Pensia militară: vechime și calcul

Pensia militară se verifică în doi pași: îndeplinirea condițiilor de pensionare și stabilirea sumei. Vechimea efectivă exclude sporurile pentru condiții de muncă, iar școala militară poate intra în vechimea în serviciu și în cea efectivă dacă îndeplinește condițiile legale și nu reprezintă învățământ liceal. [2] [3] [5] [60] Pentru pensionările din 2026, regula generală folosește 16 sau 17 luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate; există și o excepție tranzitorie pentru persoanele deja eligibile la intrarea în vigoare a modificărilor din 2024. [19] [20] [21] [23]

ACTUALIZAT: 18 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 19 minute
CATEGORIE: Sector public și statute speciale

Cuprins · 14 secțiuni

01Cui se adresează
02Cum verific calculul pensiei militare
03Vechime efectivă, în serviciu, în muncă și cumulată
04Cei doi sau trei ani de școală militară sunt vechime efectivă?
05Când îndeplinesc condițiile pentru pensie
06Baza de calcul în 2026 și excepția celor șase luni
07Procentul pensiei, sporurile și cele două plafoane
08Actele de verificat înainte de depunere
09Unde depun cererea și de când se plătește pensia
10Ce fac dacă lipsește școala, vechimea sau o sumă din calcul
11Termene și repere
12Lista ta de pași
13Întrebări frecvente
14Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Ghid pentru verificarea pensiei militare de serviciu și a perioadelor de școală, serviciu și muncă folosite în calcul.
Sistemul Legii nr. 223/2015 pentru militari, polițiști și personalul cu statut special din administrația penitenciară. [1]

✕ NU ACOPERĂ

Calculul individual al pensiei de invaliditate sau de urmaș.
Calculul impozitului și al altor rețineri aplicabile sumei plătite.
Reconstituirea tuturor recalculărilor unei pensii stabilite sub legislația anterioară.

Cum verific calculul pensiei militare

Legea nr. 223/2015 organizează sistemul pensiilor militare pentru militari, polițiști și funcționarii publici cu statut special din administrația penitenciară. Pentru pensia de serviciu, rezultatul depinde de tipul pensionării, de perioadele recunoscute, de baza salarială și de limitele legale ale cuantumului. [1] [11] [12] [13] [24] [25] [28]

Verificarea urmează această ordine:

Identifici tipul pensiei și condițiile pe care trebuie să le îndeplinești: vârstă, vechime efectivă, vechime în serviciu și, unde legea o cere, motivul ieșirii din activitate. [11] [12] [13] [14]
Desparți perioadele reale de anii suplimentari acordați pentru condițiile de muncă. Această diferență influențează atât îndeplinirea condițiilor, cât și suma pensiei. [3] [5] [6]
Stabilești lunile și veniturile admise în baza de calcul, apoi procentul și sporurile aplicabile. [17] [19] [20] [24] [26]
Verifici distinct plafonul de 85% din baza de calcul și limita pensiei nete. [25] [28]

O estimare făcută doar din ultima soldă sau din numărul total de ani înscris într-o adeverință poate omite aceste diferențe. Cere fișa de pensie și situația veniturilor folosite în calcul, apoi confruntă fiecare perioadă și fiecare element salarial cu actele doveditoare. [17] [32] [34] [35]

Vechime efectivă, în serviciu, în muncă și cumulată

Vechimea efectivă nu înseamnă exclusiv anii petrecuți într-o unitate militară. Ea pornește de la perioadele recunoscute de lege și exclude sporurile de timp acordate pentru condiții deosebite, speciale, alte condiții ori grupele I și II de muncă. Separat, pentru anumite pensii trebuie îndeplinit un minimum de vechime în serviciu. [3] [11]

Noțiune	Ce urmărești în dosar
Vechime în serviciu	Perioadele din art. 3 lit. e), inclusiv activitatea în statutul prevăzut de lege și anumite perioade de serviciu militar sau școală militară. [2]
Vechime în muncă și stagiu de cotizare	Perioadele recunoscute în aceste categorii; stagiul de cotizare privește perioada în care au fost datorate sau plătite contribuții în sistemul public. Nu orice perioadă civilă intră automat în cuantumul pensiei militare. [4] [7] [9]
Vechime cumulată	Ansamblul perioadelor recunoscute ca vechime în serviciu, în muncă, stagiu de cotizare ori perioade asimilate, potrivit legii. La calcul trebuie avute în vedere și regulile privind sporurile de vechime. [3] [5]
Vechime efectivă	Vechimea recunoscută fără sporurile pentru condițiile de muncă. Se folosește, între altele, la pragurile de 25 sau 20 de ani cerute pentru anumite pensii. [3] [11] [13]

Pentru cuantum, un an lucrat efectiv în condiții deosebite se valorifică drept un an și trei luni; în condiții speciale, un an și șase luni; în alte condiții, doi ani. Aceste sporuri nu intră în vechimea în serviciu cerută pentru deschiderea dreptului la pensie. Încadrarea și durata trebuie dovedite în dosar. [5] [6] [32] [33]

Exemplu de separare a vechimilor: zece ani efectiv lucrați și dovediți în condiții speciale pot reprezenta 15 ani valorificați la calcul, dar rămân zece ani efectivi. Cei cinci ani suplimentari nu completează pragul de vechime efectivă pentru pensionare. Exemplul presupune că încadrarea în condiții speciale este recunoscută pentru întreaga perioadă. [3] [5] [6] [62]

Pentru perioadele civile, art. 25 alin. (1) recunoaște categoriile de vechime realizate, în condițiile legii, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, adică 1 ianuarie 2016. De aceea, simpla adunare a tuturor anilor civili lucrați înainte și după această dată poate produce un calcul greșit. Când se aplică art. 26, sistemele recunosc reciproc perioadele pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar pensia militară se stabilește numai pentru vechimea în serviciu și sporurile aferente. [7] [9] [56]

Aceeași perioadă nu poate fi valorificată de două ori în cazurile reglementate de art. 25 alin. (2). Pentru perioadele de serviciu militar și școală prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3–5, art. 27 prevede luarea în calcul, opțional, într-un singur sistem. Dacă ai deja o pensie publică, verifică exact perioadele înscrise în decizie și în documentele pe baza cărora a fost emisă. [8] [10]

Cei doi sau trei ani de școală militară sunt vechime efectivă?

Da, pot fi atât vechime în serviciu, cât și vechime efectivă, dacă perioada se încadrează în art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015. Textul privește elevul sau studentul unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor ori personalului cu statut special, și exclude învățământul liceal. Includerea în vechimea efectivă rezultă din coroborarea acestei reguli cu definițiile vechimii cumulate și efective. [2] [3] [60]

Durata de doi sau trei ani nu rezolvă singură problema. Trebuie verificat ce școală ai urmat, nivelul studiilor, statutul avut și intervalul exact. O școală pentru formarea cadrelor poate îndeplini condițiile; denumirea „militară” a unei instituții nu transformă perioada de nivel liceal într-o perioadă eligibilă. [2] [30]

În Decizia nr. 200 din 26 mai 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată că instanța care judecă litigiul trebuie să verifice situația concretă, forma și nivelul studiilor. Instanța supremă a respins sesizarea ca inadmisibilă. Decizia nu acordă prin ea însăși pensie absolventului și nu stabilește că orice școală de maiștri militari sau de subofițeri este automat recunoscută indiferent de nivelul studiilor. [30] [31]

Practic, cere instituției sau deținătorului arhivei un document care să precizeze perioada de școlarizare și elementele necesare identificării nivelului și statutului studiilor. Confruntă-l cu livretul militar, documentele de absolvire și evidența de personal. Fișa de pensie se completează pe baza înscrisurilor, iar erorile sau lipsurile trebuie verificate de structura de resurse umane. [33] [34] [30]

Dacă trei ani de școală sunt integral recunoscuți potrivit acestei reguli, ei intră cu durata lor în vechimea în serviciu și efectivă. Nu devin automat mai mulți ani prin simplul fapt că instituția era militară: sporul pentru condiții de muncă presupune o încadrare și o perioadă dovedite distinct. Verifică și dacă aceiași ani au fost deja valorificați în alt sistem. [2] [3] [6] [10] [33] [60]

Când îndeplinesc condițiile pentru pensie

Vechimea necesară și suma pensiei sunt verificări diferite. Pentru pensia pentru limită de vârstă a personalului în activitate, art. 16 cere cumulativ vârsta standard aplicabilă și cel puțin 25 de ani vechime efectivă, dintre care 15 ani în serviciu. Legea stabilește ținta de 65 de ani, atinsă treptat potrivit anexelor nr. 1 și 2; pentru o pensionare concretă în 2026 trebuie consultată eșalonarea, nu aplicată automat vârsta de 65 de ani. [11]

Situație	Condițiile esențiale
Pensie pentru limită de vârstă, art. 16	Vârsta standard din eșalonare și minimum 25 de ani efectivi, dintre care 15 în serviciu. [11]
Pensie anticipată, art. 17	Aceeași vechime de 25/15 ani, vârsta standard diminuată cu cinci ani și ieșirea din activitate în una dintre situațiile organizatorice ori medicale prevăzute de articol. Reducerea de cinci ani nu se cumulează cu alte reduceri. [12]
Pensie anticipată parțială, art. 18	Minimum 20 de ani efectivi, dintre care zece în serviciu, și ieșirea din activitate în situațiile organizatorice ori medicale prevăzute de articol. Cuantumul inițial se raportează la vechimea în serviciu și sporurile art. 24. [13]
Drept la vârsta standard după ieșirea din activitate, art. 19	Persoana care nu îndeplinea condițiile unei pensii de serviciu la ieșire, dar avea minimum zece ani în serviciu, poate primi pensie la vârsta standard pentru acești ani și sporurile legale. [14]

Pentru art. 17 și 18, verifică actul și temeiul juridic efectiv al trecerii în rezervă sau al încetării raportului de serviciu. Simplul aviz medical și simpla împlinire a vechimii nu dovedesc toate condițiile cerute de aceste articole. Pentru situația specifică pompierului militar, vezi Avizul medical „apt limitat” și trecerea în rezervă. [12] [13]

Activitatea în condiții de muncă prevăzute de lege poate permite reducerea vârstei standard pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime ale art. 16. Reducerea se determină potrivit art. 21, în funcție de perioada recunoscută; nu poate depăși 13 ani și nu poate coborî vârsta sub 45 de ani. Sporul de vechime și reducerea vârstei sunt operațiuni diferite. [15] [16] [5] [6]

La vârsta standard, pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează în raport cu vechimea cumulată de la ieșirea din activitate. Acest pas explică de ce vechimea folosită la cuantumul inițial poate diferi de cea utilizată ulterior. [13]

Baza de calcul în 2026 și excepția celor șase luni

În regimul general aplicabil pensionărilor din 2026, baza este media soldelor sau salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, pentru numărul de luni consecutive din anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor. Art. 28^1 permite alegerea acestor luni din ultimii cinci ani de activitate în statutul prevăzut de lege pentru pensiile stabilite până la 1 ianuarie 2030. [17] [19]

Luna pensionării în 2026	Numărul de luni consecutive din baza de calcul
Ianuarie–iunie	16 [20]
Iulie–decembrie	17 [20]

Alegerea privește un interval consecutiv, nu o selecție a lunilor cu veniturile cele mai mari din ani diferiți. Legea permite alegerea perioadei o singură dată. Cere compararea intervalelor eligibile înainte de exprimarea opțiunii în cererea de pensionare. [18] [19] [32]

Nu toate sumele de pe fluturaș intră în bază. Între excluderile prevăzute de art. 28 sunt compensația de chirie, valoarea normei de hrană, diurnele, drepturile de echipament, plățile compensatorii la ieșire și compensarea concediului neefectuat. Pentru prime și premii există excepții expres enumerate, astfel că trebuie verificată fiecare componentă salarială. [17]

Excepția de șase luni trebuie verificată separat. Persoanele care îndeplineau cerințele legale de pensionare potrivit reglementărilor anterioare la intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, la 1 ianuarie 2024, pot solicita până la 31 decembrie 2028 acordarea pensiei potrivit acelui regim. Art. 17 lit. f) din metodologia dosarului menține expres, pentru aceste persoane, situația soldelor sau salariilor aferente celor șase luni consecutive alese și formatul folosit până la 31 decembrie 2023. [21] [22] [23]

Prin urmare, formula de șase luni nu se aplică tuturor celor care ies la pensie în 2026. Trebuie demonstrată încadrarea în clauza tranzitorie, inclusiv îndeplinirea cerințelor cerute de vechile reglementări la data relevantă; existența unei vechimi mari, privită izolat, nu dovedește această încadrare. Solicită unității să precizeze în scris regimul folosit și baza pentru alegerea lui. [21] [23] [37]

Procentul pensiei, sporurile și cele două plafoane

Regula art. 29 pornește de la 65% din baza de calcul pentru 25 de ani de vechime cumulată. Pentru fiecare an peste acest prag se adaugă un punct procentual din bază. Dacă există drept la pensie în condițiile legii cu mai puțin de 25 de ani de vechime cumulată, procentul scade cu un punct pentru fiecare an lipsă. Pentru pensiile acordate potrivit art. 19 și 26 se aplică regula proporțională prevăzută distinct la art. 29 alin. (3). [24]

La însumarea vechimii, fracțiunile de cel puțin șase luni se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează, potrivit art. 25 alin. (3). Verificarea se face pe totalul perioadelor, nu prin rotunjirea fiecărei adeverințe înainte de adunare. [58]

Exemplu de calcul al procentului: pentru o bază deja determinată legal de 10.000 lei și 30 de ani de vechime cumulată recunoscută, procentul de pornire este 65% + 5 puncte = 70%, adică 7.000 lei. Exemplul arată numai operațiunea din art. 29; sporurile aplicabile, limitele legale și reținerile trebuie verificate înainte de stabilirea sumei plătite. [24] [25] [26] [28] [61]

Art. 108 prevede un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcție de durata contribuției la pensia suplimentară și/sau a contribuției individuale la buget. Durata acestor contribuții trebuie verificată distinct de vechimea totală; o perioadă recunoscută ca vechime nu dovedește singură plata contribuției cerute pentru spor. [26]

Primul plafon este 85% din baza de calcul, potrivit art. 30. În Decizia nr. 652/2018, Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate privind acest plafon și a explicat, prin raportare la jurisprudența anterioară, de ce includerea sporului pentru contribuția la pensia suplimentară în limita maximă nu generează tratamentul discriminatoriu invocat. Aceasta nu înseamnă că orice pensie ajunge automat la 85%. [25] [29]

Separat, art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 prevede pentru pensionarii militari decorați cu Semnul onorific clasele a III-a, a II-a și I un spor de 10%, 15%, respectiv 20% al cuantumului pensiei. Verifică actul de conferire și modul în care acest drept apare în calculul individual. [27] [33]

Al doilea plafon privește pensia netă. La stabilire, ea nu poate depăși media soldelor sau salariilor nete corespunzătoare veniturilor brute incluse în bază, actualizate potrivit art. 60 alin. (1). De aceea, procentul din baza brută și sporurile nu se pot transforma direct într-o promisiune privind suma încasată, fără verificarea limitei nete și a regimului fiscal aplicabil. [28]

Din coroborarea art. 29, 30 și 60 rezultă că anii de vechime recunoscuți în plus pot crește rezultatul formulei, fără să garanteze o creștere a sumei plătite: cuantumul poate rămâne limitat de plafonul de 85% ori de plafonul net. Plafonarea cuantumului nu justifică omiterea perioadei din evidența de vechime; datele din fișa de pensie trebuie să corespundă actelor doveditoare. [24] [25] [28] [34] [59]

Actualizarea veniturilor folosite la deschiderea dreptului trebuie deosebită de indexarea anuală a pensiei aflate în plată. Pentru anul 2026, derogarea din art. XXX alin. (8) al Legii nr. 141/2025, reprodusă în nota oficială de la art. 59 al Legii nr. 223/2015, prevede că pensiile militare nu se indexează cu rata medie anuală a inflației. [17] [57]

Actele de verificat înainte de depunere

Dosarul cuprinde cererea de pensionare, fișa de pensie, documentul privind condițiile de muncă, situația veniturilor realizate lunar și actele doveditoare necesare situației tale. Opțiunea privind lunile consecutive se exprimă în cerere în condițiile metodologiei și ale legii. [32]

Verifică, după caz:

Perioadele: livretul militar, carnetul de muncă și celelalte acte privind vechimea în serviciu sau în muncă; pentru școală, actele care permit stabilirea perioadei, formei și nivelului studiilor. [33] [30]
Condițiile de muncă: adeverința ori fișa cu intervalele recunoscute în condiții deosebite, speciale sau alte condiții. [32] [33]
Baza și sporurile: situația veniturilor lunare și, dacă este cazul, brevetul, atestatul sau adeverința de conferire a Semnului onorific. [32] [33]
Alte pensii și datele de plată: decizia din alt sistem, când este incident art. 26, și adeverința cu data încetării plății soldei sau salariului. [33]

Fișa se completează numai pe baza înscrisurilor. Dacă evidența de personal este incompletă sau greșită, resursele umane trebuie să o completeze ori corecteze folosind documente verificabile. La semnare confirmi luarea la cunoștință a datelor; dacă nu ești de acord cu unele înscrisuri, poți anexa un memoriu și documentele justificative pentru analiza situației. [34] [35]

Cererile pentru eliberarea actelor prevăzute de lege care dovedesc vechimea necesară pensiei sunt scutite de taxe și comisioane și se soluționează în 30 de zile de la înregistrare. Păstrează numărul de înregistrare și documentele primite. [45]

Unde depun cererea și de când se plătește pensia

Dacă ieși din activitate îndeplinind condițiile de pensie, depui cererea și actele la unitatea sau instituția din care ai făcut parte. Dacă îndeplinești condițiile după ieșire, art. 61 alin. (3) lit. b) permite depunerea la centrul militar competent sau la unitatea ori instituția din care ai făcut parte, după caz. Aceste structuri transmit dosarul casei sectoriale în funcție de ultimul loc de muncă, în 30 de zile de la depunere. [36]

Unitatea care întocmește dosarul răspunde de exactitatea datelor și de respectarea termenelor de depunere. Solicită dovada transmiterii și data înregistrării la casa sectorială; data depunerii la unitate și cea a înregistrării la casă au funcții diferite în procedură. [36] [37] [39]

Termenul de 90 de zile influențează începutul plății. În situația art. 63 alin. (1), drepturile se stabilesc de la încetarea plății soldei sau salariului dacă cererea cu actele necesare ajunge la casa sectorială în cel mult 90 de zile de la acel moment. Dacă se depune peste acest termen, începutul plății este prima zi a lunii următoare celei în care cererea și actele au fost depuse la casă. Reperul legal este încetarea plății, care trebuie verificată în adeverință. [38] [33]

Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile după ieșirea din activitate, art. 63 alin. (2) stabilește plata din prima zi a lunii următoare depunerii cererii și actelor la casa sectorială. Nu aplica automat acestui caz regula plății de la încetarea soldei. [38]

Casa sectorială emite decizia de admitere sau respingere în 45 de zile de la înregistrarea cererii la ea și o comunică în zece zile lucrătoare de la emitere. Decizia trebuie să arate motivele de fapt, temeiurile de drept și termenul de contestare. Păstrează și dovada datei la care ai primit-o. [39] [41]

Ce fac dacă lipsește școala, vechimea sau o sumă din calcul

Pornește de la o comparație concretă: perioada ori suma înscrisă în decizie, ceea ce susții că trebuie recunoscut și documentul care dovedește diferența. Pentru școală, explică de ce forma și nivelul studiilor se încadrează în art. 3 lit. e) pct. 3; pentru baza salarială, identifică lunile și componentele contestate. [2] [30] [17] [34]

Traseul contestației este următorul:

În 30 de zile de la comunicarea deciziei, formulezi contestația la comisia de contestații din instituția competentă — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne sau Serviciul Român de Informații. Aceasta este procedura administrativă prealabilă obligatorie. Decizia necontestată în termen devine definitivă. [41]
Comisia are 45 de zile de la înregistrarea contestației pentru soluționare. Dacă nu o soluționează în acest interval, art. 98 alin. (5) permite atacarea deciziei de pensie la instanța de la domiciliul reclamantului. Lipsa răspunsului nu înseamnă admiterea contestației. [42]
Hotărârea comisiei se comunică în cinci zile de la adoptare. Dacă o primești și o consideri greșită, o poți ataca la instanță în 30 de zile de la comunicare; hotărârea neatacată în termen devine definitivă. [43]

Litigiul privind stabilirea și plata pensiei este soluționat în primă instanță de tribunal, cu competența teritorială prevăzută de lege la domiciliul reclamantului. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel. Cererile și actele procedurale privind drepturile de pensie militară sunt scutite de taxă de timbru. [44]

Pentru termenul de sesizare a instanței se aplică și regulile Codului de procedură civilă: la termenul pe zile nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă și nici ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [44] [46] [47]

Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24; pentru depunerea fizică la instanță contează însă ora la care activitatea încetează legal. Actul depus în termen prin poștă recomandată, curier ori prin mijloacele electronice prevăzute de art. 183 este socotit depus la timp în condițiile acestui articol. Păstrează dovada: recipisa sau atestarea poștală și, pentru fax ori e-mail, data și ora primirii atestate de sistemul instanței. [48] [49] [50] [51]

Depășirea unui termen procedural atrage, de regulă, decăderea. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate: actul trebuie îndeplinit și cererea de repunere formulată în intervalul prevăzut de art. 186, de regulă 15 zile de la încetarea împiedicării; pentru căile de atac, durata este cea prevăzută pentru respectiva cale. Instanța competentă decide dacă sunt îndeplinite condițiile. Aceste reguli nu justifică amânarea contestației în așteptarea unor discuții informale cu unitatea. [52] [53] [54] [55]

Legea permite și revizuirea pensiei, din oficiu sau la cerere, când sumele stabilite ori plătite diferă de cele legal cuvenite. Revizuirea și contestația au însă reglementări distincte: dacă decizia tocmai ți-a fost comunicată și o contești, nu presupune că o cerere de lămurire ori revizuire înlocuiește contestația în cele 30 de zile. Formulează explicit ce anume contești și păstrează dovada depunerii. [40] [41]

Termene și repere procedurale

REGULĂEliberarea actelor privind vechimea

Interval: 30 de zile. [45]
De când începe: Data înregistrării cererii de eliberare a actelor prevăzute de lege pentru dovedirea vechimii necesare pensiei.
Cum se aplică: Reperul este înregistrarea cererii; păstrează dovada și numărul acesteia.
Consecințe: Autoritatea trebuie să soluționeze cererea în termenul prevăzut de art. 107; depășirea lui nu dovedește prin ea însăși perioada de vechime solicitată.

[45]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Privește actele necesare dovedirii vechimii, în limitele art. 107; cererile sunt scutite de taxe și comisioane.

REGULĂTransmiterea dosarului de către unitate

Interval: 30 de zile. [36]
De când începe: Data depunerii cererii de pensionare și a actelor la structura competentă.
Cum se aplică: Se urmărește separat data depunerii la unitate și data transmiterii la casa sectorială.
Consecințe: Dosarul trebuie transmis casei sectoriale pentru soluționare; respectarea circuitului trebuie verificată și în raport cu începutul plății. [38]

[36][37][38]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Transmiterea revine structurii competente potrivit art. 61 alin. (3), în funcție de ultimul loc de muncă.
Unitatea răspunde de respectarea termenelor și exactitatea datelor. [37]

REGULĂDepunerea care păstrează plata de la încetarea soldei

Interval: Cel mult 90 de zile. [38]
De când începe: Încetarea plății soldei sau salariului, în situația reglementată de art. 63 alin. (1).
Cum se aplică: Cererea și actele necesare trebuie depuse la casa de pensii sectorială în acest interval; data încetării plății se verifică în adeverință. [33]
Consecințe: Depunerea peste termen mută începutul plății în prima zi a lunii următoare celei în care cererea și actele au fost depuse la casa sectorială.

[38][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Regula nu se substituie art. 63 alin. (2), aplicabil persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior ieșirii din activitate.

REGULĂEmiterea deciziei de pensionare

Interval: 45 de zile. [39]
De când începe: Data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.
Cum se aplică: Termenul se raportează la înregistrarea la casă, nu la prima depunere la unitate.
Consecințe: Casa sectorială trebuie să emită o decizie motivată; expirarea termenului nu echivalează cu admiterea cererii.

[39]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Decizia poate admite sau respinge cererea și trebuie să cuprindă motivele de fapt, temeiurile de drept și termenul de contestație.

REGULĂComunicarea deciziei emise de casa sectorială

Interval: 10 zile lucrătoare. [39]
De când începe: Data emiterii deciziei de pensionare.
Cum se aplică: Se numără zile lucrătoare; data primirii de către solicitant se păstrează distinct de data emiterii.
Consecințe: Casa trebuie să comunice decizia persoanei care a solicitat pensionarea.

[39][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenul de contestare are propriul reper: comunicarea deciziei. [41]

REGULĂContestația la comisia instituției

Interval: 30 de zile de la comunicare. [41]
De când începe: Comunicarea deciziei casei de pensii sectoriale.
Cum se aplică: Identifică data dovedită a comunicării și depune contestația la comisia competentă în intervalul legal; data emiterii deciziei nu este reperul de început prevăzut de art. 97.
Consecințe: Decizia de pensie necontestată în termen devine definitivă.

[41][40]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Procedura administrativă prealabilă este obligatorie.
Art. 65 reglementează distinct revizuirea; nu presupune că o cerere de lămurire ori de revizuire înlocuiește contestația. [40]

REGULĂSoluționarea contestației

Interval: 45 de zile. [42]
De când începe: Data înregistrării contestației la comisia competentă.
Cum se aplică: Se urmărește data înregistrării contestației, distinct de data deciziei inițiale și de data comunicării acesteia.
Consecințe: Depășirea termenului permite accesul la instanță potrivit art. 98 alin. (5); nu reprezintă admiterea tacită a contestației.

[42][43]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Dacă nu se soluționează în 45 de zile, decizia de pensie poate fi atacată la instanța de la domiciliul reclamantului.
Dacă se comunică hotărârea comisiei, verifică termenul distinct de 30 de zile pentru atacarea acesteia. [43]

REGULĂAcțiunea împotriva hotărârii comisiei

Interval: 30 de zile de la comunicare. [43]
De când începe: Comunicarea hotărârii comisiei de contestații.
Cum se aplică: Termenul pe zile nu include ziua de la care începe să curgă și nici ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [46] [47]
Consecințe: Hotărârea comisiei neatacată în termen devine definitivă; se aplică și regula procedurală a decăderii. [52]

[43][46][47][49][50][51][53][54][55][52][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Pentru depunerea fizică la instanță contează ora legală de încheiere a activității; art. 183 reglementează depunerea prin poștă, curier, fax ori e-mail și dovezile aferente. [49] [50] [51]
Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și respectarea art. 186; este decisă de instanță. [53] [54] [55]

REGULĂSolicitarea pensiei în regimul tranzitoriu

Interval: Până la 31 decembrie 2028. [21]
De când începe: Încadrarea în categoria persoanelor care îndeplineau cerințele legale potrivit reglementărilor anterioare la intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, la 1 ianuarie 2024. [22]
Cum se aplică: Este o dată-limită calendaristică expresă; nu este un interval care începe la data la care alegi să depui cererea.
Consecințe: Posibilitatea de a solicita pensia în baza clauzei tranzitorii este limitată de data expresă prevăzută de lege.

[21][22][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Clauza nu se aplică automat oricărei persoane pensionate înainte de 2029; trebuie îndeplinite condițiile art. XVI alin. (5).
Metodologia menține pentru această categorie cele șase luni consecutive și formatul anterior. [23]

Lista ta de pași

Identifică tipul pensiei și verifică separat vârsta, vechimea efectivă, vechimea în serviciu și motivul ieșirii din activitate, unde este cerut. [11] [12] [13] [14]
Fă un tabel al perioadelor reale și separă sporurile pentru condițiile de muncă; nu folosi totalul cu sporuri drept vechime efectivă. [3] [5] [6]
Pentru școala militară, obține documente care permit verificarea duratei, formei și nivelului studiilor; compară-le cu evidența folosită la pensie. [2] [30] [34]
Verifică dacă vreo perioadă a fost deja valorificată în alt sistem și dacă se aplică art. 25–27. [8] [9] [10]
Compară intervalele consecutive eligibile și cere precizarea regimului aplicabil: 16/17 luni în 2026 sau excepția legală de șase luni. [18] [19] [20] [21] [23]
Confruntă fișa de pensie, situația veniturilor și sporurile cu actele doveditoare; formulează în scris dezacordul și anexează documentele. [32] [33] [34] [35]
Păstrează numerele de înregistrare la unitate și la casa sectorială, dovada încetării plății soldei și dovada comunicării deciziei. [33] [36] [38] [39]
Dacă decizia este greșită, formulează contestația expresă în termenul legal și păstrează dovada depunerii; urmărește distinct răspunsul comisiei și termenul pentru instanță. [41] [42] [43]

Întrebări frecvente

Cum se calculează pensia militară?

Mai întâi verifici dreptul la tipul de pensie cerut. Apoi stabilești baza salarială și vechimea utilizată la cuantum. Regula de pornire este 65% din bază pentru 25 de ani de vechime cumulată, cu câte un punct procentual adăugat pentru fiecare an în plus, în limitele legii. Pentru cazurile art. 19 și 26 există regula proporțională. [11] [12] [13] [24] Pentru pensionările din 2026, baza generală folosește 16 luni consecutive în primul semestru și 17 în al doilea, alese din ultimii cinci ani de activitate. Verifici apoi sporurile, plafonul de 85% și plafonul net, precum și eventuala încadrare în excepția tranzitorie de șase luni. [19] [20] [23] [25] [26] [28]

Care este diferența dintre vechimea efectivă și vechimea în muncă?

Vechimea efectivă este noțiunea din Legea nr. 223/2015 care cuprinde perioadele recunoscute, fără sporurile pentru condițiile de muncă. Vechimea în muncă este una dintre categoriile care pot intra în acest ansamblu, în condițiile legii. Ea nu se confundă cu vechimea în serviciu și nici nu permite adăugarea automată a tuturor anilor civili la cuantumul pensiei militare. Data perioadei și regulile de recunoaștere între sisteme contează. [2] [3] [7] [9]

Școala militară de doi sau trei ani intră în vechimea efectivă?

Poate intra, dacă perioada este recunoscută ca școală pentru formarea cadrelor în condițiile art. 3 lit. e) pct. 3 și nu este învățământ liceal. O perioadă astfel recunoscută intră în vechimea în serviciu și, cu durata ei, în cea efectivă. Numărul de ani și denumirea școlii nu sunt suficiente: se verifică forma și nivelul studiilor și actele doveditoare. Dacă perioada a fost valorificată într-un alt sistem, trebuie verificată și regula opțiunii pentru un singur sistem. [2] [3] [10] [30] [60]

Cei zece ani suplimentari pentru condiții de muncă mă ajută să ating pragul de 25 de ani efectivi?

Sporurile pentru condiții de muncă sunt excluse din vechimea efectivă. Ele influențează cuantumul în condițiile legii, dar nu completează anii efectivi ori vechimea în serviciu cerută pentru deschiderea dreptului. Pentru pensia pentru limită de vârstă din art. 16 trebuie verificați distinct cei 25 de ani efectivi, dintre care minimum 15 în serviciu, și vârsta aplicabilă. [3] [5] [6] [11]

Mai pot alege șase luni dacă mă pensionez în 2026?

Da, dacă te încadrezi în regula tranzitorie pentru persoanele care îndeplineau cerințele de pensionare potrivit normelor anterioare la intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023. Cererea în acel regim poate fi formulată până la 31 decembrie 2028, iar metodologia menține expres cele șase luni consecutive pentru aceste persoane. În celelalte situații se aplică eșalonarea generală, de 16 sau 17 luni în 2026. [21] [22] [23] [20]

Cât timp am să contest o decizie de pensie greșită?

Contestația la comisia instituției competente se depune în 30 de zile de la comunicarea deciziei. Comisia are 45 de zile de la înregistrare pentru soluționare; dacă nu soluționează în acest interval, legea permite sesizarea instanței. Hotărârea comisiei se atacă la instanță în 30 de zile de la comunicare. Păstrează dovezile de comunicare și de depunere și nu confunda aceste termene cu o cerere de revizuire ori de lămurire a calculului. [41] [42] [43] [40]

Dacă mi se recunosc ani de vechime în plus, crește automat pensia plătită?

Nu automat. Din coroborarea art. 29, 30 și 60 rezultă că anii recunoscuți în plus pot mări rezultatul formulei de calcul, dar plafonul de 85% ori plafonul net poate limita cuantumul, astfel încât suma plătită să nu crească. Perioada recunoscută trebuie să rămână corect înscrisă în evidența de vechime: plafonarea sumei nu justifică ștergerea ei din fișa de pensie. [24] [25] [28] [34] [59]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

Vechimea efectivă exclude sporurile pentru condiții de muncă și nu se confundă cu vechimea în serviciu. [2] [3]
Perioada școlii militare poate fi vechime în serviciu și efectivă dacă intră în art. 3 lit. e) pct. 3; învățământul liceal este exclus. [2] [3] [60]
Durata școlii de doi sau trei ani nu este suficientă: se verifică forma, nivelul și situația concretă; Decizia ÎCCJ nr. 200/2025 respinge sesizarea ca inadmisibilă. [30] [31]
Pentru pensia pentru limită de vârstă din art. 16 se cer vârsta standard aplicabilă și cel puțin 25 de ani efectivi, dintre care 15 în serviciu. [11]
Sporurile art. 24 influențează calculul, fără a completa vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului. [5] [6]
Recunoașterea perioadelor civile și între sisteme este condiționată de art. 25–27; o perioadă nu se dublează în cazurile prevăzute de lege. [7] [8] [9] [10]
Regula generală pentru 2026 presupune 16 luni consecutive în primul semestru și 17 în al doilea, alese din ultimii cinci ani de activitate. [19] [20]
Persoanele deja eligibile în condițiile clauzei tranzitorii pot solicita până la 31 decembrie 2028 regimul anterior, cu cele șase luni consecutive prevăzute de metodologie. [21] [22] [23]
Formula art. 29 pornește de la 65% pentru 25 de ani de vechime cumulată și se aplică împreună cu regulile speciale, sporurile și plafonul art. 30. [24] [25] [26]
Plafonul de 85% din baza de calcul și plafonul pensiei nete sunt verificări distincte. [25] [28]
Decizia Curții Constituționale nr. 652/2018 a constatat constituționalitatea art. 30 în raport cu criticile formulate; nu garantează atingerea plafonului în fiecare dosar. [29]
Depunerea cererii și actelor la casa sectorială peste cele 90 de zile din art. 63 alin. (1) schimbă începutul plății. [38]
Decizia casei sectoriale se contestă la comisia competentă în 30 de zile de la comunicare; procedura prealabilă este obligatorie. [41]
Comisia are 45 de zile pentru soluționare; hotărârea ei se atacă în instanță în 30 de zile de la comunicare, iar nesoluționarea permite accesul la instanță potrivit art. 98 alin. (5). [42] [43]
Pentru anul 2026 este prevăzută derogarea de la indexarea cu rata medie anuală a inflației, distinct de actualizarea bazei la deschiderea dreptului. [17] [57]

Verific dosarul, vechimile și termenele

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 18 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 1 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 1
Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 3 lit. e) pct. 1–3 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 lit. e) pct. 1–3
e) vechimea în serviciu - perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații:1. a avut calitatea de cadru militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate; 2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract/soldat și gradat voluntar/soldat și gradat profesionist; 3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 3 lit. f)–g) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 lit. f)–g)
f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii; g) vechime efectivă - vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 3 lit. i) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 lit. i)
i) stagiu de cotizare - perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 23 alin. (1)–(2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1)–(2)
(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situațiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde și sporul acordat pentru activitatea desfășurată în condițiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 24 lit. a)–c) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 lit. a)–c)
La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel: a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite; b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale; c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în alte condiții.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 25 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)
(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18 și 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 25 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (2)
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 26 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1)–(3)
(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19. (la 11-12-2015, Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. ) (2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 27 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 27
Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 16 alin. (1)–(2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (1)–(2)
(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. (2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 17 alin. (1)–(2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1)–(2)
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani și se află în una dintre următoarele situații: a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară. (2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 18 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1)–(3)
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații: a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară. (2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special în activitate prevăzuți la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parțială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 19 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 19
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 21 alin. (1), partea introductivă · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1), partea introductivă
(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 21 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (2)
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 28 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–i) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–i)
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ: (la 01-01-2024, Partea introductivă a alineatului (1), Articolul 28, Sectiunea 1, Capitolul II a fost modificat de Punctul 2., Articolul XIV din LEGEA nr. 282 din 19 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 950 din 20 octombrie 2023 ) a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; b) compensațiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 28 alin. (10) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (10)
(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 28^1 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 28^1
Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) dintr-un număr de luni consecutive, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, polițist sau funcționar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 28 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · anexa nr. 3, rândurile ianuarie–decembrie 2026 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 3, rândurile ianuarie–decembrie 2026
Ianuarie 2026 | 16 Februarie 2026 | 16 Martie 2026 | 16 Aprilie 2026 | 16 Mai 2026 | 16 Iunie 2026 | 16 Iulie 2026 | 17 August 2026 | 17 Septembrie 2026 | 17 Octombrie 2026 | 17 Noiembrie 2026 | 17 Decembrie 2026 | 17
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscalLege · art. XVI alin. (5) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. XVI alin. (5)
(5) Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile prevăzute la alin. (1) în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse acestora prin prezenta lege pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscalLege · art. XIX alin. (1) · forma din 2 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. XIX alin. (1)
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul comun nr. M.24/30/8.147/2016Normă · art. 17 lit. f) · forma din 29 februarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 17 lit. f)
f) până la data de 31.12.2028, în situația persoanelor care se încadrează în prevederile art. XVI alin. (5) din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, la pct. 7 se specifică Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, utilizându-se formatul în vigoare până la data de 31.12.2023;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 29 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)–(3)
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 30 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 30
Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 108 lit. a)–c) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 108 lit. a)–c)
Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militareLege · art. 11 alin. (3) · forma din 28 martie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (3)
(3) Pensionării militari decorați cu "Semnul onorific" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 60 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 60 alin. (1)
(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: CCR, Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018 referitoare la art. 30 din Legea nr. 223/2015Hotărâre · par. 16–20 și dispozitiv · forma din 30 octombrie 2018Curtea Constituțională · 652 · 30 octombrie 2018 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 16–20 și dispozitiv
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate instituie - în cazul pensiei militare de stat - un plafon de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. 17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză șia garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție. 18. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut următoarele: „Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie“. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că „partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. […] Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. […] De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, […] a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment […] se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment“. 19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 20. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan David în Dosarul nr. 1.723/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: ÎCCJ, Decizia nr. 200 din 26 mai 2025 privind vechimea în serviciu și perioada școlii militareHotărâre · par. 52 · forma din 26 mai 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 200 · 26 mai 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 52
Revine instanței de trimitere, așadar, sarcina de a identifica textele de lege incidente, a căror interpretare și aplicare să o conducă spre răspunsul la prima întrebare formulată, la fel cum, din perspectiva celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere are obligația de a analiza situația particulară a contestatorului, forma și nivelul de învățământ urmate de acesta, pentru ca, ulterior, să determine în ce măsură sunt incidente prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015. În cadrul acestui demers, instanța de trimitere are la dispoziție instrumentele deja oferite de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin Decizia nr. 74 din 16 octombrie 2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 80, a stabilit, cu ocazia interpretării prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, că, „în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o școală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepție, la învățământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel «liceal», aflat între ciclurile gimnaziale și postliceale (nivel în care sunt cuprinse și școlile profesionale), și nu o anumită formă de învățământ, «liceul»“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: ÎCCJ, Decizia nr. 200 din 26 mai 2025 privind vechimea în serviciu și perioada școlii militareHotărâre · par. 53 și dispozitiv · forma din 26 mai 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 200 · 26 mai 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
par. 53 și dispozitiv
În concluzie, dat fiind că sesizarea nu privește o chestiune de drept reală, veritabilă, condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, astfel că prezenta sesizare va fi respinsă, ca inadmisibilă. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 20.029/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:– dacă perioada cât contestatorul a fost subofițer activ, eventual deja valorificată la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă de care acesta beneficiază, mai poate fi valorificată pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare; – dacă perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2025.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul comun nr. M.24/30/8.147/2016Normă · art. 3 alin. (1) și (3) · forma din 29 februarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) și (3)
(1) Dosarul de pensionare cuprinde următoarele acte:a) cererea de pensionare prevăzută la art. 61 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, al cărei model este prevăzut, după caz, la anexa nr. 1, 2 sau 3; b) fișa de pensie, completată potrivit prezentei metodologii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4; c) adeverința/fișa cu locurile de muncă în care a lucrat persoana prevăzută la art. 3 lit. a) - c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, și care îi dau dreptul la încadrare în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, în original; d) formularul tipizat denumit "Situația veniturilor realizate lunar", al cărui model este prevăzut la anexa nr. 5; e) acte din care să rezulte calitatea de tutore sau curator al persoanei îndreptățite să solicite dreptul la pensie militară de stat, de persoană căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor sau de mandatar desemnat prin procură specială, după caz; f) orice alte documente și date necesare stabilirii drepturilor de pensie, prevăzute la art. 4-6. (2) Documentele ce alcătuiesc dosarul de pensionare se ordonează potrivit anexei nr. 6.(3) Până la data de 1.01.2030, în cuprinsul cererii de pensionare, solicitantul dreptului la pensie de serviciu sau pensie de invaliditate își exprimă opțiunea privind alegerea lunilor consecutive corespunzătoare perioadei în care și-a desfășurat activitatea, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul comun nr. M.24/30/8.147/2016Normă · art. 4 alin. (1)–(2) · forma din 29 februarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)–(2)
(1) Pentru acordarea pensiei de serviciu, cererea de pensionare, al cărei model este prevăzut la anexa nr. 1, se depune însoțită de următoarele acte doveditoare:a) carnetul de muncă - în original; b) carnetul de muncă pentru membrii C.A.P. - în original; c) carnetul de asigurări sociale pentru agricultori - în original; d) alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată - în original; e) actele de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naștere și certificat de căsătorie - copii certificate de structura care întocmește dosarul de pensionare; f) livretul militar - copie certificată de structura care întocmește dosarul de pensionare sau, după caz, alt document care să ateste situația militară; g) diploma de absolvire a învățământului universitar - copie certificată de structura care întocmește dosarul de pensionare și, după caz, alte documente din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi; h) dovada echivalării de către statul român a studiilor absolvite în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate, din care să rezulte informațiile prevăzute la lit. g) - copie certificată de structura care întocmește dosarul de pensionare; i) adeverința privind sporurile cu caracter permanent acordate în condițiile legii sau prin contractul colectiv/individual de muncă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 - în original; j) adeverința privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții - în original; k) procura specială, pentru mandatar - în original și în copie; l) actele pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și/sau al Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; m) brevetul/atestatul de conferire, în copie certificată de structura care întocmește dosarul de pensionare, sau adeverința, în original, din care să rezulte conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei sau similar; n) adeverințele, întocmite în condițiile legii, privind câștigul salarial lunar brut/net până la data de 1 aprilie 2001 în cazul persoanelor care au avut vechime în muncă în sistemul public de pensii - în original; o) adeverințele, întocmite în condițiile legii, privind veniturile realizate lunar în unitățile militare aparținând sistemului de apărare națională, ordine publică și securitate națională pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011, precum și pentru perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2016 și data trecerii în rezervă/retragere cu drept la pensie - în original, întocmite conform art. 127 alin. (5) și (6) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011; p) adeverințe/certificate privind stagiul de cotizare realizat în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2015 - în original; q) adeverințele, întocmite în condițiile legii, privind desfășurarea activității în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau, după caz, adeverințe întocmite în condițiile legii privind condițiile de muncă deosebite și/sau speciale pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii - în original; r) decizia de pensionare din sistemul public sau din alte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în care militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare îndeplinesc cumulativ condițiile de pensionare, în situația prevăzută la art. 26 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare; s) adeverință din care să rezulte data încetării plății soldei/salariului lunar(e); ș) alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie militară. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), n) - p) se depun numai în situația prevăzută la art. 122 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul comun nr. M.24/30/8.147/2016Normă · art. 13 alin. (1)–(2) · forma din 29 februarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)–(2)
(1) Înscrierea datelor în fișa de pensie se face doar pe baza înscrisurilor prevăzute de reglementările în vigoare, rezultate din evidențele structurilor prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau depuse de persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din aceeași lege sau, după caz, de către urmașii acestora.(2) Dacă datele din memoriul original/dosarul personal sau din celelalte documente nu sunt complete sau prezintă erori, structura de resurse umane care întocmește fișa de pensie ia măsuri pentru completarea și/sau corectarea acestora, folosind în acest scop orice documente verificabile, astfel încât în fișa de pensie să fie înscrise exclusiv date care să corespundă realității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul comun nr. M.24/30/8.147/2016Normă · art. 15 alin. (1)–(3) · forma din 29 februarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)–(3)
(1) Fișa de pensie se semnează de către comandantul/șeful structurii emitente, șeful structurii de resurse umane și șeful structurii financiar-contabile.(2) Persoana care a solicitat pensia militară semnează de luare la cunoștință, confirmând astfel că toate datele înscrise în fișa de pensie sunt reale.(3) În situația în care solicitantul nu este de acord cu unele înscrisuri, acesta anexează un memoriu cu documente justificative în vederea analizării situației de către structurile abilitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 61 alin. (1), (3) lit. a)–b) și (4) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 61 alin. (1), (3) lit. a)–b) și (4)
(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptățite, până la emiterea deciziei de pensionare. Notă Decizie de admitere: HP nr. 413/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 1203 din 24 decembrie 2025: În interpretarea art. 61 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 69 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, retragerea cererii de pensionare anterior emiterii deciziei de către casa de pensii sectorială nu are efecte asupra încetării raportului de serviciu al polițistului, dispusă prin act administrativ anterior formulării cererii de retragere.(3) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel: a) la unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condițiilor de acordare a unei pensii; b) la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu; c) la centrul militar zonal/județean/de sector, unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați. Urmașii pot depune cererea și documentele necesare și la casele de pensii sectoriale în a căror evidență s-au aflat susținătorii. (4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcție de ultimul loc de muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 62 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 62 alin. (1)
(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere și exactitatea datelor înscrise.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 63 alin. (1)–(2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1)–(2)
(1) Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel: a) de la data încetării plății soldelor/salariilor lunare ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susținătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații; b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a). (2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei ieșirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 64 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1)–(3)
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă. (la 11-12-2015, Alin. (1) al art. 64 a fost modificat de pct. 14 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015. ) (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 65 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 65 alin. (1)
(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 97 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 97 alin. (1)–(3)
(1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 98 alin. (4)–(5) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (4)–(5)
(4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 99 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (1)–(3)
(1) Hotărârile comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații se comunică persoanelor în cauză și caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.(2) Hotărârile comisiilor de contestații pot fi atacate la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3) Hotărârile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 101–105 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 101–105
Articolul 101 Litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale. Articolul 102 Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul. Articolul 103 Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel. Articolul 104 Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 105 Cererile în fața oricăror organe sau instanțe, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi ori obligații de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 107 alin. (1)–(2) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)–(2)
(1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe și comisioane.(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluționează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (1) / pct. 2.
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 181 / alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 182 / alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 183 / alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 185 / alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**) ( Legea nr. 134/2010 republicată **)Lege · Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea I / Titlul V / art. 186 / alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 123 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 123
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · notă la art. 59: art. XXX alin. (8) din Legea nr. 141/2025 · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
notă la art. 59: art. XXX alin. (8) din Legea nr. 141/2025
Potrivit alin. (8) al art. XXX din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prin derogare de la prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile militare de stat nu se indexează cu rata medie anuală a inflației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 25 alin. (3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (3)
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 60 alin. (1) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 60 alin. (1)
(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 3 lit. f)–g) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 3 lit. f)–g)
f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii; g) vechime efectivă - vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 29 alin. (1)–(3) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)–(3)
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de statLege · art. 24 lit. a)–c) · forma din 1 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 24 lit. a)–c)
La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel: a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite; b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale; c) 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în alte condiții.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Avizul medical „apt limitat” și trecerea în rezervă a pompierului militarC18 · 11 MIN · GHID

Pensia militară: vechime și calcul

Cum verific calculul pensiei militare

Vechime efectivă, în serviciu, în muncă și cumulată

Cei doi sau trei ani de școală militară sunt vechime efectivă?

Când îndeplinesc condițiile pentru pensie

Baza de calcul în 2026 și excepția celor șase luni

Procentul pensiei, sporurile și cele două plafoane

Actele de verificat înainte de depunere

Unde depun cererea și de când se plătește pensia

Ce fac dacă lipsește școala, vechimea sau o sumă din calcul

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Pensia militară: vechime și calcul

Cui se adresează

01Cum verific calculul pensiei militare

02Vechime efectivă, în serviciu, în muncă și cumulată

03Cei doi sau trei ani de școală militară sunt vechime efectivă?

04Când îndeplinesc condițiile pentru pensie

05Baza de calcul în 2026 și excepția celor șase luni

06Procentul pensiei, sporurile și cele două plafoane

07Actele de verificat înainte de depunere

08Unde depun cererea și de când se plătește pensia

09Ce fac dacă lipsește școala, vechimea sau o sumă din calcul

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Cum verific calculul pensiei militare

Vechime efectivă, în serviciu, în muncă și cumulată

Cei doi sau trei ani de școală militară sunt vechime efectivă?

Când îndeplinesc condițiile pentru pensie

Baza de calcul în 2026 și excepția celor șase luni

Procentul pensiei, sporurile și cele două plafoane

Actele de verificat înainte de depunere

Unde depun cererea și de când se plătește pensia

Ce fac dacă lipsește școala, vechimea sau o sumă din calcul

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri