Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuții

Dacă muncești în România pentru un angajator străin, verifică separat impozitul pe salariu, statul competent pentru contribuțiile sociale și persoana care declară obligațiile. Pentru munca prestată în România, plata dintr-un cont străin nu transformă salariul în venit din sursă străină. În situațiile cu contribuții datorate în România, fără acord salariatul declară de regulă impozitul prin declarația 224 (D224), iar angajatorul declară contribuțiile prin declarația 112 (D112); cu acord, salariatul declară în D112 și contribuțiile, și impozitul datorat, fără încă o D224. Convenția fiscală și eventualele excepții trebuie verificate înainte de stabilirea sumelor. [1] [4] [11] [16] [24]

ACTUALIZAT: 19 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 12 minute
CATEGORIE: Salarii și fiscalitate

Cuprins · 12 secțiuni

01Cui se adresează
02De unde pornesc: locul muncii și două verificări distincte
03D224 sau D112: cine declară, în funcție de situație
04Cum se pune în aplicare acordul cu angajatorul
05Cum pregătesc declarația 224 și calculul impozitului
06Contribuțiile: cote generale și limitele unui calcul rapid
07Termenul lunar, excepțiile de calendar și corectarea erorilor
08Cum tratez impozitul reținut și în celălalt stat
09Termene și repere
10Lista ta de pași
11Întrebări frecvente
12Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Salariați care prestează fizic activitate în România pentru angajatori nerezidenți fiscal în România, cu accent pe angajatori fără sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România.
Angajatori străini și salariați care stabilesc persoana obligată la declarare/plată, după verificarea legii sociale și a convenției fiscale aplicabile.

✕ NU ACOPERĂ

Activități independente, venituri din investiții, remunerații de administrator și alte categorii care necesită clasificare fiscală proprie.
Calculul individual al obligațiilor pentru nomazi digitali care îndeplinesc strict statutul și condițiile excepțiilor legale.
Determinarea rezidenței și a dreptului de impozitare printr-o convenție bilaterală concretă neidentificată; termenele și formularele de restituire dintr-un stat străin neprecizat.
Analiza exhaustivă a detașării, pluriactivității și documentului A1, tratate în ghidul despre documentul A1 și munca în mai multe state.

De unde pornesc: locul muncii și două verificări distincte

Normele Codului fiscal consideră venituri salariale realizate din România sumele primite pentru activități desfășurate pe teritoriul României, inclusiv de la angajatori cu sediul în străinătate, indiferent unde este primită plata. Pentru salariatul care lucrează efectiv din România, țara contului bancar sau a sediului angajatorului nu decide singură tratamentul fiscal. Regula internă pentru salariul de la angajatorul nerezident este declararea și plata lunară potrivit art. 82, în măsura în care impozitul este datorat în România. O convenție internațională aplicabilă are prioritate față de o regulă contrară a Codului. [1] [2] [24]

Pentru contribuții, stabilește mai întâi legislația de securitate socială aplicabilă. În domeniul regulamentelor europene, o persoană este supusă legislației unui singur stat; regula pentru activitatea salariată este statul în care se desfășoară munca, cu excepțiile prevăzute de regulamente. Detașarea și activitatea în mai multe state pot conduce la alt rezultat. A1 atestă legislația de securitate socială aplicabilă; pentru detaliile acestor situații, vezi Documentul A1 și munca în mai multe state. [37] [38] [40] [41]

Nu deduce o scutire de impozit salarial numai din existența A1: atestarea privește securitatea socială, iar impozitul urmează regulile fiscale și convenția aplicabilă. Într-un caz cu asigurare menținută în alt stat, verifică obligația fiscală română chiar dacă nu rezultă contribuții sociale românești. Tabelul de mai jos privește situațiile în care contribuțiile relevante sunt datorate în România. [2] [24] [42]

Există și un regim distinct pentru persoanele cu statut legal de nomad digital: Codul prevede neimpozitarea anumitor venituri și excepții de la sfera contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în condițiile precise ale art. 228 lit. d), art. 136 lit. b) și art. 153 alin. (1) lit. b), inclusiv limita de cel mult 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul vizat. Simplul fapt că lucrezi la distanță nu dovedește acel statut. Cazurile care îndeplinesc aceste condiții nu se introduc automat în traseele generale de mai jos. [30]

D224 sau D112: cine declară, în funcție de situație

Tabelul pornește de la un angajator fără sediu social, sediu permanent ori reprezentanță în România și de la contribuții care, după verificarea instrumentului aplicabil, sunt datorate în România. Impozitul se declară numai în măsura în care rezultă datorat potrivit Codului și convenției fiscale. Un acord de securitate socială se verifică pentru ramurile pe care le acoperă; nu presupune că simpla lui existență rezolvă identic CAS, CASS și contribuția asiguratorie pentru muncă. [5] [6] [9] [24]

Situație	Contribuții sociale	Impozitul salarial datorat în România
Angajator aflat în sfera regulilor europene ori a unui acord de securitate socială; nu există acord cu salariatul pentru declarare și plată	Angajatorul reține/plătește contribuțiile individuale, plătește contribuțiile care îi revin și depune D112.	Salariatul depune D224 și plătește impozitul. [4] [13] [16]
Aceeași categorie de angajator; există acord pentru îndeplinirea obligațiilor de către salariat	Salariatul calculează, plătește și declară în D112 obligațiile cuprinse în mecanismul legal, pentru perioada acordului.	Salariatul include impozitul în aceeași D112; nu mai depune D224 pentru acel impozit. [5] [6] [9] [11]
Angajator dintr-un stat care nu intră sub incidența legislației europene de securitate socială și a acordurilor în domeniu	Salariatul are obligații proprii de calcul/plată și depune lunar D112 potrivit Codului și procedurii. Nu este condiționat de acordul din rândul precedent.	Impozitul datorat se include în D112, conform dispozițiilor comune ale procedurii; nu se dublează cu D224. [7] [8] [9] [11] [14]

Prin urmare, absența unui sediu românesc nu transferă automat toate obligațiile firmei către salariat. În primul rând din tabel, angajatorul are obligația înregistrării fiscale și poate acționa direct sau prin împuternicit. Acordul din al doilea rând este un mecanism distinct, care trebuie formalizat și comunicat organului fiscal. [4] [10] [13]

Cum se pune în aplicare acordul cu angajatorul

Înainte de prima declarație depusă în baza acordului, stabilește în document perioada acoperită și informațiile necesare calculului corect: datele angajatorului, activitatea sa și condițiile de muncă. Procedura cere elementele relevante pentru calculul contribuțiilor, inclusiv codul activității principale din clasificarea activităților din economia națională (CAEN) și condițiile de muncă. Este util ca părțile să prevadă și cine transmite lunar datele salariale și cum sunt puse la dispoziție sumele necesare plății. Ultimele două măsuri sunt organizatorice; ele ajută la executarea obligațiilor prevăzute de lege. [11]

Salariatul se înregistrează fiscal ori își actualizează vectorul fiscal pentru impozitul salarial și contribuții. Procedura indică formularul 020 pentru persoana cu cod numeric personal (CNP) și formularul 030 pentru persoana fără CNP; se utilizează versiunea în vigoare a formularului corespunzător situației. Angajatorul transmite informațiile despre acord și o copie tradusă în română, certificată de un traducător autorizat, ori îl împuternicește pe salariat să îndeplinească formalitatea. Dacă salariatul este împuternicit, depune copia acordului odată cu declarația de înregistrare. [10]

În D112, procedura cere datele persoanei fizice atât la identificarea plătitorului, cât și la identificarea asiguratului. Formularul actual are și caseta pentru salariatul angajatorului nerezident care a încheiat un acord privind calculul, plata și declararea impozitului și contribuțiilor. Nu bifa această casetă doar pentru că firma este străină: instrucțiunile o leagă de existența acordului. [11] [26]

Obligațiile preluate operează pentru perioada acordului. Modificarea perioadei se comunică prin documentul justificativ, respectiv actul adițional; la încetarea obligației se actualizează vectorul fiscal. În sfera Regulamentului 987/2009, înțelegerea prin care salariatul îndeplinește obligații privind plata contribuțiilor în numele angajatorului nu înlătură obligațiile de fond ale angajatorului. [11] [12] [39]

Cum pregătesc declarația 224 și calculul impozitului

Pentru traseul D224 din tabel, folosește formularul și instrucțiunile aprobate prin Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 507/2026, aplicabile veniturilor începând cu luna martie 2026. Identifică luna și anul pentru care declari, CNP-ul sau numărul de identificare fiscală (NIF), documentul care reglementează raportul de muncă și perioada activității. Adună situația de salariu și avantajele în bani ori în natură, împreună cu documentele pentru contribuții și deduceri; suma netă intrată în cont nu este, singură, baza de completare a formularului. [15] [17]

La conversia salariului în valută, normele prevăd două situații: dacă veniturile sunt plătite în cursul lunii sau la încetarea raporturilor de muncă, se folosește cursul Băncii Naționale a României în vigoare în ziua precedentă plății; în celelalte cazuri, cursul în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile. Păstrează cursul și calculul aferent fiecărei luni. [18]

Impozitul salarial se calculează cu cota de 10% asupra bazei legale, după contribuțiile sociale obligatorii deductibile potrivit Codului și instrumentelor internaționale și, la funcția de bază, după deducerile admise în condițiile legii. D224 distinge venitul brut, contribuțiile, venitul net, deducerile și baza impozabilă. Deducerea personală se justifică potrivit condițiilor de rezidență și funcție de bază din instrucțiuni; nu toate cheltuielile suportate de salariat sunt deductibile. [19] [17]

Declarația se transmite organului fiscal central competent pentru persoană: pe hârtie la registratură sau prin poștă cu confirmare de primire, ori electronic potrivit legii. Păstrează copia și dovada depunerii. Corectează erorile printr-o declarație rectificativă pentru perioada afectată. Rubrica privind totalul anual, completată potrivit instrucțiunilor în decembrie ori la încetarea raporturilor de muncă, nu transformă obligația lunară într-o declarație anuală. [16] [17]

Contribuțiile: cote generale și limitele unui calcul rapid

După stabilirea aplicării sistemului românesc, reperele generale sunt CAS de 25% pentru salariat și CASS de 10%. Codul prevede și CAS datorată de angajator pentru condiții deosebite de muncă, de 4%, respectiv pentru condiții speciale, de 8%. Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%. Aceste cote se aplică bazelor proprii fiecărei obligații; existența unui salariu plătit din străinătate nu justifică adunarea cotelor și aplicarea lor nediferențiată la suma netă primită. [20] [21] [22] [28]

Calculul concret trebuie să verifice veniturile incluse și excluse, condițiile de muncă și regulile privind baza minimă și excepțiile sale. Pentru angajatorul din afara mecanismelor de coordonare, art. 220^1 lit. b) desemnează ca persoană obligată la contribuția asiguratorie pentru muncă salariatul care îndeplinește condițiile legale de domiciliu/reședință și venit. În mecanismul cu acord, salariatul calculează și plătește contribuția potrivit art. 220^6 alin. (2). Aceste situații au temeiuri diferite și trebuie identificate înainte de completarea D112. [9] [28]

D112 se completează cu programul de asistență și se depune electronic. Plătitorul ori împuternicitul care o transmite trebuie să dețină certificatul calificat prevăzut de instrucțiuni. Forma aprobată prin Ordinul comun nr. 605/95/928/2314/2026 se aplică de la veniturile lunii iulie 2026; pentru o rectificare istorică, verifică formularul corespunzător perioadei. [25] [27]

Termenul lunar, excepțiile de calendar și corectarea erorilor

Regula pentru impozitul declarat potrivit art. 82 este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul. Pentru D112 și contribuțiile din sarcina salariatului în situațiile descrise, regula este tot lunară, până la 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Depunerea declarației și plata sunt obligații distincte: verifică ambele dovezi. Regimul trimestrial din D112 privește categoriile și condițiile legale speciale; acordul salariatului cu firma străină nu creează singur un drept de declarare trimestrială. [2] [5] [6] [7] [9] [11] [25]

Dacă ultima zi este nelucrătoare, regula generală este prelungirea până în prima zi lucrătoare următoare, prin aplicarea art. 75 din Codul de procedură fiscală și a art. 181 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Există însă regula fiscală specială pentru obligațiile cu scadență ori termen de declarare la 25 decembrie: acestea se achită/se declară până la 21 decembrie, iar dacă 21 decembrie este nelucrătoare, până în ultima zi lucrătoare anterioară. [33] [36] [34]

Dacă tratamentul inițial depindea de perioada de ședere prevăzută de convenția fiscală, iar acea perioadă este depășită, art. 82 alin. (3) cere declararea și plata pentru întreaga perioadă a activității în România, până la 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului convențional. Nu limita recalcularea numai la zilele de după depășire și nu presupune că toate convențiile folosesc aceeași perioadă de referință. [3] [24]

Erorile din D224 sau D112 se corectează prin declarația rectificativă corespunzătoare. Neachitarea obligației principale la scadență atrage, în condițiile Codului de procedură fiscală, dobânzi și penalități de întârziere. O reținere contestată în străinătate nu este, în sine, o nouă scadență pentru obligația română: identifică mai întâi obligația efectiv datorată și calendarul ei. [16] [29] [35] [2]

Cum tratez impozitul reținut și în celălalt stat

Începe prin identificarea convenției dintre România și statul relevant, a rezidenței fiscale pentru perioada în cauză și a locului în care ai prestat efectiv munca. Convenția decide dacă ambele state pot impozita și ce mecanism de eliminare a dublei impuneri se aplică. Regula de ședere la care trimite art. 82 alin. (3) trebuie verificată în convenția concretă; nu există în acest articol o scutire universală acordată oricărui salariat pentru primele 183 de zile. Pregătește o cronologie a muncii și documentele de rezidență înainte de a solicita schimbarea tratamentului salarial. [3] [24]

Creditul fiscal din art. 131 nu înseamnă deducerea automată a oricărui impozit reținut în afara României. Pentru persoana rezidentă, textul cere, între altele, convenție aplicabilă, metoda corespunzătoare prevăzută de aceasta, același venit/perioadă și impozit efectiv plătit pentru venitul din sursă străină. Creditul este plafonat la impozitul român aferent acelui venit și se determină pe țară și natură de venit. Plata se dovedește prin documentul autorității străine ori, în condițiile legale în care autoritatea nu îl emite, prin documentele alternative ale plătitorului sau prin declarație și dovada plății. [23]

Pentru munca prestată în România, salariul este calificat de normele interne ca venit din sursă română. Din această calificare și din condiția sursei străine a creditului rezultă că nu poți presupune că o reținere făcută de firma străină se scade direct din D224. Dacă, după aplicarea convenției, dreptul de impozitare revine exclusiv României, verifică la angajator și la autoritatea celuilalt stat posibilitatea corectării reținerii și procedura de restituire aplicabilă acolo. Aceasta este orientarea practică rezultată din regulile citate; existența unei rețineri nu stabilește singură că ea este conformă convenției. [1] [31] [24]

Pentru activitatea dependentă desfășurată efectiv în străinătate și plătită de un angajator nerezident, normele prevăd neimpozitarea și nedeclararea în România; această situație se verifică distinct de veniturile care intră în mecanismul scutirii convenționale de la art. 131. [32]

În situațiile în care art. 131 și convenția permit metoda scutirii, acel articol prevede și declararea venitului în România prin declarația unică. Această regulă distinctă nu înlocuiește traseul lunar D224/D112 al salariului impozabil pentru munca efectuată în România. Nu folosi o declarație unică anuală doar pentru că plata salariului vine din străinătate. [23] [2] [11]

Păstrează împreună contractul, situațiile salariale, evidența zilelor și a locului muncii, certificatul de rezidență pentru perioada relevantă, declarațiile depuse și documentele care arată impozitul calculat și plătit în fiecare stat. Pentru obținerea dovezilor românești, vezi Rezidența fiscală și dovezile pentru impozitarea salariului din străinătate. În lipsa identificării statului și a convenției concrete, nu se poate stabili în acest ghid nici dreptul definitiv de impozitare al fiecărui stat, nici formularul sau termenul unei restituiri în străinătate. [23] [24]

Termene și repere procedurale

REGULĂDeclararea și plata lunară a salariului impozabil și a contribuțiilor datorate

Interval: Până la 25 inclusiv a lunii următoare, conform obligației aplicabile. [2] [7]
De când începe: Luna pentru care s-a realizat venitul salarial, în cazul art. 82; luna pentru care se plătesc veniturile, în cazul contribuțiilor și D112. [2] [5] [6] [7] [9]
Cum se aplică: Termen calendaristic lunar; când ultima zi este nelucrătoare, se aplică prelungirea până la prima zi lucrătoare următoare, dacă nu există regulă fiscală specială. [33] [36]
Consecințe: Neachitarea obligațiilor fiscale principale la scadență atrage dobânzi și penalități de întârziere în condițiile Codului de procedură fiscală. [35]

[2][5][6][7][9][11][15][25][27][33][34][35][36]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Obligațiile cu scadență/termen la 25 decembrie se plătesc/se declară până la 21 decembrie, iar dacă acea zi este nelucrătoare, până în ultima zi lucrătoare anterioară. [34]
Declararea trimestrială este rezervată categoriilor și condițiilor legale; procedura salariaților din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 3706/2016 prevede D112 lunară. [11] [25]

REGULĂDepășirea perioadei de ședere prevăzute de convenția fiscală

Interval: Până la 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului din convenția aplicabilă. [3]
De când începe: Prelungirea șederii în România peste perioada menționată în convenția de evitare a dublei impuneri, în situația prevăzută de art. 82 alin. (3). [3]
Cum se aplică: Declararea și plata privesc întreaga perioadă de desfășurare a activității în România; perioada convențională trebuie identificată în tratatul aplicabil. [3] [24]
Consecințe: Omiterea perioadei anterioare depășirii nu respectă întinderea recalculării cerute de art. 82 alin. (3); neachitarea la scadență intră sub regulile fiscale privind accesoriile. [3] [35]

[3][24][33][34][35][36]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu se presupune că toate convențiile prevăd aceeași perioadă ori aceeași modalitate de numărare. [3] [24]
Se verifică prelungirea generală pentru zi nelucrătoare și, dacă este incidentă, devansarea specială a termenului din decembrie. [33] [36] [34]

Lista ta de pași

Identifică locul efectiv al muncii, perioada și convenția fiscală relevantă; verifică separat legea aplicabilă contribuțiilor și existența documentului A1, dacă este cazul. [1] [24] [37] [40]
Stabilește dacă angajatorul are obligații proprii sau dacă salariatul declară prin acord ori direct potrivit legii; pregătește înregistrarea fiscală și comunicarea acordului înaintea depunerii în baza lui. [4] [7] [10] [13] [14]
Pentru fiecare lună, păstrează situația brutului, avantajelor, contribuțiilor și deducerilor admise, împreună cu conversia valutară justificată. [17] [18] [19]
Verifică formularul aplicabil perioadei, depune declarația și efectuează plata până la termenul corect, inclusiv regula specială de decembrie; păstrează ambele dovezi. [2] [15] [16] [25] [27] [34]
Dacă există impozit reținut în alt stat, documentează venitul și plata, verifică metoda convențională și plafonul creditului înainte de orice deducere. Pentru o reținere posibil neconformă convenției, verifică procedura de corectare în statul respectiv. [23] [24] [31]

Întrebări frecvente

Pot declara acest salariu numai prin declarația unică, o dată pe an?

Pentru salariul impozabil potrivit art. 82, obligația este lunară. În situația fără acord din sfera coordonării sociale, se folosește D224; în situațiile în care salariatul declară potrivit procedurii în D112, acesta include și impozitul în D112, fără D224 suplimentară. O plată din străinătate nu decide singură formularul. [2] [11] [16]

Firma spune că nu poate declara nimic fiindcă nu are sediu în România. Este suficient?

Nu. Dacă îi sunt aplicabile regulile europene ori acordul de securitate socială și datorează contribuții în România, în lipsa acordului cu salariatul obligațiile revin angajatorului. Procedura prevede înregistrare fiscală și acțiune directă sau prin împuternicit. Pentru firma din afara mecanismelor de coordonare există traseul distinct al obligațiilor legale ale salariatului. [4] [7] [13] [14]

Dacă am A1 sau angajatorul a reținut deja impozit în alt stat, dispar obligațiile din România?

Nici documentul de securitate socială, nici simpla reținere străină nu rezolvă singure impozitul salarial român. Verifică legea socială atestată, convenția fiscală și natura impozitului plătit. Creditul fiscal are condiții și un plafon; salariul pentru activitatea în România nu devine venit din sursă străină prin locul plății. [1] [23] [24] [31] [42]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului

Salariul pentru activitatea prestată în România este venit salarial din sursă română chiar dacă angajatorul și contul de plată sunt în străinătate. [1]
Pentru angajatorul fără prezență în România care datorează contribuții în sfera coordonării sociale, lipsa acordului lasă declararea și plata contribuțiilor în sarcina angajatorului; salariatul declară impozitul datorat prin D224. [4] [16]
Salariatul care declară în baza acordului potrivit procedurii include în D112 și impozitul salarial datorat și nu depune încă o D224; obligațiile preluate privesc perioada acordului. [11]
Pentru angajatorul din afara legislației europene și a acordurilor de securitate socială, Codul și procedura prevăd obligații directe ale persoanei fizice și D112 lunară. [7] [8] [14]
Acordul prevăzut de art. 21 alin. (2) din Regulamentul 987/2009 nu înlătură obligațiile de fond ale angajatorului. [39]
Impozitul potrivit art. 82 se declară și se plătește lunar până la 25 inclusiv a lunii următoare, cu regulile legale privind zilele nelucrătoare și termenul special de decembrie. [2] [33] [36] [34]
Creditul fiscal pentru impozitul străin este condiționat de convenție, sursa venitului, plata efectivă și documente și nu poate depăși impozitul român aferent venitului din străinătate. [23]
Atestarea A1 a legii de securitate socială nu stabilește singură tratamentul impozitului salarial; acesta se verifică potrivit regulilor fiscale și convenției aplicabile. [2] [24] [42]
Salariul pentru activitatea dependentă desfășurată efectiv în străinătate, plătit de un angajator nerezident, beneficiază de regula neimpozitării și nedeclarării în România prevăzută de pct. 12 alin. (19) din norme. [32]

Rezidența fiscală și dovezile impozitului salarial

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 19 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția ANAFNormă · titlul IV, pct. 14 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
titlul IV, pct. 14 alin. (1)
14. (1) Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună conform art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Pentru persoanele fizice care desfășoară activități pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum și de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 82 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 82 alin. (1)–(2)
(1) Contribuabililor care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, precum și persoanelor fizice române care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol. (2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligația de a declara și de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul. Impozitul aferent unei luni se stabilește potrivit art. 78.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 82 alin. (3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 82 alin. (3)
(3) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) care își prelungește perioada de ședere în România, peste perioada menționată în convenția de evitare a dublei impuneri, este obligat să declare și să plătească impozit pentru întreaga perioadă de desfășurare a activității în România, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 147 alin. (13)–(15)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 147 alin. (13)–(15)
(13) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația să depună declarația prevăzută la alin. (1) numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul. (14) Angajatorii prevăzuți la alin. (13) au obligația să transmită organului fiscal competent informații cu privire la acordul încheiat cu angajații. (15) Dacă între angajatorii prevăzuți la alin. (13) și persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor nu au fost încheiate acorduri, obligația privind plata contribuțiilor sociale datorate de angajatori, reținerea și plata contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice respective, precum și depunerea declarației prevăzute la alin. (1) revine angajatorilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 146 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (4)
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția de asigurări sociale datorată de către acestea și, după caz, pe cea datorată de angajator, precum și de a le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 168 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 168 alin. (4)
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate în România, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 147 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 147 alin. (1)
(1) Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f), precum și persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 146 alin. (8) și art. 168 alin. (8)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
art. 146 alin. (8) și art. 168 alin. (8)
(8) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5), (56) - (58) și (7), după caz. Contribuția se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 146 alin. (8) și art. 168 alin. (8)
(8) Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea, conform prevederilor alin. (5). Contribuția se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 220^1; art. 220^6 alin. (1)–(2); art. 220^7 alin. (1) și (3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 220^1; art. 220^6 alin. (1)–(2); art. 220^7 alin. (1) și (3)
Contribuabilii care datorează contribuția asiguratorie pentru muncă Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz: a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru cetățenii români, cetățeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; b) persoanele fizice cetățeni români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, și care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 220^1; art. 220^6 alin. (1)–(2); art. 220^7 alin. (1) și (3)
(1) Persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 2201 lit. a) au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz. Persoanele fizice prevăzute la art. 2201 lit. b) efectuează plata contribuției până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 220^1; art. 220^6 alin. (1)–(2); art. 220^7 alin. (1) și (3)
(1) Persoanele prevăzute la art. 2201 sunt obligate să declare contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată potrivit prevederilor prezentului capitol, până la termenul de plată prevăzut la art. 2206, prin depunerea declarației prevăzute la art. 147 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
art. 220^1; art. 220^6 alin. (1)–(2); art. 220^7 alin. (1) și (3)
(3) Prevederile art. 147 alin. (4) - (22) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Ordinul ANAF nr. 3706/2016 — procedura acordurilor cu angajatori nerezidenți și obligațiile fără acordNormă · anexa nr. 1, secțiunea A, pct. 1–5 · forma din 9 ianuarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 1, secțiunea A, pct. 1–5
1. Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, după caz: a) formularul 020 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române şi străine care deţin cod numeric personal", pentru actualizarea vectorului fiscal, având bifate în capitolul IV "Date privind activitatea desfăşurată" căsuţa "Angajator", precum şi în capitolul V "Date privind vectorul fiscal" secţiunile referitoare la impozitul pe venitul din salarii şi contribuţiile sociale - persoanele fizice române sau persoanele fizice străine care deţin cod numeric personal (CNP); b) formularul 030 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal", în vederea înregistrării fiscale şi/sau actualizării vectorului fiscal, având bifate în capitolul IV "Date privind activitatea desfăşurată" căsuţa "Angajator", precum şi în capitolul V "Date privind vectorul fiscal" secţiunile referitoare la impozitul pe venitul din salarii şi contribuţiile sociale - persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal. 2. Organul fiscal competent este: a) organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal central în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea care constituie sursa de venit, pentru ceilalţi contribuabili persoane fizice. 3. Angajatorii nerezidenţi care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligaţia să transmită organului fiscal competent informaţii cu privire la acordul încheiat cu angajaţii. 4. Angajatorii prevăzuţi la pct. 3 transmit o copie a acordului, tradusă în limba română, certificată de traducători autorizaţi, direct organului fiscal competent pentru administrarea salariatului sau pot împuternici angajatul să îndeplinească această obligaţie, potrivit art. 18 din Codul de procedură fiscală. 5. Angajaţii care au fost împuterniciţi să transmită organului fiscal competent informaţii privind acordul încheiat depun la organul fiscal odată cu declaraţia de înregistrare fiscală o copie, tradusă în limba română, certificată de traducători autorizaţi, a acordului încheiat cu angajatorul, referitor la obligaţia declarării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Ordinul ANAF nr. 3706/2016 — procedura acordurilor cu angajatori nerezidenți și obligațiile fără acordNormă · anexa nr. 1, secțiunea D, pct. 1–5 · forma din 9 ianuarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 1, secțiunea D, pct. 1–5
D. Dispoziţii comune 1. Acordurile încheiate de angajatorii nerezidenţi cu persoanele fizice rezidente sau nerezidente trebuie să conţină, în mod obligatoriu, elementele necesare pentru stabilirea corectă de către angajat a contribuţiilor sociale datorate, cum ar fi codul CAEN al activităţii principale a angajatorului, condiţiile de muncă etc. 2. a) Persoanele fizice rezidente sau nerezidente prevăzute în secţiunile A - C au obligaţia să depună lunar formularul 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate". b) Secţiunea "Date de identificare a plătitorului" şi secţiunea "Date de identificare a asiguratului" din formularul 112 se completează cu datele de identificare a persoanei fizice care are obligaţia declarării contribuţiilor sociale. c) Persoanele prevăzute la lit. a) declară în formularul 112 şi impozitul pe venitul din salarii datorat potrivit legii, fără a mai depune formularul 224 "Declaraţie privind veniturile sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România". 3. Obligaţiile declarative şi de plată a contribuţiilor sociale le revin persoanelor fizice rezidente sau nerezidente numai pentru perioada stipulată în acordul încheiat cu angajatorul. 4. La încetarea obligaţiei de declarare şi de plată a contribuţiilor sociale, persoana fizică rezidentă sau nerezidentă are obligaţia depunerii declaraţiei de menţiuni, pentru eliminarea din vectorul fiscal a obligaţiilor declarative privind impozitul pe venitul din salarii şi a contribuţiilor sociale. 5. Declaraţia de menţiuni care se depune la organul fiscal central competent este, după caz: a) formularul 020 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române şi străine care deţin cod numeric personal"; b) formularul 030 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal".
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Ordinul ANAF nr. 3706/2016 — procedura acordurilor cu angajatori nerezidenți și obligațiile fără acordNormă · anexa nr. 1, secțiunea E, pct. 2 · forma din 9 ianuarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 1, secțiunea E, pct. 2
2. În situaţia în care intervin modificări cu privire la perioada pentru care se încheie acordul, acestea se declară de către contribuabil prin depunerea documentului justificativ, respectiv a actului adiţional la organul fiscal central competent. Informaţiile din actul adiţional se operează de organul fiscal în evidenţa acordurilor încheiate de persoanele fizice rezidente sau nerezidente cu angajatorii străini, la poziţia corespunzătoare din registru unde a fost înregistrat acordul iniţial.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Ordinul ANAF nr. 3706/2016 — procedura acordurilor cu angajatori nerezidenți și obligațiile fără acordNormă · anexa nr. 2, pct. 1–5 · forma din 9 ianuarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 2, pct. 1–5
1. Angajatorii nerezidenţi care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, şi care nu au încheiate acorduri cu persoanele prevăzute la art. 136 lit. a) şi b), art. 153 alin. (1) lit. a) - d) şi art. 184 lit. a) din Codul fiscal, au obligaţia achitării contribuţiilor sociale datorate de angajatori, a reţinerii şi plăţii contribuţiilor sociale individuale, precum şi a depunerii lunare/trimestriale a formularului 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate". 2. Angajatorii au obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit art. 82 din Codul de procedură fiscală. 3. Angajatorii care, potrivit reglementărilor comunitare, datorează în România contribuţiile pentru salariaţii lor cărora le este aplicabilă legislaţia de asigurări sociale din România se înregistrează fiscal direct sau prin împuternicit. 4. a) Angajatorii care se înregistrează prin împuternicit au obligaţia desemnării unui împuternicit potrivit art. 18 din Codul de procedură fiscală, care depune declaraţia de înregistrare fiscală la organul fiscal competent, având completată secţiunea "Categorii de obligaţii fiscale de declarare, cu caracter permanent" cu obligaţiile declarative privind contribuţiile sociale. b) Organul central fiscal competent pentru administrarea angajatorilor prevăzuţi la lit. a) este organul fiscal central în a cărui rază teritorială se află domiciliul împuternicitului. 5. a) Angajatorii care se înregistrează direct depun la organul fiscal central competent formularul (015) "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care nu au sediu permanent în România", cod 14.13.01.10.11/n, având completată secţiunea "Categorii de obligaţii fiscale de declarare, cu caracter permanent" cu obligaţiile declarative privind contribuţiile sociale. b) Organul fiscal central competent pentru administrarea angajatorilor prevăzuţi la lit. a) este Administraţia fiscală pentru contribuabili nerezidenţi din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Ordinul ANAF nr. 3706/2016 — procedura acordurilor cu angajatori nerezidenți și obligațiile fără acordNormă · anexa nr. 1, secțiunea B, pct. 1–2 · forma din 9 ianuarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 1, secțiunea B, pct. 1–2
B. Înregistrarea persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte 1. Persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte au obligaţia să depună la organul fiscal competent, după caz: a) formularul 020 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române şi străine care deţin cod numeric personal", pentru actualizarea vectorului fiscal, având bifate în capitolul IV "Date privind activitatea desfăşurată" căsuţa "Angajator", precum şi în capitolul V "Date privind vectorul fiscal" secţiunile referitoare la impozitul pe venitul din salarii şi contribuţiile sociale - persoanele fizice române sau persoanele fizice străine care deţin cod numeric personal (CNP); b) formularul 030 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal", în vederea înregistrării fiscale şi/sau actualizării vectorului fiscal, având bifate în capitolul IV "Date privind activitatea desfăşurată" căsuţa "Angajator", precum şi în capitolul V "Date privind vectorul fiscal" secţiunile referitoare la impozitul pe venitul din salarii şi contribuţiile sociale - persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal. 2. Organul fiscal competent este: a) organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal central în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea care constituie sursa de venit, pentru ceilalţi contribuabili persoane fizice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Ordinul ANAF nr. 507/2026 — modificarea formularului 224 și instrucțiunile actualeNormă · art. II · forma din 22 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. II
Art. II - Formularul prevăzut în anexa la prezentul ordin se utilizează pentru declararea impozitului pe veniturile sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România, începând cu veniturile aferente lunii martie 2026.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Ordinul ANAF nr. 507/2026 — modificarea formularului 224 și instrucțiunile actualeNormă · anexa, instrucțiunile formularului 224, cap. I pct. 1–4 · forma din 22 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa, instrucțiunile formularului 224, cap. I pct. 1–4
I. Depunerea declaraţiei 1. Declaraţia se depune de către persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România, obţin venituri sub formă de salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, şi care nu au încheiat cu angajatorul un acord referitor la obligaţia declarării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii. 2. Termen de depunere a declaraţiei Declaraţia se depune la organul fiscal central competent, astfel: - lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul. Contribuabilii care îşi prelungesc perioada de şedere în România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, au obligaţia să declare şi să plătească impozit pentru întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenţie; - ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia anterioară, prin completarea unei declaraţii rectificative, situaţie în care se înscrie "X" în căsuţa special prevăzută în acest scop. 3. Organul fiscal central competent Declaraţia se completează în două exemplare: - originalul se depune la: a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal central competent, potrivit legii, pentru administrarea contribuabililor persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România; - copia se păstrează de către contribuabil. 4. Modul de depunere a declaraţiei 4.1. Declaraţia se completează de către contribuabil sau de către împuternicitul/curatorul fiscal al acestuia, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, înscriind corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei fiscale a contribuabilului. 4.2. Declaraţia se depune în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire. 4.3. Declaraţia se pune gratuit la dispoziţia contribuabilului. 4.4. Data depunerii declaraţiei în format hârtie este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. 4.5. Declaraţia poate fi depusă şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Ordinul ANAF nr. 507/2026 — modificarea formularului 224 și instrucțiunile actualeNormă · anexa, instrucțiunile formularului 224, cap. II · forma din 22 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa, instrucțiunile formularului 224, cap. II
II. Completarea declaraţiei 1. Perioada de raportare În rubrica "Luna" se înscrie luna pentru care se completează declaraţia, cu cifre arabe cu 2 caractere (de exemplu: 01). În rubrica "Anul" se înscrie anul pentru care se completează declaraţia, cu cifre arabe cu 4 caractere (de exemplu: 2026). 2. Secţiunea I "Date de identificare a contribuabilului" 2.1. În caseta "Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală" se înscrie codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală, atribuit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu ocazia înregistrării fiscale, după caz, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta. 2.2. În rubricile "Nume" şi "Prenume" se înscriu numele şi prenumele contribuabilului. 2.3. În rubricile privind adresa se completează, după caz, adresa domiciliului fiscal al contribuabilului. 2.4. În caseta "Documentul care reglementează raportul de muncă" se înscriu numărul şi data documentului încheiat cu angajatorul, în baza căruia contribuabilul îşi desfăşoară activitatea. 2.5. În caseta "Perioada de activitate" se înscrie perioada de activitate prevăzută în documentul care reglementează raportul de muncă. 3. Secţiunea II "Date referitoare la persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul" 3.1. Caseta "Cod de identificare fiscală" - se completează, după caz, dacă persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul este înregistrată fiscal şi are atribuit cod de identificare fiscală, conform legislaţiei române. 3.2. În rubrica "Nume, prenume/Denumire" - se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele persoanelor fizice, juridice sau orice altă entitate la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul. 3.3. Rubricile privind adresa se completează cu adresa domiciliului fiscal al persoanei fizice, juridice sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea. 4. Secţiunea III "Modul de calcul al impozitului pe veniturile sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate" rd. 1. Venit brut - se înscrie suma veniturilor în bani şi/sau în natură realizate de contribuabil în luna de raportare. rd. 2. Contribuţii sociale datorate potrivit legii - se înscrie suma totală a contribuţiilor obligatorii, datorate de contribuabil în luna de raportare potrivit legii şi plătite. rd. 3. Venit net - se calculează ca diferenţa între venitul brut şi suma totală a contribuţiilor sociale datorate, potrivit legii (rd. 1 - rd. 2). rd. 4. Deduceri personale - se înscrie suma deducerilor personale cuvenite contribuabilului în luna de raportare, potrivit legii, stabilite pe baza documentelor justificative care atestă dreptul de deducere. Se completează numai de către persoanele rezidente care au dreptul la deduceri personale. rd. 5. Cotizaţia sindicală plătită - se înscrie suma reprezentând cotizaţia sindicală plătită în luna de raportare. rd. 6. Contribuţiile la fondurile de pensii facultative - se înscrie suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. rd. 7. Primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament - se înscrie suma reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 de euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. rd. 8. Contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive - se înscrie suma reprezentând contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (v) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de persoane. rd. 9. Contribuţiile la fondurile de pensii ocupaţionale - se înscrie suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii ocupaţionale potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii ocupaţionale, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile ocupaţionale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori de către entităţi autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. rd. 10. Contribuţiile la produsele paneuropene de pensii personale - se înscrie suma reprezentând contribuţiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. rd. 11. Sumele suportate de angajaţi pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare - se înscrie suma reprezentând sumele suportate de angajaţi pentru dobândirea de acţiuni, obligaţiuni şi/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislaţiei în materie, prin intermediul entităţilor prevăzute la art. 961 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacţiei. rd. 12. Venit bază de calcul: - pentru funcţia de bază: se înscrie suma calculată prin scăderea din venitul net (rd. 3) a sumelor declarate la rd. 4 - 11; - în celelalte cazuri: se preia suma înscrisă la rd. 3. rd. 13. Impozit lunar datorat - se înscrie suma impozitului calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului bază de calcul (rd. 12). rd. 14. Impozit anual datorat - se înscrie suma impozitului anual calculată prin însumarea impozitului lunar datorat de contribuabil în luna de raportare, potrivit legii. Acest rând se va completa în declaraţia depusă pentru luna decembrie, respectiv luna în care contribuabilul şi-a încetat raportul contractual de muncă, după caz. Rubricile de la rd. 4, rd. 5, rd. 6, rd. 7, rd. 8, rd. 9, rd. 10 şi rd. 11 se completează numai la funcţia de bază. 5. Secţiunea IV "Date de identificare a împuternicitului/curatorului fiscal" 5.1. Se completează numai în cazul în care obligaţiile de declarare a veniturilor se îndeplinesc de către un împuternicit/curator fiscal, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 5.2. În caseta "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al împuternicitului/curatorului fiscal, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta. 5.3. În rubrica "Nume, prenume/Denumire" se înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele împuternicitului/curatorului fiscal. 5.4. Rubricile privind adresa se completează, după caz, cu datele privind adresa domiciliului fiscal al împuternicitului/curatorului fiscal. _____________
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția ANAFNormă · titlul IV, pct. 14 alin. (5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
titlul IV, pct. 14 alin. (5)
(5) Transformarea în lei a sumelor obținute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, astfel: a) în situația în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; sau b) în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 78 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (1)–(2)
(1) Beneficiarii de venituri din salarii și asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepția persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82. (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel: a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele: (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă; (ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii; (iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iii1) contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale potrivit Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii ocupaționale, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile ocupaționale de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori de către entități autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iii2) contribuțiile la produsele paneuropene de pensii personale potrivit Regulamentului (UE) 2019/1.238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5); (v) contravaloarea abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5), în limita aceluiași plafon, indiferent de numărul de persoane. (vi) sumele suportate de angajați pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 961 alin. (1), astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției. Sumele se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacției, pe baza documentelor justificative emise de către entitățile prevăzute la art. 961 alin. (1), indiferent de numărul acestora. Documentul justificativ cuprinde cel puțin următoarele elemente: datele de identificare ale persoanei fizice, data decontării tranzacției, acțiunile, obligațiunile și/sau titlurile de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF), definite potrivit legislației în materie, dobândite și valoarea acestora, precum și faptul că emitentul documentului justificativ este entitate prevăzută la art. 961 alin. (1). Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale. În cazul unui angajat care se mută în cursul anului la un alt angajator unde obține venituri din salarii la funcția de bază, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor, suportate de angajați, pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile (Exchange Traded Fund - ETF) definite potrivit legislației în materie, prin intermediul entităților prevăzute la art. 961 alin. (1), pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării. b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 138 lit. a)–c)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 138 lit. a)–c)
Cotele de contribuții de asigurări sociale Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele: a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi; b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 156Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 156
ART. 156 - Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 220^3 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 220^3 alin. (1)
(1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 131 alin. (1)–(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 131 alin. (1)–(4)
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și pentru aceeași perioadă impozabilă, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în statul străin cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezentul articol. (2) Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit și care, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România. Acest venit se declară în România și se înscrie în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul legal de depunere, prevăzut la art. 122 alin. (3). (3) Creditul fiscal/Scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s-a plătit impozitul; b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de persoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reținerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana fizică se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ. c) venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 61. (4) Creditul fiscal se stabilește de către contribuabil la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii prevăzute la alin. (3), pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit. Creditul se stabilește din impozitul pe venit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin, dacă există documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, care atestă plata impozitului în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 1 alin. (3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1 alin. (3)
(3) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Formularul 112 și instrucțiunile din anexa nr. 6 la Ordinul comun nr. 605/95/928/2314/2026Formular oficial · anexa nr. 6, cap. I, Termenul de depunere a declarației și Modul de depunere · forma din 2 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 6, cap. I, Termenul de depunere a declarației și Modul de depunere
I. Termenul de depunere a declarației Declarația se depune: - lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiile/entitățile prevăzute la art. 101 alin. (1), art.136 lit. d) – f) și art. 153 alin. (1) lit. f), f^1) și f^3)- f^9) din Codul fiscal, precum și persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte. - trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzuți la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal, în calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului: a) asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice; b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv; d) persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii liberale și asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, persoanele fizice care dețin capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă. - până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, venituri realizate în baza unor contracte de activitate sportivă, arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit Titlurilor II și III din Codul fiscal, veniturile din pensii, pentru care impozitul se reține la sursă, de plătitorii de venituri prevăzuți la art. 68^1 alin.(2), art. 72 alin. (2), art. 84 alin. (8), art. 101 alin. (1) și art. 125 alin. (8) și (9) din Codul fiscal. ATENȚIE! Depunerea trimestrială a declarației constă în completarea și depunerea a câte unei declarații pentru fiecare lună din trimestru, potrivit art. 147 alin. (5) din Codul fiscal. Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate sau le încetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzuți la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal, în calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului, depun declarația până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit concediul medical sau încetarea calității de asigurat. În acest caz, declarația/declarațiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru se depune/se depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. În cazul în care încetarea calității de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât declarația pentru prima lună a trimestrului, cât și cea pentru luna a doua, urmând ca după încheierea trimestrului să se depună numai declarația pentru luna a treia. Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie, se declară până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanțele fiscale se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie. Organul fiscal central competent este organul fiscal în a cărui evidență contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții, potrivit legii. Modul de depunere: 1. Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate se completează cu ajutorul programului de asistență. 2. Declarația se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform legii. Pentru depunerea declarației, plătitorul/împuternicitul trebuie să dețină un certificat calificat, eliberat în condițiile Legii nr.214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Formularul 112 și instrucțiunile din anexa nr. 6 la Ordinul comun nr. 605/95/928/2314/2026Formular oficial · anexa nr. 6, instrucțiunile anexei asigurat, pct. 14 — salariat al angajatorului nerezident cu acord · forma din 2 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 6, instrucțiunile anexei asigurat, pct. 14 — salariat al angajatorului nerezident cu acord
14. Caseta „Salariat care își desfășoară activitatea în România și obține venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, de la un angajator nerezident fiscal în România și pentru care există un acord încheiat cu angajatorul în vederea efectuării calculului, plății și depunerii declarației” – se completează de persoanele fizice care desfășoară activitate în România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, de la un angajator nerezident fiscal în România, numai în situația în care există un acord cu privire la calculul, plata și declararea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Ordinul comun nr. 605/95/928/2314/2026 pentru aprobarea formularului 112Normă · art. 6 alin. (1) · forma din 2 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1)
(1) Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii iulie 2026.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 146 alin. (5)–(5^9); art. 168 alin. (5)–(6^1); art. 220^6 alin. (3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 146 alin. (5)–(5^9); art. 168 alin. (5)–(6^1); art. 220^6 alin. (3)
(5) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și de către instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d) - f) se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143 - 145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 și 142. (51) *** A B R O G A T *** (52) *** A B R O G A T *** (53) *** A B R O G A T *** (54) *** A B R O G A T *** (55) *** A B R O G A T *** (56) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. (57) Prevederile alin. (56) nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații: (a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; (b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; (c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi; (d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii; (e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară. ((58) În aplicarea prevederilor alin. (57), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (57) lit. a), c) și d), iar în cazul situației prevăzute la alin. (57) lit. e), procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor. ((59) În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (56), diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 146 alin. (5)–(5^9); art. 168 alin. (5)–(6^1); art. 220^6 alin. (3)
(5) Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazelor lunare de calcul menționate la art. 157, 1571 sau 1574 - 1579, după caz. (51) *** A B R O G A T *** (6) *** A B R O G A T *** (61) Prevederile art. 146 alin. (56)-(59) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 146 alin. (5)–(5^9); art. 168 alin. (5)–(6^1); art. 220^6 alin. (3)
(3) Calculul contribuției asiguratorie pentru muncă se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 2203 asupra bazei de calcul prevăzute la art. 2204, cu respectarea prevederilor art. 2205.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Formularul 112 și instrucțiunile din anexa nr. 6 la Ordinul comun nr. 605/95/928/2314/2026Formular oficial · anexa nr. 6, cap. II pct. 2.1 · forma din 2 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 6, cap. II pct. 2.1
2.1. Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, prin depunerea unei declarații rectificative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 228 lit. d); art. 136 lit. b); art. 153 alin. (1) lit. b)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
art. 228 lit. d); art. 136 lit. b); art. 153 alin. (1) lit. b)
d) veniturile din salarii sau asimilate salariilor obținute de persoana fizică cu statut de nomad digital, definit potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din activitatea pe care o prestează în baza unui contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile în care persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
Textul în documentul-sursă ↗
art. 228 lit. d); art. 136 lit. b); art. 153 alin. (1) lit. b)
b) cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale, precum și de acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este parte, cu excepția nomazilor digitali, definiți în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
Textul în documentul-sursă ↗
art. 228 lit. d); art. 136 lit. b); art. 153 alin. (1) lit. b)
b) cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în România, cu excepția nomazilor digitali, definiți în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — ediția oficială ANAFLege · art. 131 alin. (1)–(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 131 alin. (1)–(4)
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și pentru aceeași perioadă impozabilă, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în statul străin cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezentul articol. (2) Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit și care, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România. Acest venit se declară în România și se înscrie în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la termenul legal de depunere, prevăzut la art. 122 alin. (3). (3) Creditul fiscal/Scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s-a plătit impozitul; b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de persoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reținerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana fizică se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ. c) venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 61. (4) Creditul fiscal se stabilește de către contribuabil la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii prevăzute la alin. (3), pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit. Creditul se stabilește din impozitul pe venit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin, dacă există documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, care atestă plata impozitului în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016 — ediția ANAFNormă · Titlul IV, pct. 12 alin. (19)–(25)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Titlul IV, pct. 12 alin. (19)–(25)
(19) În aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile și nu se declară în România potrivit prevederilor Codului fiscal. (20) Veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România sunt impozabile în România dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care nu depășește perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea și veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident în România. (21) În situația în care contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal care au desfășurat activitatea dependentă în alt stat pentru o perioadă mai mică decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea își prelungesc ulterior perioada de ședere în statul respectiv peste perioada prevăzută de convenție, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului străin. După expirarea perioadei prevăzute în convenție, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România nu mai calculează, nu mai reține și nu mai virează impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal datorează în statul străin impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activității în acel stat. (22) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului străin dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care depășește perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea. În această situație, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România și care efectuează plata veniturilor din salarii către contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal nu are obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe venitul din salarii, întrucât dreptul de impunere revine statului străin în care persoana fizică își desfășoară activitatea. (23) În situația în care contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal urmează să desfășoare activitatea dependentă în alt stat într-o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea, dar detașarea acestora încetează înainte de perioada prevăzută în convenție, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului român, astfel: a) în situația în care persoana fizică își continuă relația contractuală generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a reținut și nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat față de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare lună. Impozitul astfel calculat se reține de către angajator din veniturile din salarii începând cu luna încetării detașării și până la lichidarea impozitului. Impozitul se recuperează într-o perioadă cel mult egală cu perioada în care persoana fizică a fost detașată în străinătate. Angajatorul, la solicitarea autorității fiscale, prezintă documente care atestă încetarea detașării, respectiv documentul/documente care atestă data sosirii în România a persoanei detașate; b) în situația în care persoana fizică nu mai are relații contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul și acesta din urmă nu poate efectua reținerea diferențelor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizică se realizează de către organul fiscal competent pe baza declarației privind veniturile realizate din străinătate. (24) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România prin sediul său permanent stabilit în statul în care persoana fizică își desfășoară activitatea și salariul este suportat de către acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului străin indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate. (25) Pentru veniturile din salarii obținute de contribuabilii prevăzuți la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o convenție de evitare a dublei impuneri și care sunt plătiți de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului român, indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 75Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 75
ART. 75 Calcularea termenelor Termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 155 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 155 alin. (2)
(2) Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadența și/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente și/sau se declară până la data de 21 decembrie. în situația în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanțele fiscale sunt scadente și/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — textul ANAF actualizat prin Legea nr. 170/2026Lege · art. 173 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 173 alin. (1)–(3)
(1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere. (2) Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei. (3) Nu se datorează obligații fiscale accesorii pentru suma plătită în contul obligației fiscale principale dacă, anterior stabilirii obligațiilor fiscale, debitorul a efectuat o plată, iar suma plătită nu a stins alte obligații, stabilite prin: a) declarații de impunere depuse ulterior efectuării plății; b) declarații de impunere rectificative sau decizii de impunere, inclusiv cele emise ca urmare a refacerii inspecției fiscale în condițiile art. 129. În aceste cazuri, se datorează obligații fiscale accesorii de la data scadenței obligației fiscale principale până la data plății, inclusiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 11 alin. (1)-(3) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)-(3) · limba originalului: en
Article 11 General rules 1. Persons to whom this Regulation applies shall be subject to the legislation of a single Member State only. Such legislation shall be determined in accordance with this Title. 2. For the purposes of this Title, persons receiving cash benefits because or as a consequence of their activity as an employed or self-employed person shall be considered to be pursuing the said activity. This shall not apply to invalidity, old-age or survivors' pensions or to pensions in respect of accidents at work or occupational diseases or to sickness benefits in cash covering treatment for an unlimited period. 3. Subject to Articles 12 to 16: (a) a person pursuing an activity as an employed or self-employed person in a Member State shall be subject to the legislation of that Member State; (b) a civil servant shall be subject to the legislation of the Member State to which the administration employing him/her is subject; (c) a person receiving unemployment benefits in accordance with Article 65 under the legislation of the Member State of residence shall be subject to the legislation of that Member State; (d) a person called up or recalled for service in the armed forces or for civilian service in a Member State shall be subject to the legislation of that Member State; (e) any other person to whom subparagraphs (a) to (d) do not apply shall be subject to the legislation of the Member State of residence, without prejudice to other provisions of this Regulation guaranteeing him/her benefits under the legislation of one or more other Member States.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · art. 12 și art. 13 alin. (1) · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 și art. 13 alin. (1) · limba originalului: en
Article 12 Special rules ▼M3 1. A person who pursues an activity as an employed person in a Member State on behalf of an employer which normally carries out its activities there and who is posted by that employer to another Member State to perform work on that employer’s behalf shall continue to be subject to the legislation of the first Member State, provided that the anticipated duration of such work does not exceed 24 months and that he/she is not sent to replace another posted person. ▼C1 2. A person who normally pursues an activity as a self-employed person in a Member State who goes to pursue a similar activity in another Member State shall continue to be subject to the legislation of the first Member State, provided that the anticipated duration of such activity does not exceed 24 months. Article 13 Pursuit of activities in two or more Member States ▼M3 1. A person who normally pursues an activity as an employed person in two or more Member States shall be subject: (a) to the legislation of the Member State of residence if he/she pursues a substantial part of his/her activity in that Member State; or (b) if he/she does not pursue a substantial part of his/her activity in the Member State of residence: (i) to the legislation of the Member State in which the registered office or place of business of the undertaking or employer is situated if he/she is employed by one undertaking or employer; or (ii) to the legislation of the Member State in which the registered office or place of business of the undertakings or employers is situated if he/she is employed by two or more undertakings or employers which have their registered office or place of business in only one Member State; or (iii) to the legislation of the Member State in which the registered office or place of business of the undertaking or employer is situated other than the Member State of residence if he/she is employed by two or more undertakings or employers, which have their registered office or place of business in two Member States, one of which is the Member State of residence; or (iv) to the legislation of the Member State of residence if he/she is employed by two or more undertakings or employers, at least two of which have their registered office or place of business in different Member States other than the Member State of residence.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 21 alin. (1)-(2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)-(2) · limba originalului: en
Article 21 Obligations of the employer 1. An employer who has his registered office or place of business outside the competent Member State shall fulfil all the obligations laid down by the legislation applicable to his employees, notably the obligation to pay the contributions provided for by that legislation, as if he had his registered office or place of business in the competent Member State. 2. An employer who does not have a place of business in the Member State whose legislation is applicable and the employee may agree that the latter may fulfil the employer’s obligations on its behalf as regards the payment of contributions without prejudice to the employer’s underlying obligations. The employer shall send notice of such an arrangement to the competent institution of that Member State.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 19 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2) · limba originalului: en
At the request of the person concerned or of the employer, the competent institution of the Member State whose legislation is applicable pursuant to Title II of the basic Regulation shall provide an attestation that such legislation is applicable and shall indicate, where appropriate, until what date and under what conditions.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: FAQ Social security — Claims and formsGhid oficial · secțiunea Posting, întrebarea despre formularul A1, prima propoziție a răspunsuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
secțiunea Posting, întrebarea despre formularul A1, prima propoziție a răspunsului · limba originalului: en
The A1 form is a statement on the applicable legislation.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Normă · art. 19 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2) · limba originalului: en
At the request of the person concerned or of the employer, the competent institution of the Member State whose legislation is applicable pursuant to Title II of the basic Regulation shall provide an attestation that such legislation is applicable and shall indicate, where appropriate, until what date and under what conditions.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Rezidența fiscală și dovezile pentru impozitarea salariului din străinătateC17 · 13 MIN · GHID Documentul A1 și munca în mai multe stateC17 · 14 MIN · GHID

Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuții

De unde pornesc: locul muncii și două verificări distincte

D224 sau D112: cine declară, în funcție de situație

Cum se pune în aplicare acordul cu angajatorul

Cum pregătesc declarația 224 și calculul impozitului

Contribuțiile: cote generale și limitele unui calcul rapid

Termenul lunar, excepțiile de calendar și corectarea erorilor

Cum tratez impozitul reținut și în celălalt stat

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Salariul de la un angajator străin: declarare și contribuții

Cui se adresează

01De unde pornesc: locul muncii și două verificări distincte

02D224 sau D112: cine declară, în funcție de situație

03Cum se pune în aplicare acordul cu angajatorul

04Cum pregătesc declarația 224 și calculul impozitului

05Contribuțiile: cote generale și limitele unui calcul rapid

06Termenul lunar, excepțiile de calendar și corectarea erorilor

07Cum tratez impozitul reținut și în celălalt stat

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

De unde pornesc: locul muncii și două verificări distincte

D224 sau D112: cine declară, în funcție de situație

Cum se pune în aplicare acordul cu angajatorul

Cum pregătesc declarația 224 și calculul impozitului

Contribuțiile: cote generale și limitele unui calcul rapid

Termenul lunar, excepțiile de calendar și corectarea erorilor

Cum tratez impozitul reținut și în celălalt stat

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri