei impuneri ce contravine convenției sau acordului. În realizarea activității de negociere, echipa competentă în soluționarea procedurii amiabile propune conducerii instituției un mandat privind opțiunile de negociere ce pot fi acceptate de România în procesul de negociere cu cealaltă autoritate competentă. Mandatul de negociere poate fi revizuit sau actualizat după parcursul derulării reuniunilor bilaterale în cadrul cărora, împreună cu cealaltă autoritate competentă, se analizează în detaliu aspectele de fond ale speței, ținând cont de faptele și circumstanțele relevante ale cazului. (11) În cazul procedurilor amiabile în domeniul prețurilor de transfer, mandatul privind opțiunile de negociere se elaborează prin considerarea tuturor metodelor de stabilire a prețurilor de transfer menționate la art. 11 alin. (4) lit. a) - f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu prevederile Liniilor directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare. Orice modificare legată de alegerea metodei de stabilire a prețurilor de transfer sau de modalitatea de aplicare a acesteia, comparativ cu situația care a stat la baza ajustării profiturilor persoanei afectate, se fundamentează în elaborarea mandatului de negociere sau la închiderea cazului procedurii amiabile. (12) Rezultatul legitim al procesului de negociere și orice ajustare sau estimare a rezultatului fiscal a persoanei afectate rezultată în urma procesului de negociere și în conformitate cu mandatul privind opțiunile de negociere este considerată valoare de piață pentru cazul care face obiectul mandatului în sensul dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Mandatul privind opțiunile de negociere se aprobă de către președintele A.N.A.F. (13) În cazul în care A.N.A.F. a ajuns la un acord cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant privind modul de soluționare a cazului prezentat, după ce obține acordul persoanei afectate, A.N.A.F. emite decizia de soluționare prin ordin al președintelui A.N.A.F. pe care o transmite de îndată acesteia. Prin decizia de soluționare, inclusiv prin decizia de soluționare emisă în conformitate cu prevederile art. 2835, se pot modifica sau anula actele administrative ce au stat la baza declanșării procedurii amiabile. (14) În cazul în care nu există în derulare o cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanșării procedurii amiabile, A.N.A.F. aprobă, prin ordin al președintelui A.N.A.F., decizia de soluționare a procedurii amiabile, cu condiția ca persoana afectată să renunțe la dreptul de a promova oricare altă cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanșării procedurii amiabile. (15) În cazul în care sunt în derulare alte căi de atac referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanșării procedurii amiabile, decizia de soluționare a procedurii amiabile, aprobată prin ordin al președintelui A.N.A.F., devine astfel obligatorie și executorie numai după ce persoana afectată prezintă A.N.A.F. dovezi că au fost luate măsuri în vederea încheierii acestora în ceea ce privește rezultatul negocierii. Astfel de dovezi trebuie prezentate în termen de cel mult 60 de zile de la data la care decizia respectivă a fost comunicată persoanei afectate. (16) Implementarea rezultatului negocierii se realizează prin ordin al președintelui A.N.A.F independent de orice prevedere națională legată de prescripție sau de constatările organului fiscal care decurg din alte acte administrative fiscale ce au stat la baza chestiunii litigioase. (17) În cazul în care A.N.A.F. și autoritatea competentă a celuilalt stat contractant nu au ajuns la un acord privind modul de soluționare a cazului prezentat, A.N.A.F. notifică persoana afectată în legătură cu acest lucru, indicând motivele de fapt și de drept pentru care nu s-a ajuns la un acord. (18) Dacă nu se poate ajunge la un acord privind modul de soluționare a cazului prezentat în termenul prevăzut, în cazul Convenției 90/436/CEE și al Directivei (UE) 2017/1.852 a Consiliului din 10 octombrie 2017 privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, la solicitarea persoanei afectate, A.N.A.F. este obligată să dea curs procedurilor de arbitraj, sub rezerva acordului celuilalt stat. (19) A.N.A.F. derulează procedura de arbitraj în condițiile art. 2836 și implementează rezultatul procedurii de arbitraj prin decizie de soluționare, în condițiile art. 28315, fără a fi necesar acordul persoanei afectate. (20) Atunci când o convenție sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu prevede ajustarea corespunzătoare a bazei de impunere în situația în care în acel stat s-a făcut o ajustare a profiturilor unei întreprinderi, autoritatea competentă din România se va strădui să rezolve cazurile în care s-a făcut o astfel de ajustare în celălalt stat pe calea procedurii amiabile. (21) A.N.A.F. realizează procedura amiabilă și în cazul în care autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenție sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri îi solicită acest lucru. (22) În situația în care o hotărâre definitivă privind cazul care face obiectul procedurii amiabile a fost pronunțată de instanța competentă din România, înainte ca A.N.A.F. și autoritatea competentă a celuilalt stat să fi ajuns la un acord asupra cazului, A.N.A.F. notifică celeilalte autorități competente hotărârea definitivă a instanței, procedura fiind încheiată la data notificării. (23) Modalitatea de derulare a procedurii amiabile se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. (24) Prevederile alin. (4) și (6) se aplică solicitărilor introduse începând cu data de la care sunt aplicabile prevederile Convenției multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, deschisă spre semnare și semnată de România la Paris la 7 iunie 2017, ratificată prin Legea nr. 5/2022, sau ulterior acelei date pentru convențiile sau acordurile de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, care prevăd posibilitatea ca o persoană afectată să își poată prezenta cazul autorității competente a oricăruia dintre statele contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    ART. 75 Calcularea termenelor Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 336 alin. (3^1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 336 alin. (3^1)
    (3 1 ) n edepunerea în termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România, respectiv a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România, de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 100 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: ANAF — Z03: Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidență fiscală pentru persoane fizice rezidente în RomâniaFormular oficial · Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentațieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentație
     ANAF Ascultă Z01 Z03 Z05 Z07 Z09 Z11 Z13 Denumire formular Programe asistenţă Instrucţiuni/ Documentaţie PDF JAVA Z03 – Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane fizice rezidente în România, conform Ordinul 583/2016 Application for the issuance of the certificate of tax residence for individuals resident in Romania - publicat în data de 26.04.2021 Z03 - soft A actualizat în data de 27.02.2023 Z03 - Anexa validări actualizat în data de 27.02.2023
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 3.
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: ANAF — Z11: Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidenteFormular oficial · Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentațieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentație
     ANAF Ascultă Z01 Z03 Z05 Z07 Z09 Z11 Z13 Denumire formular Programe asistenţă Instrucţiuni/ Documentaţie PDF JAVA Z11 – Cerere pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente, conform Ordinul 583/2016 Application for the issuance of the certificate attesting the tax paid in Romania by nonresident individuals - publicat în data de 26.04.2021 Z11 - soft A actualizat în data de 09.04.2025 Z11 - Anexa validări actualizat în data de 09.04.2025
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: ANAF — Z015: Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în RomâniaFormular oficial · Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentațieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentație
     Z015 Ascultă Z015 Z017 Denumire formular Programe asistenţă Instrucţiuni/ Documentaţie PDF Z015 - Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România Set of questions for determining the fiscal residence of the individual on the arrival in Romania. - publicat în data de 07.04.2020 soft A actualizat în data de 23.02.2023 Anexa validări publicat în data de 30.08.2021
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: ANAF — Z017: Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din RomâniaFormular oficial · Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentațieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Denumire formular; programe asistență; instrucțiuni/documentație
     Z017 Ascultă Z015 Z017 Denumire formular Programe asistenţă Instrucţiuni/ Documentaţie PDF Z017 - Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România Set of questions for determining the fiscal residence of the individual when leaving Romania. - publicat în data de 07.04.2020 soft A actualizat în data de 23.02.2023 Anexa validări publicat în data de 30.08.2021
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 82 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 82 alin. (1)
    (1) Contribuabililor care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, precum și persoanelor fizice române care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția ANAFNormă · Titlul IV, pct. 12 alin. (19)–(25)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV, pct. 12 alin. (19)–(25)
    (19) În aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile și nu se declară în România potrivit prevederilor Codului fiscal. (20) Veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România sunt impozabile în România dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care nu depășește perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea și veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident în România. (21) În situația în care contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal care au desfășurat activitatea dependentă în alt stat pentru o perioadă mai mică decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea își prelungesc ulterior perioada de ședere în statul respectiv peste perioada prevăzută de convenție, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului străin. După expirarea perioadei prevăzute în convenție, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România nu mai calculează, nu mai reține și nu mai virează impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal datorează în statul străin impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activității în acel stat. (22) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului străin dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care depășește perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea. În această situație, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România și care efectuează plata veniturilor din salarii către contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal nu are obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe venitul din salarii, întrucât dreptul de impunere revine statului străin în care persoana fizică își desfășoară activitatea. (23) În situația în care contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal urmează să desfășoare activitatea dependentă în alt stat într-o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea, dar detașarea acestora încetează înainte de perioada prevăzută în convenție, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului român, astfel: a) în situația în care persoana fizică își continuă relația contractuală generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a reținut și nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat față de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare lună. Impozitul astfel calculat se reține de către angajator din veniturile din salarii începând cu luna încetării detașării și până la lichidarea impozitului. Impozitul se recuperează într-o perioadă cel mult egală cu perioada în care persoana fizică a fost detașată în străinătate. Angajatorul, la solicitarea autorității fiscale, prezintă documente care atestă încetarea detașării, respectiv documentul/documente care atestă data sosirii în România a persoanei detașate; b) în situația în care persoana fizică nu mai are relații contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul și acesta din urmă nu poate efectua reținerea diferențelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizică se realizează de către organul fiscal competent pe baza declarației privind veniturile realizate din străinătate. (24) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România prin sediul său permanent stabilit în statul în care persoana fizică își desfășoară activitatea și salariul este suportat de către acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului străin indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate. (25) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătiți de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului român, indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 46 alin. (2)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 46 alin. (2)–(3)
    (2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie cuprinde următoarele elemente: a) denumirea organului fiscal emitent; b) data la care a fost emis și data de la care își produce efectele; c) datele de identificare a contribuabilului/plătitorului și, dacă este cazul, datele de identificare a persoanei împuternicite de contribuabil/plătitor; d) obiectul actului administrativ fiscal; e) motivele de fapt; f) temeiul de drept; g) numele și calitatea persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii; h) semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, precum și ștampila organului fiscal emitent; i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația; j) mențiuni privind audierea contribuabilului/plătitorului. (3) Actul administrativ fiscal emis în formă electronică cuprinde elementele prevăzute la alin. (2), cu excepția elementelor prevăzute la lit. h).
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Codul fiscalNormă · anexa nr. 11, formularul cererii · forma din 20 aprilie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 11, formularul cererii
    ANEXA 11 ANNEX No 11 Nr. şi data înregistrării la autoritatea fiscală (9) No and date of registration at the tax authority .................../............................ CERERE APPLICATION pentru eliberarea certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente for the issuance of the certificate attesting the tax paid in Romania by non- resident individuals Subsemnatul (1), ....................., rezident al (2) ................., The undersigned resident of cod numeric personal din statul străin ......................................, Personal identification number of the foreign state cu domiciliul în localitatea (3) ............................................, with the domicile located in adresa ......................................................................, address având cod de identificare fiscală (4) ......................................., tax identification code no _ _ solicit, în baza |_| art. 232 din Codul fiscal/|_| Convenţiei de evitare a dublei impuneri, încheiată între România şi .................................................................., I hereby request, based on article 232 of the Fiscal Code/on the Convention for the avoidance of double taxation between Romania and eliberarea certificatului prin care să se ateste impozitul plătit, aferent veniturilor realizate din România the issuance of the certificate that attests the tax paid, for the income derived from Romania în perioada .................., din anul ........., de la: .................., during in the year from rezidentul român (5) ......................................................... the Romanian resident sau or nerezidentul (în cazul veniturilor din salarii plătite din străinătate sau când plata venitului se efectuează de un sediu permanent din România) (6) ....................................... the non-resident (for salaries paid from abroad or income payment is made by a permanent establishment in Romania) cu sediul în localitatea (7) ................................................, with the head office located in adresa ......................................................................, address şi având codul de identificare fiscală (8) ................................... and having the tax identification code no Veniturile obţinute din România (11): Income derived from Romania ______________________________________________________________________________ |Nr. | Natura | Venitul | Cota de | Impozitul plătit | Venitul obţinut | |crt.| venitului | impozabil | impozit | în România | din România | | | obţinut din | (lei şi | (%) | (lei şi valută) | (lei şi valută) | | | România | valută) | | | | | | Type of | Taxable | Tax rate| Tax paid in | Income derived | | | income | income | (%) | Romania | from Romania | | | derived from| (Romanian | | (Romanian and | (Romanian and | | | Romania | and | | foreign currency)| foreign currency)| | | | foreign | | | | | | | currency) | | | | |____|_____________|___________|_________|__________________|__________________| | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 = 2 - 4 | |____|_____________|___________|_________|__________________|__________________| | | | | | | | |____|_____________|___________|_________|__________________|__________________| Veniturile au fost impozitate conform: The income has been subject to taxation according to _ _ |_| Convenţiei/Acordului sau |_| Codului fiscal (10) The Convention/Agreement or Fiscal Code Datele înscrise în prezenta cerere corespund realităţii. The data presented in this application is real. Documente ataşate (12) ______________________________________________________________________________ | Nume fişier| Tip fişier| Descriere | Nr. anexe | Nr. facturi |Nr. documente| | File name | File type | Description| No. annexes| No. invoices|No. documents| |____________|___________|____________|____________|_____________|_____________| | | | | | | | |____________|___________|____________|____________|_____________|_____________| _ |_| Reprezentantul/Împuternicitul persoanei fizice nerezidente The representative/commissioner of the non-resident individual Denumire/Nume şi prenume: ................................................ Name/Name and first name Domiciliu fiscal: ........................................................ Fiscal domicile Cod de identificare fiscală: ............................................. Tax identification code _ |_| Solicit eliberarea unui duplicat al Certificatului privind atestarea impozitului plătit în România de persoane fizice nerezidente, I hereby request the issuance of a duplicate of the certificate attesting the tax paid in Romania by non-resident individuals care a fost emis cu nr. ................, de organul fiscal ................., issued with no by the tax authority la data de .................... . on Numele şi prenumele ............... Name and first name (solicitant) (applicant) Semnătura: ........................ Signature Data: .................. Date
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 3 alin. (1)-(4) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)-(4) · limba originalului: en
    Article 3 Matters covered 1. This Regulation shall apply to all legislation concerning the following branches of social security: (a) sickness benefits; (b) maternity and equivalent paternity benefits; (c) invalidity benefits; (d) old-age benefits; (e) survivors' benefits; (f) benefits in respect of accidents at work and occupational diseases; (g) death grants; (h) unemployment benefits; (i) pre-retirement benefits; (j) family benefits. 2. Unless otherwise provided for in Annex XI, this Regulation shall apply to general and special social security schemes, whether contributory or non-contributory, and to schemes relating to the obligations of an employer or shipowner. 3. This Regulation shall also apply to the special non-contributory cash benefits covered by Article 70. 4. The provisions of Title III of this Regulation shall not, however, affect the legislative provisions of any Member State concerning a shipowner's obligations.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 19 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (2) · limba originalului: en
    At the request of the person concerned or of the employer, the competent institution of the Member State whose legislation is applicable pursuant to Title II of the basic Regulation shall provide an attestation that such legislation is applicable and shall indicate, where appropriate, until what date and under what conditions.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: FAQ Social security — Claims and formsGhid oficial · secțiunea Posting, întrebarea despre formularul A1, prima propoziție a răspunsuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea Posting, întrebarea despre formularul A1, prima propoziție a răspunsului · limba originalului: en
    The A1 form is a statement on the applicable legislation.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Posted workers — temporary work abroadGhid oficial · secțiunea Income tax, propoziția privind absența normelor UE comune de atribuire a dreptului de impozitare · forma din 29 septembrie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    secțiunea Income tax, propoziția privind absența normelor UE comune de atribuire a dreptului de impozitare · limba originalului: en
    There are no EU-wide rules that set out which country can tax your income during a posting.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuțiiC04 · 12 MIN · GHIDDocumentul A1 și munca în mai multe stateC17 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C17-012 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/rezidenta-fiscala-si-dovezile-pentru-impozitarea-salariului-din-strainatate/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision