⌕Meniu

Concediul neefectuat al magistratului și plata la încetare

Plata concediului rămas se raportează la eliberarea din funcție. Pentru dreptul la concediu care încă există, cei 3 ani ai acțiunii bănești curg de la încetare, inclusiv când zilele provin din ani anteriori. După detașare, instituția suportatoare se identifică după locul unde magistratul a funcționat până la eliberare. În 2026 există o restricție distinctă pentru zilele aferente anului 2026. [2] [5] [12]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Sector public și statute speciale
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când se naște dreptul la compensare
  3. 03De când curg cei 3 ani pentru a cere plata
  4. 04Cum se tratează zilele mai vechi de 18 luni
  5. 05Cărei instituții îi cer plata după detașare
  6. 06Cum se calculează compensația
  7. 07Restricția din 2026 și dreptul minim garantat de Uniunea Europeană
  8. 08Documentele și pașii pentru cererea de plată
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista ta de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Judecători și procurori care cer compensarea concediului neefectuat la eliberarea din funcție

  • Compartimente de resurse umane și financiar-contabile ale instituțiilor implicate

  • Foști magistrați cu zile de concediu acumulate în perioada detașării

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul pensiei de serviciu

  • Compensarea la orice încetare de mandat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sau de funcție de inspector judiciar, fără eliberare din magistratură

  • Tratamentul fiscal individual și executarea silită a unei hotărâri

  • Stabilirea unei sume individuale în lipsa soldului, actelor de carieră și drepturilor salariale

Când se naște dreptul la compensare

Pentru judecătorul sau procurorul care își încetează activitatea prin eliberare din funcție, concediul de odihnă rămas și încă datorat poate fi transformat în bani la acest moment. În timpul activității, regula este efectuarea concediului. Simplul sfârșit al unei detașări, urmat de continuarea funcției de magistrat, nu echivalează cu eliberarea din funcție. Regulamentul enumeră separat încetarea calității de membru CSM și a funcției de inspector judiciar; acestea nu trebuie confundate cu orice încetare de detașare. [2] [3]

Legea nr. 303/2022 recunoaște concediul anual de 35 de zile lucrătoare. Regulamentul CSM stabilește reportul și compensarea; actele subsecvente anterioare se mențin în măsura în care nu contravin noii legi. Codul muncii completează raporturile de muncă întemeiate pe statute speciale în măsura compatibilității. [1] [11] [29]

Pentru încetările din 2026, contează și anul căruia îi aparțin zilele: art. XVIII alin. (9) din Legea nr. 141/2025 exclude, în formularea sa, compensarea concediilor aferente anului 2026 pentru personalul instituțiilor și autorităților publice. Zilele din anii anteriori și argumentul dreptului Uniunii sunt tratate distinct mai jos. [12] [16]

De când curg cei 3 ani pentru a cere plata

Termenul de prescripție de 3 ani începe la încetarea raportului de muncă sau de serviciu, pentru pretențiile bănești provenite dintr-un drept la concediu care încă există la acel moment. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat acest reper prin Decizia nr. 40/2026 (hotărâre prealabilă). Anul pentru care s-au acumulat zilele și data la care instituția răspunde cererii de plată nu înlocuiesc momentul încetării. [4] [5]

La pensionare, pornește de la data de la care produce efecte actul de eliberare din funcție, nu de la data la care ai depus cererea de pensionare ori ai aflat soldul concediului. Pentru judecătorii și procurorii definitivi, eliberarea se dispune prin decret al Președintelui României; pentru stagiari, prin hotărârea secției corespunzătoare a CSM. Corelarea actului cu reperul fixat de ÎCCJ permite identificarea datei de început. [10] [5]

Un termen exprimat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă acea lună nu are ziua corespunzătoare, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. De exemplu, pentru o încetare la 15 martie 2024, reperul de 3 ani este 15 martie 2027, în absența unei cauze care modifică termenul. [17] [30] [18]

O cerere adresată instituției nu trebuie tratată drept o prelungire sigură a termenului. Recunoașterea datoriei de către debitor poate întrerupe prescripția. Punerea în întârziere produce acest efect numai dacă este urmată de chemarea în judecată în 6 luni de la ea. Cererea de chemare în judecată este un caz de întrerupere, însă retragerea, respingerea, anularea sau perimarea definitivă au consecințele prevăzute de art. 2.539 din Codul civil; nu orice dosar deschis păstrează definitiv termenul. [19] [20] [35] [36]

După împlinirea termenului, debitorul poate refuza executarea; instanța nu aplică prescripția din oficiu. Practic, formulează acțiunea înainte de expirare și păstrează dovezile eventualelor acte de întrerupere. [31] [32]

Cum se tratează zilele mai vechi de 18 luni

Cele 18 luni sunt perioada de report pentru efectuarea concediului, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul, atunci când concediul nu a putut fi efectuat din motive justificate. Ele nu reprezintă termenul de 3 ani pentru acțiunea în plata compensației la încetare. [6] [4] [5]

ÎCCJ a stabilit două situații pentru zilele care depășesc perioada de report: dreptul la compensare subzistă dacă angajatorul nu a oferit efectiv posibilitatea efectuării concediului; el nu există dacă angajatul s-a abținut să îl efectueze, deși i s-a oferit această posibilitate. Prin urmare, nici ștergerea automată a tuturor zilelor vechi, nici plata automată a oricărui sold istoric nu exprimă regula. Dezlegarea este obligatorie în condițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, de la publicarea hotărârii, indicată pentru Decizia nr. 40/2026 la 11 august 2026. [5] [27]

Pentru fiecare an, păstrează programările, cererile, aprobările, refuzurile, reprogramările și ordinele de rechemare. Acestea ajută la stabilirea posibilității reale de a lua concediu. Conducerea are obligația de a asigura efectuarea lui, iar rechemarea pentru necesități urgente de serviciu se face în scris. Într-un conflict de muncă, sarcina probei revine angajatorului. Lista documentelor este o recomandare practică de probare, nu un formular obligatoriu unic. [33] [34] [24]

Cărei instituții îi cer plata după detașare

În situațiile de mobilitate prevăzute de art. 12 din regulament, indemnizația pentru concediul neefectuat se suportă de instituția la care judecătorul sau procurorul a funcționat până la eliberarea din funcție. Aceasta este regula specială de identificare a instituției suportatoare. Faptul că unele zile s-au acumulat în timpul unei detașări mai vechi nu face automat din instituția care te-a primit atunci singurul debitor al compensației. [2] [7]

Situația la momentul încetării Cui adresezi cererea, potrivit regulii speciale
Detașarea la instituția B s-a încheiat, ai revenit la instituția A și de acolo ai fost eliberat din funcție Instituției A, cu situația concediului din perioada petrecută la B. [37] [7]
Funcționai încă prin detașare la instituția B când a intervenit eliberarea din funcție Instituției B, cu actele care arată că detașarea era în vigoare la data eliberării. [37] [7]
Detașarea s-a terminat, însă activitatea de magistrat continuă Se urmărește efectuarea concediului la instituția competentă; simpla încetare a detașării nu declanșează compensarea pentru pensionare. [37] [7]

Exemplele din tabel aplică regula la două instituții ipotetice; instituția cu atribuții de plată se identifică din actele de detașare, revenire și eliberare. În timpul detașării, concediul se acordă de instituția la care magistratul își desfășoară activitatea. La schimbarea instituției, zilele și documentele justificative trebuie urmărite în continuitatea raportului de serviciu. [8] [7]

Pentru judecătorii și procurorii militari, Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea și celelalte drepturi sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale. Cererea trebuie corelată cu unitatea și circuitul plătitor din acest sistem; nu se presupune că orice instanță militară achită direct suma. [28]

Cum se calculează compensația

Regulamentul are o formulă specială: numărul zilelor compensabile × media zilnică a indemnizației de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent, luate împreună, din luna eliberării din funcție. Reperul este luna încetării prevăzută de art. 7 alin. (3); soldul trebuie întâi stabilit pentru fiecare an și filtrat prin regulile de report și prin dispozițiile aplicabile anului încetării. [9] [5] [12]

Solicită un calcul scris cu: zilele inițiale, zilele efectuate, zilele considerate încă datorate, componentele permanente incluse și media zilnică folosită. Dacă instituția elimină zile vechi, cere să distingă expirarea perioadei de report de prescripția acțiunii bănești și să arate de ce consideră că ai avut posibilitatea efectivă de a efectua concediul. Aceste detalii permit controlul aplicării formulei și al condiției stabilite de ÎCCJ. [9] [5]

Acest ghid explică nașterea creanței, instituția și baza de calcul; tratamentul fiscal individual al plății se analizează separat. Pentru cadrul general, consultă Salariile și beneficiile în sectorul public.

Restricția din 2026 și dreptul minim garantat de Uniunea Europeană

Textul art. XVIII alin. (9) din Legea nr. 141/2025 prevede că, în anul 2026, personalul instituțiilor și autorităților publice vizate nu beneficiază la încetare de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026. Un sold care cuprinde ani diferiți trebuie desfăcut pe ani: norma nu spune că toate concediile anterioare devin necompensabile numai fiindcă plata este cerută în 2026. Aceasta este delimitarea rezultată din formularea ei, fără a prezuma existența fiecărei creanțe vechi. [12] [38] [5]

Un refuz întemeiat exclusiv pe o restricție bugetară poate ridica și problema protecției europene a concediului. În cauza C-218/22, Comune di Copertino, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a interpretat art. 7 din Directiva 2003/88 și art. 31 alin. (2) din Cartă în sensul că motivele de control al cheltuielilor publice și de organizare nu justifică interdicția descrisă în acea cauză de a plăti la încetare concediul dobândit și neefectuat. Această hotărâre privește o reglementare italiană; aplicarea argumentului într-un litigiu din România presupune analiza situației concrete și nu echivalează cu anularea automată a legii române. [16]

Protecția minimă europeană are ca reper cel puțin 4 săptămâni anual, în timp ce statutul român prevede 35 de zile lucrătoare. Numărul efectiv datorat și întinderea argumentului european se motivează separat; nu rezultă o plată automată pentru orice zi înscrisă în sold. Contează dacă angajatorul a oferit posibilitatea reală de efectuare și dacă persoana a renunțat deliberat să o folosească, în cunoștință de cauză. CJUE plasează în sarcina angajatorului demonstrarea diligențelor pentru efectuarea concediului. [13] [1] [14] [15]

Documentele și pașii pentru cererea de plată

  1. Stabilește data încetării și instituția suportatoare. Folosește actul de eliberare și succesiunea actelor de detașare, prelungire, încetare a detașării ori revenire. [10] [2]
  2. Centralizează soldul pe ani. Anexează adeverințele și situațiile de concediu de la instituțiile unde ai funcționat; pentru zilele mai vechi de report, adaugă documentele care arată posibilitatea sau imposibilitatea efectuării. [7] [5]
  3. Cere calculul și plata în scris. Precizează data încetării, anii, numărul de zile și regula specială privind instituția suportatoare și luna de calcul. Solicită motivarea oricărei diferențe sau excluderi și păstrează dovada înregistrării. Acesta este un mod practic de formulare, nu o condiție care amână începutul prescripției. [2] [9] [5]
  4. La refuz sau plată incompletă, păstrează termenul acțiunii. Pretenția bănească de muncă se adresează în primă instanță tribunalului; regula teritorială folosește domiciliul, reședința sau locul de muncă al reclamantului. Dacă o instanță este parte, pot interveni regulile speciale de competență din art. 127 din Codul de procedură civilă. Cererile din jurisdicția muncii sunt scutite de taxa judiciară de timbru. [21] [22] [25] [26] [23]

Cererea privind compensația și demersul de contestare a unui act distinct de eliberare ori de salarizare au obiecte diferite. Regula celor 3 ani explicată aici privește pretenția bănească pentru concediul neefectuat, astfel cum a fost delimitată de ÎCCJ; ea nu trebuie utilizată ca termen universal pentru orice contestație privind cariera. [4] [5]

Termene și repere procedurale

REGULĂAcțiunea pentru compensația concediului neefectuat
Interval

3 ani. [4]

De când începe

Încetarea raportului de muncă/de serviciu, pentru dreptul la concediu care încă subzistă. [5]

Cum se aplică

Ziua corespunzătoare din al treilea an; dacă lipsește ziua corespunzătoare, ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, prima zi lucrătoare următoare. [17] [30] [18]

Consecințe

După expirare, debitorul poate refuza executarea; instanța nu aplică prescripția din oficiu. [31] [32]

[4][5][17][30][18][19][20][35][36][12][31][32][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dreptul bănesc presupune un concediu încă datorat; după report, contează posibilitatea reală de efectuare. [5]

  • Recunoașterea datoriei poate întrerupe prescripția; punerea în întârziere trebuie urmată de acțiune în 6 luni. [19] [20]

  • Efectul întreruperii prin acțiune este supus regulilor aplicabile retragerii, respingerii, anulării ori perimării. [35] [36]

  • Prescripția nu rezolvă existența dreptului pentru zilele din 2026 supuse normei anuale. [12]

REGULĂReportul pentru efectuarea în natură a concediului
Interval

18 luni. [6]

De când începe

Începutul anului următor celui în care s-a născut dreptul la concediu neefectuat din motive justificate. [6]

Cum se aplică

Perioada începe în anul următor anului de referință; acordarea se face la cerere, potrivit programării aprobate. [6]

Consecințe

Se diferențiază existența zilelor datorate de prescripția acțiunii de plată; cele două termene nu se substituie. [5] [4]

[6][5][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Depășirea reportului nu stinge dreptul la compensare dacă angajatorul nu a oferit efectiv posibilitatea efectuării; dacă aceasta a existat și angajatul s-a abținut, dreptul nu subzistă pentru intervalul depășit. [5]

REGULĂAcțiunea care urmează punerii în întârziere
Interval

6 luni. [20]

De când începe

Data punerii în întârziere a debitorului; simpla denumire a înscrisului drept cerere nu dovedește calificarea lui juridică. [20]

Cum se aplică

Termenul în luni se împlinește în ziua corespunzătoare; se aplică regula ultimei zile a lunii dacă aceasta lipsește și a primei zile lucrătoare dacă termenul se încheie într-o zi nelucrătoare. [17] [30] [18]

Consecințe

Dacă punerea în întârziere nu este urmată de acțiune în intervalul legal, nu produce efectul întreruptiv prevăzut de art. 2.540. [20]

[20][17][30][18]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Acesta condiționează efectul întreruperii prin punere în întârziere; nu este o prelungire necondiționată a tuturor termenelor. [20]

Lista ta de pași

  • Stabilește data de la care actul de eliberare produce efecte și calculează cei 3 ani de la încetare. [10] [5]

  • Identifică instituția la care ai funcționat până la eliberare și, dacă este cazul, circuitul de plată al Ministerului Apărării Naționale. [2] [28]

  • Pregătește soldul pe fiecare an și documentele privind efectuarea, refuzul, reprogramarea ori rechemarea din concediu. [5] [34]

  • Verifică dacă calculul indică numărul zilelor compensabile și media zilnică a drepturilor permanente din luna eliberării. [9]

  • Analizează zilele aferente anului 2026 separat de zilele anilor anteriori și de argumentul european. [12] [16]

  • Nu folosi cererea administrativă și eventualele discuții ca motiv de a amâna acțiunea până după prescripție. [20] [5]

Întrebări frecvente

Cei 3 ani curg de la sfârșitul anului în care nu am luat concediul?

Nu. Pentru compensația bănească provenită dintr-un drept actual, Decizia ÎCCJ nr. 40/2026 fixează începutul prescripției la încetarea raportului de muncă. Separat se stabilește dacă zilele mai vechi au rămas datorate după reportul de 18 luni, în funcție de posibilitatea efectivă de efectuare oferită de angajator. [5]

Îi cer plata fostei instituții de detașare dacă m-am pensionat după revenire?

Dacă ai revenit la instituția de origine și acolo ai funcționat până la eliberare, regula art. 7 alin. (2), raportată la art. 12 din regulament, indică acea instituție drept suportatoare. Solicită fostei instituții de detașare situația zilelor și documentele justificative pentru a proba soldul. Pentru magistrații militari există și regula plății drepturilor prin Ministerul Apărării Naționale. [2] [7] [28]

Este suficient să trimit o cerere înainte de expirarea celor 3 ani?

Nu te baza pe simpla trimitere a cererii. Dacă actul constituie punere în întârziere, efectul de întrerupere este condiționat de chemarea în judecată în 6 luni. Recunoașterea dreptului de către debitor are propriul efect de întrerupere. Dovezile și termenele fiecărui act trebuie păstrate. [20] [19]

Pot include toate zilele din 2026 în cererea mea?

Art. XVIII alin. (9) din Legea nr. 141/2025 exclude, în anul 2026, compensarea concediului aferent aceluiași an pentru personalul public vizat. Poți formula distinct argumentele privind dreptul minim european și posibilitatea reală de efectuare, dar hotărârea CJUE privind reglementarea italiană nu constituie o acordare automată a întregului sold unui magistrat din România. [12] [13] [15] [16]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului

  • Compensarea magistratului eliberat din funcție se naște la încetare, în limitele dreptului la concediu rămas datorat. [2] [5]

  • Termenul de 3 ani al pretenției bănești curge de la încetarea raportului de muncă/de serviciu; nu de la anul acumulării zilelor. [4] [5]

  • Pentru zilele care depășesc reportul de 18 luni, subzistența dreptului depinde de posibilitatea efectivă de efectuare oferită de angajator. [5]

  • În situațiile art. 12 din regulament, instituția la care magistratul a funcționat până la eliberare suportă indemnizația pentru concediul neefectuat. [2] [7]

  • Formula specială folosește zilele compensabile și media zilnică a indemnizației brute și sporurilor permanente din luna eliberării. [9]

  • Art. XVIII alin. (9) din Legea nr. 141/2025 prevede în 2026 interdicția compensării concediilor aferente anului 2026 pentru personalul public vizat. [12]

  • Hotărârea CJUE în cauza C-218/22 oferă un argument european împotriva unei excluderi întemeiate exclusiv pe motive bugetare; hotărârea privind Italia nu echivalează cu anularea legii române ori plata automată a tuturor zilelor. [13] [15] [16]

  • Punerea în întârziere întrerupe prescripția numai dacă este urmată de chemare în judecată în 6 luni. [20]

  • Judecătorii și procurorii militari au salarizarea și celelalte drepturi asigurate de Ministerul Apărării Naționale. [28]

Centralizez datele încetării și soldul concediului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilorLege · art. 209 alin. (1) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 209 alin. (1)
    (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 7 alin. (2) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 alin. (2)
    (2) Compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul situațiilor de eliberare din funcție a judecătorului ori procurorului, prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, sau al situațiilor de încetare a calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ori a funcției de inspector judiciar, prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare. În situațiile prevăzute la art. 12 indemnizația aferentă concediului de odihnă neefectuat se suportă de instituția la care a funcționat judecătorul sau procurorul până la data eliberării din funcție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul III / Capitolul III / Secţiunea 1 / art. 146 / alin. (3)
    (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / lit. c)
    c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / notă 1 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul I / art. 268 / alin. (1) / notă 1
    Notă Decizie de respingere: HP nr. 421/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 60 din 26 ianuarie 2026. Decizie de admitere: HP nr. 40/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 11 august 2026: În interpretarea dispozițiilor art. 268 alin. (1) lit. c) raportat la prevederile art. 146 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) din același act normativ, în ipoteza pretențiilor pecuniare derivate din zilele de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, izvorâte dintr-un drept actual, începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă. Pentru intervalul care depășește termenul de report de 18 luni prevăzut de art. 146 alin. (2) și (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a obține compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă subzistă atunci când angajatorul nu a oferit în mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept și, respectiv, nu există atunci când angajatul s-a abținut să își efectueze concediul anual plătit, deși i s-a oferit această posibilitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 7 alin. (1) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 alin. (1)
    (1) Dacă judecătorul sau procurorul, din motive justificate, nu a putut efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, la cererea sa, concediul de odihnă neefectuat va fi acordat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la acest concediu, pe baza programării aprobate de președinții instanțelor judecătorești sau, după caz, de conducătorii parchetelor. În acest caz, drepturile bănești se suportă din fondurile aferente anului în care se efectuează concediul de odihnă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 12 alin. (1)–(2) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 12 alin. (1)–(2)
    (1) Concediul de odihnă neacordat judecătorilor sau procurorilor transferați la o altă instanță ori la un alt parchet se va acorda acestora de către instanța ori parchetul la care au fost transferați, iar indemnizația de concediu acordată potrivit legii va fi suportată de către instituția la care au fost transferați. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul judecătorilor și procurorilor promovați, delegați sau detașați la alte instanțe, parchete, la alte autorități sau instituții publice, precum și în cazul judecătorilor numiți în funcția de procuror sau al procurorilor numiți în funcția de judecător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 11 alin. (1) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 11 alin. (1)
    (1) Concediul de odihnă cuvenit judecătorilor și procurorilor detașați la alte instanțe sau parchete ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Ministerului Justiției ori al altor autorități sau instituții publice se acordă de către instituțiile la care aceștia își desfășoară activitatea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 7 alin. (3) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 alin. (3)
    (3) Compensarea se calculează pe baza numărului de zile de concediu neefectuat și a mediei zilnice a indemnizației de încadrare brute lunare, precum și a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzător lunii în care intervine eliberarea din funcție a judecătorului sau procurorului ori încetarea calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau a funcției de inspector judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilorLege · art. 201 alin. (2)–(3) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (2)–(3)
    (2) Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor se dispune prin decret al Președintelui României, la propunerea Secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Eliberarea din funcție a judecătorilor stagiari și a procurorilor stagiari se face de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilorLege · art. 294 alin. (4) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (4)
    (4) Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (3), regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareLege · art. XVIII alin. (9) · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. XVIII alin. (9)
    (9) În anul 2026, pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CJUE, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22 – extrase oficiale publicate de FRAHotărâre · punctul 26, reprodus de FRA · forma din 18 ianuarie 2024Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 18 ianuarie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    punctul 26, reprodus de FRA · limba originalului: en
    26 Thus, Article 7(1) of Directive 2003/88, which provides that Member States are to take the measures necessary to ensure that every worker is entitled to paid annual leave of at least four weeks in accordance with the conditions for entitlement to, and granting of, such leave laid down by national legislation and/or practice, reflects and gives effect to the fundamental right to a period of paid annual leave enshrined in Article 31(2) of the Charter (see, to that effect, judgment of 25 November 2021, job-medium, C‑233/20, EU:C:2021:960, paragraph 25 and the case-law cited).
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: CJUE, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22 – extrase oficiale publicate de FRAHotărâre · punctele 47–48, reproduse de FRA · forma din 18 ianuarie 2024Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 18 ianuarie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    punctele 47–48, reproduse de FRA · limba originalului: en
    47 In addition, it should be borne in mind that the Member States may not derogate from the principle flowing from Article 7 of Directive 2003/88, read in the light of Article 31(2) of the Charter, that the right to paid annual leave acquired cannot be lost at the end of the leave year and/or of a carry-over period fixed by national law, when the worker has been unable to take his or her leave (see, to that effect, judgment of 6 November 2018, Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften, C‑684/16, EU:C:2018:874, paragraph 54). 48 However, where the worker has refrained from taking his or her paid annual leave deliberately and in full knowledge of the ensuing consequences, after having been given the opportunity actually to exercise his or her right thereto, Article 31(2) of the Charter does not preclude the loss of that right or, in the event of the termination of the employment relationship, the corresponding absence of an allowance in lieu of paid annual leave not taken, without the employer being required to force that worker to actually exercise that right (see, to that effect, judgment of 6 November 2018, Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften, C‑684/16, EU:C:2018:874, paragraph 56).
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: CJUE, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22 – extrase oficiale publicate de FRAHotărâre · punctul 50, reprodus de FRA · forma din 18 ianuarie 2024Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 18 ianuarie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    punctul 50, reprodus de FRA · limba originalului: en
    50 It follows that, should the employer not be able to show that it has exercised all due diligence in order to enable the worker actually to take the paid annual leave to which he or she is entitled, which is for the referring court to verify, it must be held that the loss of the right to such leave at the end of the reference period or the authorised carry-over period, and, in the event of the termination of the employment relationship, the corresponding absence of a payment of an allowance in lieu of annual leave not taken constitutes a failure to have regard, respectively, to Article 7(1) and Article 7(2) of Directive 2003/88 and Article 31(2) of the Charter (see, to that effect, judgment of 6 November 2018, Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften, C‑684/16, EU:C:2018:874, paragraphs 46 and 55).
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CJUE, BU împotriva Comune di Copertino, C-218/22 – extrase oficiale publicate de FRAHotărâre · punctul 52 și dispozitivul, reproduse de FRA · forma din 18 ianuarie 2024Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 18 ianuarie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    punctul 52 și dispozitivul, reproduse de FRA · limba originalului: en
    52 In the light of all the foregoing considerations, the answer to the questions referred is that Article 7 of Directive 2003/88 and Article 31(2) of the Charter must be interpreted as precluding national legislation which, for reasons relating to the control of public expenditure and the organisational needs of the public employer, prohibits the payment to a worker of an allowance in lieu of the days of paid annual leave acquired, during both the last year of employment and previous years, which were not taken at the date on which the employment relationship ended, where that worker voluntarily terminates that employment relationship and has not shown that he or she had not taken his or her leave during that employment relationship for reasons beyond his or her control.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554
    Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul IV / Capitolul III / art. 171 / alin. (2)
    (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.540
    Punerea în întârziere Prescripția este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripția numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (1)
    (1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul II / art. 269 / alin. (2)
    (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 270 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 270
    Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XII / Capitolul III / art. 272 · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XII / Capitolul III / art. 272
    Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (2^1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (2^1)
    (2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea I / Titlul III / Capitolul III / art. 127 / alin. (2)
    (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a II-a / Titlul III / Capitolul II / art. 521 / alin. (3)
    (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilorLege · art. 205 alin. (4) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 205 alin. (4)
    (4) Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile legislației privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul justiției și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de cadru militar activ. În situația în care anumite drepturi sunt prevăzute atât în legislația aplicabilă personalului din sistemul justiției, cât și în cea aplicabilă cadrelor militare, judecătorul sau procurorul militar optează pentru unul dintre aceste drepturi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**) ( Legea nr. 53/2003 )Lege · Titlul XIII / art. 278 / alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 40/2026 · 9 martie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Titlul XIII / art. 278 / alin. (2)
    (2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.552 / alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.506 / alin. (2)
    (2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul I / art. 2.512 / alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 2 alin. (4) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 2 alin. (4)
    (4) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducerile instanțelor judecătorești și ale parchetelor, precum și conducerile compartimentelor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au obligația să asigure efectuarea concediului de odihnă de către toți judecătorii, procurorii și asimilații acestora, în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 9 alin. (2) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 9 alin. (2)
    (2) Concediul de odihnă poate fi întrerupt și în cazul în care judecătorul ori procurorul este rechemat, în scris, de către conducerea instanței sau parchetului, numai pentru situații de serviciu urgente care fac necesară prezența acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2. · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.537 / pct. 2.
    2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Lege · Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Cartea a VI-a / Titlul I / Capitolul III / Secţiunea a 3-a / art. 2.539 / alin. (2)
    (2) Prescripția nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenție în procedura insolvenței sau a urmăririi silite a renunțat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripția este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiția însă ca noua cerere să fie admisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 325/2005Normă · Capitolul II / art. 7 alin. (2) · forma din 10 martie 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Capitolul II / art. 7 alin. (2)
    (2) Compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul situațiilor de eliberare din funcție a judecătorului ori procurorului, prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, sau al situațiilor de încetare a calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ori a funcției de inspector judiciar, prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare. În situațiile prevăzute la art. 12 indemnizația aferentă concediului de odihnă neefectuat se suportă de instituția la care a funcționat judecătorul sau procurorul până la data eliberării din funcție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 141 din 25 iulie 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetareLege · art. XVIII alin. (9) · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. XVIII alin. (9)
    (9) În anul 2026, pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Salariile și beneficiile în sectorul publicC18 · 18 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C18-024 · https://dreptulmuncii.org/ghiduri/concediul-neefectuat-al-magistratului-si-plata-la-incetare/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa DreptulMuncii.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision