Pensia pentru perioade lucrate în mai multe state
Anii de asigurare din România pot da dreptul la o pensie românească și atunci când o parte a carierei s-a desfășurat într-un alt stat UE. Perioadele se cumulează, când este necesar, pentru verificarea condițiilor, iar fiecare stat stabilește suma datorată potrivit propriului sistem și regulilor europene. Cererea poate fi depusă la instituția de la reședință sau la instituția ultimului stat a cărui legislație s-a aplicat. Pentru statele cu acord bilateral, inclusiv în privința pensiei anticipate, trebuie verificat acordul concret și felul perioadelor recunoscute. [2] [8] [10] [1]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Vechime și pensii
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Pot primi pensie pentru anii lucrați în România?
- 03Cum se calculează partea plătită de România
- 04Unde depun cererea dacă locuiesc într-un alt stat UE?
- 05Când depun și cum urmăresc soluționarea
- 06Perioadele dintr-un stat cu acord bilateral și pensia anticipată: exemplul Canada
- 07Cum obțin dovada că nu primesc pensie din România
- 08Mai plătesc contribuții în România dacă lucrez numai într-un alt stat UE?
- 09Termene și repere
- 10Lista ta de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane cu perioade de asigurare în sistemul public românesc și în alte state UE, cărora li se aplică regulile europene de coordonare.
Persoane care solicită pensie românească locuind într-un alt stat UE.
Persoane care doresc să invoce perioade dintr-un stat cu acord bilateral pentru pensia anticipată; Canada este exemplul explicat în ghid.
Pensii private și regimuri profesionale speciale care necesită reguli distincte.
Calculul individual al vârstei, punctajului și diminuării pensiei anticipate.
Stabilirea individuală a legislației aplicabile pentru detașări ori activități obișnuite în mai multe state.
Extinderea automată a regulilor prezentate la Regatul Unit, state din Spațiul Economic European, Elveția ori la orice stat terț, fără verificarea instrumentului aplicabil.
Pot primi pensie pentru anii lucrați în România?
Da, dacă sunt îndeplinite condițiile pensiei românești, inclusiv prin cumularea perioadelor recunoscute în celelalte state UE. Legea română admite perioadele externe în condițiile instrumentelor internaționale, iar regulamentul european obligă instituția să adauge perioadele celorlalte state atunci când acestea sunt necesare pentru dobândirea dreptului. Instituțiile verifică perioadele între ele; aceeași perioadă calendaristică nu se adaugă de două ori. [1] [2] [3]
Pentru pensia românească pentru limită de vârstă, condiția de vârstă și cea de stagiu trebuie îndeplinite împreună. Legea prevede un stagiu minim contributiv de 15 ani. Vârsta standard și, când este relevant, stagiul complet se verifică după eșalonarea din anexa nr. 5, în funcție de situația persoanei. De exemplu, 10 ani contributivi în România și 20 de ani contributivi confirmați într-un alt stat UE, fără suprapuneri, pot permite îndeplinirea condiției de stagiu prin totalizare; trebuie îndeplinită și condiția de vârstă, împreună cu celelalte cerințe aplicabile. [4] [5] [2] [3]
Fiecare stat verifică propriile condiții. Dreptul românesc poate începe la o dată diferită de pensia din celălalt stat; nu trebuie să presupui că toate pensiile se deschid simultan. [6]
Pentru mai puțin de un an într-un stat există o regulă specială. Instituția acelui stat poate să nu acorde o pensie separată dacă durata totală este sub un an și numai acele perioade nu dau un drept potrivit legislației sale. Condițiile sunt cumulative. Perioadele sunt luate în considerare de celelalte instituții potrivit regulamentului; nu se pierd pur și simplu. [7]
Cum se calculează partea plătită de România
Pentru pensiile coordonate în UE, instituția română aplică mecanismul prevăzut de art. 52 din Regulamentul nr. 883/2004. Acesta distinge două calcule, în condițiile în care sunt aplicabile: [8]
| Calcul | Ce verifică instituția |
|---|---|
| Pensia autonomă, numită și independentă | Cuantumul rezultat numai din legislația română, dacă dreptul există fără a avea nevoie de perioadele străine. |
| Pensia proporțională, numită pro-rata | Mai întâi, cuantumul teoretic ca și cum perioadele totalizate s-ar fi realizat sub legislația română; apoi, partea corespunzătoare raportului dintre perioadele românești și totalul perioadelor relevante. |
Când ambele calcule se efectuează, persoana primește de la instituția română valoarea mai mare rezultată din comparație. Cele două rezultate românești nu se adună. Separat, celelalte state determină propriile prestații. [8]
Exemplu strict ipotetic: dacă perioadele relevante sunt 10 ani în România și 20 de ani în alt stat UE, iar cuantumul teoretic românesc stabilit potrivit legii ar fi 3.000 lei, operația pro-rata ilustrată este 3.000 × 10/30 = 1.000 lei. Cei 3.000 lei sunt o ipoteză de calcul, nu un cuantum promis și nici o estimare pentru o carieră reală. Calculul efectiv depinde de perioadele certificate și de regulile aplicabile pensiei respective. [39]
Salariul câștigat în străinătate nu devine automat salariu românesc în baza de calcul. Pentru prestațiile calculate pe baza veniturilor ori contribuțiilor, regulamentul cere instituției să determine această bază în funcție de perioadele supuse legislației pe care o aplică. Totalizarea anilor și stabilirea veniturilor folosite în calcul sunt operații diferite. [9]
Unde depun cererea dacă locuiesc într-un alt stat UE?
Poți depune cererea la instituția de pensii de la locul reședinței sau la instituția ultimului stat membru a cărui legislație ți s-a aplicat. Dacă nu ai fost niciodată asigurat potrivit legislației statului de reședință, instituția de acolo transmite cererea instituției ultimului stat competent. Legea română permite, la rândul ei, depunerea prin instituția competentă din statul șederii permanente, în aplicarea instrumentelor internaționale. [10] [12]
În cerere, indică toate statele și perioadele relevante. Pregătește o cronologie cu instituțiile și numerele de asigurare, angajatorii, natura și locul activităților independente, adresele de reședință și durata fiecărei perioade. Anexează documentele justificative cerute potrivit legislației instituției care primește cererea și informațiile disponibile pentru perioadele din celelalte state. [11]
În principiu, data depunerii contează pentru toate instituțiile implicate. Există însă o excepție importantă: dacă, deși ți s-a cerut, nu declari activitatea ori reședința dintr-un alt stat, pentru acel stat poate conta abia data completării cererii sau a noii cereri, dacă legislația sa nu este mai favorabilă. Păstrează dovada înregistrării și răspunde complet solicitărilor de informații. [10]
Dacă dorești să amâni pensia pentru limită de vârstă dintr-un anumit stat, precizează expres legislația pentru care soliciți amânarea. Poți cere instituțiilor informațiile disponibile despre consecințele acordării simultane sau succesive a pensiilor înainte de a alege. [6] [31]
Când depun și cum urmăresc soluționarea
Pentru acordarea pensiei românești pentru limită de vârstă de la data îndeplinirii condițiilor, cererea trebuie înregistrată în termenul legal de 30 de zile. Dacă cererea este înregistrată după termen, regula generală este acordarea drepturilor de la data înregistrării, nu retroactiv de la data la care ai devenit eligibil. [12] [13]
Calculul general al termenelor pe zile exclude prima și ultima zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Regula obișnuită este împlinirea la ora 24:00; pentru un act care trebuie îndeplinit la un loc de muncă, se ține seama de încheierea programului normal de lucru, cu rezerva legală pentru predarea prin poștă. [32] [33] [34] [35] [36] [37]
Într-un dosar UE, identifică data depunerii recunoscută pentru toate instituțiile și verifică dacă au fost declarate toate perioadele solicitate. Termenul românesc pornește de la îndeplinirea condițiilor pentru pensia românească; nu stabilește o dată comună de eligibilitate în toate statele. [10] [12] [6]
Pentru stadiul dosarului, adresează-te instituției de contact. Ea facilitează schimbul de informații, comunicarea deciziilor și te informează, la cerere, despre aspectele europene ale soluționării. Dacă nu ai fost niciodată asigurat în statul de reședință, instituția sa nu devine instituție de contact numai pentru că ai depus acolo cererea. [14]
Fiecare instituție îți comunică propria decizie, cu căile de atac și termenele aplicabile. După primirea tuturor deciziilor, instituția de contact transmite și o sinteză. Compară perioadele și calculul din decizia românească cu informațiile declarate în cerere și semnalează concret orice omisiune. [15]
Perioadele dintr-un stat cu acord bilateral și pensia anticipată: exemplul Canada
Perioadele dintr-un stat cu acord bilateral pot fi folosite numai în condițiile acordului aplicabil și ale categoriei de pensie solicitate. Nu există o regulă prin care orice perioadă din orice stat cu acord să completeze automat stagiul pentru pensia anticipată românească. Primul pas este identificarea statului, a sistemului în care ai fost asigurat și a tipului perioadelor pe care instituția străină le poate confirma. [1]
Canada oferă un exemplu concret de cale pentru solicitarea pensiei anticipate. Formularul oficial CAN/RO 202 disponibil pentru cererile către România include expres pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată. Acordul prevede totalizarea când perioadele unei părți nu sunt suficiente, fără suprapunere, și reglementează aplicarea legislației care modifică ori înlocuiește actele inițiale. Prin urmare, perioadele canadiene pot fi invocate într-o cerere de pensie anticipată pe acest traseu; admiterea lor și îndeplinirea condițiilor trebuie stabilite pentru dosarul concret. Titlul formularului nu garantează singur acordarea pensiei. [38] [20] [17] [16] [22]
Acordul distinge tipurile de perioade. Pentru eligibilitatea la o prestație de bătrânețe românească, un an calendaristic considerat perioadă de asigurare în Canada Pension Plan (CPP) este echivalat cu 12 luni de asigurare în România. O lună recunoscută în sistemul Old Age Security (OAS) este tratată separat și nu trebuie să se suprapună unei perioade CPP. Simpla ședere în Canada nu trebuie declarată ca an contributiv CPP; pentru anticipată, cere verificarea naturii și efectului fiecărei perioade în raport cu stagiul cerut. [18] [19] [22]
În România, pensia anticipată prevăzută de art. 58 vizează persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv din anexa nr. 5 și pe cele care l-au depășit cu până la 5 ani. Ea poate fi solicitată cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard, în condițiile legii. Cuantumul se diminuează în funcție de anticipare și de stagiul realizat peste cel complet. Anumite perioade din contractele românești de asigurare voluntară enumerate de art. 58 alin. (2) sunt excluse la verificarea acestui stagiu; nu trebuie folosite pentru a completa pragul și nu trebuie extinsă automat această excludere la orice perioadă străină. Reducerea pentru anticipată nu se cumulează cu alte reduceri ale vârstei. [22] [23]
Pentru exemplul canadian, pregătește și declarația privind cariera, CAN/RO 207, prevăzută în instrucțiunile formularului. Verifică dacă perioadele provin din CPP sau numai din Quebec Pension Plan (QPP): informarea federală delimitează acordurile sale la CPP și OAS, astfel că perioadele QPP necesită verificarea regimului corespunzător, fără asimilare automată la CPP. Soluția explicată pentru Canada nu înlocuiește citirea acordului aplicabil unui alt stat. [21] [24] [1]
Cum obțin dovada că nu primesc pensie din România
Dovada cerută de instituția străină este cunoscută și ca negație. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), documentul se eliberează de casele județene de pensii sau de CNPP, la cererea persoanei. Adresează cererea uneia dintre aceste instituții și precizează că îți trebuie pentru dosarul din străinătate. [25]
Ca măsură practică, indică exact ce trebuie atestat: faptul că nu beneficiezi de pensie din România, eventuala calitate de asigurat sau ambele, dacă acestea au fost cerute. Anexează solicitarea instituției străine ori formularul pe care aceasta îl folosește și datele necesare identificării tale. Astfel, instituția română poate verifica obiectul cererii și îți poate comunica eventualele completări necesare. Confirmarea că nu primești pensie și confirmarea situației asigurării răspund unor întrebări diferite. [40]
Mai plătesc contribuții în România dacă lucrez numai într-un alt stat UE?
În situația obișnuită a unei persoane care lucrează numai într-un alt stat UE și este supusă legislației acelui stat, nu apare o a doua obligație de contribuție la pensie în România doar pentru că este cetățean român sau a lucrat aici în trecut. Regulamentul stabilește aplicarea legislației unui singur stat și, ca regulă, a statului unde se desfășoară activitatea salariată ori independentă. Perioadele anterioare din România pot fi valorificate ulterior prin coordonare. [26] [2]
Concluzia presupune că este vorba despre activitatea obișnuită într-un singur stat. Detașarea poate menține legislația statului de origine dacă sunt îndeplinite condițiile sale, iar activitățile desfășurate în mod obișnuit în două sau mai multe state intră sub reguli distincte. În aceste situații trebuie stabilită legislația aplicabilă înainte de a trage concluzii despre contribuții. [26] [27] [28]
Asigurarea voluntară este o opțiune distinctă. Pentru pensii, regulile europene permit, în condițiile lor, asigurarea voluntară într-un stat în care persoana a fost anterior asigurată ca lucrător, chiar dacă este asigurată obligatoriu în alt stat, dacă legislația primului stat permite cumulul. Legea română prevede contractul de asigurare socială pentru pensia pentru limită de vârstă ori completarea venitului asigurat folosit la calculul acesteia. Nu este o contribuție obligatorie suplimentară și nu trebuie presupus că o lună acoperită simultan în două state devine două luni la totalizarea stagiului. [29] [30] [3]
Termene și repere procedurale
- Interval
30 de zile. [12]
- De când începe
- Cum se aplică
Regulile generale ale Codului civil se aplică duratei termenelor indiferent de natura și izvorul lor: la termenul pe zile nu se includ prima și ultima zi. Termenul se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile; pentru actul de îndeplinit la un loc de muncă se aplică ora încheierii programului normal, sub rezerva art. 2.556 privind predarea prin poștă. Data depunerii într-un dosar UE se identifică potrivit regulii pentru toate instituțiile implicate. [32] [33] [34] [35] [37] [10]
- Consecințe
Dacă cererea este înregistrată după termen, regula generală este acordarea drepturilor de la data înregistrării cererii; depășirea nu înseamnă pierderea definitivă a dreptului de a solicita pensia. [13]
Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [36]
În dosarele UE, data depunerii se aplică tuturor instituțiilor implicate; nedeclararea activității ori reședinței în alt stat, deși informația a fost solicitată, poate face să conteze pentru acel stat data completării sau a noii cereri, sub rezerva normelor sale mai favorabile. [10]
Lista ta de pași
Dacă ți se cere o negație, solicit-o casei județene de pensii sau CNPP și precizează obiectul exact cerut de instituția străină. [25]
Întrebări frecvente
Am mai puțin de 15 ani în România. Mai are rost să cer pensia românească?
Da, dacă ai și perioade recunoscute într-un alt stat UE: ele pot fi totalizate cu cele românești pentru verificarea stagiului minim. Trebuie îndeplinite și condiția de vârstă și celelalte condiții aplicabile. Pentru mai puțin de un an într-un stat există regula specială explicată în ghid, care poate înlătura o pensie separată în acel stat, dar păstrează valorificarea perioadelor potrivit regulamentului. [2] [4] [5] [7]
Existența unui acord bilateral îmi garantează pensia anticipată din România?
Nu. Acordul concret trebuie să permită valorificarea perioadelor pentru prestația cerută, iar condițiile românești trebuie îndeplinite. În exemplul Canada, formularul oficial include expres pensia anticipată, iar acordul prevede totalizarea, însă tipul perioadelor certificate, stagiul complet contributiv și vârsta persoanei decid soluția. [1] [20] [17] [22]
Trebuie să depun cereri complet separate în fiecare stat UE?
Regula europeană permite depunerea la instituția de la reședință ori la instituția ultimului stat a cărui legislație s-a aplicat, iar data depunerii se aplică instituțiilor implicate, sub rezerva excepției privind perioadele nedeclarate. Trebuie să furnizezi toate informațiile și actele relevante, iar instituțiile soluționează fiecare partea care ține de legislația sa. [10] [11] [14]
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
Partea românească se determină prin regulile prestației autonome și ale calculului pro-rata; când ambele calcule se efectuează, se acordă valoarea mai mare, fără adunarea celor două rezultate. [8]
În UE, cererea poate fi depusă la instituția reședinței sau a ultimului stat a cărui legislație s-a aplicat, cu transmitere dacă persoana nu a fost niciodată asigurată în statul reședinței. [10]
Negația privind situația pensiei ori a asigurării în România se eliberează de casele județene de pensii sau de CNPP, la cererea persoanei. [25]
Plata pensiei românești când locuiesc în străinătate
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 17 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (1)–(2)(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.(2) La stabilirea prestațiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum și perioadele de asigurare realizate sau recunoscute conform legislației altor țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, instituția competentă a unui stat membru a cărui legislație condiționează: — dobândirea, menținerea, durata sau recuperarea dreptului la prestații; — beneficiul unei anumite legislații — sau — accesul la sau scutirea de asigurări obligatorii, facultative continue sau voluntare, de realizarea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență, ia în considerare, atât cât este necesar, perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență realizate în temeiul legislației oricărui alt stat membru, ca și cum ar fi fost realizate în temeiul legislației pe care o aplică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)–(3)(1) În sensul aplicării articolului 6 din regulamentul de bază, instituția competentă contactează instituțiile statelor membre a căror legislație a fost, de asemenea, aplicată persoanei respective pentru a cunoaște toate perioadele realizate sub incidența legislațiilor respective. (2) Perioadele respective de asigurare, de activitate salariată, de activitate independentă sau de reședință realizate sub incidența legislației unui stat membru se adaugă celor realizate sub incidența legislației unui alt stat membru, în măsura în care acest lucru este necesar, în sensul aplicării articolului 6 din regulamentul de bază, cu condiția ca perioadele să nu se suprapună. (3) În cazul în care perioada de asigurare sau de reședință realizată în baza unei asigurări obligatorii în temeiul legislației unui anumit stat membru coincide cu perioada de asigurare realizată pe baza unei asigurări voluntare sau a unei asigurări facultative continue în temeiul legislației unui alt stat membru, se ia în considerare numai perioada realizată pe baza asigurării obligatorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 46 alin. (1)(1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (1)–(4)(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. (3) Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.(4) La calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1)–(4)(1) Toate instituțiile competente stabilesc dreptul la prestații al unei persoane, în conformitate cu toate legislațiile statelor membre sub incidența cărora persoana în cauză s-a aflat, cu excepția cazului în care persoana în cauză solicită în mod explicit amânarea acordării prestațiilor pentru limită de vârstă în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre. (2) În cazul în care, la un moment dat, persoana în cauză nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile definite de toate legislațiile statelor membre sub incidența cărora s-a aflat, instituțiile care aplică legislația ale cărei condiții sunt îndeplinite nu iau în considerare, atunci când efectuează calculul în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (a) sau (b), perioadele realizate în temeiul legislațiilor ale căror condiții nu sunt îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite, dacă luarea în considerare a perioadelor menționate permite determinarea unei valori mai mici a prestației. (3) Alineatul (2) se aplică mutatis mutandis, atunci când persoana în cauză solicită în mod explicit amânarea acordării prestațiilor pentru limită de vârstă. (4) Se realizează automat un nou calcul pe măsură ce sunt îndeplinite condițiile impuse de celelalte legislații sau atunci când o persoană solicită acordarea unei prestații pentru limită de vârstă amânate în conformitate cu alineatul (1), cu excepția cazului în care perioadele deja realizate în temeiul altor legislații au fost deja luate în considerare în temeiul alineatului (2) sau (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)–(3)(1) Fără a aduce atingere articolului 52 alineatul (1) litera (b), instituția dintr-un stat membru nu este obligată să acorde prestații pentru perioadele realizate în temeiul legislației pe care o aplică, care sunt luate în considerare în momentul materializării riscului, în cazul în care: — durata totală a perioadelor menționate este mai mică de un an, — și — luându-se în considerare doar aceste perioade, nu se dobândește nici un drept la prestații în temeiul legislației respective. În sensul prezentului articol, „perioade” înseamnă toate perioadele de asigurare, de activitate salariată, de activitate independentă sau de rezidență, care dau dreptul la prestația respectivă sau o majorează în mod direct. (2) Instituția competentă a fiecărui stat membru în cauză ia în considerare perioadele prevăzute la alineatul (1), în sensul articolului 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i). (3) În cazul în care, prin aplicarea alineatului (1), toate instituțiile statelor membre interesate sunt scutite de obligațiile ce le revin, prestațiile se acordă exclusiv în temeiul legislației ultimului dintre statele membre ale căror condiții sunt îndeplinite, ca și cum toate perioadele de asigurare și de rezidență realizate și luate în considerare în conformitate cu articolele 6 și 51 alineatele (1) și (2) ar fi fost realizate în temeiul legislației statului membru respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)–(3)(1) Instituția competentă calculează valoarea prestației care se acordă: (a) în temeiul legislației pe care o aplică, doar în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru dreptul la prestații, exclusiv în temeiul dreptului intern (prestație independentă); (b) prin calcularea unei valori teoretice și ulterior a valorii reale (prestație pro-rata), după cum urmează: (i) valoarea teoretică a prestației este egală cu prestația pe care persoana interesată ar putea să o solicite, în cazul în care toate perioadele de asigurare și de rezidență realizate în temeiul legislațiilor celorlalte state membre s-ar fi realizat în temeiul legislației pe care o aplică la data acordării prestației. În cazul în care, în conformitate cu această legislație, valoarea prestației nu depinde de durata perioadelor realizate, valoarea respectivă se consideră valoare teoretică; (ii) instituția competentă stabilește apoi valoarea reală a prestației pro-rata, prin aplicarea la valoarea teoretică a raportului dintre durata perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislației pe care o aplică, în raport cu durata totală a perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislațiilor tuturor statelor membre în cauză. (2) Dacă este cazul, la valoarea calculată în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b), instituția competentă aplică toate clauzele de reducere, suspendare sau retragere, în temeiul legislației pe care o aplică, în limitele prevăzute de articolele 53-55. (3) Persoana interesată are dreptul să primească din partea instituției competente a fiecărui stat membru în cauză cea mai mare dintre valorile calculate în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (1) lit. (c) pct. (i)(c) în cazul în care legislația unui stat membru prevede ca prestațiile să fie calculate pe baza veniturilor, cotizațiilor, bazelor de cotizare, majorărilor, câștigurilor sau a altor valori medii, proporționale, forfetare sau creditate, sau o combinație a mai multora dintre aceste elemente, instituția competentă: (i) determină baza de calcul pentru prestații, în conformitate doar cu perioadele de asigurare realizate în temeiul legislației pe care o aplică;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 45 alin. (4)–(6)(4) În alte situații decât cele prevăzute la alineatul (1), solicitantul înaintează o cerere fie către instituția de la locul său de reședință, fie către instituția ultimului stat membru a cărei legislație a fost aplicabilă. În cazul în care persoana vizată nu a fost niciodată supusă legislației aplicate de către instituția de la locul de reședință, această instituție transmite cererea către instituția ultimului stat membru a cărei legislație a fost aplicabilă. (5) Data înaintării cererii se aplică pentru toate instituțiile în cauză. (6) Prin derogare de la alineatul (5), în cazul în care solicitantul, în ciuda faptului că acest lucru i-a fost solicitat, nu informează asupra faptului că a fost angajat sau că a avut reședința în alte state membre, data la care solicitantul își finalizează cererea inițială sau înaintează o nouă cerere pentru perioadele lipsă de activitate salariată sau/și de reședință într-un stat membru este considerată ca fiind data înaintării cererii către instituția care aplică legislația în cauză, sub rezerva aplicării unor dispoziții mai favorabile ale acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 46 alin. (1)(1) Cererea este înaintată de solicitant în conformitate cu dispozițiile legislației aplicate de instituția menționată la articolul 45 alineatul (1) sau (4) din regulamentul de punere în aplicare și este însoțită de documentele justificative solicitate de acea legislație. În special, solicitantul furnizează toate informațiile relevante disponibile și documentele justificative referitoare la perioadele de asigurare (instituții, numere de asigurare), activitatea salariată (angajatori) sau activitatea independentă (natura și locul desfășurării activității) și reședința (adrese) care ar fi putut fi desfășurate sub incidența unei alte legislații, precum și durata acestor perioade.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (1)–(4)(1) Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.(3) Obligația depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia.(4) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 90 alin. (1)–(3)(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2).(3) În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2), drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 47 alin. (1)(1) Instituția căreia îi este înaintată sau transmisă cererea de prestații în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) sau (4) din regulamentul de punere în aplicare este denumită în continuare „instituție de contact”. Instituția locului de reședință nu este denumită instituție de contact în cazul în care persoana vizată nu s-a aflat niciun moment sub incidența legislației aplicate de către acea instituție. Pe lângă investigarea cererii de prestații în conformitate cu legislația aplicabilă, această instituție, în calitatea sa de instituție de contact, promovează schimbul de date, comunicarea deciziilor și a operațiunilor necesare pentru investigarea cererii de către instituțiile vizate, furnizează solicitantului, la cerere, orice informații relevante pentru aspectele comunitare ale investigației și îl ține la curent în legătură cu evoluția acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (1)(1) Fiecare instituție notifică solicitantului decizia luată în conformitate cu legislația aplicabilă. Fiecare decizie precizează căile de atac și termenele în care se pot fi introduse acestea. După ce instituția de contact a fost notificată referitor la toate deciziile luate de fiecare instituție, aceasta transmite solicitantului și celorlalte instituții o sinteză a acestor decizii. Un model de sinteză este elaborat de Comisia administrativă. Nota de sinteză este trimisă solicitantului în limba instituției sau, la cererea solicitantului, în limba aleasă de acesta, recunoscută ca limbă oficială a instituțiilor comunitare în conformitate cu articolul 290 din tratat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Acordul din 19 noiembrie 2009 în domeniul securității sociale între România și CanadaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. 2–32. Sub rezerva alin. 3 al prezentului articol, prezentul acord se va aplica, de asemenea, legilor şi reglementărilor care modifică, completează, consolidează sau înlocuiesc legislaţia prevăzută la alin. 1. 3. Fără a aduce atingere prevederilor alin. 2 al prezentului articol, prezentul acord se aplică şi extinderii legislaţiei unei părţi la noi categorii de beneficiari sau la noi prestaţii, dacă partea respectivă nu informează cealaltă parte, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestei legislaţii, că acordul nu se va aplica noilor categorii de beneficiari sau noilor prestaţii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Acordul din 19 noiembrie 2009 în domeniul securității sociale între România și CanadaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. 11. Dacă o persoană nu îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea unei prestaţii deoarece nu a realizat suficiente perioade de asigurare conform legislaţiei unei părţi, eligibilitatea persoanei respective pentru acea prestaţie va fi determinată prin totalizarea acestor perioade cu cele menţionate la alin. 2-4, cu condiţia ca perioadele să nu se suprapună.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Acordul din 19 noiembrie 2009 în domeniul securității sociale între România și CanadaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. 3, teza introductivă și lit. a)3. În scopul determinării eligibilităţii pentru obţinerea unei prestaţii de bătrâneţe în baza legislaţiei din România: a) un an calendaristic care este considerat perioadă de asigurare în baza Planului canadian de pensii va fi considerat ca 12 luni de asigurare în baza legislaţiei din România;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Acordul din 19 noiembrie 2009 în domeniul securității sociale între România și CanadaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. 3 lit. b)b) o lună care este considerată perioadă de asigurare în baza Legii asigurărilor pentru bătrâneţe din Canada şi care nu se suprapune cu o perioadă de asigurare în baza Planului canadian de pensii va fi considerată ca o lună de asigurare în baza legislaţiei din România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Formularul CAN/RO 202 — Cerere pentru pensia pentru limită de vârstă / anticipatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
p. 3 din PDF, titlul formularului CAN/RO 202CERERE PENTRU PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ / ANTICIPATĂ
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Formularul CAN/RO 202 — Cerere pentru pensia pentru limită de vârstă / anticipatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
p. 3 din PDF, instrucțiunea privind formularul CAN/RO 207Solicitantul va completa şi formularul CAN/RO 207 “Declaraţie privind cariera asiguratului”
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)–(3)(1) Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege.(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 59La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 58 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Romania – Pensions and benefitsTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
secțiunea «Note: Quebec Pension Plan (QPP) contributors», prima frază · limba originalului: enThe Government of Canada’s international social security agreements cover Old Age Security and Canada Pension Plan benefits only.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Cum pot obține dovada că nu beneficiez de pensie sau că nu sunt asigurat în România (negație)?Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
răspunsul la întrebarea privind negațiaNegația este eliberată de către casele județene de pensii sau CNPP, la cererea persoanei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1)–(3) lit. (a)(1) Persoanele cărora li se aplică prezentul regulament sunt supuse legislației unui singur stat membru. Această legislație se stabilește în conformitate cu prezentul titlu. (2) În aplicarea prezentului titlu, persoanele cărora li se acordă o prestație în numerar ca urmare sau ca o consecință a desfășurării unei activități salariate sau independente se consideră că desfășoară activitatea menționată. Această dispoziție nu se aplică în cazul pensiei de invaliditate, pentru limită de vârstă sau de urmaș, sau al indemnizațiilor pentru accidente de muncă, boli profesionale sau al prestațiilor de boală în numerar, care acoperă tratamentul pentru o perioadă nelimitată. (3) Sub rezerva articolelor 12-16: (a) persoana care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 12 alin. (1)(1) Persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru, pentru un angajator care își desfășoară în mod obișnuit activitățile în acest stat membru, și care este detașată de angajatorul respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continuă să fie supusă legislației primului stat membru, cu condiția ca durata previzibilă a activității să nu depășească 24 de luni și ca persoana să nu fi fost trimisă pentru a înlocui o altă persoană detașată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1), teza introductivă(1) Persoana care desfășoară în mod obișnuit o activitate salariată în două sau mai multe state membre face obiectul:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (3)(3) Cu toate acestea, în ceea ce privește prestațiile de invaliditate, pentru limită de vârstă sau de urmaș, persoana în cauză poate fi admisă în cadrul regimului de asigurare voluntară sau facultativă continuă a unui stat membru, chiar dacă aceasta se află în mod obligatoriu sub incidența legislației unui alt stat membru, cu condiția ca, într-o anumită etapă din activitatea sa profesională, să fi fost supusă legislației primului stat membru, luând în considerare că a desfășurat o activitate salariată sau independentă, și în măsura în care acest cumul este permis explicit sau implicit în temeiul legislației primului stat membru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2)(2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 46 alin. (2)(2) În cazul în care, în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) al regulamentului de bază, solicitantul cere amânarea prestațiilor de limită de vârstă în conformitate cu legislația unuia sau mai multor state membre, acesta specifică în cererea sa legislația în conformitate cu care solicită amânarea prestațiilor. Pentru a permite solicitantului să își exercite acest drept, instituțiile vizate, la cererea solicitantului, transmit acestuia toate informațiile aflate la dispoziția lor, pentru ca acesta să poată evalua consecințele acordării concomitente sau succesive a prestațiilor pe care le-ar putea solicita.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.551Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (2)(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.553 / alin. (3)(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.554Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**) (Legea nr. 287/2009**)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Cartea a VI-a / Titlul III / art. 2.556Prezumția efectuării în termen a actelor Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poștal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obișnuit activitatea la acel oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Formularul CAN/RO 202 — Cerere pentru pensia pentru limită de vârstă / anticipatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
p. 3 din PDF, titlul formularului CAN/RO 202CERERE PENTRU PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ / ANTICIPATĂ
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socialăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)–(3)(1) Instituția competentă calculează valoarea prestației care se acordă: (a) în temeiul legislației pe care o aplică, doar în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru dreptul la prestații, exclusiv în temeiul dreptului intern (prestație independentă); (b) prin calcularea unei valori teoretice și ulterior a valorii reale (prestație pro-rata), după cum urmează: (i) valoarea teoretică a prestației este egală cu prestația pe care persoana interesată ar putea să o solicite, în cazul în care toate perioadele de asigurare și de rezidență realizate în temeiul legislațiilor celorlalte state membre s-ar fi realizat în temeiul legislației pe care o aplică la data acordării prestației. În cazul în care, în conformitate cu această legislație, valoarea prestației nu depinde de durata perioadelor realizate, valoarea respectivă se consideră valoare teoretică; (ii) instituția competentă stabilește apoi valoarea reală a prestației pro-rata, prin aplicarea la valoarea teoretică a raportului dintre durata perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislației pe care o aplică, în raport cu durata totală a perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislațiilor tuturor statelor membre în cauză. (2) Dacă este cazul, la valoarea calculată în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b), instituția competentă aplică toate clauzele de reducere, suspendare sau retragere, în temeiul legislației pe care o aplică, în limitele prevăzute de articolele 53-55. (3) Persoana interesată are dreptul să primească din partea instituției competente a fiecărui stat membru în cauză cea mai mare dintre valorile calculate în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Cum pot obține dovada că nu beneficiez de pensie sau că nu sunt asigurat în România (negație)?Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
răspunsul la întrebarea privind negațiaNegația este eliberată de către casele județene de pensii sau CNPP, la cererea persoanei.
Textul în documentul-sursă ↗