HG nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Extrasele exacte din actul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.

1. Anexa nr. 2, pct. 4.1.1–4.1.6

   Dacă, în aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 şi ale art. 3 din hotărâre, lucrările temporare la înălţime nu pot să fie executate de o maniera sigura şi în condiţii ergonomice adecvate de pe o suprafaţa adecvată, trebuie să fie alese cele mai potrivite echipamente de muncă pentru a se asigura şi a se menţine condiţii de muncă sigure. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de protecţie colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată la natura lucrărilor care urmează să fie executate şi a constrangerilor previzibile şi să permită circulaţia fără pericol.4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la înălţime trebuie să fie ales în funcţie de frecventa de circulaţie, de înălţimea la care trebuie să se ajungă şi de durata de utilizare. Alegerea facuta trebuie să permită evacuarea în caz de pericol iminent. Trecerea, într-un sens sau în altul, între mijlocul de acces şi platforme, planşee sau pasarele nu trebuie să creeze riscuri suplimentare de cadere.4.1.2. Scarile nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înălţime decât în condiţiile în care sau ţinând cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifica din cauza nivelului redus de risc şi din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de muncă respectiv, care nu se pot modifica de către angajator.4.1.3. Tehnicile de acces şi de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot să fie utilizate decât în condiţiile în care, ţinând seama de evaluarea riscului, lucrarea în cauza poate să fie executată de o maniera sigura şi în care utilizarea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată. Ţinându-se cont de evaluarea riscului şi în special în funcţie de durata lucrărilor şi de constrangerile de natura ergonomica, trebuie să fie prevăzut un scaun dotat cu accesoriile corespunzătoare.4.1.4. În funcţie de tipul de echipament de muncă selectat pe baza dispoziţiilor punctelor precedente, trebuie să fie luate măsurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucrători, inerente respectivului tip de echipament. Dacă este necesar trebuie să fie prevăzută instalarea dispozitivelor de protecţie împotriva caderilor. Aceste dispozitive trebuie să aibă o structura corespunzătoare şi să fie suficient de solide pentru a împiedica sau opri caderile de la înălţime şi a preveni, în măsura în care este posibil, ranirea corporală a lucrătorilor. Dispozitivele de protecţie colectivă pentru evitarea caderilor nu pot să fie întrerupte decât în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.4.1.5. Când executarea unei anumite lucrări necesita îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecţie colectivă împotriva caderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate să fie efectuată fără adoptarea prealabilă a acestor măsuri. Odată ce lucrarea respectiva este terminată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecţie colectivă trebuie să fie remontate pentru a se evita caderile.4.1.6. Lucrările temporare la înălţime pot să fie efectuate numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

   Textul în documentul-sursă ↗

2. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   Atunci când breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau când configuratiile structurale avute în vedere nu sunt prevăzute de acesta, trebuie să fie realizat un calcul de rezistenta şi de stabilitate, cu excepţia cazului în care schela este asamblata în conformitate cu o configuratie standard general recunoscută.4.3.2. În funcţie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare şi de demontare trebuie să fie întocmit de către o persoană competenţa. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei în cauza.4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie să fie protejate împotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafaţa de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalenta, iar suprafaţa de sprijin trebuie să aibă o capacitate portanta suficienta. Stabilitatea schelei trebuie să fie asigurată. Deplasarea inopinata a schelelor mobile în timpul lucrului la înălţime trebuie să fie prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate.4.3.4. Dimensiunile, forma şi dispunerea planseelor unei schele trebuie să fie adecvate naturii lucrării care urmează să fie executată şi adaptate la sarcinile ce urmează a fi suportate şi să permită lucrul şi circulaţia de o maniera sigura. Planşeele unei schele trebuie să fie montate de asa maniera încât componentele sa nu poată să se deplaseze în cazul unei utilizări normale. Niciun gol periculos nu trebuie să existe între componentele planseelor şi dispozitivele verticale de protecţie colectivă împotriva caderii.4.3.5. Atunci când anumite părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare, ca de exemplu în timpul montarii, demontarii sau modificărilor, aceste părţi trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului general, în conformitate cu dispoziţiile naţionale care transpun Directiva 92/58/CEE , şi trebuie delimitate în mod corespunzător prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasa.4.3.6.4.3.6.1. Schelele nu pot să fie montate, demontate sau modificate substanţial decât sub supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost instruiti adecvat şi conform operaţiilor avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu art. 10 din hotărâre, şi vizând în special: a) înţelegerea planului de montare, de demontare şi de modificare a schelei în cauza;

   Textul în documentul-sursă ↗

3. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   b) securitatea în timpul montajului, al demontajului şi al modificării schelei în cauza;

   Textul în documentul-sursă ↗

4. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   c) măsurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;

   Textul în documentul-sursă ↗

5. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   d) măsurile de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauza;

   Textul în documentul-sursă ↗

6. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   e) condiţiile în materie de sarcini admise;

   Textul în documentul-sursă ↗

7. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   f) orice alt risc pe care operaţiile de montare, de demontare şi de modificare îl pot cuprinde.

   Textul în documentul-sursă ↗

8. Anexa nr. 2, pct. 4.3.1–4.3.6.2

   4.3.6.2. Persoana care supraveghează şi lucrătorii implicaţi trebuie să aibă la dispoziţie planul de montare, de utilizare şi de demontare menţionat la pct. 4.3.2, în special orice instrucţiuni pe care le-ar putea cuprinde.

   Textul în documentul-sursă ↗

9. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

   (1) Angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale, după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionari a acestor echipamente de muncă.

   Textul în documentul-sursă ↗

10. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    (2) Pentru a garanta ca cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări sunt depistate şi remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase, să facă obiectul:

    Textul în documentul-sursă ↗

11. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    a) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;

    Textul în documentul-sursă ↗

12. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, de fiecare data când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

    Textul în documentul-sursă ↗

13. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    (3) Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare, de exemplu, în funcţie de recomandările sau specificăţiile producătorului.

    Textul în documentul-sursă ↗

14. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    (4) Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie să fie însoţite de o dovadă referitoare la realizarile ultimei verificări.

    Textul în documentul-sursă ↗

15. art. 5 alin. (1)–(5), inclusiv alin. (2) lit. a)–b)

    (5) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte modalităţile de efectuare a acestor verificări.

    Textul în documentul-sursă ↗

16. art. 6 lit. a)–b)

    Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru a se asigura ca: a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibila numai lucrătorilor însărcinaţi cu aceasta atribuţie;

    Textul în documentul-sursă ↗

17. art. 6 lit. a)–b)

    b) pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii în acest sens.

    Textul în documentul-sursă ↗

18. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    (1) Informaţiile şi fişele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie să cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind:

    Textul în documentul-sursă ↗

19. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    a) condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă;

    Textul în documentul-sursă ↗

20. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    b) situaţiile anormale previzibile;

    Textul în documentul-sursă ↗

21. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă.

    Textul în documentul-sursă ↗

22. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    (2) Lucrătorii trebuie să fie atenţionati în legătură cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă, precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.

    Textul în documentul-sursă ↗

23. art. 9 alin. (1)–(3), inclusiv alin. (1) lit. a)–c)

    (3) Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizati.

    Textul în documentul-sursă ↗